LABORATOR 1

INTRODUCERE ÎN
FIZICA EXPERIMENTALĂ
Valerica Baban
 Obiective urmărite
■ Înțelegerea noțiunii de incertitudine(eroare) a măsurătorii unei mărimi fizice.
■ Înțelegerea diferenței dintre erorile statistice și cele sistematice.
■ Măsurarea directă a unor mărimi fizice cum ar fi masa şi volumul.
■ Formarea unor tehnici de colectare, tabelare şi prelucrare corectă a datelor experimentale
inclusiv prin utilizarea unor programe de calcul tabelar cum ar fi Excel.
■ Identificarea surselor de erori experimentale.
■ Efectuarea calculelor privind erorilor statistice. Exprimarea corectă a rezultatului unei
experiment (calculul valorii medii, abaterii standard, abaterii standard a mediei).
■ Formularea unor concluzii privind rezultatele obţinute relativ la acurateţea şi precizia lor.
■ Cunoașterea regulilor generale de redactare a unui referat științific.

Valerica Baban - UMC 2

 Sumar

 Cum măsurăm o mărime fizică.

 Erori de măsură
 Cum analizăm datele experimentale.
 Acuratețe și precizie
 Experiment: determinarea densității unui corp solid

Valerica Baban - UMC 3

 Mărimi fizice și unități de măsură
■ Mărime fizică = proprietate măsurabilă care descrie starea unui corp sau a unui
sistem fizic

Intensitatea curentului electric A

Tensiunea electrică V
Timpul Lungimea Temperatura Forța
Secunda –s Metru - m Grad Kelvin – K Newton – N
Valerica Baban - UMC 4
 Ce înseamnă a măsura?
Scopul unei măsurători este de a determina valoarea unei mărimi fizice în raport cu
o unitate de măsură aleasă ca referință.

Unitatea de
L = 20,2 cm măsură

Notație pentru Valoarea

mărimea fizică măsurată

Măsurători directe: Lungimea unui segment, volumul de apă

A măsura = a compara dintr-un cilindru gradat, etc.
𝑚 𝑈
Măsurare indirectă 𝜌= R=
𝑉 𝐼

Valerica Baban - UMC 5

Cât de siguri suntem de măsurătoarea pe care o facem?

Avem de determinat înălţimea unei persoane.

ℎ = 1.80 𝑚 Este suficient să prezentăm rezultatul în

acestă formă?

 Procesul de măsurare este afectată de erori sau incertitudini indiferent cât

de atent este făcută.
 Abilitatea de a evalua incertitudinile şi de a le minimiza este esenţială în
ştiinţă.
 Este esențial ca măsurătorile să fie însoțite de o evaluare gradului de
incertitudine sau altfel spus trebuie evaluate erorile de măsură.

Valerica Baban - UMC 6

 Cine reglementează modul în care trebuie făcute
măsurătorile și exprimate rezultatele?

Organizații științifice internaționale care elaborează

standardele și emit ghiduri specifice

Valerica Baban - UMC 7

Exprimarea corectă a rezultatului unei măsurători în fizică și inginerie

(3) unitate de măsură

(1) valoare numerică,

(2) eroarea absolută/deviația standard
cea mai bună estimare
a măsurătorii, exprimă gradul de
al mărimii măsurate.
incertitudine privind valoarea măsurată.

(2) eroarea relativă a măsurătorii (cât la sută

din valoarea măsurată reprezintă eroarea
absolută. 0, 01
 0, 005  0,5%
Pentru cazul nostru: 1,8
Valerica Baban - UMC 8
 Erorile experimentale
În experimentele ştiinţifice eroare ≠ greşeală
Erori în fizica experimentală reprezintă inevitabilele incertitudini datorate măsurării.

