Planul in spatiu

Unitatea de învăţare nr. 8

PLANUL ÎN SPAŢIU

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8 71

8.1 Planul în spaţiu 71

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 8 75

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 75
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8 77

70
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii
 
 Planul în spaţiu
 
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 8 sunt:

 Înţelegerea noţiunii de plan în spaţiu .
 Să fie capabil să aplice în exerciţii noţiunile învăţate.
 Să poată reprezenta grafic noţiunile învăţate.

8.1 Planul în spaţiu

1. Planul determinat de un punct M 0  x 0 , y 0 , z 0  şi de un vector normal N ( A, B, C ) :

A x  x0   B y  y 0   C z  z 0   0.

2. Ecuaţia generală a unui plan:

Ax  By  Cz  D  0, A 2  B 2  C 2  0.

3. Planul determinat de trei puncte necoliniare M i  xi , y i , z i , i  1,3 :

x y z 1
x1 y1 z1 1
 0.
x2 y2 z2 1
x3 y3 z3 1
x - x1 y  y1 z - z1
sau, x 2 - x1 y 2 - y1 z 2 - z 1  0.
x3 - x1 y 3 - y1 z 3 - z1

4. Planul determinat de un punct M 0  x0 , y 0 , z 0  şi doi vectori necoliniari v1 l1 , m1 , n1  şi

v 2 l 2 , m2 , n2  :
x - x0 y  y0 z - z0
sau l1 m1 n1  0.
l2 m2 n2

5. Unghiul dintre două plane orientate :

N 1, N 2
cos   ,   [0,  ].
N1  N 2

6. Dreapta ca intersecţie de plane :

71
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii
 
 Planul in spatiu
 

 
 A1 x  B1 y  C1 z  D1  0 A1 B1 C1
 , rang  2. (7.12)
 A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0 A2 B2 C2
Direcţia acestei drepte este dată de v  N 1  N 2 , N 1  A1 , B1 , C1  , N 2  A2 , B2 , C 2  .

7. Pentru o dreaptă ca intersecţie a două plane date ( Pi ) Ai x  Bi y  C i z  Di  0, i  1,2 ,

mulţimea tuturor planelor ce trec prin această dreaptă formează un fascicul de plane de
ecuaţie :
r  A1 x  B1 y  C1 z  D1   s  A2 x  B2 y  C 2 z  D2   0,
r , s  R, r 2  s 2  0.

8. Pentru un punct M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) dat ca intersecţie a trei plane

( Pi ) Ai x  Bi y  C i z  Di  0, i  1,3 , mulţimea tuturor planelor care trec prin M 0 formează o
stea de plane de ecuaţie :
1  A1 x  B1 y  C1 z  D1    2  A2 x  B2 y  C 2 z  D2  
3  A3 x  B3 y  C 3 z  D3   0, 1 2   2 2  3 2  0.

9. Distanţa de la un punct A la o dreaptă D ce trece prin M 0 şi are direcţia v :

vM0A
d ( A; D)  .
v

10. Distanţa de la un punct M 0  x0 , y 0 , z 0  la un plan ( P) Ax  By  Cz  D  0 :

Ax0  By 0  Cz 0  D
d M 0 ; P   .
A2  B 2  C 2

11. Unghiul dintre o dreaptă orientată de direcţie v(l , m, n) şi un plan orientat

( P) Ax  By  Cz  D  0 :
N,v   
sin   ,    , .
N  v  2 2

12. Pentru determinarea ecuaţiilor perpendicularei comune a două drepte oarecare D1 şi D2

de vectori directori v1 şi v 2 se poate proceda astfel :
- se stabileşte direcţia perpendicularei comune v  v 1  v 2 ,
- se scrie ecuaţia unui plan P1 ce trece prin D1 şi conţine pe v ,
- se scrie ecuaţia unui plan P2 ce trece prin D2 şi conţine pe v .
Intersecţia celor două plane este perpendiculara comună căutată.

