Circuite și Dispozitive Electronice

CDE
Circuite și Dispozitive Electronice
MN-191, IBM-191, SI-191, TI-195
Curs-45 ore, Laboratoare-30 ore,
Practica-15-ore - IBM
Practica-30-ore - MN
Proiect de an – IBM, MN,

Teste, Examen
Consultatii Marți 15:00-18:00
Oficiul 3- 429
Obiectivele Cursului

Dezvoltarea abilitatilor pentru:

Analiza si înțelegerea principiilor de funcționare ale dispozitivelor electronice

Utilizarea dispozitivelor în diverse circuite electronice

Analiza și (re)proiectarea de circuite electronice simple

Lucrare de An la CDE Biblioteca
Indicatii metodice
# 1499
# 1499 Electronica. # 1756
Circuite electronice cu
componente discrete.
Material didactic de Proiectare
Chisinau 2006
V.Negrescul
+847

Laboratoare la CDE

#1756 (rom) Electronica.

O.Lupan, T. Melnic
Bibliografie

1. G.D. Sandu, Dispozitive si circuite electronice, Editura Didactica si Pedagogica B

2. Vasilescu Gabriel. Electronica. Cahul. 1993

3. E. Damachi, A. Tusoiu ş.a. Electronica – Bucureşti: Editura didactică şi pedagociă

4. Constantin P., Buzuloiu V. s.a. Electronica industrială.-Editura didactică şi pedago

Bucureşti, 1980. P. 22-32.

5. Жеребцов И.П. Основы электроники. Л: Энергоатомиздат, 1985, С. 73 – 87.

6.Гершунский Б.С. Основы электроники и микроэлектроники. – К.: Выща шк., 19
7. Лавриненко В.Ю. Справочник по полупроводниковым приборам. – К.: Техник
8. Негрескул В.В. Электроника. Лабораторный практикум. Часть 1. – Кишинэу:ТУ
9. Гусев В.Г., Гусев И.М. Электроника. М. "Высшая школа", 1991

10 Lupan O., Electronica Îndrumar metodic, pentru lucrări de laborator Partea I , Ch

#1756 Biblioteca
Indicatii metodice
# 1499
# 1756
 Electronica
utilizează multe concepte cu
care sunteţi familiarizaţi de la
studiul capitolului de
Electricitate din fizica predată
la liceu şi de la cursul de
Electricitate şi Magnetism.
Reprezentarea unui sistem electronic sub formă de schemă
bloc

sursa de
energie

3V
Intrare Iesire
informatie: Sistem electronic informatie
prelucrata:
xI
xO
Lectia 1-2
1) Introducere. Conceptele de bază ale mărimilor
electrice și componentele circuitelor electrice.

2) Semnale electrice, curentul, tensiunea, energia

și puterea circuitelor electrice.

3) Elemente de circuit, elemente rezistive,

inductive, capacitive și caracteristicile lor.
§1) Introducere.
Conceptele de bază ale
mărimilor electrice și
componentele circuitelor
electrice.
 Intensitatea curentului

Mărimile fizice care descriu

starea unui circuit sunt
intensităţile curenţilor
şi
tensiunile electrice
între
diferitele puncte ale
circuitului.
Curent - Analogia apei
Tensiune - Analogia apei
Tensiune / Curent - Analogia apei
Cum ar trebui
să te gândești la
circuitele
electrice:

Voltaj-tensiune:
o forță care împinge
curentul prin circuit (în
această imagine ar fi
echivalent cu gravitația)
Cum ar trebui
să te gândești la
circuitele
electrice:

Rezistenţă:
frecarea care împiedică
curgerea curentului prin
circuit (roci în râu)
Cum ar trebui
să te gândești la
circuitele
electrice:

Curent :
„substanța” reală care
curge prin firele
circuitului (electroni!)
Electricitatea poate fi simbolică pentru lichide
Circuitele sunt foarte similare cu apa care curge printr-o conductă

O pompă funcționează practic la DOUĂ

PRINCIPII IMPORTANTE în ceea ce
privește debitul acesteia

• Există o DIFERENȚĂ DE PRESIUNE

unde fluxul începe și se termină
• O anumită CANTITATE de flux trece în
fiecare secundă.

Un circuit funcționează practic pe DOUĂ

PRINCIPII IMPORTANTE

• Există o „DIFERENȚĂ de POTENȚIAL

VOLTAJ” de unde începe sarcina până
unde se termină
• Cantitatea de sarcină care curge pe
secundă se numește CURENT.
§2) Semnale electrice,
curentul, tensiunea, energia și
puterea circuitelor electrice.
 Semnale electrice
• funcţie de una sau mai multe variabile, purtând
informaţie despre natura unui fenomen fizic
• clasificare după numărul de variabile:
– unidimensional - depinde de o singură variabilă
– multidimensional - depinzând de două sau mai
multe variabile
• clasificare după evoluţia în timp:
– continue - variază continuu putând prezenta orice
valoare
– discrete - forma de undă menţine un nivel constant
apoi se schimbă rapid la alt nivel
1. Semnale continue (semnale de curent continuu)

Fig. 1.1. Tipuri de semnale

2. Funcţia treaptă

Fig. 1.1. Tipuri de semnale

 3. Impulsul
t =Ti

Fig. 1.1. Tipuri de semnale

4. Semnale periodice

Fig. 1.2. Tipuri de semnale periodice.

