Ma ini electrice

Introducere
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin B l – Ma ini electrice- Ed.Didactic si Pedagogic ,
Bucure ti 1982.
2. Marius Babescu – Ma ini electrice. Culegere de probleme rezolvate
– Ed. Tehnic , Bucuresti 1996.
3. N stase Bichir, Constantin R duti, Ana Sofia Diculescu – Ma ini
electrice - Ed. Didactic si Pedagogic , Bucuresti 1979.
4. Biró Károly – Ma ini i ac1ion ri electrice - Litografia IPC-N, Cluj
1987.
5. Biró Károly- Ma ini electrice. Culegere de probleme - Ed. Mediamira,
Cluj-Napoca, 1999.
6. Ioan Boldea– Transformatoare si ma ini electrice - Ed.Didactic i
Pedagogic , Bucuresti 1994.
7. Ioan Boldea, Gheorghe Atanasiu – Analiza unitar a ma inilor
electrice – Ed. Academiei RSR, Bucure ti 1987
8. Ion Cioc, N stase Bichir, Nicolae Cristea – Ma ini electrice.
Indrumar de proiectare. Vol. I, II, III. - Ed. Scrisul Românesc ,
Craiova, 1981.
BIBLIOGRAFIE
9. Aurel Câmpeanu – Ma ini electrice. Probleme fundamentale,
speciale i de func ionare optim – Ed. Scrisul Românesc ,
Craiova, 1988.
10. Aurel Câmpeanu- Introducere în dinamica ma inilor electrice de
curent alternativ - Ed. Academiei Române, 1999
11. Aurel Câmpeanu, Vasile Iancu, Mircea M. R dulescu- Ma ini în
ac ion ri electrice - Ed. Scrisul Românesc , Craiova, 1996.
12. A. Cri an, K. Biró, I.A. Viorel - Ma ini electrice.vol I. No iuni de
baz . Transformatorul - Litografia IPC-N, Cluj 1970.
13. A. Cri an, K. Biró, I.A. Viorel - Ma ini electrice.vol II. Ma ini de
curent alternativ - Litografia IPC-N, Cluj 1973.
14. Toma Dordea - Ma ini electrice- Ed.Didactic si Pedagogic ,
Bucure ti 1970.
15. Ovidiu Dr g nescu – Încerc rile ma inilor electrice rotative –
Ed.Tehnic Bucure ti 1987.
 BIBLIOGRAFIE
16. Nicolae Galan, Constantin Ghi , Mihai Cistelecan– Ma ini electrice
- Ed.Didactic si Pedagogic , Bucuresti 1981.
17. I.S. Gheorghiu., Alexandru Fransua – Tratat de ma ini electrice –
Ed. Academiei RSR , Vol I, Ma ini de curent continuu, 1968; vol II
Transformatoare,1970; vol III Ma ini asincrone,1971; vol IV Ma ini
sincrone, 1972.
18. I.S. Gheorghiu - Ma ini electrice .Probleme si aplicatii industriale. vol I,
i II– Ed. Tehnica, Bucuresti 1966.
19. Alexandru Fransua, R zvan M gureanu, M. Tocaci– Ma ini si actionari
electrice. Culegere de probleme - Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti
1980.
20. Al. Fransua, R. M gureanu, A. Câmpeanu, M. Codruc, M. Tocaci –
Ma ini i sisteme de ac ion ri electrice – Ed.Tehnic Bucure ti
1987.
21. Kovacs K. Pal - Analiza regimurilor tranzitorii ale ma inilor electrice -
Ed. Tehnic . Bucuresti ,1980
BIBLIOGRAFIE
22. C. Lazu, V. Corl eanu – Ma ini electrice, vol I i II - Ed.
Didactic i Pedagogic , Bucure ti 1968.
23. Andrei Nicolaide – Ma ini electrice. Teorie. Proiectare, vol. I, II - Ed.
Scrisul Românesc Craiova, 1975.
24. Rudolf Richter– Masini electrice,Traducere din limba german , - Ed.
Tehnic , Bucuresti, vol. I, Elemente generale de calcul.Ma ina de
curent continuu,1958; vol. II Ma ina sincron . Ma ina comutatoare,
1960; vol. III Transformatoare, 1960; vol. IV Ma ini de induc ie,
1960; vol. V Ma ini cu colector pentru curen i mono i polifazici,
1961.
25. Rudolf Richter – Înf ur rile ma inilor electrice - Ed. Tehnic ,
Bucuresti, 1965.
26. Ioan Adrian Viorel, Vasile Iancu – Ma ini i ac ion ri electrice -
Litografia IPC-N, Cluj 1990.
27. I.A. Viorel, R.C. Ciorb – Ma ini electrice în sisteme de ac ionare –
UT Press, Cluj, 2002
BIBLIOGRAFIE
1. Germar Müller – Elektrische Maschinen. Grundlagen, Aufbau und
Wirkungsweise - VEB Verlag Technik, Berlin , 1967
2. Germar Müller – Elektrische Maschinen. Theorie rotierender
elektrischer Maschinen - VEB Verlag Technik, Berlin , 1967.
Activit i
Semestrul 5
Curs 3 ore/s pt
Laborator 2 ore/s pt. - test
Examen test pe calculator - 15% prezen a la curs
nota 7 - 15 % activitate laborator
- 30 întreb ri teoretice

