Când cea mai mare parte a managerilor se gândește la un

indicator al siguranței în muncă în compania pe care o conduc,

unul dintre cele mai întâlnite obiective este acela de a avea ZERO
ACCIDENTE. 

Atingerea acestui obiectiv, nu înseamnă însă ca incidentele și

accidentele nu se întâmplă; accidentele se intâmplă, dar nu sunt
raportate. 

Dacă realizarea obiectivului Zero Accidente condiționează

menținerea unui anumit statut sau primirea unui bonus, atunci
poți să fii sigur că oamenii vor raporta atingerea obiectivului Zero
Accidente. ‘’They respect what you inspect’’ spune o vorba întâlnită
în management.
Am observat asta în toate companiile în care am implementat
până acum programe dedicate Safety Leadership.

In 1931, Herbert William Heinrich a realizat un studiu a peste

75.000 de accidente industriale. Rezultatul a fost publicat
în Prevenirea accidentelor industriale: o abordare științifică  si este
adesea  descris vizual printr-o piramidă sau un triunghi. Teoria lui
Heinrich spune că pentru a elimina vătămările minore și pe cele
grave este nevoie să eliminăm incidentele care nu cauzează
vătămări. Concentrându-ne pe prevenirea celor 300 de incidente
care anunţă o rănire gravă, ne-am putea atinge scopul în ce
privește eliminarea rănirilor.
Această teorie a fost modificată de-a lungul anilor. În 1966, Frank
E. Bird a analizat peste 1,7 milioane accidente, raportate de peste
300 de companii. Concluziile sale sunt prezentate în mod similar,
dar cu 600 de incidente la bază și cu un singur accident mortal în
partea de sus.
Zero Accidente  este un obiectiv bun, însă cum vorbim despre
oameni și comportamentele lor, nu este un obiectiv nici realist, și
nici acționabil. Deși sună frumos, acesta duce la subraportare și
la o cultură a acuzelor și a ascunderii adevărului de teama
consecinţelor.
Mesajul de pe avizierul safety de la intrarea în fabrică: ‘’Obiectiv
safety: ZERO ACCIDENTE; XXX zile fara nici un accident’’ ne spune,
printre altele, că în această fabrică pericolele nu există și în
consecinţă nu ai de ce să fii preocupat de safety. Acest fapt,
completat de lipsa alertelor safety, existența unor proceduri
încâlcite, semnarea fişelor de instruire fără participarea la cursuri,
lipsa training-ului specializat, construiește o cultură safety toxică,
ce stimulează incidentele.
Atât timp cât nimic nu merge rău sau lucrurile care merg prost nu
duc la incidente și nici nu sunt popularizate, nimeni nu știe când
greșește sau când este in pericol. 

Ce putem face mai bine? Soluția pe care Corporate Dynamics o

oferă clienților săi este dezvoltarea unor programe care se
concentrează pe comportamentele ce contribuie la crearea unui
mediu de lucru mai sigur. 
Aceasta presupune să înlocuim obiectivul ZERO ACCIDENTE cu
obiective care încurajează raportarea tuturor incidentelor și
recunoașterea pericolelor. În momentul în care oamenii înțeleg și
raportează cu încredere, putem identifica și elimina cu mai mare
usurință condițiile nesigure de lucru.

Creșterea gradului de conștientizare a importanței siguranței în

muncă poate fi măsurat prin comportamente precum: purtarea
permanentă a PPE, respectarea traseelor pentru deplasare,
sugestii de îmbunătățire a siguranței, implicarea activă în cursurile
safety, acordarea de feedback corectiv pentru colegii aflați în
situații periculoase etc.

Până la urmă ceea ce face diferența este să reușim să construim

o cultură organizaționala în care fiecare om acționează cu
responsabilitate, atât pentru propria siguranță cât și pentru
siguranța celor din jurul său.

Poate asta să ne garanteze rezultatul dorit?  Cu siguranță nu, însă

preocuparea constantă pentru îmbunătăţirea siguranţei în munca,
nu doar la nivel personal comportamental, ci si la nivel tehnologic
si organizaţional ajută la crearea condițiilor care favorizează
siguranţa în muncă şi previne apariţia problemelor.