Locuri geometrice

Def. Se numeste loc geometric o multime de puncte din plan care au

aceeasi proprietate.
Tot prin loc geometric vom intelege totalitatea pozitiilor unui punc
variabil.Deoarece in geometria analitica multimile de puncte se definesc
prin ecuatii algebrice sau sisteme de ecuatii algebrice este importanta
alegerea reperului cartezian astfel incat calculele pe care trebuie sa le
efectuam sa fie cat mai simple .
Pentru aceasta se fac urmatoarele recomandari :
1.Cat mai multe puncte fixe sa aiba una dintre coordonate egala cu zero
(aceasta insemna ca punctele fixe sa fie alese pe axele de coordonate
sigur atat cat pot fi plasate pe aceste axe);
2.Daca in enuntul problemei se face referire la un unghi drept avand
catetele fixe , atunci varful unghiului drept va fi originea axelor de
coordonate , iar dreptele supuort ale catetelor vor fi axele de coordonate ;
3.Alegerea convenabila a parametrului (parametrilor).
In final locul geometric va fi caracterizat de o anume ecuatie , care va
preciza natura locului geometric (natura curbei).
Pentru a ne asigura ca o multime L este locul geometric al punctelor ce
poseda o anume proprietate , se vor verifica urmatoarele doua afirmatii :
- Orice punct cu proprietatea data apartine multimii L;
- Orice punct al multimii L se bucura de proprietatea data .
Distingem doua categorii de locuri geometrice :
1.Locuri geometrice definite printr-o relatie metrica
2.Locuri geometrice definite ca intersectie de doua curbe variabile ce
depind de acelasi parametru.
Locuri geometrice definite printr-o relatie metrica
In acest caz a determina locul geometric al punctelor L (x,y) (deci a
ecuatiei pe care o verifica coordonatele x , y) din plan care verifica o
relatie metrica revine la a transcrie analitic aceasta relatie.
Daca operatiile algebrice conduc la forme echivalente , atunci ultima
ecuatie defineste curba loc geometric.
Locuri geometrice definite ca intersectii
In acest caz punctul curent al locului M (x,y) este rezultatul intersectiei a
doua drepte variabile.
( d ) : f ( x, y , ) 0
(*)
( D ) : g ( x, y , ) 0
Ori a determina locul lui M (deci a gasi legatura intre coordonatele x,y ale
punctului M) revine la a elimina parametrul real din (*).
In unele cazuri este mai usor sa determinam coordonatele x,y ale
punctului M in functie de parametrul .
x = x ( ) ; y = y ( )
(**)
A gasi ecuatia locului inseamna a-l elimina pe din (**).Este posibil ca in
formularea problemei sa apara doi parametrii reali , .Atunci pentru

eliminarea lor in vederea gasirii ecuatiei in x si y sunt necesare trei relatii

(cu una mai mult decat numarul necunoscutelor)

Cercul
Def. Cercul (C) de centru C(a,b) si raza R este locul geometric al punctelor
M(x,y) din plan cu proprietatea MC = R

(C): (x-a)2 +(y-b)2 R2 = 0 ecuatia cercului cu patrate stranse

Punctele cercului (C) determina o impartire a planului in doua multimi
disjuncte :
- interiorul cercului (C) , format din acele puncte P(x,y) pentru care PC mai
mic ca R sau (x-a)2 +(y-b)2 R2 < 0 ;vom nota aceasta multime prin :
int (C) ={ P(x,y) ; (x-a)2 +(y-b)2 R2 < 0}
- exteriorul cercului (C) , care contine acele puncte Q(x,y) cu proprietatea
QC > R sau inca (x-a)2 +(y-b)2 R2 > 0; vom nota aceasta multime prin :
ext (C) ={ Q(x,y) ; (x-a)2 +(y-b)2 R2 > 0}
2
(C): x +y2 +2Ax +2By + C = 0 , unde A = -a ; B = -b; C = a2 +b2 R2 ecuatia generala a cercului.
Cercul (C) este bine determinat daca se cunosc A ,B ,C.