 5. Semnale sinusoidale (semnale de curent alternativ)

Un semnal periodic a cărui valoare medie pe o perioadă este nulă se numeşte semnal
alternativ.

Un semnal alternativ a cărui expresie instantanee se reprezintă cu ajutorul funcţiei

sinus se numeşte semnal sinusoidal sau semnal de curent alternativ.

Un astfel de semnal este cel din figura 1.2,a,

care alternează sinusoidal între valorile extreme
+Xm şi -Xm, iar valoarea Xm se numeşte
amplitudine sau valoare de vârf (valoarea
instantanee maximă pe o perioadă) a undei
sinusoidale. Din punct de vedere energetic,
semnalul se caracterizează prin mărimea
numită valoare efectivă, definită prin relaţia:

Un semnal de curent alternativ se reprezintă

sub forma:

unde se numeşte pulsaţie a mărimii alternative şi se măsoară în rad/s.

6. Semnale analogice şi digitale

Un semnal care variază continuu în timp într-o anumită plajă (fig.1.3) se numeşte semnal
continuu sau analogic.

Sistemele electrice care operează în domeniul generării sau procesării acestor semnale
formează clasa circuitelor analogice.

Prin contrast, semnalele care pot lua numai un set limitat de valori se numesc semnale
discrete sau digitale (numerice). Semnalele cu două valori (0 sau Xm), de tipul trenului de
impulsuri, se numesc semnale binare. Sistemele electrice care operează cu astfel de semnale
se numesc circuite digitale. În cadrul acestei clase de circuite un rol de primă importanţă îl au
calculatoarele electronice.
Semnale electrice
• clasificare după simetrie:
– pare - simetrice faţă de axa verticală sau faţă
de originea timpului
– impare - anti-simetrice faţă de origine
• clasificare după periodicitate:
– periodice - (t) = (t  nT0) pentru orice valoare
a timpului t. T0 este perioada semnalului. Inversul
perioadei se defineşte ca frecvenţa semnalului.
= 1/ T0. Pe baza frecvenţei se defineşte
frecvenţa unghiulară sau pulsaţia. ω = 2π
– non-periodice – (t) ≠ (t  nT0)
• Semnale elementare
• sinusoidal
• (t) = Acos(0t + ) = Acos(20t + )
• A – amplitudinea, 0 – pulsaţia sau
frecvenţa unghiulară, 0 – frecvenţa,  -
faza
• treaptă
• u(t) = U, pt. t ≥= t1
• u(t) = 0, pt. t < t1
• liniar variabil (rampă)
• u(t) = k·(t-t1), pt. t ≥ t1
• u(t) = 0, pt. t < t1
• exponenţial
• u(t) = U(1 - e-(t-t1)/τ), pt. t ≥ t1
• u(t) = 0, pt. t < t1
• τ - constanta de timp a semnalului
Parametrii impulsului real
U - amplitudinea impulsului
Um - amplitudinea de
supradepăşire
Um0 - amplitudinea de subdepăşire
ΔU - căderea de tensiune pe
palier
Ti - durata impulsului
tr - timpul de ridicare sau durata
frontului anterior
tc - timpul de coborâre, sau durata
frontului posterior
t0 - durata de revenire inversă
T - perioda de repetiţie a
impulsurilor
fu - factorul de umplere: fu = Ti/T
f - frecvenţa de repetiţie: f=1/T
Intensitatea curentului electric
într-un punct al unui conductor
(mai corect ar fi într-o secţiune a sa, dar noi vom
neglija grosimea sa fizică)
este, prin definiţie "debitul" de
sarcină electrică transportată
prin acel punct
https://www.allaboutcircuits.com/textbook
/reference/chpt-2/wiring-color-codes-
infographic/
 Pericole electrice
Electric Hazards
Cablarea defectuoasă și împământarea
necorespunzătoare pot fi periculoase. Asigurați-vă că
lucrările electrice sunt efectuate de un profesionist.

© 2014 Pearson
Education, Inc.
 Curent Electric
• Curentul poate fi măsurat cu un
ampermetru-ammeter
 Curentul electric
• Energia electrică poate fi furnizată fie ca
current continuu sau ca curent alternatic
Natura microscopică a curentului
• Ce se întâmplă cu adevărat atunci când este
conectată o baterie?

• (1) particulele sunt în mișcare termică

constantă

+q +q
+q +q
+q +q
+q +q
+q +q +q
Natura microscopică a curentului
• Ce se întâmplă cu adevărat atunci când este
conectată o baterie?

