Atomul. Elementul chimic. Simbolul chimic. Masa atomica. Molul de atomi.

STRUCTURA SUBSTANTELOR:
ATOMUL. ELEMENT CHIMIC. SIMBOL CHIMIC.
MASA ATOMICA. MOLUL DE ATOMI.

          Atomul = cea mai mica particula dintr-o substanta care prin metode fizice sau
chimice obisnuite nu mai poate fi divizat. (gr. atomos = indivizibil)
          Caracteristicile atomului:
-        masa si dimensiuni foarte mici
-        are sarcina neutra(nr. sarcinilor pozitive = nr. sarcinilor negative)
-        atomii diferitelor elemente se deosebesc prin stuctura, masa si proprietati
-        participa efectiv la fenomenele chimice
-        are structura complexa
-        poate fi divizat prin procedee fizice speciale.

Structura atomului:
- Nucleu: nucleoni – protoni ( masa=1 u.a.m., sarcina +1, notatie p+)
                               - neutroni (masa=1 u.a.m., sarcina 0, notatie n0 )
Nucleul are stabilitate foarte mare, cuprinde aproximativ toata masa atomului, are
sarcina pozitiva, are volum foarte mic comparativ cu restul atomului.
Compozitia nucleului determina natura fiecarui atom.
 - Invelis electronic: electroni care graviteaza in jurul nucleului pe straturi.
          Electronul are  masa=0(neglijabila), sarcina -1, notatie e- . Electronii se
deplaseaza cu viteze foarte mari, rotindu-se simultan in jurul nucleului(determinand o
zona numita nor electronic) si in jurul propriei axe(miscare de spin).
          Electronul participa efectiv la fenominele chimice, putand fi cedat de un atom si
acceptat de alt atom.
          Invelisul electronic are masa neglijabila.
Un atom poate avea maxim 7 straturi electronice(nivele energetice), notate de la
nucleu spre exterior: 1,2,3... sau K,L,M..., energia acestora crescand de la 1(K) la 7(Q),
adica de la nucleu spre ultimul strat.
Reguli de ocupare a straturilor cu electroni:
          - electronii tind sa ocupe straturile cu energie minima;
          - nr. maxim de electroni dintr-un strat se calculeaza cu relatia: Nmax = 2n2,
unde n este nr. stratului.
Electronul distinctiv = electronul care deosebeste atomul unui element de cel
precedent(ultimul electron al atomului).
Configuratii stabile:
-        dublet - 2 electroni pe stratul K, care sa fie ultimul

-        octet - 8 electroni pe ultimul strat.

Numere ce caracterizeaza atomii elementelor:
Nr. atomic = Z = nr. protonilor = nr. electronilor = nr. casutei din Sistemul Periodic in
care se afla elementul(nr. de ordine) = sarcina nucleului = sarcina invelisului electronic.
Nr. de masa = A = nr. nucleonilor = nr. protonilor + nr. neutronilor = Z + nr. neutronilor.
izotopi = acelasi Z
izobari = acelaşi A
izotoni = acelaşi N
 Element chimic. Simbol chimic.

          Substantele chimice sunt alcatuite din elemente chimice.

Elementul chimic = totalitatea atomilor de acelasi fel (cu acelasi nr. atomic, Z).
Fiecare element chimic are denumirea lui specifica.
Simbolul chimic = notatia conventionala, printr-o litera sau un grup de litere, a
denumirii unui element chimic. 
Semnificatia simbolului chimic:
-        calitativa – reprezinta un anumit element
-        cantitativa – la scara microscopica reprezinta un atom
 - la scara macroscopica reprezinta un mol de atomi din elementului respectiv
Ex: 5Fe, reprezinta: - elementul fier
                               -  cinci atomi de fier
                               -  cinci moli de atomi de fier.

Izotopii = specii de atomi ai aceluiasi element care au acelasi nr. atomic, dar au nr. de
masa diferite. (au acelasi nr. de protoni, dar nr. de neutroni diferite).
Majoritatea elementelor naturale sunt amestecuri de izotopi.
Importanta practica a unor izotopi: diagnosticarea unor boli si tratarea unor afectiuni
(Co, I, P), producerea energiei electrice in centrale atomo-electrice (U), datarea fosilelor
si a diferitelor materiale care contin carbon (C) etc.

Masa atomica. Mol de atomi.

          Masa atomica = numarul care ne arata de cate ori masa unui atom este mai
mare decat a 12-a parte din masa izotopului de carbon cu masa 12.
          A 12-a parte din masa izotopului de carbon cu masa 12, se mai numeste si
unitate atomica de masa(u.a.m.).
Masele atomice se notează cu litera A urmată de indicele care indică substanţa.
Exemple:
                    AH = 1,         AC = 12,       AFe = 56
   Atentie! sa nu se confunde cu numarul de masa A, chiar daca se noteaza
ambele cu A.
    Masa atomica a unui element se calculeaza ca medie ponderata a izotopilor
sai.
   În calcule , se folosesc valorile rotunjite ale maselor atomice relative ale
elementelor.