nota 10 + 15 întreb ri teoretice

Semestrul 6
Curs 3 ore/s pt.
Laborator 1 or /s pt.
Proiect 1 or /s pt
Not proiect ET, EN,EM,ACT

Examen oral - rezolvarea unei probleme 45 %

- 2 subiecte teoretice 40 %
- prezen ,laborator 15 %
Convertoare de energie

Cantitate de energie
electric

Mic Ce este împortant ? Mare

Forma semnalului Randamentul conversiei
Traductoare

Electromecanic Electroenergetic
Energie mecanic

Mi care discret Mi care continu Nu se modific Se modific

frecven a frecven a

Servomecanisme Ma ini electrice Transformator Convertor static

(Ma ini speciale)
Scurt istoric
Dezvoltarea construc iei de ma ini electrice este legat de:
Progresul teoriei câmpului electromagnetic
Progresul materialelor electrotehnice
Progresul general al industriei.

1825 – realizarea electromagne ilor

1831 – formularea legii induc iei electromagnetice - Faraday
1832 – primul generator de curent alternativ
1834 – formularea principiului reversibilit ii ma inilor electrice - Lenz
1856 – primul transformator cu circuit magnetic închis – S.A. Varley
1862 – ma ina de curent continuu – Pacinotti i Gramme
1883 – ma ina cu repulsie – E. Thomson
Scurt istoric
1885 – modelul ma inii de induc ie - G. Ferraris
1887 – modelul ma inii sincrone
1891 – transformatorul sub forma actual
1892 – ma ina sincron industrial
1911 – transpunerea conductoarelor - Roebel
1936 – teoria celor dou axe - Park
Savan i români:

Cesar Parteni Antoni

Plau ius Andronescu
Remus R dule i
A.Nicolau
I.S. Gheorghiu
Toma Dordea
......
 Defini ii

O ma in electric este un convertor electromecanic

ce transform energia electric în energie mecanic când
func ioneaz în regim de motor, sau invers energia mecanic
în energie electric când func ioneaz în regim de generator.
Transformarea energiei are loc prin intermediul câmpului magnetic.
Câmpul magnetic poate fi produs prin:
Magne i permanen i – ma ini magnetoelectrici ( excita ie cu MP)

Electromagne i - curen i din înf ur rile ma inii ( excita ie electromagnetic )

– cu circuit de fier -
- far fier, (supraconductoare)
Defini ii
Orice transformare de energie este înso it de pierderi.
Categorii de pierderi în ma ini electrice:
Pierderi electrice produse de curen i în conductoare,
Pierderi magnetice produse de varia ia câmpurilor în fierul ma inii,
Pierderi mecanice datorit deplas rii unei p r i din ma in .
Pierderile se transform în c ldur în interiorul ma inii
este nevoie de un sistem de r cire pentru evacuarea c ldurii.

Deci pentru realizarea transform rii energiei electrice în energie mecanic –

Ma ina electric trebuie s aib :
- sistem electric – înf ur ri,
- sistem magmetic – circuit de fier,
- sistem mecanic i de rîcire -
Defini ii
Transformarea energiei cu randament maxim
Pentru a avea pierderi minime este necesar:
Câmp magnetic de anumit valoare, form de varia ie în timp i spa iu
Un circuit magnetic realizat din materiale de calitate,
de anumit form i dimensiuni

Tensiuni electromotoare induse maxime

Un circuit electric de anumit form i dimensiune
Induc ii magnetice i densit i de curen i limita i
Legi i teoreme de baz

