Zgomotele componentelor

electronice
In orice sistem electronic exista zgomote perturbatoare, ale caror surse se pot clasifica in:
- Zgomote intrinseci componentelor, generate in componentele electronice, datorate
fenomenelor fizice din componentele active si pasive (Exemple: termic, de alice, de licarire,
de floricele, in rafale, de avalansa, datorat descarcarilor in gaze etc). Ele vor fi tratate in
continuare.
 Zgomote interne circuitelor, datorita functionarii lor (Exemple: de faza al oscilatoarelor , al
detectoarelor de raport pentru demodularea semnalelor, de cuantizare etc.).
 Zgomote externe circuitelor datorita cuplajelor parazite prin care semnalele aleatoare
perturbatoare intra in circuite si se suprapun peste semnalele utile.

1 C13 - CEM
 Zgomotul termic
 Miscarea dezordonata a purtatorilor de sarcina prin orice conductor determina variatii ale
curentului, fenomen numit zgomot termic. Acesta este un zgomot alb. Pe baza legii radiatiei
termice a lui Plank se arata ca densitatea spectrala a zgomotului termic generat intr-un rezistor de 1
, in echilibru termic la temperatura T (K) este:
Sn()=2 k T (W/rad) sau Sn(f) = 2 k T (W / Hz), , f (-, ),
Wn()=4 k T (W/rad) sau Wn(f) = 4 k T (W / Hz), , f [0, ). k = 1,38*10-23 J/K.
 Daca R  1 , avand o valoare oarecare independenta de frecventa, atunci:

Sn()=2 k T R (W/rad) sau Sn(f) = 2 k T R (W / Hz), , f (-, ),

Wn()=4 k T R (W/rad) sau Wn(f) = 4 k TR (W / Hz), , f [0, ).
 Relatiile de mai sus sunt valabile pana la frecvente de 1,2 THz. Peste aceasta valoare zgomotul
termic scade rapid, ceea ce semnifica ca in aplicatii acesta se considera zgomot alb pana la
frecventa infinita.
 Zgomotul termic al rezistoarelor cu pelicula metalica si al conductoarelor respecta foarte bine
relatiile de mai sus si este independent de curent atat timp cat acesta nu incalzeste componenta.
Pentru rezistoarele cu carbon zgomotul este mai mare, produs de contactele domeniilor structurale.
Zgomotul condensatoarelor cu dielectric cu pierderi si al bobinelor fara miez este mult mai mic
decat al rezistoarelor si poate fi chiar neglijat daca aceste componente se considera ideale pentru ca
pe ele nu se poate disipa putere activa, iar in interiorul lor nu exista purtatori liberi de sarcina.

2 C13 - CEM
 Zgomotul termic
 Daca un rezistor de valoare R este cu bornele in gol, zgomotul de manifesta ca o tensiune aleatoare
la bornele sale, cu media patratica si valoarea eficace intr-o banda de frecventa B:

B
B

B
 
vn2  t    R S n  f  df   R 2 k T df  4 k T B R V 2
B

Vn  4 k T B R V 
 Nu este corect sa se utilizeze conceptul de densitate spectrala de tensiune eficace sau curent eficace,
care se refera la tensiunea (curentul) eficace de zgomot raportat la radacina patrata din banda:

Vn  V  I n  A 
,
B  Hz  B  Hz 
 Daca rezistorul R este cu bornele scurtcircuitate, zgomotul se manifesta ca un curent fluctuant
aleator cu media patratica intr-o banda de frecvente B dupa relatiile:

i  t    G S n  f  df   G 2 k T df  4 k T G B 
2
n
B
B B

B
4kT B 2
R
A  

3 C13 - CEM
 Zgomotul termic
 Sursele de zgomot termic in rezistoare sunt surse de energie reale si se pot modela cu elemente de
circuit idealizate: sursa de tensiune ideala in serie cu rezistenta fara zgomot (ideala) sau sursa de
curent ideala in paralel cu conductanta fara zgomot, ca in figura precedenta.
 Valorile eficace ale tensiunii si curentului surselor ideale din figura precedenta, intr-o banda B sunt:

Vn ef  Vn  vn2  t   4 k T B R

I n ef  I n  in2  t   4 k T B G

 Daca un rezistor cu zgomot termica R are la borne alt rezistor, fara zgomot, RL, rezistorul cu
zgomot functioneaza ca o sursa reala de zgomot care debiteaza putere de sarcina pe RL, dupa
formula:

Se observa ca maximul puterii se obtine pentru R = RL. Aceasta valoare se numeste putere max
disponibila in banda B la adaptare.
4 C13 - CEM
 Zgomotul termic
 Daca un rezistor cu zgomot termic R este conectat la intrarea
unui sistem liniar cu functia de transfer H(), zgomotul la
iesire produs de R se poate inlocui ca in figura alaturata si
introducand rezistorul ideal, fara zgomot, in sistem. Media
patratica a zgomotului la iesire, precum si valoarea eficace
datorate lui R sunt:

 Daca se considera circuitul cu condensator ideaal din figura

alaturata avand functia de transfer:

atunci zgomotul la iesirea din sistem este:

5
C13 - CEM
 Zgomotul termic

 In relatia anterioara s-au facut notatiile:

kT kT
vn20  t   , Vn 0 
C C
 Relatia dintre marimile anterioare se poate explica prin faptul ca daca Vn in creste liniar cu banda R,
atunci banda filtrului R-C de tip trece jos scade liniar cu R, iar cele doua efecte se anuleaza.
 Zgomotul condensatoarelor si al bobinelor reale este cu 2 – 4 ordine de marime mai mic decat cel
produs de elementele rezistive.
 Semnalele de zgomot generate de diferite rezistoare conectate in serie sau in paralel sunt necorelate.
In consecinta se sumeaza puterile si nu tensiunile sau curentii efectivi ai acestora.
 De exemplu, pentru doua rezistoare R1 si R2 in paralel, avand tensiunile de zgomot Vn1 si Vn2, media
patratica si tensiunea eficace e zgomotului total la borne sunt:

vnt2  vn21  vn22 , Vnt  Vn21  Vn22

 In mod similar, in cazul a doua rezistoare in serie avand curentii eficace de zgomot In1 si In2,
respectiv valorile medii patratice corespunzatoare, media patratica si curentul eficace la borne vor fi:

int2  in21  in22 , I nt  I n21  I n22

6 C13 - CEM
 Zgomotul termic

 Zgomotul termic este prezent cat timp temperatura pieselor, inclusiv a conductoarelor,
depaseste 0 K. Reducerea acestui zgomot se poate face doar prin scaderea temperaturii si
de aceea pentru sistemele de receptie ultrasensibile (Exemplu: sonde spatiale pentru
comunicatii) sunt racite, cel mai adesea cu azot lichid.

 Experimental se constata ca in majoritatea componentelor si dispozitivelor electronice

exista si alte zgomote pe langa cel termic. Ele se numesc zgomote in exces.

7 C13 - CEM
 Zgomotul termic in dispozitive electronice active

 In dispozitivele cu jonctiuni zgomotul termic este generat in rezistentele regiunilor neutre. De

exemplu, in cazul tranzistorului bipolar zgomotul termic se produce in rezistentele bazei si
colectorului. In regiunea de trecere se genereaza altfel de zgomot.
 Tranzistoarele cu efect de camp (unipolare, TU, TEC, FET) cu jonctiuni si tip MOS se comporta
ca rezistente controlate in tensiune si ca urmare genereaza zgomot termic. In general este vorba
de unul de drena si unul de poarta.
 Zgomotul termic de drena apare ca fiind generat de o sursa de curent de zgomot in paralel cu
conductanta drena – sursa. Media patratica a curentului de zgomot de drena, in banda B, este:

in2d  4 k T  g d 0 B
unde gd0 este conductanta drena – sursa la VDS = 0, iar  este un parametru numeric ce poate avea
valorile:
 pentru dispozitive NMOS cu canal lung pentru VDS = 0, =1, iar pentru VDS  VDS saturatie, =2/3 (in
cazul unui camp electric mare).
 pentru dispozitive NMOS cu canal scurt pentru VDS = 0, =1, iar pentru VDS  VDS saturatie, =2 - 3
(datorita unui zgomot in exces in cazul unui camp electric mare).
 Tranzistoarele PMOS prezinta mai putin zgomot in exces fata de NMOS. In consecinta, cand se
doreste zgomot mic, se recomanda utilizarea NMOS la VDS mici si cele PMOS in alte cazuri.