Atenție!!! NU trebuie confundate greșelile cu erorile de măsură !!!

greşeli = utilizare incorectă a aparatelor de măsură,
greşeli de calcul, introducere incorectă a datelor în formule,etc

Imprecizia aparatelor de măsură

Erorile sunt cauzate de Modul în care sunt făcute măsurătorile (condițiile fizice,
tehnice, abilitățile celui care face determinările, alegerea
corectă a eșantionului pe care se fac determinările)

Metoda experimentală aleasă

Valerica Baban - UMC 9

 Erori sistematice şi erori statistice

1. Sistematice
2 categorii de erori

2. Statistice

Valerica Baban - UMC 10

 Erori sistematice
Afectează toate măsurătorile în acelaşi fel. Au acelaşi semn. Sunt greu de detectat.

Eroarea de paralaxă
Exemple:
1. Riglă gresit etalonată. 1 cm în realitate = 1,1 cm pe riglă.
2. Un ceas care rămâne în urmă sau o ia înainte.
3. Eroarea de paralaxă
Corecţie:
Utilizarea unui instrument de măsură diferit şi compararea
rezultatelor.

Valerica Baban - UMC 11

 Erori statistice
Sunt erori impredictibile, pot avea semn + sau – .

Exemplu:
Avem un pendul gravitational şi dorim să măsuram
perioada. Folosim un cronometru. Pornirea şi oprirea
cronometrului este afectată de reacţia mâinii determinând
erori în plus sau minus.
Corecţie:
Facem mai multe determinări şi calculăm valoarea medie.

Valerica Baban - UMC 12

Modul în care se distribuie rezultate măsurătorilor în cadrul
unui experiment
În condiţii identice de repetare a experimentului erorile întâmplătoare sunt
cauzate de factori independenţi impredictibili, iar valorile mărimii măsurate sunt
variabile aleatoare independente între ele. În acest caz conform teoriei
probabilităţilor valorile determinate au o distribuție normală sau gaussiană.
Conform teoriei probabilităţilor valorile determinate au următoarele
proprietăţi:
 Valorile măsurate se grupează în jurul valorii adevărate, cea mai bună
estimare a valorii adevărate o reprezintă media aritmetică a valorilor
obţinute prin măsurători adică ഥ 𝒙.
 Probabilitătea de apariţie a unor valori îndepărtate de valoarea medie este
mică iar probabilitatea de apariţie a unor valori apropiate de valoarea
adevărată este mare.
 Valorile care au abateri pozitive faţă de valoarea adevărată au aceeaşi
probabilitate de apariţie ca şi valorile cu abateri negative.
 Rezultatul important legat de această distribuţie este că aproximativ 68%
( 2/3 ) din valori se distribuie pe o distanţă de 𝜎𝑥 în jurul valorii adevărate care
în bună aproximaţie este 𝑥.ҧ
𝑥 = 𝑥ҧ ± 𝜎𝑥

O schiță a distribuției normale a înălțimii bărbaților dintr-o populație.

Valerica Baban - UMC 13

 Exprimarea rezultatului final al unei măsurători
ഥ ± 𝝈𝒙ഥ
𝒙=𝒙
Funcţii Excel
𝑥1 + 𝑥2 + ⋯ + 𝑥𝑁 σ𝑁
𝑖=1 𝑥𝑖 Valoarea medie = cel mai bun estimat AVERAGE
𝑥ҧ = =
𝑁 𝑁 a N măsurători

σ𝑁 ҧ 2
𝑖=1(𝑥𝑖 − 𝑥)
Deviaţia/abaterea standard
𝜎=
𝑁−1 pentru un eşantion de N măsurători STDEV

𝜎
𝜎𝑥ҧ = Deviaţia/abaterea standard a valorii medii
𝑁

Valerica Baban - UMC 14

 Exemplul1 Analiza erorilor statistice
Să presupunem că 4 studenţi măsoară lungimea unui fir. Datele obţinute sunt scrise în tabelul de mai
jos. Completaţi tabelul exprimând rezultatul final în forma corezpunzătoare.