• (2) Bateria furnizează o diferență de potențial,

deci câmpul electric E

+q +q
+q +q
+q +q
+q +q
+q +q +q
Natura microscopică a curentului
• Ce se întâmplă cu adevărat atunci când este
conectată o baterie?

• (3) Sarcinile simt o forță din câmpul electric și

încep să accelereze
E

+q +q
+q +q
+q +q
+q +q
+q +q +q
Natura microscopică a curentului
• Ce se întâmplă cu adevărat atunci când este
conectată o baterie?

• (4) Sarcinile suferă coliziuni cu celelalte particule din

material care le încetinește mișcarea
E

+q
Intensitatea curentului electric

Unitatea de măsură este amperul,

care corespunde trecerii unui coulomb
~6 1018 sarcini elementare
în timp de o secundă.

Chiar şi la curenţii foarte slabi de ordinul

nanoamperilor
(produşi de unele traductoare cu care măsurăm
diferite mărimi fizice) numărul de sarcini
elementare
transportate într-o secundă este imens, de
ordinul a cîteva miliarde.
 teorema) I a lui Kirchhoff

presupunem că avem stabilit un regim de curent continuu,

adică toate intensităţile şi potenţialele din circuit au încetat să mai depindă de timp.

La curent continuu, intensitatea este aceeaşi în orice punct al unui circuit neramificat.
Electronica operează însă, cel mai adesea, cu tensiuni şi curenţi variabili în timp.

numai dacă privim fenomenele la o scară de timp mult mai mare decît dMN c unde dMN
este distanţa între punctele M şi N iar c viteza luminii în mediul respetiv. Pentru
semnale sinusoidale, condiţia anterioară conduce la
Dacă relaţiile (1.2-1.3) sunt îndeplinite, aşa cum va fi întodeauna cazul în circuitele
cu care vom lucra, la punctul de conexiune a mai multor conductoare, numit nod,
suma intensităţilor curenţilor care intră este egală cu suma intensităţilor curenţilor
care ies din nodul respectiv (Fig. 1.4).

De multe ori este comod să tratăm identic aceste intensităţi, acordîndu-le semne
algebrice, după o anumită convenţie, de exemplu
considerînd pozitivi curenţii care intră şi negativi pe cei care ies. În acest mod,
proprietatea anterioară se scrie

sumarea efectuîndu-se peste toţi curenţii care ajung

la nodul respectiv.
Relaţia anterioară este esenţială în circuitele electronice
şi este cunoscută
sub numele de legea (sau teorema) I a lui Kirchhoff
sau legea curenţilor.
Deşi acum intensitatea este reprezentată printr-un
număr pozitiv sau
negativ, nu trebuie să uităm că, în spatele acestei
convenţii, curentul
are un sens, intrînd sau ieşind din nodul
respectiv.

Ori de cîte ori

analizăm un circuit este mult mai bine să figurăm
printr-o săgeată sensul
curentului decît să spunem că
"intensitatea este negativă", deoarece
caracterul negativ i-a fost acordat de convenţia
noastră, care putea, la fel
de bine, să fie aleasă exact pe dos.
Tensiunea electrică între două puncte ale
unui circuit electric este diferența de potențial între
cele două puncte și este proporțională cu energia
necesară deplasării de la un punct la celălalt a unei
sarcini electrice.

Unitatea de măsură a tensiunii electrice în SI este Voltul.

Între bornele elementelor de circuit

parcurse de curent electric există tensiuni
electrice, ele neavînd
acelaşi potenţial. Cum la efectuarea
diferenţei de potenţial ordinea este
esenţială, va trebui să spunem
întodeauna ce înţelegem prin tensiunea U
între punctele A şi B, diferenţa VA - VB sau
diferenţa VB - VA .
Există mai multe variante de a reprezenta pe desen convenţia pe care am ales-o; nouă
ni se pare că cea mai simplă şi sigură este trecerea semnelor + şi - la capetele unui arc
de cerc, desenat între punctele respective, ca în Fig.

Fig. 1.5 a). Convenţia grafică

pentru tensiunea între două
puncte ale unui circuit.
Tensiunea electrică

În electronică, regula generală este

măsurarea potenţialelor nodurilor
faţă de un nod anumit,
numit masă
şi să se lucreze, pe cît posibil numai cu
potenţialele nodurilor.

Simbolul internațional care avertizează asupra

existenței unei tensiuni electrice periculoase.
Tensiunea electrică
Tensiunea electrică se măsoară în volţi; prescurtarea acestei
unităţi de măsură, V, poate să producă confuzii, deoarece şi
potenţialele se notează, de regulă tot cu litera V. Pentru evitarea
confuziilor, este bine să se respecte regula încetăţenită în literatura
ştiinţifică şi anume ca variabilele corespunzătoare mărimilor
fizice să fie notate cu litere italice (cursive).
Astfel, 3V înseamnă trei volţi,
Iar 3V este produsul dintre constanta trei şi potenţialul notat cu litera V. 3·V
 Tensiunea electrică

Tensiunea electrică între două puncte se defineşte prin lucrul mecanic efectuat de
cîmpul electrostatic la deplasarea unei sarcini de valoare unitară. Aceasta înseamnă că,
fiind parcurs de un curent electric, un element de circuit transferă sarcinilor energie (este
un generator electric) sau primeşte de la acestea energie (este un consumator
electric). Consumatoarele sunt numite elemente pasive, pe cînd generatoarele sunt
elemente active.

