Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Capitolul 1.

Circuite electrice in regim permanent

1. În fig. 1 este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie.

a) Ce fenomen este descris de această diagramă?
b) Să se deseneze circuitul corespunzător acetei diagrame.

U2
I
U3

U1 U4 U6
U5

Fig. 1
Rezolvare
a) Fenomenul prezentat în diagrama de mai sus este rezonanţa serie.

b)

Fig. 1R

2. În fig. 2 este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie

de curent alternativ. Să se determine:

a) schema electrică a circuitului;

b) tensiunea totală U;
c) factorul de putere al circuitului.

9
Capitolul 1 Circuite electrice în regim permanent

U
U2
U3
U1 U5
I

U4
Fig. 2

Rezolvare
a)

Fig. 2R

b) U U 2  U 4 2  U1  U 3  U 5 2

U 2  U 4 
cos  
U 2  U 4 2  U1  U 3  U 5 2
c)

3. În fig. 3 este prezentată diagrama fazorială a unui circuit de

curent alternativ format numai din elemente ideale.
a) să se deseneze schema electrică a circuitului;
b) să se scrie expresia tensiunii totale;
c) ştiind defazajele 1 şi 2 ale tensiunilor U3 şi U4 faţă de curentul I, să
se determine defazajul dintre tensiunea totală din circuit şi curent.

10
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

U
U6

U4 U5

U1 I
U3
U2

Fig. 3
Rezolvare

a) Întrucât toate elementele din cirvuit sunt ideale (bobinele şi

condensatoarele nu au pierderi) tensiunile U3 şi U4 pot corespunde doar
unor circuite paralel cu caracter capacitiv şi respectiv inductiv. U3
corespunde unui circuit RC paralel deoarece la un astfel de circuit apare
un defazaj al curentului înaintea tensiunii, aşa cum se vede în fig. 3, iar U4
fiind defazat înaintea curentului corespunde unui circuit LR paralel.
Schema completă a circuitului este prezentată în fig. 3R.

Fig. 3R
b) Modulul tensiunii totale este:

U  U 2Re  U 2Im

unde U Re  U 2  U 3 cos 1  U 4 cos  2  U 5

11
Capitolul 1 Circuite electrice în regim permanent

U Im  U1  U 3 sin 1  U 4 sin  2  U 6

U 4 sin  2  U 6  U1  U 3 sin 1
tg 
U 2  U 3 cos 1  U 4 cos  2  U 5
c)

4. Se dă un circuit serie RLC în care se cunosc: tensiunea totală U

= 50 V, UL = 40 V, UR = 40 V, R = 80 ,  = 200 Hz. Să se calculeze
impedanţa bobinei şi cele două valori ale capacităţii pentru regimul dat.

Rezolvare

U  UR  UL  UC
Se scrie legea a doua a lui Kirchoff folosind metoda numerelor complexe:

unde U R  IR , U L  jIL , U C   jI / C

I  U R / R  40V / 80  0,5A ,

L  U L / I  63,66mH

U  U 2R  ( U L  U C ) 2 

(U L  U C ) 2  U 2  U 2R  900V 2  U L  U C  30V

U C1  10V  C1  40F U C2  70V  C 2  5.7F

5. În circuitul din fig. de mai jos se cunosc: U = 220 V,  = 50 Hz,

R1 = 10 , R2 = 5, L1 = 0,4 H, C1 = 10 F, R3 = 20 , L2 = 0,2 H, C2 =
100 F. Să se calculeze:
a) curenţii I1 şi I2 ;
b) căderile de rensiune UAB şi UBC.

12
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Fig. 5
Rezolvare

I1  
U U
Z1 R 1  j / C1  jL1  R 2
a)

I1   1.14A
U
(R 1  R 2 )  (L1  1 / C1 ) 2
2

(L1  1 / C1 )
tg1   12.86
R1  R 2
Defazajul dintre I1 şi U este

I2   5.97A
U
R 32  (L 2  1 / C 2 ) 2

(L 2  1 / C 2 )
Defazajul dintre I1 şi U este tg 2   1.55
R3

b) U AB  I1 (R 1  j / C)  U AB  I1 R 12  (1 / C1 ) 2  363V

U BC  I1 (R 2  jL1 )  U BC  I1 R 22  (L1 ) 2  143,3V

6. Circuitul din fig. 6 este alimentat la 220V,  = 50 Hz. Ştiind că

R = 100  şi L = 0,1 H, să se determine:
a) valoarea lui C astfel încât curentul total să fie în fază cu tensiunea la
borne;
b) intensităţile curenţilor în cele două ramuri;

13
Capitolul 1 Circuite electrice în regim permanent

Fig. 6
Rezolvare

a) Curenţii pe cele două ramuri pot fi exptrimaţi sub forma:

I1  jUC
b)

I2  cos   j sin 
U U
R  (L)
2 2
R  (L) 2
2

unde  este defazajul dintre I2 şi U.