σ𝑁 ҧ 2
𝑖=1(𝑥𝑖 − 𝑥)
𝜎=
Nr L(cm) 𝐿ത (cm) 𝐿 − 𝐿ത (𝐿 − 𝐿ത )2 𝑁−1

1 14,8
2 14,4
3 15
4 14,6

Rezultat final

Valerica Baban - UMC 15

 Soluţie
σ41(𝐿 − 𝐿ത )2
𝜎=
Nr L(cm) 𝐿ത (cm) 𝐿 − 𝐿ത (𝐿 − 𝐿ത )2 𝑁−1
1 14,8 0,1 0,01
2 14,4 -0,3 0,09
0,26
3 15 14,7 0,3 0,09
4 14,6 -0,1 0,01
Sum 58,8 0 0,2
Rezultat final L=(14,7±0,13)cm

14,8+14,4+15+14,6
𝐿ത = 𝑐𝑚 = 14,7𝑐𝑚 valoarea medie
4

σ41(𝐿−𝐿ത )2 0.01+0.09+0.09+0.01
𝜎= = = 0,26 Deviația standard a eșantionului de 4 măsurători
𝑁−1 4−1

𝜎 0,26 Deviatia (eroarea) standard a mediei

𝜎𝑚 = = = 0,13
𝑁 4
Valerica Baban - UMC 16
Exprimarea rezultatului final la o singură măsurătoare

Eroare absolută

sau Eroare relativă

Eroarea în determinarea lungimii creionului se consideră jumătate

din cea mai mică diviziune a instrumentului.

Valerica Baban - UMC 17

 Cum se propagă erorile
De multe ori rezultatul unui experiment nu se obţine printr-o măsurare directă, ci presupune măsurarea mai multor mărimi fizice, fiecare
mărime determinată fiind caracterizată de o valoarea medie şi o eroare proprie.
Se pune întrebarea cum se calculează în acest caz rezultatul final şi eroarea asupra rezultatului final?

Exemplul 1
Să presupunem că un experiment presupune amestecul a două Cazul general
lichide de mase respectiv 𝑚1 = 820 ± 10 𝑔 şi 𝑚2 = (50 ± 1)𝑔.
Care este masa totală a amestecului şi eroarea asupra lui? Să presupunem că avem o mărime, 𝑦, care depinde de mai multe
𝑚 = 𝑚1 + 𝑚2 = 870𝑔
variabile 𝑥1 , 𝑥2 , … 𝑥𝑛 , 𝑦 = 𝑓(𝑥1 , 𝑥2 , … , 𝑥𝑛 ) Dacă erorile sunt
Dacă erorile experimentale sunt aleatoare, atunci funcţia care independente şi întâmplătoare, abaterea standard a valorii medii a
descrie distribuţia acestora este de tip Gauss. Se demonstrează îcă
o estimare a erorii în cazul în care rezultatul final presupune mărimii y este dată de relaţia:
adunarea valorilor a două mărimi determinate experimental este
dată de adunarea lor în quadratură. 𝛿𝑓 𝛿𝑓
𝛿𝑦 = ( 𝛿𝑥1 )2 + ⋯ + ( 𝛿𝑥𝑛 )2
𝛿𝑥 = (𝛿𝑥1 )2 + (𝛿𝑥2 )2 𝛿𝑥1 𝛿𝑥𝑛

În exemplul nostru,
𝜕𝑓 𝜕𝑓
𝛿𝑚 = (𝛿𝑚1 )2 + (𝛿𝑚2 )2 = 102 + 12 𝑔 = 10𝑔 𝜎𝑦ത = ( 𝜎𝑥1 )2 + ⋯ + ( 𝜎 ) 2
𝜕𝑥1 𝜕𝑥𝑛 𝑥𝑛

Valerica Baban - UMC 18

 Cum se propagă erorile
Exemplul 2

Într-un experiment avem de determinat densitatea unui lichid. Calculul densităţii presupune determinarea masei şi
volumului lichidului:
𝑚
𝜌= = 𝜌(𝑚, 𝑉)
𝑉

Derminarea masei şi volumul a condus la următoarele rezultate:

𝑚 = 42 ± 1 𝑔 , 𝑉 = (22 ± 0,5)𝑐𝑚3

𝜌 = 𝜌ҧ ± 𝛿𝜌
𝑔
𝜌ҧ = 1,91
𝑐𝑚3

𝜕𝜌 𝜕𝜌 𝑑𝑚 2 𝑚𝑑𝑉 𝑚 𝑑𝑚 2 𝑑𝑉
𝛿𝜌 = ( 𝑑𝑚)2 + ( 𝑑𝑉)2 = ( ) +( 2 )2 = ( ) + ( )2
𝜕𝑚 𝜕𝑉 𝑉 𝑉 𝑉 𝑚 𝑉

𝑔
𝛿𝜌 = 0,06
𝑐𝑚3
𝑔
𝜌 = (1,91 ± 0,06)
𝑐𝑚3

Valerica Baban - UMC 19

 Acurateţe şi precizie

 Prin acurateţea unei măsurători întelegem gradul în care valoarea

Imposibil de măsurată a unei mărimi este apropiată sau nu de valoarea
determinat !!!
adevărată. Valoarea adevărată nu poate fi niciodată determinată,
raportarea se face la o valoare considerată standard ( măsurată
cu apartate de mare precizie de experți). De exemplu valoarea
standard a accelerației gravitaționale în zona noastră este
considerată 9,81 𝑚
Τ𝑠2 . Atunci când facem un experiment de
determinare a accelerației gravitaționale în laborator de raportăm
Precizie Precizie Precizie
Precizie si la această valoare ca fiind cea adevărată.
mare mică slabă
acuratețe
acuratețe acuratețe acuratețe  Precizia unui număr de măsurători reflectă măsura în care
mare
slabă bună slabă
valorile obţinute prin repetări succesive ale măsurătorii
(păstrând condiţiile nemodificate) sunt apropiate sau nu unele de
altele.

Valerica Baban - UMC 20

 Reguli de rotunjire a rezultatelor obținute prin calcule
Care este numărul de cifre prin care exprimăm rezultatul măsurării valorii unei mărimi fizice?

Valoarea numerică a unei mărimi fizice care se determină într-un experiment trebuie să conţină
atâtea cifre câte sunt semnificative (aici în ințelesul că au sens) pentru măsurătoarea efectuată.

Exemplu: să spunem că in urma unui experiment de determinare a lungimii

unui obiect am calculat valoarea medie și calculatorul a afișat 20.143674 cm.
Măsurarea s-a făcut cu o riglă gradată în cm si mm. Câte zecimale ar trebui să
luăm?

Ar trebui să luăm maxim 4 cifre

semnificative
20,14 cm

cifră estimată, conţine

cifră sigură
eroarea
Rigla măsoară mm

Valerica Baban - UMC 21

 Cum scriem un referat/raport ştiinţific

Comunicarea rezultatelor in vederea evaluării sau luării unor

decizii de către factorii din management.
Motive

Arhivare în vederea folosirii ulterioare/verificare/să nu mai

fie făcute

Rezumat
Descrierea metodei experimentale
Structrura unui report/referat ştiinţific Descrierea dispozitivului experimental
Modul de lucru
Rezultate
Concluzii
Appendices şi Bibliografie.

Valerica Baban - UMC 22

How to write a laboratory report

Writing Guidelines
for Engineering and Science Students

Valerica Baban - UMC http://www.writing.engr.psu.edu/workbooks/laboratory.html

23
Reguli generale de redactare atunci când folosim un editor de text (MSWord)

■ Tot textul se va scrie cu acelaşi tip de fonturi.

■ Textul se va scrie cu aceeaşi mărime a caracterelor – 11 sau 12.
■ Titlul lucrării se va scrie cu caracterele de 14.
■ Redactarea lucrării se va face cu diacritice şi în conformitate cu
regulile de ortografie şi gramatică ale limbii române.
■ Semnele de punctuaţie se vor pune imediat la sfârşitul propoziţiilor,
în cazul virgulei imediat după cuvântul unde urmează.
■ Alinierea paragrafului va fi tip justfify.
■ Ecuaţiile matematice se scriu cu editorul de ecuaţii.
■ Figurile şi desenele vor fi numerotate.
■ Paginile vor fi numerotate.

Valerica Baban - UMC 24

Valerica Baban - UMC 25