0% au considerat acest document util (0 voturi)
225 vizualizări9 pagini

Algebra Liniara

Documentul prezintă rezolvări ale unor probleme de algebră liniară și analiză matematică, inclusiv determinarea valorilor și vectorilor proprii ai unor operatori liniari, proprietăți ale formelor pătratice și matricilor circulare.

Încărcat de

serbanioana20
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
225 vizualizări9 pagini

Algebra Liniara

Documentul prezintă rezolvări ale unor probleme de algebră liniară și analiză matematică, inclusiv determinarea valorilor și vectorilor proprii ai unor operatori liniari, proprietăți ale formelor pătratice și matricilor circulare.

Încărcat de

serbanioana20
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Probleme obligatorii Algebra 2010 1. Sa se determine valorile proprii nenule si vectorii proprii corespunzatori pentru , , operatorul: ( )( ) Rezolvare: Notam: ( ) ( ) ( ) ( ) , , ( ) ( ) ; .

-; - ; ( ) ( ) ;

A,B nu sunt altceva decat doua forme liniare pe spatiul C[-1,1]. Operatorul din enunt se rescrie sub forma: ( ) ( ) , -

Prin urmare imaginea operatorului este inclusa in subspatiul vectorial (de dimensiune 2) * Orice vector propriu nenul verifica + , . Asadar este

deci in mod necesar

suficient sa studiem restrictia operatorului dat la subspatiul invariant V. Este usor de vazut ca T este + mai precis operator diagonal relativ la baza *
Valorile proprii sunt {2,6} iar subspatiile proprii corespunzatoare sunt

2. Sa se determine valorile proprii si vectorii proprii pentru operatorul ( ( )( ) Rezolvare: Relatia ( ) devine: ( ) ( ) ( )) ( ) sau ( ) ( ) ( ) ( ) sau ) ( ) ( ) ( )

Inmultim ultima relatie cu ( )

si obtinem (

din care rezulta

In concluzie orice numar real este valoare proprie ( ( ) valori proprii sunt functiile ( ) ( ) cu

)iar vectorii proprii corespunzatori unei * +.

3. Sa se determine valorile proprii si vectorii proprii pentru matricea circular , Rezolvare: In primul rand, vom indexa acel sir incepand de la 0 pana la n-1.

Notam: [

; ]

Aceasta matrice verifica , are valorile proprii * vector propriu corespunzator valorii proprii este:

+, unde

iar un

[
( )

Revenim la enuntul problemei. Introducem polinomul

Matricea din enunt este... exact P(Z). Prin urmare aceasta matrice are aceiasi vectori proprii de mai sus, corespunzatori valorilor proprii * ( ) +.

4. Sa se determine ( Rezolvare:

, -

( ))

Considerand spatiul euclidian C[0,1], infimumul cautat este patratul distantei de la polinomul , subspatiul polinoamelor de grad Avem: ( , -)
( ( ) )

la

in care produsul scalar este )


)( ) ( ) ( ) )

Determinatii ce apar sunt determinati Cauchy: (


( ) ( ( ) ) , ( ) ( (

,unde si valoarea lui

iar

este

Determinatul de la numitor are valoarea In concluzie ( ) .(


( )( ) ( ) ( )

5. Se considera intervalele . Sa se arate ca forma patratica ( Rezolvare: Notam cu * ( ) { si pentru + ;

si notam cu )

lungimea intervalului este semipozitiv definita.

consideram functia caracteristica a multimii

Daca B este interval atunci lungimea lui: ( ) In plus Avem: si atunci

( ) ( ) ( )

( .

( ))

( )

( )

( )

( )

( )

6. Sa se arate ca in spatiul euclidian C[-1,1] cu produsul scalar la polinoamele* unde Rezolvare: Este suficient sa aratam ca Avem ( deci (
)

( ) ( )

, pornind de

+ prin ortogonalizare Gram-Schmidt se obtin polinoamele ( )


( )

,(

) -( ) .

este polinom monic de grad n si ca si ,( ) -(


)

pentru
( )

) ,( ) -( ( )
)

)(

( )

( ),(

) -(

( ) ,(

) -(

,( ( ),( ) -( ) ) -( ) ) are de deoarece polinomul ( n ori radacina pe 1 si pe -1, deci derivatele lui pana la ordinul (n-1) se anuleaza in 1 si -1. Integram in continuare prin parti de n ori si obtinem:
( )

( )(

care daca

este egala cu 0 .

( )

/.

) un spatiu Euclidian si 7. Fie ( ( ) ( operator de simetrie si Rezolvare: a) ( ) ( b) ( ) Aratam ca ( Daca ). / ( ) ( ) ( ( ) ) ) ( ) ( )

un operator de simetrie. Sa se arate ca ( ) ( ) )

este

( ) ( ) ( ) , (

( ) )

( ) ( ) Aratam ca Im( ( ) ( ) ( ) ( )

( )

( ))

( )

( )

( )

( )

, deci

8. Fie (

) si

un operator liniar pe spatiul euclidian ( ( ) ( ) .