Pentru a obţine fenomenul de rezonanţă trebuie ca părţile imaginare ale
celor doi curenţi să fie egale şi de semn contrar, deci:

L
UC  
U
R 2  (L) 2 R 2  (L) 2

C  9,1 F
L
R  (L) 2
2

b) I1  UC  0,628A

L
I2   2,01A , tg   0.314
U
R  (L)
2 2 R

14
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

7. În circuitul din fig. 7 se cunosc: U = 220 V,  = 50 Hz, R1=10

, X L  10 / 3  , R2 = 5 , Xc = 5 . Să se calculeze:

a) curenţii pe fiecare ramură;

b) curentul total din circuit;
c) puterea activă şi puterea reactivă:

Fig. 7
Rezolvare

I1   19,05A ,
U
R 12  X 2L
a)

tg1    1   / 6
XL 1
R1 3
I2   31.1A
U
R 2  X C2
2

tg 2    1   2   / 4
XC
R2
b) Curentul total prin circuit se poate determina în mai multe moduri: prin
calcul fazorial sumând vectorial cei doi curenţi, ori calculând impedanţa
totală a circuitului, sau putem scrie cei doi curenţi în complex sub forma:

I1  I1 cos(1 )  jI 1 ( sin 1 )
I 2  I 2 cos( 2 )  jI 1 sin(2 )
I  I1 cos(1 )  I 2 cos(2 )  j(I1 ( sin 1 )  I 2 sin(2 ))

15
Capitolul 1 Circuite electrice în regim permanent

I  (I1 cos(1 )  I 2 cos( 2 )) 2  (I1 ( sin 1 )  I 2 sin( 2 )) 2  40.5A

(I1 ( sin 1 )  I 2 sin( 2 ))

Defazajul dintre I şi U este: tg   0.81
I1 cos(1 )  I 2 cos( 2 )

c) Puterea activă este: Pa  R 1I12  R 2 I 22  8468,88W

iar puterea reactivă este: Pr  X L I12  X C I 22  2738,6 VAR

8. În circuitul din fig. 8 se cunosc: tensiunea de alimentare

U  2 2 sin(100t   / 4) , R1 = 1Ω, XL = 1 Ω, R2 = 2 Ω, XC = 2 Ω. Să se
calculeze intensitatea curentului total prin sursă.

Fig. 8
Rezolvare

Folosind metoda numerelor complexe vom scrie impedanţa totală a

circuitului
Z  jX L  R 1 
RX C
jR 2  X C

 
Z  R1  2 
 j X L  2 
R 2 X C2 R 22 X C
R 2  X C2  R 2  X C2 

 R X2   R 2X 
De unde obţinem: Z   R1  2 2 C 2    X L  2 2 C 2   2
2 2

 R 2  XC   R 2  XC 

16
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

XL 
R 22 X C
R 22  X C2
iar defazajul curent tensiune este: tg  0
R1  2
R 2 X C2
R 2  X C2
I  U / Z  1A

9. Circuitul din fig. 9 este o punte folosită pentru măsurarea

inductanţelor. Atunci când puntea este ehilibrată, curentul prin detectorul R0
este nul. Să se găsească expresia lui L în funcţie de R şi C, ştiind că puntea
este echilibrată când R2 = Ra Rb.

