Prezentat curs 2017

SISTEME DE PRELUCRARE GRAFICĂ

1. Fereastra de vizualizare este [ −20, −10] × [10, 20] . Un segment are capetele A(−12, 21) şi
B (−7,19) . Determinaţi codurile de vizibilitate ale capetelor segmentului şi în funcţie de aceste
coduri specificaţi dacă segmentul este acceptat, rejectat sau se fac calcule de intersecţii cu
fereastra.
2. Imaginea afişată a unei suprafeţe texturate conţine 10 ×10 pixeli. Direcţia de observare este
perpendiculară pe suprafaţa respectivă, iar textura conţine 30 × 30 texeli, acoperind complet
suprafaţa. Considerăm că numerotarea texelilor şi a pixelilor se face din colţul stânga sus al
texturii, respectiv al imaginii, şi notăm cu I T [0,0] ...., respectiv I P [0,0] ..., intensităţile
corespunzătoare. Care este intensitatea pixelului (1, 2) , adică I P [1, 2] ? (primul indice reprezintă
linia, al doilea coloana).
3. Pentru reducerea antialiasingului se generează o imagine virtuală de rezoluţie 120 ×120 şi se
utilizează filtrarea prin ponderare cu o fereastră Bartlett, afişându-se o imagine de rezoluţie
40 × 40 pixeli. Care este filtrul (fereastra) Bartllet folosit şi cât este intensitatea pixelului (1, 2) ,
adică I P [1, 2] ? (pixelii din imaginea virtuală se notează cu IV [0, 0] ,....).

4. Se afişează un triunghi ABC utilizând modelul Gouraud. În spaţiul ecran vârfurile au

coordonatele A(−4, 0, 0) , B(4, 0, 0) , C (0, 8, 0) şi intensităţile luminoase I A , I B , I C . Care
este intensitatea luminoasă în punctul D(0, 4, 0) ?

5. Un segment P1 P2 are coordonatele capetelor în (6, −5) respectiv (−5, 6) . Determinaţi tipul
punctului de intersecţie (pe baza produsului scalar) cu dreapta suport a ferestrei de vizualizare
xmax = 3 , tip care este utilizat în algoritmul de decupare Cyrus-Beck. Fereastra de vizualizare
este determinată de dreptele: xmin = −3 , xmax = 3 , ymin = −4 , y max = 4 . Care sunt
coordonatele punctului de intersectie?
6. Se aplică un sfert dintr-o textură 0,5 ≤ s ≤ 1 , 0,5 ≤ t ≤ 1 pe o optime din suprafaţa exterioară a
unei sfere 0 ≤ θ ≤ π 2 , π 2 ≤ ϕ ≤ π . Care sunt expresiile funcţiilor de mapare inverse folosite?
(textura nu este rotită sau deplasată).
7. Se aplică aceeaşi textură pe două obiecte, rotită ca în figură (pe obiectul 1 rotită spre stânga, iar
pe obiectul al doilea rotită spre dreapta), utilizând generarea automată a coordonatelor texturii
şi transformări de texturare. Să se precizeze transformările de texturare corespunzătoare şi locul
lor din program (se va scrie secvenţa de program – pseudocod - ce conţine transformările).
Ambele texturi vor fi multiplicate de două ori (pe toate axele).

Obiect 1 Obiect 2

300 600
textura textura

8. În algoritmul de prefiltrare al lui Carpenter un pixel este divizat în 10 ×10 subpixeli. Un

fragment al unui obiect O1 , de culoare I1 , acoperă 35 subpixeli dintr-un pixel şi un fragment al
unui obiect O2 , de culoare I 2 , acoperă 45 subpixeli din acelaşi pixel. Care este culoarea
pixelului, ştiind că fondul are culoarea I B ?
1
 Prezentat curs 2017

9. Se consideră dreapta y =− x + 1 . Care este simetricul punctului P (1,−2) faţă de dreapta y ?

(Transformarea este bidimensională).
10. În spaţiul bidimensional fereastra este determinată prin [−2,3] × [−3,5] . Poarta de afişare este
[50,200]× [110,430] . Care este factorul de scalare a.î. scalarea să fie uniformă?
11. Rezoluţia unui display (pixeli pe unitate de lungime) este 800 × 600 (pe orizontală şi verticală).
Cât sunt frecvenţele de eşantionare spaţială, ω sx , ω sy , ale unei imagini (nu se au în vedere
tehnici de îmbunătăţire)? Cât trebuie să fie frecvenţele de tăiere ωcx , ωcy , astfel încât
imaginea să poată fi reconstituită fără distorsiuni?
12. În figura următoare este reprezentat arborele corespunzător unui pixel (algoritmul ray tracing).
Scena cuprinde trei obiecte, nodurile 1, 2, 3 reprezentând puncte de pe aceste obiecte. Obiectele
1 şi 2 sunt transparente iar 3 este opac (se vede din figură). Se consideră că intensitatea
fondului este I f . Obiectul 1 este reflectiv 30% si transparent 70%, obiectul 2 este reflectiv
60% si transparent 40% iar al treilea reflectă 70%.

