Sunteți pe pagina 1din 5

Scrierea matriceală a ecuaţiei lui Kirchhoff

Unitatea de învăţare nr. 11


SCRIEREA MATRICEALĂ A ECUAŢIEI LUI KIRCHHOFF

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 11


11.1 Scrierea matriceală a ecuaţiei lui Kirchhoff
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 11
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 11

1
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
Scrierea matriceală a ecuaţiei lui Kirchhoff

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 11

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 11 sunt:


 Prezentarea metodelor de analiză calitative şi cantitative ale circuitelor electrice
în regim sinusoidal mono şi trifazat, ale circuitelor în regim periodic nesinusoidal şi
ale circuitelor în regim tranzitoriu;
 Cunoaşterea mărimilor complexe şi a metodelor utilizate în studiul circuitelor
electrice în regim sinusoidal mono şi trifazat;
 Cunoaşterea metodelor de analiza a circuitelor în regim perodic nesinusoidal şi a
circuitelor în regim tranzitoriu;
 Operarea sistemelor electrice, electronice şi de comandă

11.1 SCRIEREA MATRICEALĂ A ECUAŢIEI LUI KIRCHHOFF

A
= matricea de apartenenţă l a laturilor la noduri (-1 curentul intră;  1 curentul iese)
l coloane
n-1 laturi
Ordinea de numerotare: - laturi pasive
- laturi cu generatoare de tensiune lu
- laturi cu generatoare de curent li
A  A1  A2
` `

A1`  l  li coloane
n  i laturi
A  li coloane
`
2

n  i laturi Aceeaşi convenţie de semne


B 
matricea de apartenenţă a laturilor la ochiuri (  1 latura este parcursă în acelaşi sens ca
şi ochiul; -1 latura este parcursă în sens contrar ochiului)
l coloane
0 laturi 0=l-n  1
B  B1`  B2`
B1 
matricea de apartenenţă la ochiuri a laturilor cu elemente pasive şi generatoare de
tensiune.
B2 
matricea de apartenenţă la ochiuri a laturilor cu generatoare de curent.
matrice diagonală, având pe diagonală impedanţele proprii laturilor pasive l  lu  li  şi
1 
impedanţa laturilor cu generatoare de tensiune
l-li laturi
l-li coloane
B1`   1   11
l-li coloane
0 linii
2
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
Scrierea matriceală a ecuaţiei lui Kirchhoff

 A1` 0
 
................
K iu   ` B2` 
matricea Kirchhoff =  11
il
i1 
 
curenti
.............  
u i 
u li
tensiunea
Tiu
matricea necunoscutelor = la g .curent
 i g` 
 
S iu  ........
e ` 
 c 
 0 linii
e  B  ec
` ` 
c 1  1 coloane
 u cn 0 
 
ec  ............  l  lu  li 
e c  
  lu  l-li
coloană
ig  0 coloana
 i g  A2  i g
` `
li latura
Înlocuind în ecuaţia matriceală, rezultă:

 A1` 0  n-1 i1  i g`  


n-1   l-li n-i 
   n 1  0  n 1  l  n 1  l
0 ................     
 ` ` u i  li e `  0 linii 0 linii 
 11 B2  
 c

se obţin ecuaţiile:
 11`  i1  B2`  ui  ec`  A1`  i1   i g`

Teorema lui Kirchhoff în raport cu tensiunile:

l-lu
 B1` 0  u1  e 
0      
.........................     
n-1  J A 2  iu   i gL 
` `
 11
l-lu lu

3
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
Scrierea matriceală a ecuaţiei lui Kirchhoff

y11  A1`  y1
n-1
n-1 l-lu
1
l-lu l-lu l-lu
u1 l-lu
tensiuni la laturile pasive şi generatoare de curent
l-lu
1
m 
- Termenii care conţin ca factor conductanţele G j, inductivităţile reciproce Lm ,
capacităţile cn au   sau (-) după cum sensul de referinţă al tensiunilor este de la nod sau
către nod.;
- Semnele inductivităţilor mntale sunt dependente de sensurile de referinţă ale laturilor şi de
bornele polarizante;
- Injecţile de curent igs şi curenţii iniţiali prin bobine iLm(0) au în membrul II semnele (-) sau  
după cum sensul lor de referinţă este de la nod sau către nod.

2 3 4
1 ∞ 5

3 10
1 2 3 5
9 4

7
2 4 6
6 7 8

linia 1 (nod 1) – curentul intră în nod


coloana 9 (ig)
e lu

 ni   0
1
0 lu

 i gL B2  e
`
e 
`

4
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii
Scrierea matriceală a ecuaţiei lui Kirchhoff

0
0
0
e  e10 e   e10

0
i L2 ( 0 )
l-lu
i L3 ( 0 )
i L4 ( 0 )
i gL  0
0
0
0
ig n  1  i g` L  A``  i gL l  lu
Se inversează semnul.
i gL2  i g 9
 i g9
 i L2  i L3  i L4

Bibliografie

Al. Timotin, V. Hortopan - Lecţii de bazele electrotehnicii, Ed. Didactică


şi Pedagogică, Bucureşti, 1962;

R. Răduleţ - Bazele electrotehnicii, Probleme, vol I 1970, vol II, Ed.


Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1975;

C. I. Mocanu - Teoria circuitelor electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti, 1979;

C.I. Mocanu - Teoria câmpului electromagnetic, Ed. Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1979;

M. Preda, P. Cristea, F. Spinei - Bazele electrotehnicii, Ed. Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1980;

L.O. Chua, C.A. Desoer, E.S. Kuh - Linear and nonlinear circuit,
McGraw Hill Book Co., N. Y., 1978;

L.Constantinescu s.a. - Bazele electrotehnicii, Îndrumar de laborator,


IPB, Cat. Electrotehnică, 1985.

5
Teoria circuitelor electrice – Curs şi aplicaţii

S-ar putea să vă placă și