Exemple:

1. Pentru cuadripolul din figură, să se determine parametrii impedanţă, [Z], şi constantele fundamentale
A, B, C, D.

Soluţie:

Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pentru cele două ochiuri de circuit rezultă sistemul:
 U1  I1   R1  jL1   I2  jL12  U1  I1   R1  jL1   I2  jL12
  
  U 2  I 2   R 2  jL 2   I1  jL12 /   1  U 2   I 2   R 2  jL 2   I1  jL12
Ţinând cont de parametrii impedanţă, ecuaţiile cuadripolului se rescriu:
  U1  Z11  I1  Z12  I 2

 U 2  Z 21  I1  Z 22  I2
 Z11  R1  jL1 ; Z12  jL12 ; Z21   jL12 ; Z22    R 2  jL 2  ;
Se observă faptul că este îndeplinită condiţia de reciprocitate pentru acest cuadripol: (Z12   Z21 )
Expresiile lui A, B, C, D în funcţie de parametrii impedanţă se determină cu formulele:
2
Z11 Z12  Z11  Z21 1 Z
A ; B ; C ; D   22 .
Z21 Z21 Z21 Z21
Astfel se obţin:
R  jL1 1 R  j L 2
A 1 ; B    R1  jL1  jL12  ;C   ;D  2
jL12 jL12 jL12

 1 
2. Se cere schema echivalentă în  pentru cuadripolul din figură dacă 2 LC  1  L  .
 C 

Soluţie

Orice cuadripol poate fi reprezentat ca în figura de mai jos:

Acesta este caracterizat de constantele sale fundamentale (grupate în matricea [A]), determinate conform
relaţiei:
 U1   A B   U 2 
 I   .
 1   C D   I 2 
 
A
Problema noastră poate fi deci privită ca o conexiune în lanţ între doi cuadripoli, caracterizaţi de matricile
[A(1)] şi [A(2)]:
Cuadripolul echivalent va putea fi determinat, în final, din relaţia:  A    A1    A  2 
   
Primul cuadripol (în „T”):
Elementele schemei echivalente în „T” sunt:
A 1 D 1
Z1  , Z2  , Y0  C ;
C C

unde: Z1  R, Z 2  jL, Y 0  jC .

Ca urmare, constantele fundamentale ale acestui cuadripol se
determină din relaţiile:
 A  1  Z1  Y0

 B  Z1  Z 2  Z1  Z2  Y0
 obţinându-se:
 C  Y0
D  1  Z  Y
 2 0

A1  1  Z1  Y 0  1  R  jC
B1  Z1  Z2  Z1  Z2  Y 0  R  jL  jL  R  jC  R  jL  j2  R  jL
Deoarece este
C1  Y 0  jC
D1  1  Z2 Y 0  1  jL  jC  0.
îndeplinită condiţia AD  BC  0  j2  1 , cuadripolul este reciproc. Dar fiindcă A  D , cuadripolul nu
este simetric!
Matricea constantelor fundamentale pentru acest cuadripol este:
A B1  1  R  jC jL 
 A    1  .
 1   C1 D1   jC 0 
Pentru cuadripolul al doilea, elementele schemei echivalente în „  ” sunt:
D 1 A 1
Y1  , Y2  , Z0  B , unde: Z0  R, Y1  jC, Y 2  0 .
B B
Drept urmare, constantele fundamentale se determină cu relaţiile:
 A  1  Z0  Y 2  A 2  1  R  j C
 BZ 
 0  B2  R
 obţinându-se:  .
C  Y1  Y 2  Y1  Y 2  Z0  C 2  jC
 D  1  Z0  Y1 D  1
 2
Matricea constantelor fundamentale pentru acest cuadripol este:
B2  1  R  jC R 
A    2
A

  2    C2 D 2   jC

1 
Revenind acum la cuadripolul echivalent, matricea constantelor fundamentale ale acestuia este:

A    A    A   1  R  jC jL  1  R  jC R 

 
  ech    1    2    jC 0   jC 1 
1  R  jC 2  j2 2 LC R 1  R  jC   jL 
 
 jC 1  R  jC  R  j C 
 j 
 R  C  2 j  R  C   A ech R  R 2  jC   Bech  
   C

  jC  2 C2 R  Cech R  jC  Dech  

Parametrii schemei echivalente în „  ” se determină în final cu formulele:
D 1 A ech  1
Y1ech  ech Y ech
2  Zech
0  Bech
Bech Bech

3. Se dă cuadripolul:

1
Să se determine elementele schemei echivalente în „T” ştiind că L  R.
C

Soluţie:

Privim cuadripolul ca doi cuadripoli conectaţi în paralel:

 I  Y Y12   U1 
Fiecare dintre aceşti doi cuadripoli este caracterizat de ecuaţia matricială:  1    11   ;
 I2   Y 21 Y 22   U 2 
D AD  B  C 1 A
unde: Y11  ; Y12   ; Y 21  ; Y 22   .
B B B B
Condiţia de reciprocitate pentru aceşti cuadripoli este: Y 21  Y12 .