Th.Ecuatia generala a cercului determinat de

M 1 ( x1 ; y1 ); M 2 ( x 2 ; y 2 ); M 3 ( x3 ; y 3 ) este data de formula:

x2 y2 x
x12 y12 x1
x22 y 22 x2
x32 y32 x3
Pentru a proba
egalitatea:
x12 y12 x1

y
1
y1
1
=0
y2
1
y3
1
ca patru puncte M k ( x k ; y k ); k 1,4 sunt conciclice se verifica

y1

x22 y22

x2

y2

x y

x3

y3

x4

y4

2
3
2
4

x y

2
3
2
4

=0

Cazuri particulare:
1)Daca a = b = 0 , adica cercul are centrul in originea reperului cartezian ,
atunci ecuatia cercului are forma :
(C) : x2 + y2 R2 = 0 (ecuatia cercului cu centru in O (0,0) si raza
R)
2)Daca centrul cercului este situat pe axa Ox (deci b = 0) , atunci ecuatia
cercului este:
(x a)2 + y2 - R2 = 0 sau x2 + y2 2ax +a2 R2 = 0lipseste termenul care il
contine pe y
3)Daca centrul cercului este situat pe axa Oy(deci a= 0) , atunci ecuatia
cercului este:
x 2 y 2 2by b 2 R 2 0 - lipseste termenul care il contine pe x
4)Daca cercul trece prin originea O a reperului cartezian , atunci ecuatia cercului
are forma
x 2 y 2 2 Ax 2 By 0 (lipseste termenul liber)
(C = 0)

Putere. Axa radical. Centru radical

Def. Se numeste puterea punctului M in raport cu cercul (C) numarul

C ( M ) d 2 R 2 , unde d este distanta de la M la centrul C al cercului (C).
Def. Puterea punctului M(x0 ; y0) in raport cu cercul (C): (x-a)2 +(y-b)2 R2 = 0
este numarul C ( x0 a) 2 ( y 0 b) 2 R 2

Puterea unui punct exterior cercului este egala cu patratul lungimii

portiunii din tangenta la cerc cuprinsa intre punctul considerat si punctul
de contact.
MC2 CT2 = MT2 sau d2 R2 = CT2 (Fig. 1)
Puterea unui punct interior cercului este egala cu patratul semicoardei
minime care trece prin acel punct luat cu semnul minus.
AC2 MC2 = MA2 sau d2 R2 = - MA2
Def. Se numeste axa radicala a doua cercuri , locul geometric al punctelor
care au aceeasi putere fata de cele doua cercuri.
Locul geometric cautat este o dreapta care se obtine din ecuatiile
cercurilor prin scadere.
Th. Axa radicala a doua cercuri este perpendiculara pe linia centrelor celor
doua cercuri.
Obs.1) Axa radicala a doua cercuri secante este dreapta care are ca
suport coarda comuna , pentru ca punctele de intersectie ale cercurilor
sunt puncte care au aceeasi putere (zero) fata de fiecare din cele doua
cercuri secante.
Cand cele doua cercuri sunt tangente , dreapta care are ca suport coarda
comuna devine la limita tangenta comuna a celor doua cercuri , astfel ca
axa radicala a doua cercuri tangente este tangenta lor comuna.
2)Avand in vedere ca lungimea unei tangente duse dintr-un punct la un
cerc este radacina patrata din puterea acelui punct fata de cerc si ca un
punct de pe axa radicala are aceeasi putere fata de cele doua cercuri ,

rezulta ca axa radicala a doua cercuri este si locul geometric al punctelor

din plan de unde se pot duce tangente de aceeasi lungime la cele doua
cercuri.
Th. Axa radicala a trei cercuri avand centrele necoliniare sunt trei drepte
concurente.
In cazul in care cele trei cercuri au centrele coliniare , axele radicale sunt
trei drepte paralele.
Def. Punctul de concurenta a celor trei axe radicale a trei cercuri se
numeste centru radical.