Legea conserv rii sarcinii

Curentul total de conduc ie,care iese dintr-o suprafa închis L
este egal cu semn contrar cu viteza de varia ie în timp a sarcinii
electrice qeL.
j
dS 1
n
dqe n
V9 i = 2
dt ij = 0
qe9 j j =1
Prima teorem a lui Kirchhoff

Suma algebric a curen ilor într-un nod este zero div j = 0

Legi i teoreme de baz

Legea conduc iei electrice

Intensitatea propriu zis a câmpului electric E i câmpul
electric imprimat Ei este propor ional cu densitatea j a
curentului de conduc ie.
E + Ei = j j= (E + E i )
Pentru conductoare filiforme, liniare, izotrope prin integrare
B B B
E d s + Ei d s = j ds
A A A
ig A im
Ei Ei u + ei = r i Receptor-motor

r U r
B u + ei = r i generator
Legi i teoreme de baz

Legea fluxului magnetic

Fluxul magnetic pe orice suprafa închis este nul .

B ds = 0
ds S
B

ds Forma local Teorema Gauss- Ostrogradski

div B = 0
Câmpul magnetic nu are surse, este un câmp cu linii închise.
 Legi i teoreme de baz
Legea circuitului magnetic
Tensiunea magnetomotoare (t.m.m.) pe o curb închis este
egal cu suma dintre intensitatea curentului de conduc ie
printr-o suprafa S ce se sprijin pe curba i viteza de
varia ie în timp a fluxului electric prin S . d S
U mm = iS +
dt
S Tensiunea magnetic = integrala de linie a intensit ii
câmpului magnetic F = H dl
ds H
j Solena ia = intensitatea curentului de conduc ie
dl
printr-o suprafa
: d
H dl = j ds + D d s + rot ( D × v) d s
S dt S S

solena ia Curentul de deplasare Curentul Roentgen

Legi i teoreme de baz
Forma local a legii
D
rot H = j + + rot ( D × v)
t

Legea leg turii dintre B i H

B=µ H µ permeabilitate magnetic

Pentru materiale izotrope i liniare

B = µ H + µ0 M M magnetiza ia
µ0 permeabilitatea vidului
µ0 = 1 + m Susceptivitatea magnetic
m
Legi i teoreme de baz
µ = µ0 µ r µ Permeabilitatea relativ
Materiale feromagnetice
Materiale magnetice neliniare Materiale antiferomagnetice
Materiale ferimagnetice
Magnetiza ia este ridicat i depinde de
Ms
Mr câmpul magnetic dup o curb de histerez .
Prima curba de magnetizare

Hc – câmpul magnetic coercitiv

Ms – magnetiza ia de satura ie
Hc Materiale
Mr dure Mr – magnetiza ia remanent

Materiale
moi
Legi i teoreme de baz
Legea induc1iei electromagnetice
Tensiunea electromotoare indus (t.e.m.) de-a lungul unei curbe
închise este egal cu semn contrar cu viteza de varia1ie în timp a
fluxului magnetic printr-o suprafe1 care se sprijin pe contur.

e = S Tensiune electric e = E dl
t
Flux magnetic
S = B ds
ds B S
dl E e = d s + (v × B ) d l
S t
B
t.e.m. transformatoric t.e.m. de mi care

B
rot E = + rot (v × B)
t
Legi i teoreme de baz

Legile câmpului electromagnetic pentru mediile liniare i izotrope, în repaus

B
rot E =
t
D
rot H = j +
t
j = (E + Ei )
D= E
B=µ H
Legi i teoreme de baz

Densitate de volum a energiei electromagnetice

E D H B
Wm = +
2 2
Teorema transportului de putere la borne
Puterea primit la borne de un multipol este egal cu suma produselor dintre
intensit ile curen ilor la borne de acces i poten ialele electrice ale acestora

m
P= u i
=1
Legi i teoreme de baz
Legile mi c rii corpului solid
În cazul mi c rii de transla ie - toate punctele corpului se mi c cu
acee i vitez i accelera ie – se pot aplica legile dinamicii punctului material:
- orice punct material î i p streaz starea de repaus sau de mi care
rectilinie uniform atât timp cât asupra sa nu ac ioneaz alte corpuri.
- Accelera ia a a unui punct material este direct propor ional cu
for a F rezultant care ac ioneaz asupra punctului i invers propor ional
cu masa m a punctului.
F =m a
- dac corpul B ac ioneaz asupra corpului A cu for a F 1, atunci
corpul A la rândul s u ac ioneaz asupra corpului B cu o for F 2 egal în
m rime i de orientare opus .
F1 = F 2
 Legi i teoreme de baz
În cazul mi c rii de rota ie
Momentul for elor( cuplul)
T = [r × d F ]
O1 V
Momentul de iner ie al corpului în raport cu axa de
rota ie O1O2
J = r 2 dm [kgm 2 ]
dm
V G DG2
r Pentru corpuri cilindrice J=
4 g
dF
D
Diametrul de gira ie DG =
2

