Învelișul de electroni .

Configurații electronice

Știm : electronii învelişului electronic se rotesc în jurul nucleului şi în jurul

propriilor axe cu viteze foarte mari, fiind atraşi de protonii din nucleu prin forţe
electrostatice tari .
Aşadar: totalitatea electronilor care gravitează în jurul nucleului formează
invelişului de electroni.
Electronii sunt repartizați pe maxim 7 straturi, numerotate cu cifre arabe de la
1,2,....,7(sau cu literele K,L,M,N,O,P,Q), în ordinea creșterii energiei lor, de la
nucleu către ultimul strat al învelișului electronic . Prin urmare, electronii tind să
ocupe pozițiile cele mai stabile, cu energii cele mai mici; energia straturilor crește
de la nucleu către exterior .
Numărul maxim de electroni dintr-un strat se calculează cu relația : Nmax = 2n2 .
Astfel :
- Stratul 1(K), pt. n=1, Nk = 2∙12 = 2e-maxim, configurație stabilă de dublet;
- Stratul 2(L), pt. n=2, NL = 2∙22 = 8e- maxim, configurație stabilă de octet;
- Stratul3(M), pt. n=3, NM = 2∙32 = 18e-maxim ;
- Stratul 4(N), pt. n=4, NN = 2∙42 = 32e-maxim , ş.a.m.d.
Observații : - numărul de electroni din înveliș se stabilește cu valoarea numărului
atomic, Z .
- repartizarea electronilor pe straturi se numește configurație electronică ;
elementele chimice ale căror atomi au configurații stabile pe ultimul strat sunt
gazele rare (sau gaze nobile);
- Atomii elementelor succesive (de exemplu Z=6C şi Z=7N ) se deosebesc printr-
un electron, denumit electron distinctiv .
.