ediția

2019
Romania
Ghidul profesioniștilor în sănătate și securitate în muncă

www.govnet.ro
 NOU

PROTECȚIE LA TĂIERE
MEDIU ULEIOS
LUCRĂRI DE PRECIZIE

Siguranță, confort
și durabilitate sporite

Contact :
KRYTECH 582 KRYTECH 585
Alin Moldovan
Country manager Romania & Bulgaria
Mob : +40 732 881 501
Fax : + 33 1 49 64 24 29
www.mapa-pro.com

SUMAR
6 Cum obținem transformarea HSE de la reactiv la proactiv?
8 Ce se poate face pentru a spori siguranța la locul de
muncă
10 Importanța unui concept eficient de securitate la incendiu
14 Rolul profesioniștilor în domeniul SSM pentru schimbarea
culturii de siguranță
15 De ce avem nevoie de lideri și manageri HSE autentici
16 Comportamentul inconștient - pro și contra
18 Din experiență proprie, cum considerați că vă
sprijină legislația națională în domeniu pentru asigurarea și
implementarea programelor în materie de sănătate și securitate
în muncă? Care ar fi schimbările sugerate și necesare? Cum
vedeți colaborarea și parteneriatul cu autoritățile din domeniul
SSM?
26 Despre respectarea regulilor SSM
28 SSM ca Partener de Afaceri - Provocări ale tranziției către
modelul Partener de Afaceri
32 Care sunt cele mai eficiente abordări în asigurarea
securității la locul de muncă? De la ce nivel trebuie să
pornească mesajele pentru o cultură sănătoasă și sigură cu
privire la siguranța mediului de lucru?
38 Importanța echipamentelor de protecție
39 Despre greieri, avioane şi demoni…
42 Cum învățăm din incidente
48 Care sunt rezultatele măsurabile ale abordării corecte a
securității la locul de muncă în compania dumneavoastră? Aveți
date ale rezultatelor implementării unor programe de sănătate și
securitate la locul de muncă?
54 Telemunca - Risc și conformare versus beneficii
57 Analiza și îmbunătățirea comportamentului nesigur la locul
de muncă
58 Aplicarea principiilor securității și sănătății în muncă în
cazul telesalariaților
60 “Patologia” accidentului de muncă
62 Câte ceva despre ... cutremur
66 Securitatea și sănătatea în muncă în Armata României
68 Securitate și sănătate în muncă - aspecte specifice
activităților polițienești
70 Considerați că măsurarea performanței prin numărul
accidentelor de muncă sau numărul acțiunilor de prim ajutor
acordat este o abordare corectă?
76 „Stil pompieristic”
78 Prevenirea - principalul nostru obiectiv
79 Cum vă asigurați că în cadrul companiei dumneavoastră
cultura de sănătate si securitate la locul de muncă nu rămâne
doar un proiect pe hârtie? Ce tehnici de implementare
funcționează cel mai eficient?
2019 edition
Romania
86 Managementul SSM al subcontractorilor pe șantier
88 Cum arată programul tău de gestionare a contractanților?
90 Dezvoltarea programelor de securitate bazate pe
comportament
92 De ce raportarea incidentului este critică?
93 Accidente în spații închise
94 Lucrul la înălțime în apropierea liniilor electrice
97 Este foarte important ca angajații să aibă acces la
cultura HSE a companiei și să contribuie, pe cât posibil, la
îmbunătățirea ei. Cum stimulați performanța și angajamentul
proactiv al angajaților în materie de sănătate și securitate în
muncă?
102 Siguranţa proceselor – riscul de a nu vedea pădurea din
cauza copacilor
104 Accidentele de muncă și reputația companiilor
106 Managementul substanțelor chimice
108 Prevenirea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire
profesională – prin realizarea unei mentenanțe preventive și
alegerea de echipamente de muncă adecvate lucrărilor
112 Care sunt beneficiile pe termen lung ale utilizării unor
echipamente adecvate în activitatea angajaților dumneavoastră?
117 Implementarea economiei circulare și exemple de
aplicabilitate în industria de oțel
120 Prevenirea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire
profesională – Safety Trigger Score & Quick Risk Prediction
122 Care considerați că sunt cele mai periculoase sintagme și
abordări în domeniul sănătății și securității în muncă?
126 Managementul safety al furnizorilor
128 Conștientizarea Securității – opțiune sau necesitate?
129 Care sunt principalele provocări în protecția mediului
din România și ce modalități de abordare pot fi eficiente în
îmbunatățirea acestui domeniu de activitate? Puteți să dați
exemple de bune practici în activitatea de implementare a
strategiei de protecție a mediului din cadrul companiei în care
activați? Care sunt beneficiile imediate sau cele pe termen lung
ale unei strategii coordonate și a investițiilor în programele de
protecție a mediului?
136 Who’s Who in HSE
152 Inspectoratele Situații de Urgență
156 Inspectorate Teritoriale de Muncă