72
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii
 
 Planul în spaţiu
 
13. Distanţa dintre două drepte D1 şi D2 , de vectori directori v1 şi v 2 :

d D1 ; D2  
M M , v  v 
1 2 1 2

v1  v 2
unde M 1  D1 , M 2  D2 .

Aplicaţii:

1. Să se stabilească poziţia relativă a planelor :

( P1 ) : 4 x  3 y  z  4  0, ( P2 ) : 2 x  y  z  0, ( P3 ) : y  3 z  0 .

Soluţie.

Se studiază sistemul 4 x  3 y  z  4, 2 x  y  z  0, y  3z  0 . Rangul fiind doi, planele nu

se intersectează într-un singur punct. Primele două ecuaţii au soluţia
x  2  2t , y  4  3t , z  t , deci dreapta de intersecţie a planelor ( P1 ) şi ( P2 ) este
x2 y4 z
( D1 ) :   . Analog, ( P1 ) şi ( P3 ) se intersectează după dreapta
2 3 1
x 1 y z x y z
( D2 ) :   , respectiv, ( P2 ) şi ( P3 ) au în comun dreapta   . Se observă că
2 3 1 2 3 1
cele trei plane se intersectează după drepte paralele.

 x  y  3z  0
2. Să se calculeze unghiul dintre dreapta ( D) :  şi planul (P)
x  y  z  0
x  y  z 1  0 .

Soluţie.

    
Vectorul director al dreptei D este v  N 1  N 2 , unde N 1 (1,1,3) şi N 2 (1,1,1) . Rezultă
   
v  2i  4 j  2k , sin   0 . Dreapta (D) este fie paralelă cu planul, fie conţinută în plan. Un
punct al dreptei este (0,0,0) care nu verifică ecuaţia planului, deci nu aparţine planului. În
concluzie, (D) este paralelă cu planul.

3. Să se calculeze unghiul următoarelor plane : ( P1 ) : 4 x  5 y  3 z  1  0 şi

( P2 ) : x  4 y  z  9  0 .

Soluţie.

Unghiul celor două plane este unghiul vectorilor normali la cele două plane N 1 (4,5,3) ,
 7   7
N 2 (1,4,1) . Cu (7.11) se obţine cos   ,  ( N 1 , N 2 )  arccos .
10 10

73
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii
 
 Planul in spatiu
 

 
4. Să se scrie ecuaţia planului care trece prin punctul (1,2,1) şi este paralel cu dreptele
 x  2 y  z  1  0, 2 x  y  z  0,
D1 :  D2 : 
 x  y  z  1  0;  x  y  z  0;

Soluţie.
Vectorul director al dreptei D1 este v1  N 1  N 2 , N 1 1,2,1 , N 2 1,1,1 . Rezultă v1 (1,2,3) .
x -1 y  2 z -1
Analog se obţine v 2 (0,1,1) . Ecuaţia planului este 1 2  3  0 , adică
0 1 -1
 x y  z  0.

Test de autoevaluare 7.1

1. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin punctul A(0,1,-1) şi
prin dreapta D:
2 x  y  z  1  0
a) D : x  4  2t , y  2  3t , z  1  4t ; b) D : 
 x  y  1  0.
2. Se dau planele P1 : x  2 y  2 z  7  0 ,
P2 : 2 x  y  2 z  1  0 P3 : 2 x  2 y  z  2  0 .
a) Să se arate că planele sunt perpendiculare două câte două;
b) Să se determine punctul comun al celor trei plane;
c) Să se calculeze distanţa de la punctul A(2,4,7) la planul P1 .
3. Să se determine poziţia dreptei D faţă de planul P dacă:
x  12 y  9 z  1
a) D :   , P : 3x  5 y  z  2  0 ;
4 3 1
x 1 y  3 z
b) D :   , P : 3x  3 y  2 z  5  0 ;
2 4 3
x  13 y  1 z  4
c) D :   , P : x  2 y  4z  1  0 .
8 2 3

74
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii
 
 Planul în spaţiu
 
De reţinut!
 Planul determinat de un punct şi de un vector normal
 Planul determinat de trei puncte necoliniare.
 Ecuaţia generală a planului.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 8

1. Se dau dreptele:
x  4z  1  0 y  0
D1 :  , D2 : 
 x  4 y  9  0.  x  2 z  4  0.
Să se scrie ecuaţiile perpendicularei comune a celor două drepte.
2. Să se determine unghiul dintre dreapta
x  2 y 1 z 1
D:   şi planul P : 2 x  y  2 z  3  0 .
1 2 1

3.Să se calculeze unghiul dintre planele P1 : 6 x  2 y  4 z  17  0 ,

P2 : 9 x  3 y  6 z  4  0 .