O2 d d2 d
= = 2 T=J
dt dt dt
Accelera ia unghiular este direct propor ional cu momentul for elor ce ac ioneaz
asupra corpului i invers propor ional cu momentul de iner ie.
M rimi definitorii pentru ma ini electrice
Flux fascicular =B A
în circuit magnetic
Flux total w
o înf urare = i = w kb
i =1
Tensiune magnetic
B
l
F = H dl = =
Reluctan a A µ A
l
=
Permean a µ A
1 µ A
= =
l
Numar spire efective
wef = w kb
M rimi definitorii pentru ma ini electrice

Solena ie = wef i =
w2ef
Inductivitate proprie L = = = w2ef
i

Inductivitate de cuplaj M = = w ef w ef
i

Inductivitate de sc p ri L =
i
=m
Flux total înf urare = +
=1
M rimi definitorii pentru ma ini electrice

Energia magnetic
1 m
Wm = i
2 =1

Legea de conservare a energiei

Energia dat de surse este egal cu suma pierderilor, a varia iei energiei
magnetice i a lucrului mecanic efectuat de for e de natur magnetic .

m m
u i dt = r i 2 dt + dWm + dLmec
=1 =1
 Energia magnetic

Transformarea energiei este posibil dac energia magnetic depinde de pozi ia

relativ a arm turilor.
1 m
Energia magnetic
Wm = i
2 =1

=m
Fluxul magnetic total = +
=1

Fluxul magnetic de cuplaj =M i

Crearea câmpului magnetic

Pentru a crea câmp magnetic este necesar o energie. Aceast energie se poate
calcula pe baza rela iilor anterioare pentru circuit magnetic f r fier
1 1 1 1
Wm = = Um = H l B A= B H V
2N 2 2 2
B Unde volumul V =l A
Material
ferromagnetic Consecin :

Se limiteaz spa iile de aer în

circuitele magnetice.
aer
H
Cuplul electromagnetic

În func ie de rapiditatea mi c rii cuplul se poate calcula cu una din rela iile:

Wm Wm
C= C=
i = ct . = ct .

Transformarea energiei, producere cuplului este posibil dac energia magnetic

depinde de pozi ia relativ a arm turilor.
Dac fluxurile sunt produse de curen i, pentru o ma in cu câte o înf urare pe
fiecare arm tur :

1 2 dL1 1 2 dL2 dM 12
C= i1 + i2 + i1 i2
2 d 2 d d
Ma ina cu întrefier constant
Inductivit ile proprii L1 = ct. i L2 = ct.

Presupunând o distribu ie spa ial sinusoidal a câmpului magnetic, inductivitatea

de cuplaj dintre înf ur ri variaz cu mi carea rotorului

M12 = M12m cos

I2 S
R unde

0
= t+ 0

0este unghiul ini ial, pozi ia rotorului

în momentul când curen ii coincid.
Cuplul

c = i1 i2 M 12 m sin
Cuplul electromagnetic mediu

Dac se consider solena iile dirijate dup axele arm turilor, atunci cuplul
poate fi considerat produsul vectorial

S C = M 12 [i 2 × i1 ]
R
Deci un vector dirijat dup axa de rota ie

Dac cei doi curen i sunt constan i

2
0

Cuplul mediu este nul.

Pulsa ia curen ilor

Cuplul este maxim la =

2
Pentru cuplu mediu diferit de nul este necesar ca dup = s se schimbe
sensul curentului la una din înf ur ri
C
Deci unul din curen i trebuie
s fie alternativ.
2 Frecven a curentului alternativ
0
este dat de frecven a de rota ie

Dac curentul din stator este continu

frecven a curentului din rotor trebuie s fie :
2=
1 =
Dac curentul din rotor este continu
frecven a curentului din stator trebuie s fie :
Condi ia de frecven

Prin generalizarea rela iilor

± 1± 2 =± i sin 0 0
curen ii pot fi i alternativi
Valoarea medie a cuplului

C = I1 I 2 M 12 m sin 0

Un magnet permanent produce o solena ie ca i curentul continuu .