) si

. Sa se arate ca:

Rezolvare: a) pentru orice ( ) ( b) ( ) ) ( ) ( ) ( ( ) pentru orice ) . . Punem in a) in loc de T. ( )

12. Sa se arate ca daca sunt multimi finite atunci forma patratica ( este semipozitiv definita. | | Rezolvare: Daca notam ( ) daca Atunci: ( ) si consideram functiile caracteristice ale multimilor ( ) daca , ( ) * +

Forma patratica corespunzatoare este: ( ( ( ) ) ( ( )) . ( ) ( ) ( ( ( ) )( ( ) ))

13. Sa se determine ecuatia conului si a cilindrului circumscris sferelor: sigma1 : (x-5)^2 + (y-4)^2 + (z-1)^2 = 1 sigma2 : (x+5)^2 + (y+4)^2 + (z+5)^2 = 1 Rezolvare: Pentru a simplifica calculele, este util sa observi ca cele doua sfere au aceeasi raza. Varful conului tangent este situat la mijlocul segmentului determinat de centrele sferelor, adica in punctul V(0,0,-2). O dreapta ce trece prin V are ecuatiile

Inlocuind in ecuatia primei sfere obtii

Dreapta este tangenta primei sfere (si automat celei de a doua din motive de simetrie!) daca si numai daca aceasta ecuatie are solutie unica in variabila z, ceea ce revine la

Inlocuind

obtinem

Egaland numitorul numaratorul cu zero si simplificand obtinem in final ecuatia conului:

Pentru cilindru, calculele sunt mai simple, avand in vedere ca dreapta directoare trebuie sa fie paralela cu dreapta ce uneste cele doua centre (iarasi profitam de faptul c arazele sunt egale). 14. Sa se determine suprafata obtinuta prin rotatia unei drepte in jurul altei drepte(Discutie): Rezolvare: Evident, daca dreptel coincid, suprafata degenereaza la dreapta insasi. Ne ocupam de cazul nedegenerat. Alegand in mod convenabil originea si baza, putem presupune ca: 1. Dreapta fixa este axa Oz 2. A doua dreapta contine punctua ( )

3. Ecuatia celei de a doua drepte se scrie in mod parametric ( ) unde ( )

O rotatie ce lasa fixa axa Oz are matricea asociata de forma [ ]

Punctele de pe suprafata cu pricina se identifica cu multimea: * ( ) , +

(identificam vectorii cu matricile coloana). Un astfel de punct se scrrie, asadar: ( Prin urmare: ( Daca ) ) (( ) ( ) )

suprafata in cauza este planul Oxy. atunci suprafata in cauza este cilindrul de ecuatie

In caz contrar, daca . Daca

atunci suprafata verifica ecuatia

) , unde:

Aceasta este ecuatia unui con. ( Aceasta este ecuatia unui hiperboloid cu o panza. ) ,

In sfarsit daca unde 17. Fie a) b) Rezolvare: ( ) si

Sa se arate ca:

Deci suma elementelor de pe fiecare coloana este zero, adunand toate liniile la prima obtinem o linie 0, rezulta detA=0.

23. Fie Sa se calculeze Rezolvare: Daca ( )

( ). Sa se arate ca daca

( )

sunt valori proprii ale matricei A atunci ( ) ( )

Sistemul {

are solutia unica Hamilton rezulta

, polinomul caracteristic este

( )

si din teorema Cayley-

24. Sa se arate ca multimea matricelor circulare inversabile formeaza un grup multiplicativ. Rezolvare: 1. O matrice circulara nu este altceva decat o matrice de forma ( ), unde p este un polinom, iar

2. E clar ca produsul a doua matrici circulare este tot circulara: 3. Presupunand ca ( )este inversabila, avem:

Unde

sunt radacinile polinomului p, iar

(in caz contrar matricea nu ar fi inversabila). Pentru fiecare i, introducem polinomul

4. Notam

5. Se verifica usor ca

Este incersa matricii ( ) , deci este intradevar circulara. 26. Sa se arate k grupul (Z,+)nu poate fi organizat ca spatiu vectorial peste un corp de forma (Z_p,+,*). Rezolvare: Presupunem ca avem o asemenea structura de spatiu vectorial pe Z. Atunci

Contradictie, caci . 27. Sa se determine toate polinoamele f apartine R[X] cu prorpietatea f(Z) inclus inZ Rezolvare: Folosim scrierea unui polinom in baza Deci cautam polinoamele f de forma: ( ) ( ) ( ) ( ) (conditie {
( ) ( ) ( )

Din conditiile f(0) apartine Z, f(1)apartine Z.. f(n) apartine Z -> necesara)

Conditia este si suficienta deoarece produsul a k numere intregi consecutive se divide cu k!. In concluzie polinoamele cautate sunt cele care in baza B au coeficientii numere intregi.

S-ar putea să vă placă și