= PROIECT DE LECŢIE =

Data: 31.05.2021

Clasa: VII C

Profesor:

Şcoală: .........................

Subiectul lecţiei: Structura atomului

Disciplina: Chimie

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Tipul lecţiei: Mixtǎ

Durata lecţiei : 50 minute

Scopul lecţiei: Transmiterea şi asimilarea de cunoştinţe referitoare la structura şi caracteristicilele

atomului.

Obiectivele lecţiei: La sfâştitul orei toţi elevii trebuie:

a. Abilitǎţi cognitive:
 Sǎ poatǎ definii atomul;
 Sǎ poatǎ prezenta componentele unui atom;
 Sǎ fie capabili sǎ stabileascǎ simbolul, numărul atomic şi pe cel de masă, precum şi
masa atomică pentru un element dat;
 Să poată definii noţiunea de izotop şi să cunoască izotopii principalelor elemente
chimice;
 Să aibă capacitatea de a face diferenţa dintre un atom şi izotopul acestuia;
 Să să poată realiza repartiţia electronilor pe straturi pentru un element chimic dat.
b. Abilitǎţi afectiv-atitudinale:
 Sǎ participe activ şi sǎ fie atenţi la desfǎşurarea lecţiei;
 Sǎ punǎ întrebǎri atuni când existǎ neclaritǎţi.

1
Metode şi procedee: Conversaţia, explicaţia, expunerea, exemplificarea, problematizarea,
demonstrarea cu ajutorul modelelor – modelarea, algoritmizarea

Mijloace de învǎţǎmânt: Planşe, scheme şi animaţii referitoare la structura atomului, whiteboard,

manualul, fişe de lucru

Loc de desfǎşurare: Mediul online platforma Google classroom şi meet

- STRUCTURA ATOMULUI -

Conţinutul informativ:

Atomul = este cea mai mică particulă dintr-o substanţă care nu mai poate fi fragmentată prin procedee
chimice obişnuite.

Atomul este privit, conform modelului planetar al atomului propus de E. Rutherford, ca fiind o sferă
în care se deosebesc două zone principale:

 Nucleul atomic
 Învelişul de electroni al atomului

Atomul prezintă particule încărcate sau nu cu sarcină electrică care sunt dispuse, în funcţie de natura
lor, fie în nucleul atomului, fie în învelişul de electroni al acestuia.

Pentru a înţelege mai bine aceste particule componente, este necesar să definim şi termenul de sarcină
electrică şi să vedem cum are loc interacţiunea dintre două particule sau corpuri purtătoare de sarcină.

Prin urmare, sarcina electrică este mărimea fizică ce caracterizează starea de electrizare a corpurilor.

Sarcina electrică este simbolizată prin litera Q, iar unitatea sa de măsură în sistemul international este
coulombul notat cu C.

Sarcina electrică poate fi de două tipuri:

 Sarcină electrică pozitivă (+)

 Sarcină electrică negativă (-)

2
Se cunoaşte faptul că sarcinile de semn opus se atrag, iar cele de acelaşi semn se resping.

În structura atomului se disting particule precum:

 Protoni – purtători de sarcină electrică pozitivă

Prezente în nucleul atomului
 Neutroni – lipsiţi de sarcină electrică
 Electroni – purtători de sarcină electrică negativă, prezenţi în învelişul de electroni

Sarcinile electrice ale protonilor şi electronilor sunt egale ca mărime, dar au semn opus.

Sarcină electică relativă Sarcină electrică absolută

−19
electron -1 q e =−1 ,6 × 10 C
−19
proton +1 q p=+1 , 6 ×10 C

Numărul şi aranjarea acestor particule diferă de la atomul unui element la cel al altui element,
propietăţile fiecărui element fiind consecinţa structurii specifice a atomilor săi.

Deoarece atomul este stabil şi neutru în ansamblul său din punct de vedere electric, este hotărât
faptul că numărul de proton p+¿¿ din nucleu este egal cu numărul de electroni e−¿¿ din înveliş. Deci
numărul de sarcini pozitive + este egal cu cel al sarcinilor negative - .

Nucleul atomic:

Particulele cuprinse în nuclu se numesc particule nucleare sau nucleoni, cele mai importante fiind:
protonii şi neutronii.