Fig. 1.6. Evoluţia potenţialului de-a lungul unui circuit electric.

Tensiunea electrică

Aceasta implică parcurgerea ochiului într-

un sens oarecare şi considerarea ca
pozitive a variaţiilor care duc la
creşterea potenţialului şi negative a celor
care coboară potenţialul. Relaţia anterioară
este cunoscută ca
a doua lege a lui Kirchhoff
sau legea tensiunilor.
 Kirchhoff's Legea tensiunii
“Suma modificărilor potențialelor din jurul oricărei bucle
închise este ZERO.”

Regula este că pe măsură ce

vă deplasați de la potențialul
pozitiv potențialul scade. Deci,
la ORICE punct, dacă găsiți
modificarea, primiți un număr
negativ. Pe măsură ce înaintați
către potențialul pozitiv
potențialul crește, astfel
schimbarea este pozitivă.
 Kirchhoff's Legea tensiunii - Circuitul în serie
VTotal  ( IR1 )  ( IR2 )  0
VTotal  IR1  IR2 , VTotal  IRTotal
IRTotal  IR1  IR2 (“I” anulează)

n
RTotal  R1  R2  RTotal ( series )   Ri
i

Aici vedem că aplicarea Legii Tensiunii a lui Kirchhoff la această buclă

produce formula pentru rezistența eficientă într-un circuit în serie.
Cuvântul efectiv sau echivalent înseamnă același lucru ca TOTALUL.
3) Elemente de circuit, elemente
rezistive,

inductive,

capacitive

și caracteristicile lor.
Cell. This is often called a battery, but technically a battery is multiple cells.

Lamp.

Push button.

Switch. Has an on and an off position.

Resistor.
Cell. Aceasta este adesea numită baterie, dar tehnic o baterie este mai multe celule

Lamp.

Push button.

Switch. Has an on and an off position.

Resistor.

Capacitor. Device

Diode. Dispozitiv semiconductor care conduce electricitatea într-o singură direcție

Cell. This is often called a battery, but technically a battery is multiple cells.

Lamp.

Push button.

Switch. Has an on and an off position.

Resistor.

Capacitor. Device

Diode. Semiconductor device that conducts electricity in only one direction.

 Coil.

Battery.

BJT

Fuses
Siguranțe
Nu este conectat Conectat
Ground
pământ
Diagrame schematice
 Diagrame simple care descriu circuitele
electrice
 Cablul de conectare
 Baterie
 rezistor
 condensator
 întrerupător deschis
 Întrerupător închis
 SI: Unități și prefixe
Orice măsurare poate fi exprimată în termeni
a unei unități sau a unei unități cu un modificator „prefix”.

FACTOR NAME SYMBOL

10-9 nano n
10-6 micro μ
10-3 milli m
103 kilo k
106 mega M

Example: 12.3 mW = 0.0123 W =1.23 x 10-2 W

65
 Unități și conversii metrice

Abreviere Means Înmulțiți unitatea cu Or

p pico .000000000001 10 -12
n nano .000000001 10 -9
µ micro .000001 10 -6
m milli .001 10 -3
. Unit 1 10 0
k kilo 1,000 10 3
M mega 1,000,000 10 6
G giga 1,000,000,000 10 9
Rezistorul
Componente și simboluri
SCHEMATIC
rezistori SIMBOLURI R

• Un rezistor este o componentă care se folosește

fix
să restricționeze fluxul de curent într-un rezistor
circuit electric
- oarecum analog cu o supapă dintr-o conductă de apă
R

potențiometru

variabil
rezistor
 rezistori
(a) rezistențe tipice (b) rezistență de putere
(c) un rezistor de 10 TΩ (d) simbolul în circuit
 Grafic i-v pentru un rezistor
Pentru un rezistor, graficul de curent versus
tensiune este o linie dreaptă:

În acest exemplu,
panta este 4 A / 8 V or
0.5 Ω-1.

Acesta este graficul

pentru un rezistor de 2
Ohmi.
Rezistorul liniar variabil în timp (parametric), are ecuaţia caracteristică
 Absorbție de putere
Rezistentele absorb puterea: deoarece v = i  R

p = v i = 2
v /R = i R
2

Putere pozitivă înseamnă că dispozitivul absoarbe energie.