Elipsa
Def.Elipsa este locul geometric al punctelor a caror suma a distantelor la
doua ouncte fixe , pe care le numim focare , este constanta si mai mare
decat distanta dintre focare.
Th.(ecuatia canonica e elipsei).Ecuatia elipsei raportata la axele sale :
x2 y2
(E) : 2 2 1 0
a
b

FF distanta focala
MF , MF raze vectoare (focale)
A , A , B , B varfurile elipsei
O(0,0) centru de simetrie pentru elipsa
AA = 2a axa mare a elipsei
BB = 2b axa mica a elipsei
OA = a , OB = b semiaxele mare si respectiv mica a elipsei
Orice dreapta dusa prin centru elipsei o taie in doua puncte care
determina un diametru.

Axa de simetrie pe care se afla focerele se numeste axa transversala ,

cealalta axa conjugata.
Forma explicita pentru ecuatia elipsei este : y
Excentricitatea elipsei :

b
a 2 x 2 ; x [ a; a ]
a

MF ' c
e ; e (0,1)
MD' a

Punctele elipsei au proprietatea ca raportul distantelor lor la un punct fix si

la o dreapta fixa este constant si mai mic ca unu.Punctul fix este un focar ,
iar dreapta fixa se numeste directoarea elipsei.

Hiperbola
Def.Hiperbola este locul geometric al punctelor a caror diferenta a
distantelor la doua puncte fixe , pe care le numim focare , este constanta.
Th.(Ecuatia canonica a hiperbolei)Ecuatia hiperbolei raportata la axe este :
x2 y2
(H) : 2 2 1 0
a
b

FF distanta focala
|MF MF|= 2a
Ox se numeste axa transversa , iar Oy este axa netransversa
Forma explicita a ecuatiei hiperbolei : y

b
x 2 a 2 ; x (; a ] [ a; )
a

Obs.1)hiperbola (H) este bine determinata daca se cunosc a , b

.Segmentele de lungime 2a si respectiv 2b se numesc axa mare respectiv
axa mica a hiperbolei.
x2 y2
2)Hiperbola conjugata : (H) : 2 2 1 0 ; are pe Oy ca axa netransversa
a
b
iar pe Ox ca axa transversa

3)Hiperbola echilatera : (H) : x 2 y 2 a 2 0 ; asimptotele acesteia sunt y =

x , y = -x , adica prima si a doua bisectoare.
4)Rotind axele Ox , Oy in sens antitrigonometric cu (-45 0) , hiperbola
echilatera va avea ca axe de coordonate asimptotele Ox , Oy ale
curbei .Se obtine ecuatia acesteia sub forma : xy = k ;k > 0.
Excentricitatea hiperbolei
MF =

cx a 2
cx a 2
; MF =
a
a

MF ' c

>1;
MI '
a

Dreptele x

MF "
MI

c
a

>1

a2
a2
;x
se numesc , respectiv , directoarea focarului F si
c
c

directoarea focarului F. Aceste directoare taie axa Ox in puncte situate

intre O si A si respectiv O si A pentru ca

a2
< a.
c

Hiperbola mai poate fi definita ca locul geometric al punctelor pentru care

raportul distantelor la un punct fix numuit focar si o dreapta fixa numita
directoare este constant si mai mare ca unu.

Parabola
Def. Parabola este locul geometric al punctelor care sunt egal departate
de un punct fix , numit focar , si o dreapta fixa , numita directoare.
Th.(ecuatia canonica a parabolei) Ecuatia parabolei raportata la axa si
tangenta ei din varf este : (P) : y2 2px = 0
F focar
(D) dreapta directoare
MF = MI ; I proiectia lui M pe (D)
OA = OF
O varful parabolei
Oy tangenta parabolei in varf
Ox axa parabolei
p parametrul parabolei
Ecuatia explicita a parabolei : y 2 px ; x 0
Forme ale ecuatiei parabolei mai sunt si y2 + 2px = 0 (cu F(-p/2 ; 0)) si y =
ax2 , a > 0 (cu focarul F(a/4 ; 0))