Există două numere caracteristice fiecărui atom, numere care dau informaţii despre compoziţia în
particule a atomului.

Numărul atomic Z reprezintă numărul de protoni din nucleu.

p=Z

De asemenea, indică numărul de ordine al elementului respectiv în sistemul periodic, este constant şi
determină sarcina nucleară a atomului (pozitivă +).

3
Numărul de masă A este suma numărului de protoni şi neutron din nucleul atomului.

n+p=A

Astfel, din relaţile p = Z şi n + p = A reiese faptul că numărul de neutroni este :

n=A–Z

Reprezentarea unui element chimic se va face astfel:

Nucleele atomilor NU se modifică în timpul reacţiilor chimice.

Izotopii reprezintă specii de atomi cu acelaşi număr de protoni ( aceaşi sarcină nucleară ), dar cu
număr de neutroni diferit.

De aceea, izotopii unui element au:

 Acelaşi simbol
 Acelaşi număr de protoni
 Număr de neutroni diferit

Majoritatea elementelor chimice sunt amestecuri de doi sau mai mulţi izotopi, mai exact 69 din cele
92 elemente chimice naturale existente.

Exemple de izotopi:

4
Învelişul de electroni al atomului:

Este reprezentat de spaţiul din jurul nucleului în care se rotesc electronii.

Sarcina învelişului de electroni este negativă, egală cu numărul electronilor.

+¿¿
Aşa cum am stabilit şi anterior, este hotărât faptul că numărul de proton p din nucleu este egal cu
−¿¿
numărul de electroni e din înveliş şi implicit cu numărul atomic.

e=p=Z

În înveliş, electronii se află aşezaţi pe nivele, iar în nivelele respective se afla orbitalii.

Orbitalii sunt zone cu probabilitate maximă de existenţă a electronilor în atom.

Există patru tipuri de orbitali a căror geometrie este cu atât mai complicată cu cât atomul are
dimensiune mai mare.

5
Astfel, avem orbitali de tipul:

 s – cu geometrie sferică
 p - cu geo metrie bilobară
 d
cu geometrie complicată
 f

În atom, electronii se diferenţiază prin energia pe are o au. Prin urmare structura învelişului de
electroni este stratificată. Electronii aflaţi pe acelaşi strat au aceeaşi energie, de aceea staturile
electronice se numesc şi niveluri de energie.

Numerotarea straturilor se face dinspre nucleu spre exterior, în ordinea creşterii energiei folosindu-se
cifrele de la 1 la 7 sauliterele K, L, M, N, O, P, Q.

Pentru a calcula numărul de electroni care formeză stratul n ( unde n= 1, 2, ….., 7) se va folosi
formula:

2
N max =2 ×n

Stratul al cărui număr de electroni este mai mic decât cel mxim poartă denumirea de strat în curs de
completare, iar în caz contrar se numeşte strat complet ocupat.

6
Elemntele ale căror atomi prezintă doi elecroni pe primul strat şi 8 electroni în alte straturi sunt
stabile, având structură stabilă de dublet respectiv structură stabilă de octet.

Ordinea ocupării cu electroni a straturilor se stabileşte ţinând cont de ouă aspecte:

 Electronii completează prima dată nivelurile de energie cele mai joase

 Un strat cuprinde maxim 2n2 electroni

Exemplu:

Atomul de 11 H are Z=1, deci un singur electron pe stratul 1.

Atomul de 42He are Z=2, deci cei doi electroni vor ocupa stratul 1, formând structură stabilă de dublet.

Atomul de 147 N are Z=7, deci cei şapte electroni vor ocupa primele 2 straturi astfel: stratul 1 va fi
ocupat de 2 electroni, iar stratul 2 de ceilalţi 5 electroni.

Atomul de 35
17 Cl are Z=17, învelişul său de electroni fiind format din 3 straturi.

- DESFᾸŞURAREA LECŢIEI -

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1. Moment Verific prezenţa şi solicit elevilor pregǎtirea pentru Rǎspund la prezenţǎ
organizatoric (3”) desfǎşurarea orei. şi se pregǎtesc pentru
lecţie.
2. Verificarea
cunoştinţelor Întreb elevii care a fost titlul ultimei lecţii. Elevii îmi spun care
anterioare (8”) Fac o scurtǎ recapitulare a lecţiei anterioare prin a fost ultima lecţie
adresarea mai multor întrebǎri. predatǎ.

