CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV (II)

Rezonanţa de curent

I. Breviar teoretic

Figura l.

Figura 2.
 I =I B + IC = IO + IL + IC = G L •U + Y L •U + X C •U =(G L + l/jωL +
+ jωC) • U = (GL – jBL + jBC)•U = [GL – (BL – BC)]•U
unde:
BL=1/ωL,
Bc= ω C => Y =G L -j(B L -B C )

BL −BC
Y = |Y| =√ G2L +( B L−BC )2 , φ=arctgY =arctg GL
și

I = Y∙U = √ G2L +( B L−BC )2 ∙U

Rezonanţa de curent se produce atunci când IL + IC = 0, ceea ce este

echivalent cu φ— 0 sau Im[ Y ] = 0 sau BL = BC, adică:

1 1 1
=ω 0 L=¿ ω0= ,iar f 0 =
ω0 c √ LC 2 π √ LC

La rezonanţă: I = Io = GL.U atinge un minim.

1 I L0 I C 0
Dacă se notează cu Q 0= = = factorul de calitate
ω 0 ∙ L∙ G L I 0 I0

1
al circuitului, unde: IL0 = IC0 = BL0 ∙ U = BC0 ∙ U = ω L ∙U = ω 0 ∙ C ∙ U
0

sunt curenţii prin componentele reactive, la rezonanţă (care pot avea valori
mult mai mari decât curentul total la borne), atunci:

√ ( )
2
2 ω ω0 I0
Z=R L 1+Q0 − ; I=

√
ω0 ω
( )
2
ω ω0
2
1+Q 0 −
ω0 ω

Relaţia de mai sus caracterizează proprietăţile de selectivităţi ale circuitului.

 Figura 3.
II. Schema de montaj
In realizarea lucrării se va folosi montajul experimental din schema de
mai jos:

Figura 4.
Elementele schemei:
Generatorul de frecvenţă variabilă Tabor Electronics 8021, 20 MHz; E = 3,6V;
V - MAVO - 35, AEM, utilizat pe scara de 10 V~;
A - Multimetru digital, Fluke 8808L, utilizat pe scara mA;
A1 - Multimetru digital, UNI-T-M890G, utilizat pe scara 200 mA~;
A2 - Multimetru digital, TD 9205A, utilizat pe scara 20 mA~;
L — bobină cu miez magnetic cu inductivitatea L=270 mH;
RL — rezistenţa bobinei; RL=100 Ω;
C — condensator cu capacitatea de 4µF.

III. Modul de lucru

1) Se realizează montajul din Figura 4;
2) Se reglează frecvenţa cu ajutorul potenţiometrului generatorului de
frecvenţă variabilă la valorile prestabilite, iar rezultatele se trec în tabelul nr. 1.
 IV. Chestiuni de studiat

1
• Se calculează frecvența de rezonanță cu formula: f 0=
2 π ∙ √ LC
pentru valorile date ale capacităţii condensatorului şi inductivităţii bobinei,
(C = 4 μF şi L = 270 mH), obţinându-se astfel valoarea teoretică a frecvenţei
de rezonanţă, f0 teoretic;
• Se compară f0 experimental cu f0 teoretic și se determină eroarea relativă
procentuală;
I0
• Se calculează conductanţa bobinei: G L=
U

unde: I0 - valoarea minimă a curentului la rezonanţă; U - tensiunea sursei de

alimentare la rezonanţă;
IC
• Se calculează susceptanţa condensatorului: BC = ;
U

• Se calculează componenta inductivă a curentului: I L =√ I 2B−I 20;

• Se calculează susceptanţa bobinei şi susceptanţa echivalentă a
IL
circuitului: BL = , B =B L−BC ( ¿ 0 sau >0 ) ;
U e

• Se calculează defazajul la bornele circuitului : (φ= arctg Be/GL);

• Să se realizeze graficul I= f(ω);
• Se realizează graficul φ = φ(ω);
• Se trasează pentru rezonanţă şi pentru alte două valori simetrice diagramele
fazoriale ale curenţilor după modele de mai jos:

Figura 5. Figura 6.