Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UNITATEA
ATOMICĂ DE MASĂ
Masa atomică: definiție, tipuri, modul de calcul, exemple
Masa atomică ete cantitatea de materie prezentă într-un atom, care poate fi exprimată
în unități fizice obișnuite au în unități de maă atomică (uma au u). Un atom ete gol în aproap
Masa atomică este cantitatea de materie prezentă într-un atom, care poate fi
exprimată în unități fizice obișnuite sau în unități de masă atomică (uma sau u). Un atom este
gol în aproape toată structura sa; electroni care sunt difuzați în regiuni numite orbitali, unde
există o anumită probabilitate de a le găsi și nucleul lor.
În nucleul atomului se află protonii și neutronii; primul cu sarcini pozitive, în timp ce
cel din urmă cu sarcină neutră. Aceste două particule subatomice au o masă mult mai mare
decât cea a electronului; prin urmare, masa unui atom este guvernată de nucleul său și nu de
vid și nici de electroni.
Masa unui electron este de aproximativ 9,110-31 kg, în timp ce cel al protonului
1.6710-27 kg, raportul de masă fiind de 1.800; adică un proton „cântărește” de 1.800 de ori
mai mult decât un electron.În mod similar, același lucru se întâmplă cu masele neutronului și
electronului. De aceea, contribuția în masă a electronului în scopuri obișnuite este
considerată neglijabilă.
Din această cauză, se presupune de obicei că masa atomului sau masa atomică
depinde doar de masa nucleului; care, la rândul său, constă din suma materiei de neutroni și
protoni. Din acest raționament ies două concepte: numărul masei și masa atomică, ambele
strâns legate.
Cu atât de mult „gol” în atomi și din moment ce masa lor este aproape în întregime o
funcție a nucleului, este de așteptat ca acesta din urmă să fie extraordinar de dens.
Dacă eliminăm golul menționat din orice corp sau obiect, dimensiunile acestuia s-ar
contracta drastic. De asemenea, dacă am putea construi un obiect mic bazat pe nuclei atomici
(fără electroni), atunci ar avea o masă de milioane de tone.
Pe de altă parte, masele atomice ajută la distingerea diferiților atomi ai aceluiași
element; Acestea sunt izotopii. Deoarece există izotopi mai abundenți decât alții, trebuie
estimată o medie a maselor atomilor pentru un anumit element; medie care poate varia de la
o planetă la alta sau de la o regiune spațială la alta.
Definiție și concept
Prin definiție, masa atomică este suma maselor protonilor și neutronilor săi,
exprimată cu uma sau u. Numărul rezultat (numit uneori și număr de masă) este plasat
adimensional în colțul din stânga sus în notația utilizată pentru nuclizi. De exemplu, pentru
element 15X masa sa atomică este 15uma sau 15u.
Masa atomică nu poate spune prea multe despre adevărata identitate a acestui element
X. În schimb, se folosește numărul atomic, care corespunde protonilor din nucleul lui X.
Dacă acest număr este 7, atunci diferența ( 15-7) va fi egal cu 8; adică X are 7 protoni și 8
neutroni, a căror sumă este 15.
Revenind la imagine, nucleul are 5 neutroni și 4 protoni, deci numărul său de masă
este 9; iar la rândul său, 9 amu este masa atomului său. Având 4 protoni și consultând tabelul
periodic, se poate vedea că acest nucleu corespunde cu cel al elementului beriliu, Be
(sau 9Fi).
Echivalența în grame
Și acum apare următoarea întrebare: câte grame este egal cu 1 amu? Întrucât la
început nu existau tehnici suficient de avansate pentru ao măsura, chimiștii au trebuit să se
mulțumească cu exprimarea tuturor maselor cu amu; totuși, acesta a fost un avantaj și nu un
dezavantaj.
De ce? Deoarece particulele subatomice sunt atât de mici, masa lor, exprimată în
grame, trebuie să fie la fel de mică. De fapt, 1 amu este egal cu 1.6605 · 10 -24 grame. Mai
mult, cu utilizarea conceptului de aluniță, nu a fost o problemă să lucrăm masele elementelor
și izotopii lor cu amu știind că astfel de unități ar putea fi modificate la g / mol.