Puterea este întotdeauna pozitivă pentru un rezistor!
 Exemple de Rezistențe

Contact leads

Simbol pentru rezistor

rezistor

Valoarea rezistenței =
AB 10  tol%()
C
 Cod de culori pentru Resistor
Resistor Color Codes
Culoarea benzii Digit Înmulţitor-Multiplier

Black 0 X1
Brown 1 X10
Culoare Toleranţă Red 2 X100
Maro-Brown 1% Orange 3 X1000
Yellow 4 X10000
Roșu-Red 2%
Green 5 X100000
Auriu-Gold 5% Blue 6 X1000000
Argintiu-Silver 10% Purple 7 X10000000
Grey 8 X100000000
Nici unul-None ±20%
White 9 X1000000000
Silver - x.01
Gold - x.1
Cod de culori pentru Resistor
Resistor Color Codes
Condensatorul
Componente și simboluri
SCHEMATIC
condensatori SIMBOLURI

•
C C

Condensatoarele sunt componente

care stochează energia într-un câmp electrostatic ne-polarizat variabil
condensator condensator
• Pot fi numite condensatoare
+
în manualele mai vechi condensers -
C

• Condensatoarele se opun unei polarizat

condensator
schimbări de tensiune Condensatoare polarizate
Condensatoare ceramice
 Simboluri
condensator

Condensator fix Condensator polarizat Condensator variabil

Reactanţa capacitivă
(simbol Xc) si se masoara în ohmi
Xc - este reactanta capacitiva a
condensatorului din circuit; [Ω]

f este frecvenţa curentului alternativ din

circuit, exprimată în herţi [Hz];
C este capacitatea condensatorului,
exprimată în Farazi [F].

Figura 1. Reprezentarea grafică a curentului alternativ

cu formă de undă sinusoidală
b) Condensatorul liniar variabil în timp
(parametric) are ecuaţia caracteristică

unde C(t) se numeşte capacitate parametrică.

componentă de pulsaţie
a curentului

componentă parametrică

Un exemplu de condensator liniar variabil în timp este condensatorul

cu armătură vibrantă.
 Variații Condensator
Axial lead Radial lead

•Electrolitic Electrolytic
•Condensatoare ceramice –Aluminum, tantalum electrolytic

–condensator nepolarizat foarte –Tantalum electrolytic capacitor has

popular a larger capacitance when
compared to aluminum electrolytic
–mic, ieftin, dar stabilitate slabă capacitor
la temperaturi și precizie slabă
–Mostly polarized.
–dielectric ceramic și o acoperire
fenolică –Greater capacitance but poor
tolerance when compared to
–adesea folosit pentru aplicații nonelectrolytic capacitors.
de bypass și cuplare
–Bad temperature stability, high
leakage, short lives
 Capacitor Variations

•Mylar •Mica
–very popular, nonpolarized –extremely accurate, low leakage
–reliable, inexpensive, low current
leakage –constructed with alternate layers
–poor temperature stability of metal foil and mica insulation,
stacked and encapsulated
–small capacitance
–often used in high-frequency
circuits (i.e. RF circuits)
 Exemplu de citire a
condensatorului—I

10 104 pF=105 1012 F=107 F=0.1106 F=0.1μF

•Astfel, avem un capacitor de 0.1mF cu ±10% toleranţă.
 Condensatoare
variabile
•Dispozitive care pot fi făcute pentru a
schimba valorile capacității cu
răsucirea unui buton.
•Forme variabile de aer sau trimmer
–Air-variable capacitor consists of two
sets of aluminum plates (stator and
rotor) that mesh together but do not
touch. Often used in frequently
adjusted tuning applications (i.e.,
tuning communication receivers over
a wide band of frequencies).
–A trimmer capacitor is a smaller unit
that is designed for infrequent fine-
tuning adjustment (i.e., fine-tuning
fixed-frequency communications
receivers, crystal frequency
adjustments, adjusting filter
characteristics)
Condensatorul liniar şi invariabil în timp este complet determinat de
capacitatea C şi de tensiunea iniţială u(0).

energia acumulată în câmpul electric al condensatorului în acest interval (0, t)

a cărei valoare este pozitivă.

 R – rezistenţa; unitatea de măsură este ohm-ul, notat 
v – tensiunea pe rezistenţă
Rezistor i – curentul prin rezistenţă
v  R i
C – capacitate; unitatea de măsură este farad-ul, notat F
v – tensiunea pe condensator
i – curentul prin condensator
Condensator
dv OBS: dacă variaţia în timp a tensiunii pe C este 0V, atunci
i  C curentul prin C este 0A.
dt
L – inductanţa; unitatea de măsură este henry-ul, notat H
v – tensiunea pe bobină
di i – curentul prin bobină
Bobina v  L
dt OBS: dacă variaţia în timp a curentului prin L este 0A, atunci
tensiunea pe L este 0V.
 Conductanța, G

i G
-

+
v -

+
1
G Unitatea pentru G este Siemens (S),
R
1 S = 1 A/V

v
i
i  Gv i
G G
v
 Puterea
Un rezistor disipează întotdeauna energia; transformă
energia electrică și o disipează sub formă de căldură.