Bd. Lacul Tei, nr. 31-33, Sector 2, București, România

Tel: +40 372 900 670, E-mail: office@govnet.ro
www.govnet.ro, www.whichlawyer.ro Romania’s Business News Gate

Publisher Senior Development Associate Marketing Executive

Adrian Ion Ileana Georgescu Mihaela Dumbrava

Business Development Manager Project Coordonator Design by

Magda Ion Diana Nicolescu Ocean2000

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă, prin orice mijloace, fără permisiunea prealabilă a Govnet Mediacom. Orice păreri sau opinii
prezentate în această publicație sunt numai cele ale autorului și nu reprezintă neapărat cele ale companiei din care face parte, cu excepția cazului în care este citat direct în material. Copyright 2019.
 ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE
Te l : + 4 0 2 1 6 6 8 4 0 6 4

E-mail: cerva.comenzi@cerva.com w w w. c e r v a . c o m

MISIUNEA NOASTRĂ ESTE SĂ FURNIZĂM SIGURANȚĂ TUTUROR UTILIZATORILOR

DIN ROMÂNIA, PRIN ECHIPAMENTE ȘI SOLUȚII DE PROTECȚIE,
DEOARECE CREDEM CĂ OAMENII TREBUIE SĂ FIE PROTEJAȚI ATUNCI CÂND
FAC ACTIVITĂȚI CE PREZINTĂ UN RISC PENTRU SĂNĂTATEA LOR.

PENTRU CĂ TOȚI AVEM DREPTUL SĂ NE SIMȚIM ÎN SIGURANȚĂ!

 Romania
CUM OBȚINEM
TRANSFORMAREA HSE
DE LA REACTIV
LA PROACTIV?
M anagerii joacă un rol esențial în
promovarea unei culturi proactive de
siguranță.
Managementul sănătății și siguranței,
la fel ca toate funcțiile de conducere,
implică o conducere activă de sus.
Managerii, în special la nivelurile
superioare, joacă un rol integral în
organizarea sănătății și securității
și sunt responsabili de realizarea și
implementarea politicilor și obiectivelor.
În structurile organizaționale, managerii
asigură legătura dintre consiliu și forța
de muncă pentru o comunicare efectivă
descendentă și ascendentă. Acestea au
un efect direct asupra modului în care
sănătatea și siguranța sunt percepute de
cei pe care îi gestionează și, prin urmare,
sunt vitali în influențarea culturii de
sănătate și siguranță a unei organizații.
Gestionarea deficitară a problemelor
de sănătate și siguranță are implicații
financiare pentru întreprinderi.
Practicile slabe de management reactiv
includ comunicarea neclară, lipsa de
sprijin și direcție și costul inutil a multor
ore care au fost pierdute de angajați.
Managerii trebuie să demonstreze o
atitudine pozitivă față de sănătate și
siguranță, astfel încât să se încadreze în
ierarhia cu personalul lor. O abordare
proactivă a sănătății și securității este
mai rentabilă decât abordarea reactivă a
rezultatelor eșecului.
CARE ESTE CULTURA DE SĂNĂTATE ȘI
SIGURANȚĂ A UNEI ORGANIZAȚII?
Cultura unei organizații este o reflectare
a modului în care funcționează
organizația. Descrie cum, unde, cine,
când și de ce o organizație operează
într-un mod anume. Efectiv - cum se fac
lucrurile. Pentru a promova o cultură
proactivă pentru sănătate și siguranță,
toată lumea din organizație trebuie să
6
înțeleagă ce se înțelege prin „cultură de
sănătate și siguranță”.
Cultura unei organizații contribuie foarte
mult la performanțele sale de sănătate
și siguranță. Dovada indică faptul că
organizațiile de succes au dezvoltat culturi
pozitive care promovează bune practici
de sănătate și siguranță. A avea un sistem
bun de gestionare a sănătății și securității
poate merge într-un anumit fel pentru a
pune bazele dezvoltării unei culturi bune,
dar merge mult mai profund decât atât.
Cultura proactivă și pozitivă pentru sănătate
și siguranță întruchipează o combinație de
factori:
conducere vizibilă și angajament de la
toate nivelurile din organizație;
dovadă vizibilă a faptului că investițiile
sunt făcute în sănătate și siguranță, inclusiv
furnizarea de resurse adecvate, instruire etc.;
buna cunoaștere și înțelegere a sănătății
și securității în întreaga organizație;
definirea clară a culturii dorite și a ceea
ce este necesar tuturor pentru realizarea ei;
acceptarea pe toate nivelurile că este o
strategie pe termen lung care necesită efort
și interes susținut;
gestionarea priorităților concurente cu
sănătatea și siguranța (producția);
abordare proactivă care permite
oportunități de implicare semnificativă
a forței de muncă în toate elementele de
sănătate și siguranță.
Trebuie menționat că este dificil să
îmbunătățim direct cultura, dar acest
lucru se poate realiza prin îmbunătățirea
factorilor care influențează cultura de
sănătate și siguranță - iar managerii joacă
un rol esențial în realizarea acestui aspect.
Managerii pot contribui la promovarea
unor abordări proactive în materie de
sănătate și siguranță, conducând, de
exemplu, comunicarea și implicarea eficientă
cu personalul și încurajarea unei culturi
proactive.
EXPERTS PLATFORM
VLĂDUȚ STOICA
RESPONSABIL HSE
CIE MATRICON
STIL DE CONDUCERE
Managerii comunică convingerile care
stau la baza politicii unei organizații
prin comportamentul lor individual
și practicile lor de management. Rolul
unui manager nu ar trebui să fie limitat
doar la direcționarea lucrărilor și la
monitorizarea respectării regulilor și
reglementărilor, ci ar trebui să arate
inițiativă și proactivitate. Managerii
care acționează ca lideri încurajează
sugestiile, motivează și se angajează
cu personalul lor pentru a rezolva
provocările de sănătate și siguranță.
Aceasta are un efect general asupra
influențării proactive a culturii de
sănătate și siguranță.
Comunicarea proactivă a managerilor
se poate realiza prin întâlniri periodice
planificate, discuții față în față,
informări despre sănătate și siguranță.
Implicarea activă în sănătate și siguranță
permite personalului să își asume
responsabilitatea pentru sănătate și
siguranță, ceea ce reprezintă un pas
pozitiv către prevenirea și controlul
pericolelor.
MONITORIZAREA PROGRESULUI
ȘI URMĂRIREA PERFORMANȚEI
Revizuirea și monitorizarea continuă a
performanței în materie de securitate
și sănătate este un mod proactiv de
evaluare a culturii de sănătate și
securitate într-o organizație și un mijloc
de îmbunătățire a proceselor existente.
Managerii ar trebui să rețină că este
nevoie de timp pentru a dezvolta o
bună cultură în materie de sănătate și
securitate și poate fi pierdută ușor și într-
un timp mai scurt decât a fost nevoie
pentru realizarea ei. Culturile de sănătate
și siguranță evoluează în permanență și
este necesar efort continuu pentru a se
asigura că schimbările sunt pozitive.
Systems for functional safety:
SAFETY, NOW AVAILABLE FOR TAKE OUT.