L1
R1 1 T1 L3
L2
2 3
L4

R2 T2 R3

Intensităţile surselor se consideră I L1 , I L 2 ,.... . Cât este intensitatea I p a pixelului respectiv ?

13. Se consideră dreapta care trece prin punctele A(−2, − 3, 4) şi B (−2, − 2,5) , orientată de la B la
A . Care este matricea transformării de rotaţie a unui punct în jurul acestei drepte (cu un unghi
dat θ )? (ca produs de matrice, cu specificarea unghiurilor).

14. Sistemul de observare are originea în punctul de coordonate O ( −4, 1, 2 ) şi este rotit cu − 60 0
faţă de axa y . Care sunt coordonatele punctului P(−2, 1, − 3) în sistemul de observare?

15. Matricea transformării de normalizare are forma:

2 0 1 0
0 1 1 0 
MN =  . Ce fel de proiecţii se pot efectua cu o astfel de matrice?
0 0 − 4 − 1
 
0 0 − 1 0 
Care este forma ferestrei de vizualizare (pătrat sau dreptunghi)? (se va justifica răspunsul).
Specificaţi poziţia CP în raport cu fereastra de vizualizare (cu determinarea valorilor distantelor
la planul apropiat si depărtat). Specificaţi direcţia de privire. După ce axă (axe) se face
forfecarea (dacă există)?

2
 Prezentat curs 2017

16. Se consideră o suprafaţă Bezier S , pe care dorim să o

divizăm în 4 părţi: A , B , C , D (vezi figura următoare). C
Matricea punctelor de control ce definesc suprafaţa S
este P . Care sunt matricele punctelor de control PA , PB , B
D 1
PC , PD corespunzătoare celor patru suprafeţe (numai
1
forma matricială). A
v
u

0
17. Forma algebrică a unei curbe Coons (Hermite) este:
0 0 1 
1 0 0
[
p (u ) = u u u 1 ⋅ 
3 2
]
0 0 0 
 . Care este forma geometrică, în notaţia matricială, a
 
0 1 0 
curbei respective (se vor scrie explicit matricele respective)? Care sunt punctele de capăt şi vectorii
tangenţi în capetele curbei?

18. Matricele coeficienţilor geometrici a două curbe Bezier sunt:

1 2 1  3 3 1
− 1 
1 − 2 2 3 3
G1B =  şi G 2 B =  . Să se scrie coordonatele fiecărui punct de control.
2 0 1  1 3 3
   
1 0 3 2 1 1
Pot fi compuse aceste curbe? (justificaţi răspunsul).

19. Se utilizează curbe B-spline de gradul 5 şi 11 puncte de control. Se doreşte interpolarea celui de-al
treilea punct de control. Care este vectorul valorilor nodale? Cum se dau punctele a.î. curba să fie
închisă? (Suplimentar: Care este vectorul valorilor nodale a.î curba închisă să interpoleze primul punct?)
20. Vectorul valorilor nodale este {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,9,9,9,9,10}. Ştiind că acest vector asigură interpolarea
penultimului punct de control al curbei, să se precizeze gradul curbei, tipul şi numărul punctelor de
control.
21. O curbă Bezier are gradul 6. Care este numărul punctelor de control utilizate? Cum este ultimul segment
faţă de curbă? Se pot folosi mai multe puncte de control în cazul în care dorim să utilizăm numai curbe
de grad 3? (Justificare)
22. Se consideră o curbă B-spline cubică dată prin condiţiile geometrice:
P0 = (1 0 0) , P1 = (− 1 0 1) , P2 = (0 − 1 0) , P3 = (− 1 0 0 ) . Se realizează o
divizare a curbei respective. Care sunt condiţiile geometrice ale celor două jumătăţi?
23. Se consideră o curbă Bezier de grad 4. Dorim să realizăm o divizare a curbei folosind algoritmul
Casteljau pentru a diviza curba. Cum procedăm (care sunt paşii respectivi şi cât se consideră valoarea
variabilei parametrice) ?
24. În modelarea curbelor se utilizează ecuaţiile parametrice sub formă algebrică sau geometrică. Care
formă se este mai avantajoasă în proiectare şi de ce?
25. Ce puteti spune despre frecventele de esantionare in cele doua imagini? Care imagine prezinta aliasing?

3
 Prezentat curs 2017

a) b)