Analiza ochiurilor

Unitatea de învăţare nr. 10

ANALIZA OCHIURILOR

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 10

10.1 Analiza ochiurilor
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 10
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 10

1
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
 Analiza ochiurilor

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 10

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 10 sunt:

 Prezentarea metodelor de analiză calitative şi cantitative ale circuitelor electrice
în regim sinusoidal mono şi trifazat, ale circuitelor în regim periodic nesinusoidal şi
ale circuitelor în regim tranzitoriu;
 Cunoaşterea mărimilor complexe şi a metodelor utilizate în studiul circuitelor
electrice în regim sinusoidal mono şi trifazat;
 Cunoaşterea metodelor de analiza a circuitelor în regim perodic nesinusoidal şi a
circuitelor în regim tranzitoriu;
 Operarea sistemelor electrice, electronice şi de comandă

10.1 ANALIZA OCHIURILOR

Considerăm o reţea liniară fără generatoare de curent. Dacă există se presupun transformate
în generatoare de tensiune.
Ochiurile sunt parcurse în sensuri orare.
i l
matricea curenţilor prin laturi
i 0
matricea curenţilor ciclici
l i  l 0Bt  i1 0
1 '

Ecuaţia lui Kirchhoff:

A1' 0 i  i g'
    
11 B2' u ec'
nu există generatoare de curent
se transformă în:
i  i g'
A
   
 11
u ec'
A  i   i g'
 11  i  ec'
cu ecuaţia
Înlocuind matricea i, rezultă:
 11  B  i   e
t
' '
c

l 11  0Bt' l  0  0
notăm 0
l l C
0  11  B  1n l
sau
fără generator de curent

2
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
 Analiza ochiurilor

B  1n  Bt'  i  ec'

 
1n  11
'
  
ecuaţia devine 

0 1 1
0    i 0  ec' 0

1 l 1
0 e '  0 B  e l
c c

Tensiuni iniţiale pe condensatorul reţelei

Aplicarea directă
 11' i1'   12' i2'  ...   10' i0'  ec' 1
 21' i1'   22' i2'  ...   20' i0'  ec' 2
...............................................
 m' 1i1'   m' 2 i2'  ...   m' 0 i0'  ecm
'

................................................
 01' i1'   02' i2'  ...   00' i0'  ec' 0
a. Fără cuplaje magnetice
d
 1u Lk
este de formă diagonală,  mm  operatorul de impedanţă al laturii, egal cu R; dt ;
t
1
Cn 0
dt 

 mj'
este situat la intersecţia liniei m cu coloana j se determină din matricea:
   B  1u  Bt'''

 mj'   mk   k   jk
k

linia m coloana j
Pentru m=j se obţin termenii primei diagonale  mm
'

 mm    mk   k  km    2 mk   k    k  0
K k kmi

 este pozitiv şi egal cu suma operatorilor de impedanţă ai laturilor aparţinând ochiului m
'
mm

m  j  termenii din afara primei diagonale

 mk se referă la latura k a ochiului m
 jk
se referă la latura k a ochiului j

3
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
 Analiza ochiurilor

 mj'
O latură aparţine la două ochiuri adiacente, termenul conţine operatorul de
impedanţe  k al laturii k comună ochiurilor m,j. Sensurile de parcurgere fiind opuse în latura
 '
k, coeficienţii  mk şi jk sunt nenuli şi au semne opuse. mj este egal cu operatorul de
impedanţă cu semn schimbat al laturii comune ochiurilor m, j.
' ' 
şi mj = jm matricea este simetrică
b. Cu cuplaje magnetice
Dacă elementele k şi s sunt cuplate magnetic,  ks   1k termeni în afara primei diagonale,
d d
Lks  Lsk
dt . Termenul general  mj se calculează din relaţia
'
fiind operatori de forma dt
matriceală cu relaţia:
 mj'    mk   ks   js
k s

 '
mm    mk   ks   ms
m=j k s

k=s termenul pozitiv

 mk  k  km    mk
2
k  0
şi reprezintă suma operatorilor de impedanţă proprii laturii k, aparţinând ochiului m
ks   mk  ms ks k , s  m suma operatorilor de

impedanţă mutuală  ks a cuplajelor magnetice între laturile k,s, aparţinând ochiului m
Fiecare impedanţă se introduce cu semnul   dacă:
- sensurile de referinţă ale laturilor sunt la pol faţă de bornele polarizate şi ambele coincid
sau ambele sunt opuse sensului ochiului

