Sunteți pe pagina 1din 12

Cursul 6

3.3.2. Configuraţiile electronice ale atomilor

În atomul multielectronic, la ocuparea învelişului electronic se respectă:

1). Principiul stabilităţii maxi-


me:
Electronii ocupă succesiv nivelele
energetice în ordinea creșterii
energiei lor, începând cu cel de
energie minimă, care e cel mai
stabil.

Plasarea nivelelor energetice . 1

Daniela Resiga, UVT


2). Principiul excluziunii al lui Pauli:
În atom nu pot exista doi electroni identici, adică electroni caracterizaţi de aceleaşi
4 numere cuantice {n, l, m, s}.

Aşadar pe un orbital atomic max. 2 e- (cu aceleaşi n, l, m), cu spin opus


(s = ± 1/2) (electroni cuplaţi).

3). Principiul spinului maxim sau regula I a lui Hund:


În atomul liber, orbitalii dintr-o pătură se ocupă cu electroni astfel încât suma spini-
lor să aibă valoare maximă.

Prin urmare, întâi se plasează câte un electron pe fiecare orbital şi abia apoi se
realizează cuplajul de spin.

• Ex:

Daniela Resiga, UVT


• Regula sumei (n + l) minime sau regula Klecicovski:

- Energia păturilor creşte cu creşterea valorii


sumei (n + l).
- La valori egale ale sumei (n + l), en. mai
mică are pătura cu nr. cuantic principal n mai
mic.

Consecinţă: intercalarea păturilor din stratu-


rile interioare printre cele ale unui strat mai
îndepărtat de nucleu.

Ordonarea nivelelor energetice


Ex: într-un atom.
- pătura 3p: n + l = 3 + 1 = 4
- pătura 4s: n + l = 4 + 0 = 4 Energia păturilor crește în ordinea:
- pătura 3d: n + l = 3 + 2 = 5 3p → 4s →3d
3

Daniela Resiga, UVT


• „Tabla de şah a lui Goldanski” – ordinea de ocupare cu electroni a
păturilor în atomul multielectronic:

1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p 5s 4d 5p 6s 4f 5d 6p …

Daniela Resiga, UVT


 Consecinţe ale principiilor stabilităţii maxime şi excluziunii:
1. Nr. maxim de elctroni dintr-o pătură:
- nr. orbitali / pătură = (2l + 1)
- nr. max. de e- / orbital = 2
2 (2 l + 1)

Ex: Pătura / Nr. cuantic Nr. max. de e-: Notaţie


substratul orbital 2 (2 l + 1).
s l=0 2 s2
p l=1 6 p6
d l=2 10 d 10
f l=3 14 f 14

2. Nr. maxim de electroni dintr-un strat este:


n 1
nemax   2 2 l  1  2 [1  3  5  ...  ( 2n  1)]
l 0
N (a1  a N ) n [1  (2 n  1)]
- Progresie aritmetică: SN   nemax  2   2 n2
2 2
2
nemax  2 n 5

Daniela Resiga, UVT


• Consecinţă a principiului spinului maxim (regulii I a lui Hund):

- La completarea păturilor ns np ale aceluiaşi strat, principiul spinului maxim


funcţionează fără încălcarea vreunui alt principiu.

- La completarea păturilor succesive ns (n-1)d, acest principiu devine prioritar.


- Justificarea este regula a doua a lui Hund, conform căreia o configuraţie elec-
tronică dată capătă o stabilitate mai mare dacă păturile sunt semiocupate, total
ocupate sau neocupate.

- Ca urmare, două dintre configu-


raţiile ns (n-1)d îşi rearanjează
electronii, mărindu-şi stabilitatea:

Daniela Resiga, UVT


Ocuparea păturilor (n-2)f „întârzie cu un pas”. Substratul (n-2)f se
„încastrează” în pătura (n-1)d între configuraţiile (n-1)d1 şi (n-1)d2.

• Pentru a scrie configuraţia electronică a unei specii monoatomice, la calculul nr. de


electroni ne trebuie să se ţină seama de nr. de oxidare (N.O.) al acesteia (sau
valenţa) :

ne  Z  N .O.

= 0 pt. atomii neutri → ne = Z


unde N.O. este: > 0 pt. cationi (ionii pozitivi) → ne < Z

< 0 pt. anioni (ionii negativi) → ne > Z

Def:
• Electronul distinctiv = ultimul e- plasat în învelişul electronic.
• Electroni echivalenți = electroni din aceeași pătură.
• Electroni cuplați = electroni din același orbital.
7

Daniela Resiga, UVT


• Ex:

8
Consecinţe ale interacţiei spin-orbită:

• Până la semiocuparea unei pături, electronii au spinul negativ (s = -1/2) şi ocupă


orbitalii acesteia în ordinea descrescătoare a valorilor lui m.

• La semiocupare, stările energetice sunt degenerate; ştim că pentru electronul


distinctiv m = -l, dar nu putem preciza dacă s = -1/2 sau s = +1/2.

• După semiocupare, se plasează pe orbitali electronii cu spin pozitiv (s = +1/2) în


ordinea descrescătoare a valorilor lui m, iar electronul distinctiv are s = -1/2 şi se
plasează pe orbitalul care asigură  m  max .

Daniela Resiga, UVT


Exemple:

1). Stabiliţi numerele cuantice ce definesc electonul distinctiv al atomului


de carbon (Z = 6).
Rezolvare:

 C: Z = 6 → configuraţia electronică: 1s2 2s2 2p2

• Electronul distinctiv este în pătura incompletă 2p → n = 2, l = 1, m = -1, 0, +1 →


3 orbitali de tip p

• Nr. e- în pătura incompletă: 2


Nr. max. de e- în pătura p: 6
Obs: → starea dinainte de semiocupare.

• Ocuparea cu electroni cu spin negativ a orbitalilor


se face în ordinea descrescătoare a valorilor lui m:

• Aşadar electronul distinctiv e definit de setul de numere cuantice: {2 1 0 -1/2}.

10

Daniela Resiga, UVT


2). Stabiliţi numerele cuantice ce definesc electronul distinctiv al atomului
de fosfor (Z = 15).

Rezolvare:

 P: Z = 15 → 1s2 2s2 2p6 3s2 3p3


Electronul distinctiv este în pătura incompletă 3p → n = 3, l = 1, m = -1, 0, 1→
3 orbitali de tip p

 Nr. e- în pătura incompletă: 3


Nr. max. de e- în pătura p: 6
Obs: → starea de semiocupare → ea este degenerată, deci distribuţia poate fi:

• Electronul distinctiv este definit de unul dintre seturile de nr. cuantice:


{3 1 -1 -1/2} sau {3 1 -1 +1/2}.

11

Daniela Resiga, UVT


3). Stabiliţi numerele cuantice ce identifică electronul distinctiv în atomul
de Fe (Z = 26).

Rezolvare:

• Fe: Z = 26 → 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d6


• Electronul distinctiv este în pătura incompletă 3d → n = 3, l = 2
m = -2, -1, 0, +1, +2→
5 orbitali de tip d
• Obs: → starea este după semiocupare.

• Se plasează electronii cu spin


pozitiv pe orbitalii de tip d, în
ordinea descrescătoare a valorilor
lui m, apoi se realizează cuplajul
de spin, deci electronul distinctiv
va avea spinul negativ:

• Aşadar, electronul distinctiv este definit de setul de numere cuantice:


{3 2 2 -1/2}. 12

Daniela Resiga, UVT