Rata de disipare a energiei este puterea instantanee

2
v (t )
p(t )  v(t )i (t )  Ri (t ) 
2
0
R
2
i (t )
p(t )  v(t )i (t )  Gv (t )  2
0
G
Energie electrică sau Puterea
Surse de energie independente
ELEMENTE DE CIRCUIT
Aproximaţiile teoriei circuitelor electrice cu parametri concentraţi
Regimurile circuitelor electrice se pot studia cu ajutorul ecuaţiilor cu derivate parţiale
ale câmpului electromagnetic (ecuaţiile lui Maxwell) în condiţii date.
Prin utilizarea elementelor de circuit cu parametri concentraţi studiul circuitelor electrice
se simplifică; în locul ecuaţiilor cu derivate parţiale intervin ecuaţii diferenţiale, mai
simplu de rezolvat.
Teoria circuitelor electrice cu parametri concentraţi se elaborează prin particularizare din
teoria câmpului electromagnetic, în următoarele condiţii de aproximare:
1. Caracterul cvasistaţionar al regimului, care presupune neglijarea curentului de
deplasare peste tot, cu excepţia dielectricului condensatoarelor

2. Localizarea energiei câmpului magnetic numai în bobine şi a energiei câmpului

electric numai în condensatoare

3. Se admite că intensitatea curentului care iese dintr-o bornă a unui element de circuit
este egală cu intensitatea curentului care intră prin cealaltă bornă.

4. Caracterul filiform al conductoarelor (intensitatea curentului să fie repartizată

practic uniform pe această secţiune)
 Elemente de circuit pasive
Rezistorul
Este un element de circuit a cărui ecuaţie de funcţionare este de
forma (1.20) şi se numeşte caracteristică tensiune-curent,

sau de forma (1.21 ) şi se numeşte caracteristică curenttensiune:

Un conductor filiform de lungime finită.

Ecuaţia caracteristică a rezistorului se determină plecând de la
teoria câmpului electromagnetic, în următoarele ipoteze (care
selectează proprietatea esenţială): rezistorul este un fir
conductor, care fiind parcurs de un curent electric de conducţie
degajă căldură datorită efectului electrocaloric (R  0 ),
nu produce câmp magnetic,
nu acumulează sarcină electrică
Nu conţine surse de câmp electric imprimat
Aplicând legea inducţiei electromagnetice pe curba (fig.1.4) şi legea conducţiei
electrice, ţinând seama de ipotezele asumate, se obţine succesiv:

conturul 
Rezistorul liniar invariabil în timp.
Acest element de circuit, reprezentat simbolic în
figura 1.5,a, are ecuaţia caracteristică (numită şi
ecuaţie constitutivă)
Rezistorul liniar variabil în timp (parametric), are ecuaţia caracteristică
Rezistorul neliniar
Ecuaţia caracteristică a rezistorului neliniar invariabil în timp este:
Bobina
Bobina necuplată magnetic are ecuaţia de funcţionare de forma

numită caracteristică flux-curent.

Fig. . Simbolul bobinei liniare.

bobina este realizată dintr-un fir conductor care, fiind
parcurs de un curent electric produce câmp magnetic ( ),
dar în el
nu se transformă energie prin efect electrocaloric (R= 0),
nu acumulează sarcină electrică (q  0 ) şi
nu are surse de câmp electric imprimat (ei = 0 ).
Reactanţa inductivă

unde:
XL este reactanţa inductivă, exprimată în ohmi [Ω];
f este frecvenţa curentului alternativ din circuit, exprimată în herţi [Hz];
L este inductanţa bobinei, exprimată în Henry [H].

Reprezentarea grafică a curentului

alternativ cu formă de undă sinusoidală
Aplicând legea inducţiei electromagnetice conturul 
şi legea conducţiei electrice elementului
reprezentat în figura 1.10, în ipotezele
enunţate se obţine:

respectiv

Din ecuaţiile (1.36) şi (1.37) rezultă

numită ecuaţia de evoluţie a bobinei, din care, prin integrare pe intervalul (0, t) se obţine
Relaţia (1.40) numită şi ecuaţie de ereditate a bobinei, arată că fluxul magnetic la
momentul t depinde de valorile anterioare ale tensiunii, deci bobina este un element cu
memorie.

Fig. Circuitul echivalent al bobinei liniare reale.