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare

Test de autoevaluare 8.1

1. Planul căutat conţine dreapta D dacă conţine orice punct de pe D.
a) Fie B(4,-2,-1) un punct ce aparţine lui D. Planul căutat este

determinat de vectorii AB (4,3,0) , v (2,3,4) şi de punctul A. Se obţine
6 x  8 y  9 z  17  0 ;
b) Fasciculul de plane care trece prin D are ecuaţiile
2 x  y  z  1   ( x  y  1)  0 . Deoarece A aparţine planului, rezultă
  1 / 2 şi ecuaţia planului este 5 x  y  2 z  3  0 .
  
2. a) N 1 (1,2,2) , N 2 (2,1,2) , N 3 (2,2,1) . Se găseşte

75
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii
 
 Planul in spatiu
 

 
     
N 1 , N 2  N 1 , N 3  N 2 , N 3  0 , deci planele sunt perpendiculare;
b) Sistemul format din ecuaţiile celor trei plane are soluţia
x  1, y  1, z  2 ;
1
c) d ( A; P )  .
3
3. a) D  P  {(0,0,2)} ;
b) D || P ;
c) D  P .

Recapitulare
 Planul determinat de un punct M 0  x0 , y 0 , z 0  şi de un vector
normal N ( A, B, C ) :
A x  x0   B y  y 0   C z  z 0   0.

 Ecuaţia generală a unui plan:

Ax  By  Cz  D  0, A 2  B 2  C 2  0.

 Planul determinat de trei puncte necoliniare M i  xi , y i , z i , i  1,3 :

x y z 1
x1 y1 z1 1
 0.
x2 y2 z2 1
x3 y3 z3 1
x - x1 y  y1 z - z1
sau, x 2 - x1 y 2 - y1 z 2 - z 1  0.
x3 - x1 y 3 - y1 z 3 - z1

 Planul determinat de un punct M 0  x0 , y 0 , z 0  şi doi vectori

necoliniari v1 l1 , m1 , n1  şi v 2 l 2 , m2 , n2  :
x - x0 y  y0 z - z0
sau l1 m1 n1  0.
l2 m2 n2

 Unghiul dintre două plane orientate :

N 1, N 2
cos   ,   [0,  ].
N1  N 2
76
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii
 
 Planul în spaţiu
 

 Dreapta ca intersecţie de plane :

 A1 x  B1 y  C1 z  D1  0 A1 B1 C1
 , rang  2. (7.12)
 A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0 A2 B2 C2
Direcţia acestei drepte este dată de v  N1  N 2 , N 1  A1 , B1 , C1  ,
N 2  A2 , B2 , C 2  .

Bibliografie
1. Letiţia Ion, Mihaela Badea, Complemente de algebră şi
geometrie, Editura Nautica, 2005.
2. Radu C., Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială,
Editura All, Bucureşti, 1998. 
3. Atanasiu Gh., Munteanu Gh., Postolache M., Algebră liniară ,
geometrie analitică şi diferenţială, ecuaţii diferenţiale (Culegere
de probleme), Editura All, Bucureşti, 1994. 
4. Udrişte C., Probleme de albebră, geometrie, ecuaţii diferenţiale,
Bucureşti, 1994. 
5. Măneanu V., Carp D., Elemente de Algebră, Geometrie şi Calcul
Tensorial, vol. 1,2, Institutul de Marină Civilă, Constanţa, 1997.  

77
Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială – Curs şi aplicaţii