Atomul-gram (atom-g) este o mărime dimensională ce reprezintă cantitatea în

grame dintr-un element, numeric egală cu masa lui atomică. Se calculează exprimând
masa atomică în g.
Exemple:
                    1 atom-g O = 16g,            1 atom-g Al = 27g
Atomul-gram si molul sunt similare.

Kiloatom-gram (katom-g) este o marime derivata: 1 Katom-g = 103 atom-g, si

se defineste ca marime dimensionala ce reprezinta cantitatea în kg dintr-un element,
numeric egala cu masa lui atomica. Se calculeaza exprimând masa atomica în kg.
Exemple:
                      1 katom-g Cu = 64 kg,    1 katom-g C = 12 Kg
Kiloatomul-gram si Kilomolul sunt similare.

          Molul de atomi = cantitatea in grame dintr-un element care contine

6,022∙1023 atomi din elementul respectiv si care este numeric egala cu masa atomica a
elementului.
6,022∙1023 atomi = Numarul lui Avogadro
Ex: 1 mol Ca = 40 g = 6,022∙1023 atomi Ca  (masa atomica a Ca este 40 – din tabele)
        1 mol Cl = 35,5 g = 6,022∙1023 atomi Cl
Numarul de moli se noteaza cu n.        
Numarul de moli de atomi se poate calcula prin regula de trei simple sau cu formula:
                                 n = masa de substanta / masa unui mol de substanta
 Probleme propuse spre rezolvare:
1. Ce diametru si ce raza are atomul unui element, daca pe lungimea de 1 cm se pot
aseza unul langa altul 100 000 000(o suta de milioane) de atomi ?
                                                                     R: 10-8 cm.
2. Cati atomi se gasesc intr-un gram de fier, daca in 7,86 g fier sunt cuprinsi 8,4 ∙
1022 atomi de fier?
                                                                     R: 1,0687· 1022 atomi.
3. Marind dimensiunile unui atom de 1012 ori, acesta apare ca o sfera cu diametrul de
100 m, iar nucleul atomului ca o sfera cu diametrul de 1 cm. Care este raportul dintre
raza nucleului si raza atomului?
                                                                     R: rn/ra = 1/10000.
4. In cate grame de H se afla acelasi nr. de atomi ca in 32 g oxigen?
                                                                     R: 2 g
5. In cati moli de atomi de H se afla acelasi nr. de atomi ca in 32 g oxigen?
                                                                     R: 2 moli H
6. In cati moli de atomi de Ca se afla acelasi nr. de atomi ca in 2,3 g sodiu?
                                                                     R: 0,1 moli Ca
7. In cate grame de Ca se afla acelasi nr. de atomi ca in 2,3 g sodiu?
                                                                     R: 4 g Ca
8. In cate grame de P se afla acelasi nr. de atomi ca in 72 g magneziu?
                                                                     R: 93 g P
9. In cati moli de atomi de F se afla acelasi nr. de atomi ca in 72 g magneziu?

                                                                     R: 3 moli F.

BIBLIOGRAFIE

1.     Chimie, manual pentru clasa a VII-a - C.Gheorghiu si C. Panait – Ed. Didactica si

pedagogica, Bucuresti, 1993
2.     Chimia, manual pentru clasa a VIII-a – C.Gheorghiu si C. Panait – Ed. Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1972
3.     Chimie clasa a VII-a - G.Tanasescu si M. Negoiu - Ed. Cartea de buzunar, Bucuresti
4.     Chimie clasa a VIII-a - G.Tanasescu si M. Negoiu - Ed. National, 2010
5.     Probleme de chimie si un pic de teorie pentru gimnaziu – T.Trifu, B. Trifu, N. Trifu –
Ed. Corint, Bucuresti, 1999
6.     Chimie, culegere de probleme, teste de evaluare pentru gimnaziu– C.Solomon,
S.Onica, N.Isarii – Ed.Art, Bucuresti, 2006
7.     Probleme de chimie, culegere pentru clasele a VII-a si a VIII-a – D.Bogdan, V.Lupu –
Ed. Mistral Info Media, Bucuresti, 2006
8.     Chimie, manual pentru clasa a VII-a – S.Fatu, F.Stroe si C.Stroe – Ed. Corint,
Bucuresti
9.     Chimie, manual pentru clasa a VIII-a – S.Fatu, F.Stroe si C.Stroe – Ed. Corint,
Bucuresti
10. Imagini: http://science.howstuffworks.com;  http://en.wikipedia.org;
http://science.jrank.org
Publicat de Chimie195 la 17:13 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți
către Pinterest