De exemplu, revenirea la 15X și 9Fie, avem că masele lor atomice sunt 15 amu și
respectiv 9 amu. Deoarece aceste unități sunt atât de mici și nu spun în mod direct câtă
materie trebuie „cântărită” pentru a le manipula, ele sunt transformate în masele lor molare
respective: 15 g / mol și 9 g / mol (introducând conceptele de moli și numărul lui Avogadro).
Exemplu
Să presupunem că elementul există 88J, acesta fiind principalul izotop al lui J cu o
abundență de 60%. J are, de asemenea, alți doi izotopi: 86J, cu o abundență de 20% și 90J, cu o
abundență, de asemenea, de 20%. Aceasta înseamnă că din 100 de atomi J pe care îi
colectăm pe Pământ, 60 dintre ei sunt 88J, iar restul de 40 un amestec de 86J și 90J.
Fiecare dintre cei trei izotopi ai lui J are propria sa masă atomică; adică suma lor de
neutroni și protoni. Cu toate acestea, aceste mase trebuie să fie calculate pentru a avea o
masă atomică pentru J; aici pe Pământ, deoarece pot exista și alte regiuni ale Universului în
care abundența 86J este de 56% și nu de 60%.
Pentru a calcula masa atomică medie a lui J, trebuie obținută media ponderată a
maselor izotopilor săi; adică luând în considerare procentul de abundență pentru fiecare
dintre ele. Astfel avem:
Masa medie (J) = (86 amu) (0,60) + (88 amu) (0,20) + (90 amu) (0,20) = 87,2 amu
Adică, masa atomică medie (cunoscută și sub numele de greutatea atomică) a lui J
este de 87,2 amu. Între timp, masa sa molară este de 87,2 g / mol. Rețineți că 87.2 este mai
aproape de 88 decât de 86 și, de asemenea, este distanță de 90.
Masa atomică absolută
Masa atomică absolută este masa atomică exprimată în grame. Plecând de la
exemplul elementului ipotetic J, putem calcula masa sa atomică absolută (cea a mediei)
știind că fiecare amu este echivalent cu 1.6605 · 10-24 grame:
Masa atomică absolută (J) = 87,2 amu * (1.6605 · 10-24 g / am) = 1,447956·10-22 g /
atom J
Aceasta înseamnă că, în medie, atomii J au o masă absolută de 1,447956 · 10-22 g.
Exemple
Carbon
Pentru a calcula masa atomică medie de carbon avem nevoie de izotopii săi naturali
cu abundențele lor respective. În cazul carbonului, acestea sunt: 12C (98,89%) și 13C (1,11%).
Masele lor atomice relative sunt 12 și, respectiv, 13, care la rândul lor sunt egale cu 12 amu
și 13 amu. Rezolvarea:
Masa atomică medie (C) = (12 amu) (0.9889) + (13 amu) (0.0111) = 12.0111 amu
Prin urmare, masa unui atom de carbon este în medie 12,01 amu. Deoarece există
urme de 14C, nu are aproape nicio influență asupra acestei medii.
Sodiu
Toți atomii de sodiu terestri constau din izotop 23Na, deci abundența sa este de 100%.
De aceea, în calculele obișnuite, masa sa poate fi presupusă a fi pur și simplu 23 amu sau 23
g / mol. Cu toate acestea, masa sa exactă este 22.98976928 amu.
Oxigen
Cei trei izotopi ai oxigenului cu abundențele respective sunt: 16O (99,762%), 17O
(0,038%) și 18O (0,2%). Avem totul pentru a-i calcula masa atomică medie:
Masa atomică medie (O) = (16 amu) (0,99762) + (17 amu) (0,00038) + (18 amu)
(0,002) = 16.00438 amu
Deși masa exactă raportată este de fapt 15.9994 amu.
Azot
Repetând aceiași pași cu oxigen avem: 14N (99,634%) și 15N (0,366%). Asa de:
Masa atomică medie (N) = (14 amu) (0,99634) + (15 amu) (0,00366) = 14.00366
amu
Rețineți că masa raportată pentru azot este de 14.0067 amu, ușor mai mare decât cea
calculată de noi.
Clor
Izotopii clorului cu abundențele respective sunt: 35Cl (75,77%) și 37Cl (24,23%).
Calculând masa sa atomică medie avem:
Masa atomică medie (Cl) = (35 amu) (0,7577) + (37 amu) (0,2423) = 35,4846 amu
Foarte similar cu cel raportat (35.453 amu).