Deci în locul înf ur rii parcurse de curent continuu se poate folosi
un magnet permanent.
Ma ina cu întrefier variabil
Axa Axa Axa
stator Axa stator stator
roto
Axa r
rotor

Axa
r
roto
Rotor f r înf urare =0 = /2
L2,M12 = 0 L1 = maxim L1 = minim

Dezvoltat în serie L1 ( ) = L0 + $L cos(2 ) + ...

I12 $L
cuplul c= sin (2 )
4
Cuplul de reluctan

I12 $L
c= sin (2 )
4 C

2
Cuplu de reluctan 0

Nu este suficient schimbarea polarit ii

Câmpul statoric trebuie se se roteasc cu unghiul <

Deci trebuie s existe cel pu in dou faze i frecven a curentului statoric egal cu
frecven a de rota ie.

1 =
Cuplul rezultant
Axa
stator
Axa
rotor
Cuplu de reluctan

2
0

Cuplul rezultant
Cuplu electromagnetic
 Cuplul de histerezis

Axa
stator

H c = k B1 H 2 sin ( H )

Ax
C
câmp
rotor

Material cu ciclu
2
larg de histerez
0
Constructia masinilor
electrice rotative
Circuitul magnetic
Clasificare
Rolul circuitului magnetic:
aConcentrarea liniilor de câmp
aSus inerea înf ur rilor
aTransmiterea cuplului
aTransmiterea c ldurii

Clasificarea circuitelor magnetice

a Dup tipul ma inii:
cilindric,
liniar.
a Dup destina ia înf ur rii:
indus,
inductor.
Clasificare
a Dup formarea polilor:
heteropolar, pe periferia ma inii poli
alterneaz
homopolar, pe periferia ma inii to i poli au aceea i
polaritate
Dup forma polilor
Poli aparen i, realiza i prin forma circuitului
magnetic,
Poli înneca i ,sau poli plini, realiza i prin
forma i conectarea înf ur rilor
Circuite magnetice liniare

Tipuri de circuite magnetice liniare :

Unilateral cu:

unilateral Inductor scurt

Indus scurt

bilateral
Circuite magnetice pentru masini rotative
Cu poli inneca i sau cu % constant
stator
tole de o el

ax crest tur
o el
dinte

rotor
% - întrefier tole de o el
crest tur
Circuite magnetice pentru masini rotative
Cu poli aparenti sau cu % variabil
carcas
font ,o el
% - întrefier

ax
o el

poli aparen i
rotor o el masiv,
tole de o el
lamelat
Tipuri de circuite magnetice
 Poli aparen i

corpul polului

carcasa butuc rotor

bobina
distantor

Axa pol Axa pol

talpa polului
Circuit magnetic cu poli pe ambele arm turi
Defini ii.Pasul polar

N S

R
N
Pas polar : distanta m surat în întrefier sau
unghiul dintre axele a doi poli consecutivi.
D 2
&= [ m] &= = [rad .geom.]
2 p 2 p p
Defini ii

Factor de acoperire al polului Rd Rd

Rd

bp

btp
Pas dentar: distan a sau unghiul
dintre axele a dou crest turi vecine.
btp
= ( 0.6 ÷ 0.8 D 2
& &d = &d = rad .
N cr Nc
Crest turi
b0
Tipuri de crest turi b0
h0 h0
h1 h1
aDup forma :
cu pere i paraleli bc h2 bc
h2

cu pere i neparaleli dreptunghiular

b0 b0 b0
h0 h0 h0
bc1 h1 h1 b0
bc1
h0
hs hs hs
bc1

bc2 bc2 bc1

bc2
trapezoidal rotund
par
Crest turi
b0
aDeschiderea : )1
bc
semiinchise b0 1 deschise
*
bc 2
b0
b0
h0 h0
inchise semideschise h1
b0 b0
=0 hs
h0
bc h2
bc h1
bc1
h0 bc b0
h2
b0 1 =1
< bc
bc 2
bc
Liniile câmpului magnetic principal
Liniile câmpului magnetic principal

Intrefier variabil

Intrefier constant
 Circuitul magnetic
Intrefier variabil Axa neutra

Axa pol R p/2 Rp /2 Axa pol

Axa neutr : bisectoarea unghiului format

de dou axe polare vecine.
No iunea de unghi electric

N N

S S

N
S

& [rad ] ,
Unghi electric = p x unghi geometric