7
 3. Anunţarea Rǎspund la
subiectului şi scopul „Astǎzi vom studia „Atomul”, mai precis structura întrebǎrile puse de
lecţiei (5”) acestuia. Sǎ vedem dacǎ poate cineva poate definii mine.
<Atomul >.” Noteazǎ titlul lecţiei
4. Dirijarea şi apoi încearcǎ sǎ
învǎţǎrii (22”) dea o definiţie a
Atomul = este cea mai mică particulă dintr-o atomului.
substanţă care nu mai poate fi fragmentată prin
procedee chimice obişnuite. Noteazǎ definiţia
„Haideţi sǎ ne gândim cam cum ar arăta un atom şi în atomului.
ce ar putea consta structur sa.”
În cazul pomilor altoiţi, perioada optimǎ de Elevii argumenteazǎ
plantare este indicatǎ de cǎderea frunzelor şi intrarea rǎspunsurile date şi
pomilor în repausul vegetativ. Plantarea se poate face noteazǎ varianta
toamna-iarna-primǎvara, cu condiţia ca solul sǎ nu fie finalǎ.
îngheţat.
„Dupǎ ce am stabilit care este perioada optimǎ de
plantare şi ce condiţii trebuie respectate, vǎ rog sǎ Elevii noteazǎ.
notaţi etapele premergǎtoare plantǎrii.”
Prezint etapele premergǎtoare plantǎrii pomilor (le
dau anexa 1 cu distanţele între diverşi pomi
fructiferi), definesc termenii noi.

Înainte de începerea propriu-zisǎ a plantǎrii se

realizeazǎ:
 Alegerea terenului;
 Pichetarea terenului
 Alegerea perioadei optime de plantat:
poate fi toamna, iarna sau primǎvara.
„Acum, vǎ rog sǎ notaţi etapele plantǎrii pomilor şi
sǎ ne uitǎm împreunǎ pe planşa cu schema de
plantare (anexa 2).”
Plantarea pomilor cuprinde urmǎtoarele etape:
1. Sǎpatul gropilor Elevii noteazǎ şi pun
2. Fasonarea plantelor întrebǎri când au
3. Prepararea mocirlei şi mocirlirea nelǎmuriri.
4. Plantarea propriu-zisǎ
Elevii analizeazǎ
planşa cu
Detaliez etapele plantǎrii pomilor exemplificând pe
anexa 2.

8
 „Am terminat de plantat pomul, ce credeţi cǎ mai
trebuie sǎ facem acum?”
Le explic cum se face tasarea solului, udarea,
formarea muşuroiului şi tǎierea pomilor (anexa 3).
„La final, trebuie sǎ verificǎm dacǎ lucrarea fǎcutǎ
este de calitate. Interb elevii: Aveţi idee cum se face
acest lucru?”

Elevii rǎspund şi
Verificarea calitǎţii lucrǎri se face astfel:
noteazǎ atunic când
 Dupǎ tasarea pǎmântului, se prinde pomul cu
cǎdem de acord
o mânǎ şi se trage în sus. Dacǎ pomul nu se
asupra rǎspunsului
smulge înseamnǎ cǎ lucrarea este de calitate;
corect.
 Pentru verificarea introducerii pǎmântului
între rǎdǎcini, se smulge un pom la întâmplare
şi dacǎ sistemul radicular este curat de
mocirlǎ, înseamnǎ cǎ s-a introdus corect
pǎmânt la nivelul rǎdǎcinilor;
Elevii încearcǎ sǎ
 În cazul în care pe unele rǎdǎcini existǎ
rǎspundǎ la întrebare
mocirlǎ înseamnǎ cǎ nu s-a realizat contactul
5. Fixarea şi noteazǎ.
corect cu pǎmânt al rǎdǎcinilor.
cunoştinţelor (5”)

Le solicit elevilor sǎ completeze fişa de lucru

6. Asigurarea Elevii completeazǎ
pregǎtitǎ pentru aceastǎ lecţie.
feed-back-ului (7”) fişele de lucru
primite.

Dupǎ finalizarea fişei, se discutǎ la nivelul întregii

clase, rezolvarea subiectelor. Fac aprecieri şi
eventuale evaluǎri.