Fig. 9

Rezolvare
Se utilizează următoarea schemă echivalentă:

Fig. 9R

17
Capitolul 1 Circuite electrice în regim permanent

Z1  R a  jL , Z2  R , Z3  R , Z4 
Rb
1  jR b C
unde

Din legea a doua a lui Kirchhoff în cele două circuite obţinem:

I1 Z1  I d R d  I 2 Z 2  0

I 3 Z3  I d R d  I 4 Z 4  0
Iar din prima lege a lui Kirchhoff în nodurile A şi B:
I d  I1  I 3  I 4  I 2
În cazul în care puntea este echilibrată curentul Id prin detector este zero,
iar I1= I3, I4 = I2. În aceste condiţii împărţind relaţiile obţinute din legea 2
a lui Kirchhoff obţinem:

Z1 Z 4  Z 2 Z3  R a  jL   jCR 2
R2
Rb

Egalând părţile reale şi imaginare se obţine: R b R a  R 2 şi L  R 2 C

10. În fig. 10 este prezentată schema unui filtru electric, ale cărui
componente au valorile: R = 10 km C = 10 nF, L = 160 mH. Ştiind că la
un filtru tensiunea de la ieşire trebuie să fie în fază cu cea de la intrare, să
se calculeze:
a) frecvenţa curentului;
b) raportul Vout/Vin.

Fig. 10

18
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Rezolvare

Se scriu tensiunile de intrare şi de ieşire în formă complexă:

U in  I1R  jI1L  jI C
U out  jI 1L  jI C

Se observă că U in  I1R  U out , iar singura soluţie ca tensiunile de intrare

şi de ieşire să fie în fază este ca ele să fie în fază cu I1, motiv pentru care
vom lua I1 ca referinţă. În plus din legile lui Kirchhoff mai putem scrie:

I  I1  I 2
I 2 R  I1R  jI 1L
Folosind ultimele două relaţii vom putea scrie tensiunea de ieşire sub forma:
U out  jI 1L  2 jI 1 C  I1L RC
Pentru ca tensiunea de ieşire să fie în fază cu I1 trebuie ca partea imaginară
din relaţia de mai sus să fie 0

jI 1L  2 jI 1 C      5.63  10 3 Hz
1 2
2 2 LC

b) Tinând cont că părţile imaginare ale tensiunilor de ieşire şi de intrare

sunt zero la frecvenţa de lucru a filtrului pe care tocmai am calculat-o, vom
obţine:
U in  I1R  I1L RC
U out  I1L RC

  0,138
U out L
L  R 2C
De unde rezultă:
U in

19
Capitolul 1 Circuite electrice în regim permanent

funcţionează la frecvenţa . Să se determine natura impedanţelor Z1 şi Z2

11. În fig. 11 este prezentat un circuit de curent alternativ care

din circuit şi raportul lor, astfel încât curentul I2 să nu depindă de valoarea

lui Z2.

Fig. 11
Rezolvare

Din legea a doua a lui Kirchhoff scrisă pentru ochiul din dreapta obţinem:
I 2 Z 2  (I1  I 2 )Z

Calculând impedaţa totală a circuitului putem determina curentul I1

I1 
U
Z1 
ZZ2
Z  Z2
Înlocuind I1 astfel obţinut în prima relaţie obţinem:

I2 
UZ
ZZ1  Z 2 ( Z  Z1 )

Pentru ca I2 să nu depindă de Z2 trebuie ca Z  Z1 , ceea ce este

echivalent cu R  R 1  0 şi X  X1  0 . Prima condiţie este posibilă doar
dacă R  R 1  0 , iar din a doua condiţie rezultă că una din reactanţe este
inductivă, iar cealaltă capacitivă.

20
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

12. În circuitul din fig. 12, elementele R1, R2, R3, R4, L1 şi L2 sunt
astfel alese încât prin ampermetru nu trece curent dacă circuitul este
alimentat cu tensiune continuă sau alternativă. Ştiind că R2 = 90 , R3 =
300 , R4 = 60 , L2 = 900 H, să se determine R1.

Fig. 12
Rezolvare

Pentru ca în curent continuu ampermetrul să nu fie străbătut de curent

trebuie îndeplinită condiţia:

R 1  R 2 R 3 R 4  450

În cazul alimentării circuitului în c.a., condiţia de echilibrare a punţii este

satisfăcută când tensiunile pe cele două borne ale ampermetrului sunt
egale, de unde rezultă:

jI 1L1  I1R 1  jI 2 L 2  I 2 R 2
R 3 I1  R 4 I 2
Rezolvând sistemul de ecuaţii obţinem:

jI 1L1  I1 R 1  jI 1 L 2  I1 3 R 2
R3 R
R4 R4

L1  L 2  4500H
R3
Egalând părţile imaginare obţinem:
R4

21
Capitolul 1 Circuite electrice în regim permanent

22