Dacă rezistenţa bobinei este nenulă , ecuaţia (1.38) pentru bobina reală (fig.1.11)
capătă forma:

unde uR se numeşte cădere de tensiune rezistivă, iar uL cădere de tensiune inductivă.

 a) Bobina liniară, invariabilă în timp şi necuplată magnetic

are ecuaţia caracteristică

unde este inductivitatea măsurată în henry [H],

constantă pentru o anumită bobină.

ecuaţia caracteristică :

Fig.. Caracteristica (,i) a bobinei liniare.

din care, prin integrare pe intervalul (0,t) rezultă

Integrând ecuaţia (1.43) pe intervalul (0, t+dt) şi scăzând apoi membru cu membru
ecuaţia (1.44), se obţine:

curentul prin bobină este uniform continuu în intervalul (0,T).

energia acumulată în câmpul magnetic al bobinei:

b) Bobina liniară, variabilă în timp
(parametrică) şi necuplată magnetic

ecuaţia caracteristică

L(t) se numeşte inductivitate parametrică.

cădere de tensiune
Inductivă prin pulsaţie

cădere de tensiune
inductivă parametrică
(,i) ecuaţia (1.48) reprezintă o familie de drepte ce trec prin origine; ca
urmare, fluxul magnetic şi curentul au forme diferite de variaţie.

Un exemplu de inductor parametric îl constituie un solenoid în interiorul căruia

miezul magnetic se deplasează alternativ.
c) Bobina neliniară este o bobină cu miez feromagnetic ce intră în componenţa
releelor, electromagneţilor, transformatoarelor şi maşinilor electrice.

Caracteristica ei flux-curent,
numită caracteristică de magnetizare, este de forma:

În funcţie de materialul feromagnetic din care este confecţionat miezul bobinei,

caracteristica de magnetizare poate avea forma din figura 1.14,a (corespunzătoare
materialelor
magnetice moi) sau din figura 1.14,b (corespunzătoare materialelor magnetice dure).

curbă de histerezis

Fig. 1.14. Caracteristicile (,i) ale bobinelor neliniare:

a) Materiale magnetice moi; b) Materiale magnetice dure.
 Inductoare bobină de inducţie Inductors
•Inductorul este un element pasiv de •Pentru o bobină ideală, fluxul magnetic
stocare a energiei care stochează este proporțional cu curentul, deci
energie sub formă de câmp magnetic.
  I or   LI
–Caracteristica inductorului este
guvernată de legea lui Faraday: –L este constantă de
proporționalitate, numită inductanță
d
V (t )  (unitate: Henry, Wb/Amp).
dt •Deci, acum, caracteristica V-I a
–V = tensiunea indusă de un unui inductor este:
inductor d d dI
V (t )  ( )  ( LI )  L
–  = flux magnetic (unitate: dt dt dt
Webers, Wb) prin înfășurările 1 t
bobinei (o bobină realizată folosind I (t )   V ( )d
fire fără rezistență) datorită L 0
curentului care curge prin inductor.
•Caracteristicile V-I de mai sus
demonstrează că curentul printr-un
inductor nu poate fi modificat
instantaneu.
 Inductanța unei bobine cilindrice

•Dacă numărul de rotații pe unitatea de

m0 N  r 2 2
lungime este „n”, atunci N= n
L
, astfel:

– m 0 = permeabilitatea spațiului liber
– N = numărul de spire în bobină
– = lungimea firului
rezistență utilizat în bobină
– r = raza secțiunii transversale
a bobinei.
m0 (n 2 2 ) r 2
L  m0 n2  r 2  m0 n2 A
–A = secțiunea transversală a bobinei.
fără
–Dacă un material magnetizabil
formează miezul bobinei, atunci
permeabilitatea m va fi mai mare
decât m0.
Variații ale inductorului - I
 Variații ale inductorului - II

•Bobina de reglare
–„blocator de câmp magnetic”
•Bobina antenei
în formă de șurub care poate fi
–conține un miez de fier ajustat pentru a selecta
care mărește efectele valoarea dorită a inductanței
câmpului magnetic
–utilizat în receptoarele radio
–folosit pentru a regla pentru a selecta frecvența
semnalele de înaltă dorită.
frecvență, adică
semnalele RF
 Variații ale inductorului—III
•Inductoare - Chokes
–inductori de uz general care
acționează pentru limitarea
sau suprimarea curentului
fluctuant.
–unii folosesc un cod de
culoare asemănător
rezistenței pentru a specifica
valorile inductanței.
•Bobina toroidă
–seamănă cu o gogoașă
cu un înveliș de sârmă
–Raporturi ridicate de
inductanță pe volum,
factori de înaltă calitate,
auto-ecranare, pot fi
operate la frecvențe
extrem de mari
Simboluri de
Inductoare
 Transformator
•Izolare •frecvenţă înaltă
–acționează exclusiv ca –adesea vin cu
dispozitiv de izolare; nu miezuri de aer sau
crește sau scade de fier alimentat
tensiunea secundară
–utilizat pentru
–de obicei vin cu un aplicații de înaltă
ecran electrostatic între frecvență, adică
primar și secundar. potrivirea liniilor de
Adesea vin cu o o priză transmisie RF la alte
cu trei fire care poate fi dispozitive (linia de
conectată direct la o transmisie la antenă)
sursă de putere
•Audio
–utilizat în principal
pentru a potrivi
impedanțele dintre
dispozitivele audio
–funcționează cel mai
bine la frecvențele
audio de la 150Hz la
12kHz
–au o varietate de
forme și dimensiuni,
conțin de obicei un
robinet central
 Pole
Componente și simboluri Transformer