Disproziu
Și, în cele din urmă, se va calcula masa medie a unui element cu mulți izotopi
naturali: disproziul. Acestea și cu abundențele lor respective sunt: 156Dy (0,06%), 158Dy
(0,10%), 160Dy (2,34%), 161Dy (18,91%), 162Dy (25,51%), 163Dy (24,90%) și 164Dy (28,18%).
Procedăm ca în exemplele anterioare pentru a calcula masa atomică a acestui metal:
Masa atomică medie (Dy) = (156 amu) (0.0006%) + (158 amu) (0.0010) + (160 amu)
(0.0234) + (161 amu) (0.1891) + (162 amu) (0,2551) + (163 amu) (0,2490) + (164 amu)
(0,2818) = 162.5691 amu
Masa raportată este de 162.500 amu. Rețineți că această medie este între 162 și 163,
deoarece izotopii 156Vai, 158Dy și 160Dy sunt puțini abundenți; în timp ce cele care predomină
sunt 162Vai, 163Dy și 164Dy.
Din această cauză, se presupune de obicei că masa atomului sau masa atomică
depinde doar de masa nucleului; care, la rândul său, constă din suma materiei de neutroni și
protoni. Din acest raționament ies două concepte: numărul masei și masa atomică, ambele
strâns legate.
Cu atât de mult „gol” în atomi și din moment ce masa lor este aproape în întregime o
funcție a nucleului, este de așteptat ca acesta din urmă să fie extraordinar de dens.
Dacă eliminăm golul menționat din orice corp sau obiect, dimensiunile acestuia s-ar
contracta drastic. De asemenea, dacă am putea construi un obiect mic bazat pe nuclei atomici
(fără electroni), atunci ar avea o masă de milioane de tone.
Pe de altă parte, masele atomice ajută la distingerea diferiților atomi ai aceluiași
element; Acestea sunt izotopii. Deoarece există izotopi mai abundenți decât alții, trebuie
estimată o medie a maselor atomilor pentru un anumit element; medie care poate varia de la
o planetă la alta sau de la o regiune spațială la alta.
Prin definiție, masa atomică este suma maselor protonilor și neutronilor săi,
exprimată cu uma sau u. Numărul rezultat (numit uneori și număr de masă) este plasat
adimensional în colțul din stânga sus în notația utilizată pentru nuclizi. De exemplu, pentru
element 15X masa sa atomică este 15uma sau 15u.
Masa atomică nu poate spune prea multe despre adevărata identitate a acestui element
X. În schimb, se folosește numărul atomic, care corespunde protonilor din nucleul lui X.
Dacă acest număr este 7, atunci diferența ( 15-7) va fi egal cu 8; adică X are 7 protoni și 8
neutroni, a căror sumă este 15.
Revenind la imagine, nucleul are 5 neutroni și 4 protoni, deci numărul său de masă
este 9; iar la rândul său, 9 amu este masa atomului său. Având 4 protoni și consultând tabelul
periodic, se poate vedea că acest nucleu corespunde cu cel al elementului beriliu, Be
(sau 9Fi).
Echivalența în grame
Și acum apare următoarea întrebare: câte grame este egal cu 1 amu? Întrucât la
început nu existau tehnici suficient de avansate pentru ao măsura, chimiștii au trebuit să se
mulțumească cu exprimarea tuturor maselor cu amu; totuși, acesta a fost un avantaj și nu un
dezavantaj.
De ce? Deoarece particulele subatomice sunt atât de mici, masa lor, exprimată în
grame, trebuie să fie la fel de mică. De fapt, 1 amu este egal cu 1.6605 · 10 -24 grame. Mai
mult, cu utilizarea conceptului de aluniță, nu a fost o problemă să lucrăm masele elementelor
și izotopii lor cu amu știind că astfel de unități ar putea fi modificate la g / mol.
De exemplu, revenirea la 15X și 9Fie, avem că masele lor atomice sunt 15 amu și
respectiv 9 amu. Deoarece aceste unități sunt atât de mici și nu spun în mod direct câtă
materie trebuie „cântărită” pentru a le manipula, ele sunt transformate în masele lor molare
respective: 15 g / mol și 9 g / mol (introducând conceptele de moli și numărul lui Avogadro).