Primul cuadripol (în „T”):

Elementele schemei echivalente în „T” se identifică sub forma:

 1
Z1  jL, Z2  R, Y 0  ;
jL
iar constantele fundamentale sunt:
 1
 A1  1  Z1  Y 0  1  jL  jL  2;

 B1  Z1  Z2  Z1  Z2  Y 0  jL  2R  R  2  j ;

 1 1
C1  Y0  jL  jR ;

 1
 D1  1  Z2  Y0  1  R  1 j .
 jL
Y Y12 
Matricea admitanţă:  Y1    11 se determină imediat cu relaţiile:
   Y 21 Y 22 
2 j
2 1  j 
D 1 j j 2  2j  2j  1 1
Y11  1  ; Y12     ;
B1 R   2  j R  2  j R  2  j R  2  j
1 1 A1 2
Y 21   ; Y 22    .
B1 R  2  j B1 R  2  j
 1 j 1 
 R  2  j 
R  2  j 
Deci :  Y1    .
   1 2 
  
 R  2  j
R  2  j 
Elementele schemei echivalente în „  ”pentru al doilea cuadripol se identifică sub forma:
1
Y1  0, Y 2  0; Z0  ; iar constantele fundamentale sunt:
jC
 A 2  1  Z0  Y 2  1

 B  Z  1   jR
2 0
 j C
C  Y  Y  Y  Y  Z  0
 2 1 2 1 2 0
 D2  1  Z0  Y1  1
 j j
 
Matricea admitanţă se calculează direct şi este:  Y 2     R R

   j j
 
 R R 
Se observă că sunt îndeplinite condiţiile:
Y12  Y 21 (reciprocitate) şi
Y 22   Y11 (simetrie).
Cei doi cuadripoli fiind conectaţi în paralel, matricea admitanţă a cuadripolului echivalent se obţine cu
relaţia:
  1  j  j  2  j 1  j  2  j   j 2 j 
  
R  2  j R  2  j  R  2  j 
 
R 2  j
 Y   Y1    Y 2      .
1  j  2  j 2  j  2  j   2 j 2 j  1 
   
 R  2  j R  2  j   R  2  j R  2  j 

tot j tot 2 j tot 2j tot 2 j  1

Deci: Y11  ; Y12  ; Y 21  ; Y 22  .
R  2  j R  2  j R  2  j R  2  j

De asemenea, constantele fundamentale ale cuadripolului echivalent sunt:

2 j  1 R  2  j 2 j  1
tot
tot Y 1 1
A   22    1 1 j ;
Y 21 R  2  j
tot 2j 2j 2j 2
1 R  2  j R 1 1
Btot  tot
     jR ;
Y 21 2j j 2 2

 2j  1 j   2j2
 R  2  j   R  2  j 
tot tot tot tot 2 2
Y11  Y 22  Y12  Y 21
C tot   
tot
Y 21 2j
R  2  j
2j2  j  4 j2 R  2  j 2 j 1 1
      j ;
 R  2  j  
2 2 j R  2  j  2j 2R
tot
Y11 j R  2  j 1
D tot     .
tot
Y 21 R  2  j 2j 2
În final, găsim elementele cuadripolului echivalent în „T” ( Z1 , Z2 ,Y0 ):
1
1 j 1
tot 1 A tot  1 2 1
Y0  C  j ; Z1     2R  R;
2R Y0 1 2
j
2R
1
1
D tot  1 2
Z2     jR.
Y0 1
j
2R
Observaţie:
Aceeaşi schemă poate fi considerată ca fiind echivalentă cu doi cuadripoli conectaţi în serie, având
structura din figura de mai jos. Problema poate fi astfel rezolvată utilizând parametrii impedanţă în locul
parametrilor admitanţă, utilizaţi în schema paralel.