Transformatoare SCHEMATIC
SYMBOLS tapped
transformer
• Transformatoarele sunt componente
care conțin unul sau mai mulți inductori
într-o singură structură
• Transformatoarele sunt folosite pentru:
- change one voltage to another
- transferați energia electrică de la un
circuit la altul
Componente și simboluri SIMBOLURI SPST
SCHEMATICE
DPST
SPDT
Întrerupător Comutator Switches
• Întrerupătoarele sunt componente utilizate pentru
realizarea sau întreruperea unui circuit electric
Întrerupător Comutator Switch
(single pole single throw)
Întrerupător Comutator Switch
(unipolar aruncare dublă
single pole double throw)
Componente și simboluri
Siguranţă
FUSES

Siguranțe și întrerupătoare de circuit

• O siguranță este o componentă care întrerupe automat

o conexiune electrică dacă curentul crește dincolo de o
anumită valoare
- siguranțele de circuit “burn open”-„se deschid” în cazul unei
stări de supracurent și astfel protejează circuitul
• Un întrerupător funcționează, de asemenea, SINGLE PHASE
BREAKER
într-o stare de supracurent pentru a proteja
un circuit, dar acestea pot fi resetate și
pot fi utilizate din nou
DISTRIBUITOR
- circuit breakers “trip” DE TREI FAZE
open to break the THREE
PHASE
current path of the CIRCUIT
circuit BREAKER
Condensatorul
Are ecuaţia caracteristică sarcină-tensiune
sau tensiune-sarcină

La fel ca şi în cazul celor două elemente de circuit, prezentate mai sus, condensatorul
ideal poate fi studiat cu ajutorul legilor câmpului electromagnetic şi al ipotezelor de
idealizare potrivit cărora condensatorul este un sistem de conductoare, care fiind
parcurs de un curent electric de conducţie poate acumula sarcină electrică (q  0), dar
nu degajă căldură (R=0),
nu produce câmp magnetic ( =0) şi
nu conţine surse de câmp electric imprimat (ei=0).

Aplicând legea inducţiei electromagnetice pe

curba  (fig.1.15) în ipotezele asumate se
obţine

Fig. Shema de principiu a unui condensator

ecuaţiei de evoluţie

Integrată pe intervalul (0, t), ecuaţia (1.63) conduce la

ecuaţia de ereditate a condensatorului

condensatorul este un element cu memorie

Rezultă de asemenea că în intervalul (-, ) sarcina electrică este o funcţie absolut
continuă în timp; altfel spus, sarcina electrică nu variază discontinuu (are caracter
conservativ).
 a) Condensatorul liniar invariabil în timp

Fig. 1.17. Caracteristica (q,u) a unui

condensator liniar.
are ecuaţia caracteristică (constitutivă)

sau

unde C > 0 se numeşte capacitate şi se măsoară în farazi [F],

iar S = 1/C se numeşte elastanţă şi se măsoară în [F] -1.
care prin integrare pe intervalul (0, t)
conduce la
Condensatorul liniar şi invariabil în timp este complet determinat de
capacitatea C şi de tensiunea iniţială u(0).

energia acumulată în câmpul electric al condensatorului în acest interval (0, t)

a cărei valoare este pozitivă.

Reactanţa capacitivă
(simbol Xc) si se masoara în ohmi
Xc - este reactanta capacitiva a
condensatorului din circuit; [Ω]
f este frecvenţa curentului alternativ din
circuit, exprimată în herţi [Hz];
C este capacitatea condensatorului,
exprimată în Farazi [F].

Figura 1. Reprezentarea grafică a curentului alternativ

cu formă de undă sinusoidală
b) Condensatorul liniar variabil în timp
(parametric) are ecuaţia caracteristică

unde C(t) se numeşte capacitate parametrică.

componentă de pulsaţie
a curentului

componentă parametrică

Un exemplu de condensator liniar variabil în timp este condensatorul

cu armătură vibrantă.
c) Condensatorul neliniar

Condensatoarele reale au caracteristica

q(u) neliniară (în general variabilă în timp),
de forma

curbă de histerezis

Fig. 1.18. Caracteristica (q,u) a unui condensator

neliniar.

Ca şi la bobina cu miez feromagnetic, condensatorul neliniar poate fi modelat ca

element de circuit, aproximând caracteristica
sarcină-tensiune prin segmente de dreaptă.
Reactanţa inductivă şi reactanţa capacitivă
Reactanţa şi impedanţa capacitivă

Rezistenta (R) Toate materialele conductoare poseda o anumita rezistenta

Reactanţa ( X) este de fapt inertia intampinata de electroni, atunci cand

acestia se afla in miscare.

Impedanţa (Z)
este o expresie completa a tuturor formelor
de opozitie intampinate de electroni, atunci
cand acestia se afla in miscare, si include
efectele rezistentei cat si a reactantei.
Impedanța