8 C13 - CEM
 Zgomotul termic

 Zgomotul de grila se datoreaza agitatiei termice a purtatorilor din canal. Fluctuatiile potentialului
canalului cuplat capacitiv cu poarta determina un curent de zgomot in poarta avand media patratica:

 Un model al sursei de zgomot de poarta este prezentat in figura de mai jos. Acest zgomot nu este alb
pentru ca are tendinta de crestere cu frecventa. El este neglijabil la frecvente joase si predominant in
radiofrecventa.  = 4/3 pentru structurile MOS cu canal lung si  = 2 – 6 pt cele cu canal scurt.
 Generarea zgomotului de poarta poate fi modelata ca o sursa de tensiune. Pentru aceasta se
considera Cgs constant si cu pierderi mici, deci cu factor de calitate mare si tg  mic. Efectuand
transformarea in schema serie, ca in figura de mai jos (de la gg, Cgs la rg, Cgs1, se obtine:

9 C13 - CEM
 Zgomotul termic

 In relatia anterioara ( Cg /gg)2 =Q2 - valoare mare, deci:

Sursa de curent se inlocuieste cu sursa de tensiune echivalenta egaland curentii de scurtcircuit:

1
 Q1  mare   I sc serie  Vng  C g
 C g rg
gg
Vng  v , I sc serie  I sc paralel  v  4 k T  B
2
ng
2
ng  vng
2
 4 k T  rg B
 2 C g2
10 C13 - CEM
 Zgomotul de alice
 Acesta a fost analizat pentru prima data de Schottky in 1918. El apare la trecerea
purtatorilor de sarcina prin bariere de potential, cum sunt cele din jonctiunile
semiconductoare. Momentele in care purtatorii strabat bariera de potential sunt distribuite
aleator, ceea ce semnifica un zgomot alb. Dispozitivele fara bariera de potential (rezistoare
liniare, capacitati etc.) nu genereaza zgomot de alice.
 Trecerea purtatorilor prin bariera de potential presupune existenta unui curent, iar acel
zgomot depinde de curentul mediu continuu prin bariera. Acest lucru se verifica
experimental si se considera ca densitatea spectrala, media patratica si valoarea eficace a
curentului de zgomot de alice dintr-o banda de frecventa B sunt:

 De exemplu pentru B = 1 Hz si Icc = 1 mA (q = 1,6 *10 -19C), In = 18 pA. Relatia de mai

sus este valabila pana la frecventa de taiere, fT, egala cu inversul timpului de tranzit al
purtatorilor prin bariera. Modelul pentru zgomotul de alice e prezentat in figura urmatoare.
Nu toate dispozitivele cu bariera de potential dau zgomot de alice important.
Pentru tranzistoarele bipolare jonctiunile BE si BC sunt parcurse de curenti de
polarizare continui nenuli, si ca urmare exista un zgomot de alice important.

11 C13 - CEM
 Zgomotul de alice
 In cazul JFET, MOSFET doar curentul de scurgere al portii strabate bariere de potential
si genereaza zgomot de alice. Acest curent este foarte mic si in consecinta zgomotul
generat este neglijabil.
 In cazul jonctiunilor bipolare relatia anterioara de calcul a zgomotului de alice trebuie
modificata, obtinandu-se:

12 C13 - CEM
 Zgomotul de licarire
 Acest tip de zgomot este atribuit unor procese ca generarea si recombinarea purtatorilor in
regiunile de trecere din semiconductoare, difuzia purtatorilor si rearanjari structurale in
materiale rezistive, captura si eliberarea purtatorilor din gropile de potential datorate
defectelor de structura ale corpurilor cristaline si la suprafetele de contact etc.
 Natura acestui zgomot nu este pe deplin explicata si in consecinta cu exista relatii teoretice
de descriere precum in cazul zgomotului termic si de alice. Pentru acest zgomot densitatea
spectrala de putere scade cu frecventa dupa o lege ce contine constante empirice:

unde K si n (=1) sunt constante dependente de dispozitiv si polarizare.

 Acest tip de zgomot se manifesta la frecvente joase, sub 1 kHz.
 Media patratica si valoarea eficace ale acestui tip de zgomot in banda B este:

13 C13 - CEM
 Zgomotul de licarire
 Experimental s-a constatat ca in conductoare, in afara zgomotului termic, apare si zgomotul de
licarire (zgomot in exces), care are densitatea spectrala de putere invers proportionala cu
frecventa. El creste insa odata cu valoarea curentului mediu.
 In cazul rezistoarelor volumetrice din carbon acest tip de zgomot este mare si se considera ca
apare ca urmare a producerii unor microdescarcari electrice intre granulele de carbon.
 In rezistoarele de carbon peliculare si in cele metalice, zgomotul de licarire este mult mai mic.
 Acest tip de zgomot exista si in dispozitivele semiconductoare, mai ales in cele ce implica
fenomene de suprafata (la MOSFET este mult mai mare decat la TB). Experimental s-a
constatat ca media patratica a curentului de drena de zgomot de licarire in MOSFET este de
forma:

unde T este pulsatia de taiere, A – aria portii, K – constanta a dispozitivului (K = 10-28 C2/m2 in
cazul PMOS, respectiv K =50 10-28 C2/m2 , in cazul NMOS.
 Zgomotul de licarire apare si la dispozitive cu jonctiuni polarizate direct. In cazul TB in
jonctiunea BE el are K = 10-25 C2/m2 si este descris de relatia:

14 C13 - CEM
 Zgomotul de floricele
 Acesta mai este numit si in rafale si are o natura necunoscuta, la fel cu zgomotul de
licarire.
 Zgomotul de floricele a fost observat mai intai la diodele punctiforme, iar apoi in
dispozitivele cu jonctiuni, diode tunel, unele rezistoare etc.
 Acest zgomot se caracterizeaza printr-o distributie non – Gaussian a amplitudinii. De
obicei exista doua sau mai multe nivele de amplitudine la care se manifesta acest zgomot,
dar comutarea de la un nivel la altul este la momente aleatoare, in domeniul perioadelor
de audiofrecventa (milisecunde – microsecunde).
 Exista doar relatii matematice semiempirice de descriere a acestui tip de zgomot.

15 C13 - CEM
 Teoria clasica a zgomotelor in sistemele diport

Calculul zgomotului unui amplificator

Se considera un amplificator de joasa frecventa cu un TB in EC. Schema echivalenta
simpla pentru semnal mic, tinand cont ca C1 si C2 au reactante mari fata de rezistente,
este prezentata mai jos. Fiecare rezistenta se inlocuieste apoi cu modelul potrivit pentru
generarea zgomotului termic.

16 C13 - CEM
 Calculul zgomotului unui amplificator
 Considerand cazul obisnuit cu R1, R2 destul de mari, Es=Eg si Rs=Rg si doar zgomotul termic si de
alice pentru care exista relatii matematice de descriere, se disting urmatoarele surse de zgomot:
- tensiunea de zgomot termic in Rs cu densitatea spectrala de putere W1=4 k T Rs ;
- tensiunea de zgomot termic in rb cu densitatea spectrala de putere W2=4 k T rb ;
- curentul de zgomot termic din jonctiunea BE cu densitatea spectrala de putere W3=2 k T/ r ;
- curentul de zgomot termic din jonctiunea BC cu densitatea spectrala de putere W4=2 k T gm ;
- tensiunea de zgomot termic in RL cu densitatea spectrala de putere W5=4 k T RL .
 Pentru determinarea densitatii de zgomot la iesire se foloseste metoda superpozitiei; contributia
lui W1 (Vns) se determina pasivizand toate sursele in afara de VbS. Se calculeaza similar VnbeS, gm
VnbeS si Vn0S:

Zgomotul fiind alb, intr-o banda B de zgomot a sistemului se obtine:

17 C13 - CEM
 Calculul zgomotului unui amplificator

Se observa ca atat timp cat Rs<r, densitatea de putere

scade cu
Rs, pe seama scaderii lui W01, desi W02 creste (vezi tabelul
de mai sus).

18 C13 - CEM
 Calculul zgomotului unui amplificator
 Sumand expresiile anterioare rezulta densitatea spectrala a puterii totale si tensiunea eficace de
zgomot in banda B la iesire de forma:

 Se observa ca si pentru un circuit liniar relativ simplu, datorita numarului mare de elemente
generatoare de zgomot interconectate, calculul zgomotului la iesire este dificil. Pentru aplicatii
practice ca un radioreceptor, de exemplu, care este un sistem complex, luand in calcul si alte
zgomote, calculele devin prea complicate fiind necesara utilizarea unor procedee mai simple
de calcul.
 O practica curenta este sa se raporteze tot zgomotul generat in sistem la intrarea acestuia, iar
sistemul sa fie considerat ideal, fara zgomot. Se constata ca in acest caz, pentru amplificatorul
precedent, sunt necesare doua surse de zgomot: una de tensiune si una de curent. Zgomotul
sursei de semnal poate fi modelat cu unul din circuitele din figura urmatoare.

19 C13 - CEM
 Calculul zgomotului unui amplificator

 Se poate admite ca semnalul de zgomot al sursei de semnal este total necorelat cu semnalele de
zgomot interne diportului, adica Pn in total = Pn in S +Pn in vi, unde Pn in vi este zgomotul generat de sursele
echivalente interne Vn si In. Aceste surse pot fi de obicei corelate, functie de structura sistemului. In
consecinta nu se pot suma direct nici curentii determinati de Vn si In pe Rin si nici puterile, decat prin
intermediul unui coeficient de corelatie ce complica analiza.

20 C13 - CEM