*
* * *
* *

* *

- sensurile de referinţă ale laturilor sunt diferite faţă de bornele polarizate şi sensul uneia din
laturi coincide şi al celeilalte este opus sensului ochiului

*
*

Semnul (-)
- sensurile de referinţă ale laturilor coincid cu sensul ochiului dar sunt diferite faţă de bornele
polarizate;

4
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
 Analiza ochiurilor

- sensurile de referinţă ale laturilor sunt la fel faţă de bornele polarizate, dar sensul uneia din
laturi coincide, iar al celeilalte este opus ochiului
* *
* *

m  j se obţin termenii din afara primei diagonale

 mj'    mk  ks  js
k s

k  m,  j 
  k  operatorul cu semn schimbat al laturii k, aparţinând ochiului m,  j  .
   m; s   j  termenul   mk  ks  js suma operatorilor de impedanţă mutuală  ks a

cuplajelor magnetice între laturile k aparţinând ochiului m şi S   j  .

Semnul  
- sensurile de referinţă sunt la pol faţă de bornele polarizate şi ambele coincid sau sunt
opuse sensurilor ochiului.

* * * * * *

- sensurile de referinţă ale laturilor sunt diferite faţă de bornele polarizate, sensul unei laturi
coincide, iar al celeilalte este opus faţă de sensul ochiului
* *

Semnul (-)
- sensurile laturilor coincid cu sensurile ochiurilor, dar sunt diferite faţă de bornele polarizate
- sensurile laturilor coincid cu bornele polarizate dar sunt diferite faţă de sensul ochiului

* * * *

u  At'  v y  y11 At'  Ay1 At'

yv  igl
5
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
 Analiza ochiurilor

Analiza cu curenţii
A1' 0 i  i g'
    
11 B2' u ec'
 11  A1'   1
li
1 n-1 '
n-1  ig   A2  ig li

l-li 1  ucn 0

0 0 ec  ............ l-lu-li
l-li l-li
lu
ec'  B1'  ec ec

Curenţii ciclici
i  At'  i
 11  At'  i  ec'
A1'   1  At'  i  ec'
  
   i  ec'

ec'  B ec
Analiza cu tensiunile
'
B1 o u1 
e
..............  .......... 
 i gL
J 11 A2' iu
y11  A1  y1
'

1 lu 1
e  0 B 2  e lu
'
0

l-lu
n-1  i gL
'
n-1 A1  i gL l-lu
' curenţii prin bobine şi curenţii datoraţi generatorului de curent

l-li li
A  A  A2' n-1 '
1

B  B1'  B2'
l-li l-lu lu
l-li
 1 l-li
l-li
A1'   1   11

6
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
 Analiza ochiurilor

A1' i 0 i g'
kin  ...........  ....  ......
 11 B2' u ec'

l li 1  ucn 0 l lu li

ec'  0 B1'  ec l  li
ec  .............
li 1
 ig'  n1 A2'  ig li generator de curent ec lu

i  At' i

B1' 0 eu1
..............  ....  ....
J 11 A2 iu
'
 ig L'
lu 1
0
B2'  e  e 0

y11  A1 y1
'

 i g l  A1 i gL
' '

Bibliografie

Al. Timotin, V. Hortopan - Lecţii de bazele electrotehnicii, Ed. Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1962;

R. Răduleţ - Bazele electrotehnicii, Probleme, vol I 1970, vol II, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1975;

C. I. Mocanu - Teoria circuitelor electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1979;

C.I. Mocanu - Teoria câmpului electromagnetic, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1979;

M. Preda, P. Cristea, F. Spinei - Bazele electrotehnicii, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1980;

L.O. Chua, C.A. Desoer, E.S. Kuh - Linear and nonlinear circuit,
McGraw Hill Book Co., N. Y., 1978;

L.Constantinescu s.a. - Bazele electrotehnicii, Îndrumar de laborator,

IPB, Cat. Electrotehnică, 1985.

7
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii