MINISTERUL EDUCAŢIEI

LICEUL TEHNOLOGIC „UNIREA” ŞTEI

415600 ŞTEI, judeţul BIHOR
Str. Independenţei nr. 19
Tel./Fax: 0259332642
e-mail: griunirea@yahoo.com
web: http://ctunirea.ro

PROIECT PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE

OBŢINERE A CERTIFICĂRII DE COMPETENŢE
PROFESIONALE NIVEL 5

SPECIALIZAREA: AGENT COMERCIAL

Profesor coordonator : Absolvent:

Ec.PIPIŞ MARIANA AVRAM DENISA MARIA
 MINISTERUL EDUCAŢIEI
LICEUL TEHNOLOGIC „UNIREA” ŞTEI
415600 ŞTEI, judeţul BIHOR
Str. Independenţei nr. 19
Tel./Fax: 0259332642
e-mail: griunirea@yahoo.com
web: http://ctunirea.ro

TEMA: TEMA: RISC ŞI REUŞITA ÎN AFACERI

Profesor coordonator : Absolvent :

ec.PIPIŞ MARIANA AVRAM DENISA MARIA

IULIE 2022
CUPRINS

 ARGUMENT
 CAPITOLUL I. NOŢIUNI DEPRE SOCIETATE
 CAPITOLUL II CLASIFICAREA RISCURILOR
ANTREPRENORIAL
 Capitolul III .ANALIZA METODELOR DE DIMINUARE A
RISCULUI
 Capitolul IV REUŞITA ÎN AFACERI
 CAPITOLUL V RESUSITA- OBIECTIVUL URMĂRIT DE
OAMENII DE AFACERI
 CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE
 ARGUMENT

Astăzi, noţiunea de risc pare a fi sinonimă cu cea de activitate. Desi omniprezent în mediul de afaceri, si nu numai, riscul este adesea,

relativ dificil de detectat sau anticipat.

Evenimentele ce pot afectaveniturile si performanţele ulterioare investiţiei sunt atât de numeroase si variate încât identificarea

lorreprezintă o provocare chiar si pentru cei mai abili si experimentaţi investitori, fiindcă viitorul este în mare măsură necunoscut.

Multe decizii în afaceri se iau plecându-se de la estimări asupra viitorului. Luarea unei decizii în baza unor estimări, prezumţii, asteptări,

previziuni, prognoze asupra evenimentelor viitoare implică o doză bună de risc, uneori destul de dificil de definit si, în cele mai multe

cazuri, imposibil de măsurat cu precizie, dată fiind natura abstractă a conceptului.

Conceptul este folosit pentru a descrie situaţii sau evenimente cu rezultate sau consecinţe incerte. În domenii precum statistică,

managementul financiar si managementul investiţiilor, riscul, ca noţiune, face trimitere la posibilitatea si probabilitatea unor variaţii ale

rezultatelor faţă de valorile sau nivelurile estimate iniţial.

Prin urmare, atunci când informaţiile necesare înţelegerii si anticipării evoluţiilor, schimbărilor ce pot avea loc într-un anumit context sunt

fie insuficiente, fie indisponibile, situaţia este catalogată ca fiind una incertă.
 CAPITOLUL – I NOŢIUNI DEPRE SOCIETATE

Modul în care o companie creşte şi se dezvoltă, capacitatea sa de a rămâne

competitivă şi a supravieţui depinde, nu în ultimul rând, de competenţa
întreprinzătorului de a gestiona riscurile ce influenţează afacerea, de a aplica
variate metode de reducere a consecinţelor nedorite.
Riscul în sine, nu reprezintă un pericol, aşa cum s-au obişnuit să-l trateze
marea majoritate a întreprinzătorilor, ci mai degrabă ar oferi diverse
posibilităţi de dezvoltare şi valorificare a noilor oportunităţi pe care le oferă
mediul de afaceri. Important este să cunoaştem cum aceste oportunităţi pot fi
identificate şi utilizate, astfel încât să obţinem rezultate pozitive.
Multitudinea definiţiilor tratează în mod diferit noţiunea de risc, autorii ei
fiind influenţaţi de diferite sisteme social-economice existente.
Într-o economie de piaţă în care avem de-a face cu o
concurenţă acerbă, creşterea competitivităţii devine o condiţie
esenţială pentru existenţa firmelor producătoare de bunuri sau
prestatoare de servicii. Performanţa realizării obiectivelor
depinde de adaptarea permanentă a traiectoriilor prin care
întreprinderea trebuie să răspundă condiţiilor pieţei şi
pretenţiilor consumatorilor prin calitate şi inovaţie.
 CAPITOLUL II CLASIFICAREA RISCURILOR
ANTREPRENORIALE
 După apariţia lor:
a) riscuri retrospective- analiza lor, a caracterului şi metodelor de micşorare
dă posibilitatea de a prognoza mai precis riscurile curente şi cele perspective;
b) riscurile curente sunt acelea care apar nemijlocit în procesul desfăşurării
activităţii de antreprenoriat, având o probabilitate înaltă de apariţie, dar care în
majoritatea cazurilor nu generează mari pierderi pentru firmă (riscul de
producţie, riscul defectării utilajului, riscul de personal etc.);
c) perspective sunt riscurile potenţiale, apariţia cărora nu este strict delimitată
în timp, însă la care poate fi determinată probabilitatea de apariţie şi mărimea
potenţialelor consecinţe. Aceste riscuri îi permit antreprenorului să-şi
elaboreze eficient planurile de activitate a firmei, reducând pierderile generate
de situaţiile de risc.
 După sfera apariţiei la baza căreia stau domeniile activităţii
antreprenoriale:
 Riscul de piaţă
Orice studiu al pieţei ar efectua o firmă, nu poate afla cu precizie dacă tot ce
va produce se va şi vinde.
 Riscul economic (de exploatare)
Activitatea întreprinderilor diferă de la o ramură la alta, firmele confruntându-
se cu situaţii diferite datorită interacţiunii unor factori, cum ar fi:
- variabilitatea cererii,
- fluctuaţia preţurilor de achiziţie a factorilor de producţie utilizaţi
- calitatea activităţii de marketing
- competenţa managerilor.
 Riscul financiar
Acest risc se manifestă prin sensibilitatea rezultatului net la variaţiile
rezultatului exploatării şi se apreciază cu ajutorul coeficientului
levierului financiar
 Riscul datorat schimbărilor în tehnologie .
 Riscul valutar Întreprinderile, care folosesc devize pentru
desfăşurarea activităţii lor, se expun riscului valutar.
 Riscul de faliment (insolvabilitate) Un obiectiv major al
diagnosticului financiar în aprecierea stării de sănătate financiară a
întreprinderii îl constituie evaluarea riscurilor ce îi însoţesc
activitatea, din care unele semnalează vulnerabilitatea, iar altele
prefigurează falimentul (insolvabilitatea) ce ameninţă supravieţuirea
 Capitolul III .ANALIZA METODELOR DE DIMINUARE A
RISCULUI
 Măsurile de diminuare a riscului
Metodele ce pot fi aplicate de un agent economic cunosc o varietate deosebită,
alegerea unei astfel de măsuri depinzând atât de natura riscului, cât şi de resursele
de care dispune firma la un moment dat şi de scopul urmărit.
Pentru managementul riscului, decidenţii pot adopta următoarele măsuri mai
importante:
- evitarea riscului;
- asigurarea împotriva riscului;
- restructurarea activităţii;
- diversificarea activităţii;
- dezinvestirea;
- maximizarea profitului pe termen scurt
 Metode interne de reducere a riscurilor
antreprenoriale
Înainte de a se adresa după ajutor la alte organizaţii,
firma trebuie să utilizeze mai întâi de toate posibilităţile
sale interne de micşorare a riscului:
 în primul rând, controlul partenerilor săi de afaceri;
 în al doilea rând, alcătuirea corectă a contractilul de
afaceri;
 în al treilea rând, planificarea şi prognozarea
activităţii firmei prin întocmirea planului de afaceri;
 în al patrulea rând, alegerea corectă a personalului
firmei
Procesul de diminuare a riscului
Presupune:
- cunoaşterea, pe cât posibil, a tuturor factorilor care pot influenţa
negativ desfăşurarea activităţii;
- estimarea gravităţii consecinţelor materializării riscului;
- identificarea şi implementarea unor măsuri de prevenire şi protecţie
împotriva riscului;
- transferul efectelor ce nu pot fi gestionate de firmă la societăţi
specializate în gestiunea riscurilor;
- adoptarea de măsuri eficiente de reducere sau eliminare a
pierderilor în cazul materializării riscului;
- urmărirea măsurii în care firma a reuşit să gestioneze riscurile şi
revizuirea strategiei în acest domeniu dacă acest lucru se impune.
Printr-un management defectuos al riscurilor,
informaţii economico- financiare incorecte au condus la
luarea de decizii greşite, cu urmări dintre cele mai grave
pentru companii
Trebuie reţinut că, pentru identificarea riscurilor asociate
afacerii, există un instrument managerial extrem de
eficient, și anume analiza de tip due-diligence, care nu
ar trebui să lipsească societăţii înainte de luarea
unei decizii importante
 Capitolul IV REUŞITA ÎN AFACERI

Majoritatea oamenilor ar dori sa aibă reuşită în activităţile sale,

dar nu ştie ce trebuie să facî pentru aceasta şi de aceea preferă
să nu facă nimic. Frica de a face greşeli sau posibilitatea de a
eşua în ceea ce şi-au propus sunt principalele motive prin care
ei încearcă să justifice inacţiunile sale. Anume aceste persoane
suferă eşecurile şi nu fac nimic, deşi ar fi avut mai multe
posibilităţi.
Succesul nu este un fenomen care vine pe neaşteptate. Pentru
a reuşi trebuie să muncim foarte mult şi să avem anumite
calităţi indispensabile reuşitei ca fermitate, risc, bunăvoinţă,
încredere în propriile forte, finalitate.
Orice persoană trebuie să stăpânească anumite
capacităţi de bază: capacitatea de a lua cuvântul (cu
succes) într-o anumită ocazie, în public şi capacitatea
de a expune propriile idei în scris.
Mulţi oameni, de altfel inteligenţi şi pregătiţi, se
găsesc în dificultate când trebuie să înfrunte aceste
situaţii.
 Condiții ale succesului în afaceri
– Implicarea personală şi calităţile antreprenorului
De cele mai multe ori, activitatea pe care o iniţiază antreprenorul îi este acestuia
foarte bine cunoscută, poate reprezenta chiar o pasiune a sa. Ca urmare, cel puţin la
început, el se poate implica direct în oricare dintre componentele sau etapele
activităţii, poate lua decizii în cunoştinţă de cauză, poate interveni rapid pentru
corectarea eventualelor deficienţe.
– Calităţile personale ale antreprenorului
Toţi oamenii care au iniţiat afaceri de succes sunt înzestraţi cu spirit de întreprinzător,
cu dorinţa de a realiza ceva care să îi reprezinte, sunt curajoşi şi conştienţi de
responsabilităţile pe care şi le asumă, pragmatici, dar şi vizionari.
– Calitatea climatului organizaţional şi a relaţiilor interpersonale în interiorul firmei
Afacerile de succes sunt rezultatul unui efort comun al tuturor celor implicaţi în
realizarea lor. Succesul este în mai mare măsură dependent de selecţia competentă a
angajaţilor, de sistemul prin care sunt stimulate performanţele şi ataşamentul
personal al acestora, de măsura în care fiecare angajat ajunge să integreze activitatea
pe care o desfăşoară în firmă în propriul proiect de realizare personală.
– Proiectarea, planificarea, controlul şi evaluarea
continuă
Afacerile de succes sunt afaceri bine conduse.
Antreprenorul, împreună cu echipa sa, supraveghează
continuuu fluxurile materiale, financiare şi
informaţionale din interiorul firmei, precum şi cele dintre
firmă şi partenerii externi.
– Orientarea către satisfacerea cerinţelor pieţei
– Respectarea normelor legale şi a celor de etică a
afacerilor
– Orientarea către comunitate şi cultivarea valorilor
parteneriatului
Reușita în afaceri depinde următoarele aspecte

1. Motivația dezvoltării unei afaceri de succes

2. Elemente esențiale într-o afacere: motivația, ambiția,
determinarea.
3. Piloni de bază pentru asigurarea succesului- Pentru ca
o afacere să fie una de succes trebuie ca atât la debutul
ei, dar și pe parcursul activităților economice întreprinse
să se țină cont de nevoile societății în care trăim.
Mai mult decât atât, este absolut necesar ca afacerea să se
adapteze nevoilor implicite, prin ceea ce produce sau vinde.
 CAPITOLUL V RESUSITA- OBIECTIVUL
URMĂRIT DE OAMENII DE AFACERI
Reușita este visul oricărui competitor. A reuși este
echivalent cu a învinge. Toți câștigătorii împărtășesc
pasiunea de a reuși și se înscriu în același proces de
progres aderând la aceași logica a reușitei, bazându-se pe
aceași dinamică, urmărind propria excelența și fiind
animați de aceași idee: optimizarea propriilor performanțe.
Succesul adeseori este prevăzut ca un minim al reușitei.
Succesul în afaceri se referă la activitățile finalizate cu
reușite incontestabile, în raport cu o serie de criterii
acceptate de comunitatea oamenilor de afaceri.
Fenomenul succesului este complex și presupune trei
dimensiuni:
1.obiectul succesului: care în cazul nostru este
afacerea;
2.subiectul succesului: oamenii de afaceri și/sau
firmele lor;
3.evaluatorii succesului: publicului consumator,
oamenii de afaceri înșiși, instituții care au asemenea
responsabilități sau care îți asumă asemenea
responsabilități cum ar fi presa.
Modele de succes
 CONCLUZII
Într-o economie de piaţă în care avem de-a face cu o
concurenţă acerbă, creşterea competitivităţii devine o condiţie
esenţială pentru existenţa firmelor producătoare de bunuri sau
prestatoare de servicii. Performanţa realizării obiectivelor
depinde de adaptarea permanentă a traiectoriilor prin care
întreprinderea trebuie să răspundă condiţiilor pieţei şi
pretenţiilor consumatorilor prin calitate şi inovaţie.
Succesul nu este un fenomen care vine pe neaşteptate. Pentru
a reuşi trebuie să muncim foarte mult şi să avem anumite
calităţi indispensabile reuşitei ca fermitate, risc, bunăvoinţă,
încredere în propriile forte, finalitate.
 BIBLIOGRAFIE
1.Nestian Andrei Stefan, Realizarea de planuri de
afaceri si de marketing in vederea dezvoltarii
afaceriilor, disponibil online www.cityaudit.ro
accesat la data de 10.07.2013
2.Sasu C. , Initirea si dezvoltarea afacerilor, Polirom,
Iasi, 2003
3.Nica P. Iftimescu A.,Management. Concepte si
Aplicatii, Sedcom Libris, Iasi,2003
4. http://micra-interlog.ro