Exemplu
Să presupunem că elementul există 88J, acesta fiind principalul izotop al lui J cu o
abundență de 60%. J are, de asemenea, alți doi izotopi: 86J, cu o abundență de 20% și 90J, cu o
abundență, de asemenea, de 20%. Aceasta înseamnă că din 100 de atomi J pe care îi
colectăm pe Pământ, 60 dintre ei sunt 88J, iar restul de 40 un amestec de 86J și 90J.
Fiecare dintre cei trei izotopi ai lui J are propria sa masă atomică; adică suma lor de
neutroni și protoni. Cu toate acestea, aceste mase trebuie să fie calculate pentru a avea o
masă atomică pentru J; aici pe Pământ, deoarece pot exista și alte regiuni ale Universului în
care abundența 86J este de 56% și nu de 60%.
Pentru a calcula masa atomică medie a lui J, trebuie obținută media ponderată a
maselor izotopilor săi; adică luând în considerare procentul de abundență pentru fiecare
dintre ele. Astfel avem:
Masa medie (J) = (86 amu) (0,60) + (88 amu) (0,20) + (90 amu) (0,20) = 87,2 amu
Adică, masa atomică medie (cunoscută și sub numele de greutatea atomică) a lui J
este de 87,2 amu. Între timp, masa sa molară este de 87,2 g / mol. Rețineți că 87.2 este mai
aproape de 88 decât de 86 și, de asemenea, este distanță de 90.
Exemple
Carbon
Pentru a calcula masa atomică medie de carbon avem nevoie de izotopii săi naturali
cu abundențele lor respective. În cazul carbonului, acestea sunt: 12C (98,89%) și 13C (1,11%).
Masele lor atomice relative sunt 12 și, respectiv, 13, care la rândul lor sunt egale cu 12 amu
și 13 amu. Rezolvarea:
Masa atomică medie (C) = (12 amu) (0.9889) + (13 amu) (0.0111) = 12.0111 amu
Prin urmare, masa unui atom de carbon este în medie 12,01 amu. Deoarece există
urme de 14C, nu are aproape nicio influență asupra acestei medii.
Sodiu
Toți atomii de sodiu terestri constau din izotop 23Na, deci abundența sa este de 100%.
De aceea, în calculele obișnuite, masa sa poate fi presupusă a fi pur și simplu 23 amu sau 23
g / mol. Cu toate acestea, masa sa exactă este 22.98976928 amu.
Oxigen
Cei trei izotopi ai oxigenului cu abundențele respective sunt: 16O (99,762%), 17O
(0,038%) și 18O (0,2%). Avem totul pentru a-i calcula masa atomică medie:
Masa atomică medie (O) = (16 amu) (0,99762) + (17 amu) (0,00038) + (18 amu)
(0,002) = 16.00438 amu
Deși masa exactă raportată este de fapt 15.9994 amu.
Azot
Repetând aceiași pași cu oxigen avem: 14N (99,634%) și 15N (0,366%). Asa de:
Masa atomică medie (N) = (14 amu) (0,99634) + (15 amu) (0,00366) = 14.00366
amu
Rețineți că masa raportată pentru azot este de 14.0067 amu, ușor mai mare decât cea
calculată de noi.
Clor
Izotopii clorului cu abundențele respective sunt: 35Cl (75,77%) și 37Cl (24,23%).
Calculând masa sa atomică medie avem:
Masa atomică medie (Cl) = (35 amu) (0,7577) + (37 amu) (0,2423) = 35,4846 amu
Foarte similar cu cel raportat (35.453 amu).
Disproziu
Și, în cele din urmă, se va calcula masa medie a unui element cu mulți izotopi
naturali: disproziul. Acestea și cu abundențele lor respective sunt: 156Dy (0,06%), 158Dy
(0,10%), 160Dy (2,34%), 161Dy (18,91%), 162Dy (25,51%), 163Dy (24,90%) și 164Dy (28,18%).
Procedăm ca în exemplele anterioare pentru a calcula masa atomică a acestui metal:
Masa atomică medie (Dy) = (156 amu) (0.0006%) + (158 amu) (0.0010) + (160 amu)
(0.0234) + (161 amu) (0.1891) + (162 amu) (0,2551) + (163 amu) (0,2490) + (164 amu)
(0,2818) = 162.5691 amu
Masa raportată este de 162.500 amu. Rețineți că această medie este între 162 și 163,
deoarece izotopii 156Vai, 158Dy și 160Dy sunt puțini abundenți; în timp ce cele care predomină
sunt 162Vai, 163Dy și 164Dy.