Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

Cursul 11

PARTICULARITĂŢI CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE ALE

MAŞINILOR SINCRONE CU MAGNEŢI PERMANENŢI

După cum a rezultat din cursurile anterioare, pentru sistemele de mică putere ce
utilizează drept combustibil primar biogazul (sistemele de cogenerare), respectiv, pentru cele
care utilizează drept motoare primare aerogeneratoarele (morile de vânt), cel mai adecvat
generator pentru conversia energiei mecanice în energie electrică este generatorul sincron cu
magneţi permanenţi, datorită unor multiple avantaje pe care le oferă:

 Construcţie simplă şi compactă;

 Instalaţie simplă de comandă şi control (lipsa înfăşurării de excitaţie alimentată – la

sistemele clasice în curent continuu);

 Posibilitatea de a funcţiona cu randament relativ ridicat (lipsa pierderilor din circuitul de

excitaţie);

 Fiabilitate sporită (prin simplitatea constructivă a structurii utilizate).

Iată motivul pentru care, modelarea matematică pentru maşina sincronă cu magneţi
permanenţi este deosebit de importantă. La putere mică – datorită utilizării altor principii
funcţionale decât, strict, cel al inducţiei electromagnetice – este utilizat, pe scară largă, şi regimul
de motor. Cele două modele matematice – corespunzătoare celor două regimuri energetice ale
maşinii – derivă, practic, unul din altul, prin schimbarea convenţiei de semne. Fiind o maşină de
curent alternativ, de o mare importanţă este şi comanda acestei maşini sincrone, comandă ce nu
poate fi, la ora actuală, decât vectorială.

1. MODELAREA MATEMATICĂ A MAŞINII SINCRONE CU

MAGNEŢI PERMANENŢI (MSMP)

1.1. ECUAŢIILE FUNCŢIONALE ALE MAŞINII SINCRONE CU MAGNEŢI PERMANENŢI

Ecuaţiile de tensiuni ale acestei maşini pot fi scrise în sistemul d-q orientat faţă de rotor:

1
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

did
u d  Rs  id  Lsd   Lsq  r  iq ,
dt

(1.1)

diq
u q  Rs  iq  Lsq   Lsd   r  id  md   r .
dt

La aceste ecuaţii se adaugă expresia cuplului electromagnetic dezvoltat de maşină:

C em  p  Lsd  Lsq   iq  id  md  iq . (1.2)

Mărimile utilizate în expresiile de mai sus au următoarele semnificaţii:

u d , u q - reprezintă tensiunile statorice după cele două axe;

id , iq - reprezintă curenţii statorici;

Rs - rezistenţa înfăşurării statorice;

Lsd , Lsq - inductivităţile statorice după cele două axe;

md - fluxul magneţilor permanenţi;

p - numărul de perechi de poli ai maşinii;

d d
r   r  p   m - viteza unghiulară (pulsaţia) electrică a rotorului;
dt dt

 m - poziţia mecanică a rotorului (deplasarea unghiulară la arborele rotoric);

C em - cuplul electromagnetic.

1.2. FUNCŢIONAREA MAŞINII SINCRONE CU MAGNEŢI PERMANENŢI CU FACTOR DE

PUTERE UNITAR

O problemă deosebit de importantă în producerea şi distribuţia energiei electrice (atât în

sistemele centralizate, dar şi în cele descentralizate) o reprezintă valoarea factorului de putere.
De valoarea acestuia, în contextul actual, se leagă calitatea energiei electrice produse (respectiv,
livrate), deoarece în factorul de putere sunt reflectate armonicele ce există, la un moment dat în

2
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

sistem (fie el de mică sau mare extensie), prin factorii de distorsiune armonică (de tensiune, de
curent etc.). Maşinile sincrone cu magneţi permanenţi oferă, şi din acest punct de vedere, un
mare avantaj: pot funcţiona la factor de putere unitar.

Este adevărat că şi această maşină electrică (utilizată, cu predilecţie, la mare putere în

regim de generator) poate funcţiona la fel de bine şi în regim de motor (orice maşină electrică
este reversibilă). Pentru a putea analiza funcţionarea maşinii sincrone cu magneţi permanenţi, în
cele două regimuri energetice, este bine să construim diagramele de fazori, în cele două cazuri
(fig. 1.1 şi fig. 1.2).

Fig. 1.1. Diagrama de fazori pentru regimul de generator al MSMP ( cos  0 şi   0 )

Fig. 1.2. Diagrama de fazori pentru regimul de motor al MSMP ( cos   0 şi   0 )

3
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

Pentru construirea diagramelor se fac următoarele convenţii:

 Puterile sunt pozitive la funcţionarea în regim de motor şi negative la funcţionarea în
regim de generator. Puterea activă este obţinută cu relaţia:
P  3  U ef  I ef  cos  ,

unde:
U ef , I ef - sunt valorile efective ale tensiunii şi curentului;

 - este defazajul dintre aceste mărimi.

Pentru a putea păstra convenţia de semne, considerăm că factorul de putere, cos  , este
pozitiv în regim de motor şi negativ în regim de generator.
 Una din mărimile deosebit de importante în analiza maşinii sincrone este unghiul intern,
 , definit ca unghiul dintre fazorul t.e.m. induse în înfăşurarea rotorică (la cele cu excitaţie
electromagnetică) sau magneţii permanenţi (în cazul nostru) şi fazorul tensiunii la bornele
înfăşurării statorice. Acest unghi este considerat pozitiv - pentru funcţionarea în regim de motor -
şi negativ, la funcţionarea în regim de generator.
Mărimile vectoriale (modulul acestora) sunt legate de valorile efective printr-un
coeficient egal cu 3:

I  id2  iq2  3  I ef - curentul statoric,

U  u d2  u q2  3 U ef - tensiunea statorică,

E  3  Eef - tensiunea indusă într-o fază statorică,

m  3  mef - fluxul magnetic inductor.

Curenţii i d şi i q de la MSMP se pot exprima cu relaţiile:

id   I  sin  şi iq  I  cos  .

Considerând axa q ca origine pentru unghiurile  şi  , MSMP funcţionează cu factor

de putere unitar (cos   1) dacă:
    - pentru regimul de motor;
      - pentru regimul de generator.
Ţinând cont de aceste consideraţii, putem calcula unghiul  şi pentru această valoare (care

4
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

este diferită pentru cele două regimuri energetice), putem determina valorile de referinţă pentru
curenţii i d şi i q , valori care să ne permită funcţionarea cu factor de putere unitar a maşinii

sincrone cu magneţi permanenţi (MSMP).

În cele ce urmează sunt prezentate modalităţile de calcul ce permit găsirea unghiului 
pentru cele două regimuri energetice posibile ale maşinii sincrone cu magneţi permanenţi
(MSMP).

Determinarea unghiului  pentru regimul de generator al MSMP

Se pleacă de la ecuaţiile de tensiuni scrise sub formă matricială:

 ud Rs  Lsd s  Lsq id 0
 + . (1.3)
 uq Lsd Rs  Lsq s iq md

Ţinând cont de expresiile curenţilor i d şi i q , obţinem:

 ud Rs  Lsd s  Lsq  I  sin  0

 + . (1.4)
 uq Lsd Rs  Lsq s I  cos  md

Tangenta unghiului intern  se poate scrie sub forma:

ud
tg   , deci:
uq

 Rs I sin   Lsq I cos 

tg  , (1.5)
Rs I cos   Lsd I sin   md
şi neglijând rezistenţa statorică,
 Lsq I cos 
tg  . (1.6)
 Lsd I sin   md
Dacă maşina funcţionează la factor de putere unitar, cos   1 , putem scrie:

sin      Lsq I cos 

 tg  . (1.7)
cos     Lsd I sin   md

Ld I Lq
Înlocuind – în expresia de mai sus – cu i  şi   , obţinem:
m Ld

5
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

sin      i cos 
 . (1.8)
cos    1  i sin 
Considerând, suplimentar: sin       sin   x , obţinem ecuaţia:

i1  md x 2  x  md i  0 , (1.9)

cu soluţiile:

 1  1  4 i 2 1   
x . (1.10)
2i1   
Prin transformare inversă, obţinem:

1  1  4i 2 1   
sin      , (1.11)
 2i1   
sau dezvoltat

Lsd Lsq I 2  L 
1 1 4 1  sq 
md 
2
Lsd 
sin      . (1.12)
L I Lsq 
 2 sd 1  
md  Lsd 

Determinarea unghiului  pentru regimul de motor al MSMP

Se procedează, practic, ca mai sus, plecându-se de la ecuaţiile de tensiuni scrise sub

formă matricială.
ud Rs  Lsd s  Lsq id 0
 + . (1.13)
uq Lsd Rs  Lsq s iq md

Ţinând cont de expresiile curenţilor, funcţie de unghiul intern al motorului, putem scrie:
 ud Rs  Lsd s  Lsq  I  sin  0
 + . (1.14)
 uq Lsd Rs  Lsq s I  cos  md

Ca urmare, tg capătă expresia:

Rs I sin   Lsq I cos 
tg  , (1.15)
Rs I cos   Lsd I sin   md
respectiv, prin neglijarea rezistenţei statorice:

6
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

Lsq I cos 
tg  . (1.16)
 Lsd I sin   md
Deci, ţinând cont de ce reprezintă unghiul intern, în regim de motor, obţinem:
sin  Lsq I cos 
 tg  . (1.17)
cos   Lsd I sin   md
Utilizând, din nou, notaţiile făcute la generator, putem scrie relaţia de mai sus şi sub
forma:
sin  i cos 
 . (1.18)
cos  1  i sin 
Notând: sin   x , obţinem ecuaţia:

 i1  md x 2  x  md i  0 , (1.19)

cu soluţiile:

 1  1  4 i 2 1   
x . (1.20)
 2i1   
Prin transformarea inversă, obţinem:

1  1  4 i 2 1   
sin   , (1.21)
2i1   
deci:

Lsd Lsq I 2  L 
1 1 4 1  sq 
md  Lsd 
2

sin   . (1.22)
Lsd I  Lsq 
2 1  
md  Lsd 

Ţinând cont de relaţiile de definiţie ale curenţilor i d , i q şi de relaţiile (1.12) şi (1.22),

putem calcula aceşti curenţi şi putem găsi, astfel, valorile pentru care maşina sincronă cu magneţi
permanenţi (MSMP) funcţionează la factor de putere unitar.
Pentru MSMP - urile la care anizotropia de formă este puternică ( Lsq  2 Lsd ), funcţionarea

la factor de putere unitar este magnetizantă într-o plajă largă de variaţie a curentului. În cazul în
care anizotropia de formă nu duce la saturaţie, MSMP-urile pot funcţiona la factor de putere
unitar cu un cuplu superior cuplului nominal.

7
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

1.3. COMANDA VECTORIALĂ A MAŞINILOR SINCRONE CU MAGNEŢI PERMANENŢI

Pornind de la modelul matematic (relaţiile 1.1) se poate scrie, pentru regimul permanent
de lucru:
u d  Rs  id  Lsq   r  iq

u q  Rs  iq  Lsd   r  id  md   r . (1.23)

Din aceste relaţii se deduc expresiile utilizate la comanda vectorială a MSMP:

u d ref  Rs*  idref  L*sd   ref  iqref

uqref  Rs*  iqref  L*sd  ref  idref  md

*
 ref . (1.24)

În ecuaţiile (1.24) mărimile cu asterisc reprezintă parametri estimaţi, iar cele cu indice
„ref” sunt mărimi de referinţă. Plecând de la aceste relaţii se poate realiza, în
MATLAB/SIMULINK, schema de control vectorial a MSMP (fig. 1.3).

Fig. 1.3. Comanda vectorială după fluxul rotoric a MSMP

Referinţa pentru curentul i sd poate fi menţinută zero sau se poate utiliza o schemă de
defluxare pentru a creşte viteza la arbore peste viteza de bază. De asemenea, se poate
implementa o schemă de control pentru curentul i sd pentru a putea controla factorul de putere al
MSMP.

8
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

Referinţa pentru curentul i sq este determinată prin intermediul unui regulator PI de

viteză.
Schema bloc de comandă vectorială a MSMP este pentru regimul energetic de motor.
Ţinând cont că maşina electrică este reversibilă, utilizând ecuaţiile de tensiuni pentru
regimul de generator, se poate obţine - prin analogie - şi o comandă la flux rotoric constant a
MSMP în acest regim energetic. Comanda maşinii este necesară pentru menţinerea regimului
optim de funcţionare şi păstrarea calităţii energiei electrice livrate (deci, la factor de putere
ridicat, chiar unitar).

2. NOI VARIANTE CONSTRUCTIVE DE MAŞINI SINCRONE

CAPABILE PENTRU A FI UTILIZATE LA CONVERSIA ENERGIEI
ELECTRICE ÎN ENERGIE MECANICĂ, ÎN SISTEMELE DE
PROPULSIE

Maşinile sincrone cu magneţi permanenţi pot fi utilizate în multe domenii printre care şi
propulsia electrică a autovehiculelor. Pentru propulsia electrică a vehiculelor se pot imagina
multe soluţii costructive pentru aceste motoare. O analiză comparativă a acestor noi variante
constructive este realizată în cele ce urmează.
Astfel, pe lângă varianta clasică (maşina sincronă cu excitaţie electromagnetică pe
armătura rotorică) – utilizată la medie şi mare putere – şi varianta clasică cu magneţi permanenţi
(la care s-a înlocuit, practic, înfăşurarea rotorică – alimentată în curent continuu – cu magneţi
permanenţi) – utilizată la mică putere - pentru maşinile sincrone (de mică putere) prezintă interes
şi următoarele variante constructive:
 Maşina sincronă cu excitaţie electromagnetică şi poli înecaţi pe rotor.
 Maşina sincronă cu excitaţie cu magneţi permanenţi în două variante – magneţi în
întrefier şi respectiv magneţi îngropaţi cu concentrare de flux.
 Maşina sincronă cu excitaţie hibridă în trei variante (fig. 1.4).

9
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

a) magneţi îngropaţi cu concentrare de b) bobine şi magneţi la suprafaţă pe rotorul c) magneţi la suprafaţa rotorului exterior,
flux în rotorul exterior, înfăşurarea de exterior înfăşurarea de excitaţie pe stator împreună
excitaţie pe stator împreună cu cea indusă cu cea indusă

Fig. 1.4. Diferite variante constructive ale maşinii sincrone cu excitaţie bipolară

 Maşina sincronă cu rotor pasiv şi reluctanţă variabilă, fig. 1.5, a.

 Maşina sincronă cu "memorie", fig. 1.5, b.

a) maşina sincronă cu rotor pasiv şi b) Maşina sincronă cu "memorie"

reluctanţă variabilă

Fig. 1.5. Diferite variante constructive ale maşinii sincrone de mică putere

O comparaţie între diferitele variante constructive de maşini sincrone este prezentată în

tabelul 1.1.

10
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

Tabelul 1.1.
Înfăşurarea MP MP Rotor Memorie
de excitaţie interiori întrefier pasiv MP
Slăbire de flux Totală Limitată Limitată Inexistentă Totală
Pierderi
pentru Stator
Rotor (mici) Stator (mici) Stator (mari) -
slăbirea de (foarte mici)
flux
Turaţia
posibilă Joasă Mare Moderată Mare Mare
mecanic
Risc de
- Mare Mare - Nu există
demagnetizare
Putere
reactivă Zero Zero Zero Foarte mare Zero
necesară
Cuplu
Zero Mare Zero Foarte mare Mare
reluctant

După cum se vede din tabelul 1.1. cele mai bune performanţe sunt realizate de maşinile
sincrone cu memorie şi de cele cu magneţi permanenţi interiori şi concentrare de flux. La ultima
variantă slăbirea de flux este practic foarte redusă şi volumul şi costul magneţilor permanenţi
destul de mare.
În concluzie se conturează ca soluţii posibile două noi variante constructive de maşini
sincrone:
 maşina sincronă cu excitaţie hibridă;
 maşina sincronă cu “memorie”, adică cu magneţi permanenţi ce se pot demagnetiza şi
remagnetiza.
Iată în tabelul 1.2 o comparaţie între aceste variante constructive şi maşina asincronă
aleasă ca referinţă. Analiza comparativă a fost făcută pentru regimul energetic de motor, regim
pentru care se dispune de mai multe date.

11
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

Tabelul 1.2.

Motor Motor sincron

asincron MP interiori memorie
Randament Mediu Bun Foarte bun
Curent de pornire Mare Mediu Mediu
Cuplu/volum Redus Mediu Mediu
Putere invertor Mediu Redus Redus
Cuplu de pornire Mediu Mare Mare
Cuplu de frânare la scurt Inexistent Mare Foarte redus
Senzor de poziţie Nu Da Da
Stabilire de flux Naturală Redusă Bună
Menţinere într-o poziţie Slabă Bună Slabă
Pericol de demagnetizare – Redus Inexistent
Cost magneţi – Mare Redus
Tehnologie de construcţie Uzuală Complicată Complicată

Maşina sincronă cu excitaţie hibridă

Utilizarea magneţilor permanenţi în structura maşinilor sincrone determină o creştere

semnificativă a randamentului şi compacticităţii maşinii (raport cuplu-volum bun). În acelaşi
timp însă, utilizarea magneţilor permanenţi prezintă o problemă legată de natura fluxului lor de
excitaţie. Pentru maşinile alimentate de la convertizoare comandabile este posibil ca prin
comanda curentului indusului să se reducă fluxul total şi să se mărească plaja de funcţionare în
viteză. Trebuie în acelaşi timp ca reacţia magnetică a indusului să fie comparabilă cu cea a
fluxului produs de magneţi, ceea ce este foarte greu de realizat, şi cu riscuri suplimentare în
privinţa solicitării magneţilor. Pentru a remedia această problemă, mai multe echipe de cercetare
au propus mai multe structuri zise cu excitaţie hibridă (sau cu dublă excitaţie) [3]. În acest caz,
fluxul de excitaţie este creat de două surse diferite: una prin magneţi permanenţi, iar cealaltă cu
ajutorul înfăşurărilor de excitaţie [4].
Maşinile cu dublă excitaţie pot fi utilizate în producerea energiei electrice [5], dar şi ca
motoare de antrenare pentru vehiculul electric, permiţând în acelaşi timp şi o mai bună
funcţionare a ansamblului convertizor-maşină.
Pentru studierea fenomenologică a maşinilor sincrone cu excitaţie dublă s-au propus trei

12
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

modele de maşină sincronă în structură inversă (cu rotorul la exterior) dublu excitată, făcându-se
şi un studiu comparativ al performanţelor lor, rezultatele obţinute fiind satisfăcătoare [2].
În funcţie de modul cum sunt aşezate cele două circuite de excitaţie, se pot defini două
categorii de maşini sincrone cu excitaţia hibridă:
 cu dublă excitaţie serie (fluxul de excitaţie al bobinei traversează magneţii);
 cu dublă excitaţie paralelă.
Principalele variante de excitaţii hibride sunt prezentate în figura 1.6.

a) dublă excitaţie serie b) dublă excitaţie paralelă 1 c) dublă excitaţie paralelă 2

Figura 1.6. Tipuri de excitaţii hibride

În cazul excitaţiei hibride serie (fig. 1.6, a) fluxul generat de bobină traversează magneţii
permanenţi. Fluxurile create pe cele două căi urmăresc aceeaşi cale. Reducerea fluxului în
întrefier este realizată injectând în bobinele de excitaţiei un curent care creează o solenaţie care
se opune celei create de magneţii permanenţi. Alimentarea bobinelor este bidirecţională în
curent, ceea ce măreşte costul acestei alimentări şi chiar costul global.
În cazul dublei excitaţii paralele fluxul magneţilor şi cel al bobinei nu urmăresc aceeaşi
cale tot timpul, iar dubla excitaţie paralelă oferă mai multe posibilităţi de amplasare a celor două
circuite de excitaţie. Fluxul bobinei de excitaţie nu traversează magneţii ceea ce reduce riscul
demagnetizării magneţilor permanenţi. În structura din figura 1.6, b magneţii permanenţi şi
bobina de excitaţie se găsesc pe rotor. Dacă bobina de excitaţie nu este alimentată, magneţii sunt
scurtcircuitaţi la rotor, înfăşurarea indusului nu primeşte nici un flux, cu excepţia unui flux de
scăpări. Pentru a face maşina să funcţioneze trebuie alimentată bobina de excitaţie. Ca urmare, se
generează o solenaţie care se opune celei create de magneţii permanenţi. În acest caz bobina de

13
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

excitaţie este alimentată în curent unidirecţional, ceea ce simplifică circuitul de alimentare.

Slăbirea de flux este eficace, în special, în cazul pierderii controlului, când este suficient de a
anula curentul de excitaţie pentru a elimina toate riscurile de funcţionare în supratensiune a
statorului. În consecinţă nu există riscul demagnetizării magneţilor.
În cazul variantei din figura 1.6, c există două excitaţii pe rotor: una cu magneţi
permanenţi şi cealaltă cu bobine. Cele două circuite rotorice sunt plasate sub acelaşi bobinaj de
indus şi sunt legate între ele printr-o joncţiune nemagnetică. Reducerea fluxului în întrefier este
realizată prin modificarea curentului de excitaţie şi a sensului alimentării bobinelor de excitaţie.
Alimentarea bobinelor de excitaţie este bidirecţională. Acest tip de excitaţie dublă este eficientă
în termeni de control la nivelul fluxului de excitaţie. Dezavantajele acestei variante sunt legate de
lungimea activă mare a părţii bobinate a rotorului, care nu este neglijabilă în raport cu lungimea
totală a maşinii, respectiv randamentul maşinii scade mult la slăbire de flux ca urmare a creşterii
pierderilor în fier. Pierderile în fier cresc direct proporţional cu creşterea vitezei maşinii,
deoarece creşterea vitezei se datorează slăbirii de flux [5].

Maşina sincronă cu "memorie"

Maşina sincronă cu memorie este mai puţin citată în literatura de specialitate. Din această
cauză o vom descrie aici mai detaliat.
Maşinile electrice cu magneţi permanenţi convenţionale sunt construite astfel încât să se
prevină demagnetizarea magneţilor permanenţi în condiţii normale de funcţionare. Acest lucru
este datorat faptului că magneţii permanenţi nu pot fi remagnetizaţi în maşină, dacă ar fi cazul.
Se presupune că aceştia îşi păstrează proprietăţile magnetice pe întreaga durată de viaţă a maşinii
electrice. Pe de altă parte maşinile electrice cu magneţi permanenţi neconvenţionale se bazează
pe funcţionarea acestora în regim de demagnetizare-remagnetizare fie ocazional, fie permanent.
Din punctul de vedere al motoarelor cu memorie există două tipuri de maşini electrice
neconvenţionale cu magneţi permanenţi care prezintă interes, şi anume cu magneţi complet
demagnetizabili şi poli delimitaţi prin materialele utilizate, sau prin inducţie şi maşinile cu
magneţi permanenţi cu slăbire de flux [6].
Principiul de funcţionare al maşinii cu magneţi complet demagnetizabili şi poli delimitaţi
prin inducţie e identic cu cel al benzii magnetice şi prin urmare este cunoscut de câteva decenii.
La maşina cu magneţi permanenţi cu slăbire de flux, pe fiecare pol se montează trei magneţi unul
lângă altul pe suprafaţa rotorului. Magnetul din centru este AlNiCo în timp ce magneţii exteriori

14
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

sunt pe bază de ferită. Starea de magnetizare a magnetului central (AlNiCo) se modifică prin
variaţia valorii curentului statoric id rezultând o modificare a fluxului total pe pol.
Având în vedere că magneţii permanenţi cu inducţie remanentă scăzută sunt folosiţi în
întrefierul ambelor tipuri de maşină prezentate, inducţia magnetică din întrefier nu poate ajunge
la valorile tipice pentru maşinile electrice uzuale dacă nu se realizează o construcţie care să
permită concentrarea fluxului în întrefier.
Concentrarea fluxului în întrefier permite obţinerea unor inducţii în întrefier de valori
ridicate, peste inducţiile normale în maşinile de inducţie sau cele sincrone cu excitaţie
electromagnetică.
Maşinile sincrone cu memorie pot fi construite fie ca maşini cu flux variabil, fie ca maşini
cu număr variabil de poli.
Caracteristicile specifice ale unui motor cu memorie cu flux variabil sunt:
 Fluxul creat în întrefier de magneţi poate fi modificat în funcţie de frecvenţa curentului
statoric. Curentul de remagnetizare este inferior valorii nominale a curentului maşinii;
 Curentul de sarcină iq nu poate demagnetiza magneţii permanenţi.
Când magneţii permanenţi sunt magnetizaţi motorul cu memorie are densitate de cuplu şi
factor de putere mare. Slăbirea de flux, deci extinderea domeniului de turaţie, se realizează prin
demagnetizarea parţială sau totală a magneţilor permanenţi cu ajutorul componentei pe axa d a
câmpului exterior, componenta demagnetizantă în fapt. În funcţionarea normală, ca motor
sincron cu magneţi permanenţi, motorul este comandat cu orientare după fluxul rotoric, deci
componenta de curent pe axa d, şi în consecinţă fluxul de reacţie pe această axă este nul. Pentru
magnetizarea magneţilor permanenţi din rotor trebuie asigurată o componentă magnetizantă a
curentului şi a fluxului statoric pe axa d.
O variantă de astfel de motor cu memorie, propus în [7] este prezentată în figura 1.5, b.
Magneţii permanenţi utilizabili la acest motor trebuie sa aibă inducţie de saturaţie şi câmp
coercitiv mic, şi caracteristica de revenire liniară, condiţii perfect îndeplinite de magneţii
permanenţi realizaţi pe bază de ferite. Această construcţie cere o topologie rotorică complicată cu
magneţii permanenţi dispuşi radial şi cu bariere de flux, care direcţionează fluxul de reacţie şi
asigură o concentrare de flux în întrefier.
În continuare se prezintă o parte din rezultatele analizei câmpului electromagnetic ale unei
variante proiectate a motorului cu memorie [2]. Se dau liniile de câmp (fig. 1.7, a), distribuţia

15
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

inducţiei magnetice pe structura maşinii (figura 1.7, b), variaţia componentei normale ale
inducţiei din întrefier de-a lungul unei linii aflate în mijlocul întrefierului (fig. 1.7, c) şi
conţinutul de armonici ai acesteia obţinute în urma simulării regimului dinamic (fig. 1.7, d),
pentru cazul în care maşina se roteşte cu turaţia nominală.

a) b)

c) d)

Fig. 1.7. Rezultatele analizei de câmp pe structura motorului cu memorie

În concluzie, pe lângă variantele utilizate, deja, în practică, din analiza comparativă,

evidenţiată mai sus, rezultă că este posibilă utilizarea şi a altor variante constructive care oferă,
desigur, atât avantaje cât şi dezavantaje. Cântărirea lor şi, în final, alegerea soluţiei – pentru o
aplicaţie concretă – este rezultatul întrepătrunderii efectelor tehnice (utile), economice, de
fiabilitate, de interacţiune cu mediul ambiant etc.. Varianta optimă aleasă, în practică, pentru
conversia energiei electrice în energie mecanică (în sistemele de propulsie a vehiculelor) va
trebui să satisfacă simultan cea mai mare parte a acestor cerinţe.

16
Sisteme integrate de conversie electromecanică Cursul 11

3. BIBLIOGRAFIE

[1] Gabriel – Octavian Cimuca – Systeme inertiel de stockage d’energie associe a des
generateurs eoliens, These de doctorat, Ecole Nationale Superieure d’Arts et Metieres,
Centre de Lille, France, 2005;
[2] Raport de Cercetare: Ioan-Adrian Viorel - Maşină electrică specială cu rol dublu de
starter şi generator pentru automobil şi sistemul ei de comandă şi control, Revista de
Politica Stiintei şi Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218;
[3] Chao-hui Zhao – Yang-guang Yan: A review of development of hybrid excitation
synchronous machine, Proceedings of the IEEE International Symposium on Industrial
Electronics (ISIE '2005), vol. 2, 2005, pp. 857-862;
[4] Wang Huijun – An Zhongliang – Tang Renyuan – Niu Yingli: Design of a Hybrid
Excitation Permanent Magnet Synchronous Generator with Low Voltage Regulation,
Proceedings of the Eighth International Conference on Electrical Machines and Systems
(ICEMS '2005), vol. 1, 2005, pp. 480-483;
[5] Luo, X. – Lipo, T.A.: A synchronous permanent magnet hybrid ac machine, Proc. of
IEEE IEMDC ’99, Seattle (USA),1999, pp. 19-21;
[6] Fodorean, D. – Viorel, I.A. – Djerdir, A. – Miraoui, A.: Double-Excited Synchronous
Motor with Wide Speed Range: Numerical and Experimental Results, Iranian Journal
of Electrical and Computer Engineering (IJECE), paper 344, 2006;
[7] Ostovic, V.: Memory motors, IEEE Industry Applications Magazine, vol. 9, no. 1 (Jan.-
Feb. 2003), pp. 52-61.

17