CURS 10 – partea I

VIBRAŢII TRANSVERSALE ÎN CAZUL GRINZILOR DIN

MATERIALE COMPOZITE STRATIFICATE

4.2. Grindă încastrată la ambele capete

În cazul unei grinzi încastrate la ambele capete, condiţiile de frontieră sunt:
dwi
 la capătul x  0  wi x 0  0 ,  0, (38)
dx x 0
dwi
 la capătul x  a  wi x a  0 ,  0, (39)
dx x a
Primele două condiţii sunt satisfăcute dacă în soluţia generală (23) se
consideră:
C3  C1 , C4  C2 . (40)
Considerând C2  1 , funcţia de formă poate fi scrisă ca:
 x
wi x   cos i
x x x
 chi  C1 sin i  shi  . (41)
a a  a a
Din celălalte două condiţii la capătul x  a , se obţin următoarele ecuaţii:
cos i  chi  C1 sin i  shi   0;
 (42)
 sin i  shi  C1 cos i  chi   0.
O soluţie nenulă pentru constanta C1 există doar când:
cos i  chi sin i  shi
  (43)
sin i  shi cos i  chi
adică
cos i  chi 2  sin 2 i  sh 2i  0 . (44)
Ţinând cont de bine-cunoscutele relaţii matematice:
sin 2 i  cos2 i  1, ch2i  sh 2i  1, (45)
expresia (44) se reduce la:
cos i chi  1. (46)
Primele opt rădăcini nenule ale acestei ecuaţii sunt prezentate în tabelul 9.1.
Apoi, coeficienţii C1 sunt deduşi din una din ecuaţiile (42). De exemplu:

1
 Camelia CERBU

cos i  chi
C1   . (47)
sin i  shi
Tabelul 9.1. Valorile coeficienţilor i şi C1 ale funcţiei
corespunzătoare grinzii încastrate la ambele capete [11]
i i C1
1 4,7300408 0,98250222
2 7,8532046 1,00077731
3 10,9956078 0,99996645
4 14,1371655 1,00000145
5 17,2787596 0,99999994
6 20,4203522 1,00000000
7 23,5619449 1,00000000
8 26,7035376 1,00000000

Valorile pentru C1 sunt prezentate în tabelul 9.1.

Se poate observa că, o soluţie aproximativă poate fi găsită în cazul în care  i
este destul de mare. Pentru valori mari ale lui  i , se poate scrie:

e i
chi  , (48)
2
şi ecuaţia (46) poate fi scrisă:
cos i  2e i  0 . (49)
Rădăcinile acestei ecuaţii sunt:

i  2i  1 . (50)
2
Aceste soluţii aproximative sunt comparate în tabelul 9.2 cu soluţiile exacte
[11] ale ecuaţiei (46).

Tabelul 9.2. Valorile exacte şi aproximative pentru i [11]

1 2 3 4 5
Soluţia ecuaţiei (46) 4,730 7,853 10,996 14,137 17,279
Soluţia aproximativă (50) 4,712 7,854 10,996 14,137 17,279

Expresia pentru pulsaţiile vibraţiilor proprii de încovoiere este dedusă din

ecuaţiile (18) şi (24) care conduc la:

i2 1 i2 E x h3
i   . (51)
1 12  s
a2  s D11 a2

2
 Dinamica structurilor din materiale compozite

Pulsaţia fundamentală este:

22,373 E x h 3
1   22,3730 . (52)
a2 12  s
În acest caz, formele de undă pentru grindă sunt de forma:
X i x   Ci wi x , i  1,2,, , (53)
unde funcţiile de formă wi x  sunt date de expresia (41). Primele şase forme de
vibraţie proprii şi pulsaţiile proprii corespunzătoare sunt prezentate în figura 9.3.
Acestea au fost calculate cu soluţia aproximativă (50).

i 1 i4
1  22,3730 4  199,85 0
i2 i5
2  61,685 0 5  298,56 0

i 3 i6
3  120,90 0 6  416,99 0

Fig. 9.3 – Vibraţia la încovoiere în cazul grinzii încastrate la ambele capete

4.3. Grindă încastrată la un capăt şi simplu rezemată la celălalt

capăt
Se consideră cazul unei grinzi încastrate la un capăt x  0 şi simplu rezemată
la capătul x  a . Condiţiile de frontieră sunt:
dwi
 la capătul x  0  wi x 0  0 ,  0, (54)
dx x 0

d 2 wi
 la capătul x  a  wi x a  0 ,  0. (55)
2
dx x a
Primele două condiţii sunt identice cu condiţiile (38). Rezultă că, forma
funcţiilor wi x  sunt de forma (41). Celelalte condiţii (55) conduc la următoarele
ecuaţii:
cos i  chi  C1 sin i  shi   0;
 (56)
cos i  chi  C1 sin i  shi   0.
Se obţine o soluţie nenulă pentru coeficientul C1 când:

3
 Camelia CERBU

cos i  chi cos i  chi

C1    , (57)
sin i  shi sin i  shi
sau
2 cos i shi  2 sin i chi  tgi  thi . (58)
Primele opt soluţii ale ecuaţiei (58) sunt prezentate în tabelul 9.3. Constanta
C1 se calculează cu:
cos i  chi
C1   . (59)
sin i  shi
Valorile lui C1 sunt aproape egale cu 1.
Ar trebui remarcat faptul că, pentru valori destul de ridicate ale lui i :
thi  1 , (60)
şi ecuaţia (58) se reduce la
tgi  1 . (61)
Rădăcinile acestei ecuaţii sunt
i  i  0,25 . (62)
Calculul acestor soluţii aproximative arată faptul că ele sunt practic identice
cu valorile exacte ale soluţiilor ecuaţiei (58).
Pulsaţiile proprii sunt exprimate prin expresia (51) unde valorile lui i sunt
date în tabelul 9.3. Pulsaţia fundamentală este:

15,421 E x h 3
1   15,4210 . (63)
a2 12  s

i 1 i4
1  15,4210 4  178,270
i2 i5
2  49,9710 5  272,020

i 3 i6
3  104,240 6  385,530

Fig. 9.4 – Vibraţii la încovoiere în cazul grinzii încastrate la un capăt şi simplu

rezemată la celălalt capăt

4
 Dinamica structurilor din materiale compozite

Tabelul 9.3. Valorile coeficienţilor i ale funcţiei corespunzătoare grinzii

simplu rezemate la un capăt şi încastrată la celălalt [11]
i 1 2 3 4 5 6 7 8
i 3,927 7,069 10,210 13,352 16,493 19,635 22,776 25,918

Formele deformate sunt prezentate în figura 9.4 pentru primele şase moduri
de vibraţie. Pulsaţiile proprii i s-au calculat cu valorile lui i din tabelul 9.3.

4.4. Grindă încastrată la un capăt şi liberă la celălalt

În cazul unei grinzi încastrate la capătul x  0 şi liberă la capătul x  a ,
condiţiile de frontieră sunt:
dwi
 la capătul x  0  wi x 0  0 ,  0, (64)
dx x 0
 la capătul x  a  M x xa  0 , Tx x a  0 . (65)
Momentul este exprimat cu relaţia (9). Ţinând cont de relaţiile de legătură
dintre eforturile secţionale, forţa tăietoare Tx se poate calcula cu relaţia:
M x
Tx  . (66)
x
Astfel, condiţiile de frontieră (65) devin:

d 2 wi d 3 wi
 0,  0. (67)
dx 2 x a dx 3 x a
Primele două condiţii (64) sunt identice cu condiţiile de frontieră de la capătul
x  0 al grinzii considerate în subcapitolele 9.3.2 şi 9.3.3. Rezultă că funcţiile de
formă wi x  sunt din nou de forma (41). Condiţiile (67) de la capătul x  a conduc
la:
cos i  chi  C1 sin i  shi   0;
 (68)
sin i  shi  C1 cos i  chi   0.
O soluţie nenulă pentru constanta C1 este obţinută când:
cos i  chi sin i  shi
C1    (69)
sin i  shi cos i  chi
sau
cos i chi  1. (70)

5
 Camelia CERBU

Apoi, constanta C1 se calculează cu relaţia:

cos i  chi
C1   . (71)
sin i  shi

Tabelul 9.4. Valorile coeficienţilor i şi ale constnatelor C1 ale funcţiei

corespunzătoare grinzii încastrate la un capăt şi liberă la celălalt [11]
i 1 2 3 4 5 6 7 8
i 1,875 4,694 7,855 10,996 14,137 17,279 20,420 23,562
C1 0,734 1,018 0,999 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
(i-0,5) 1,571 4,712 7,854 10,996 14,137 17,279 20,420 23,562

i 1 i4
1  3,516 0 4  120,910

i2 i5
2  22,0330 5  199,85 0

i 3 i6
3  61,7010 6  298,56 0

Fig. 9.5 – Vibraţii la încovoiere în cazul grinzii încastrate la un capăt şi liberă la

celălalt capăt

Primele opt soluţii ale ecuaţiei (70) sunt prezentate în tabelul 9.4 cu valorile
corespunzătoare pentru C1 . Pentru valori destul de ridicate pentru i , se pot calcula
valori aproximative cu relaţia:
i  i  0,5 . (72)

Aceste valori sunt prezentate în tabelul 9.4 şi arată că practic, ele sunt aceleaşi
ca şi soluţiile (70) pentru i  3 .
Pulsaţiile proprii sunt date de expresia (51) unde valorile pentru i sunt date
în tabelul 9.4. Pulsaţia fundamentală este:

3,516 E x h 3
1   3,5160 . (73)
a2 12  s

Formele deformate sunt prezentate în figura 9.5 pentru şase moduri de

propagare a undei. Pulsaţiile proprii i s-au calculat cu valorile lui i din tabelul 9.4.