Sometimes, you need something quick, uncomplicated and affordable. Something like takeout. Like a
comprehensive safety solution, for example. With SICK safety systems. Everything you need if time, designers,
workshops and extensive safety expertise are in short supply. In the package: your safety solutions, ready to use.
Simple and quick to implement to save you time. With legal certainty and compliance. Equipped with our certified
systems, you will comply with the relevant legal safety requirements and standards. It goes quickly for you. And
smoothly. Shake on it. We think that‘s intelligent. www.sick.ro
 Romania
CE SE POATE FACE PENTRU
A SPORI SIGURANȚA
LA LOCUL DE MUNCĂ
A tunci când vorbim de siguranță în
România, trebuie să ne gândim atât la cea
din afara fabricii cât și la cea din fabrică.
Din punctul meu de vedere, înainte de
siguranță la locul de muncă, există un pas
important, definitoriu, care se desfășoară
pe o perioadă îndelungată de timp și care
are un impact uriaș asupra conceptului
de siguranță. Este vorba despre formarea
LAURA adultului sănătos, care să crească și să
ORDEANU se dezvolte armonios atât din punct de
IMS & HS vedere fizic cât și mental. Astfel, ar trebui
MANAGER să existe o serie de programe care să se
DE’LONGHI desfășoare pe o perioadă lungă de timp,
ROMÂNIA începând cu grădinița și finalizându-se cu
învățământul superior/școala profesională,
și care să trateze subiecte cum ar fi:
8
EXPERTS PLATFORM
Primul ajutor;
Prevenirea și stingerea incendiilor;
Alimentația sănătoasă;
Mediul inconjurâtor: colectarea seperată
a deșeurilor, activitățile de împădurire,
reutilizarea, protejarea florei, faunei, apelor
și solului;
Grija față de aproapele nostru;
Gândirea critică;
Încurajarea exprimării opiniei;
Observarea înclinațiilor individului și
încurajarea alegerii unui domeniu care i s-ar
potrivi;
Frica de a greși;
Alfabetizarea populației;
Dezvoltarea durabilă, etc.
Odată atinse aceste subiecte, individul
devine mult mai familiarizat cu ele, iar
procesul de integrare, la noul loc de muncă
este cu mult ușurat.
Să nu uităm că de cele mai multe ori
petrecem mai mult timp la lucru decât acasă!
 Romania
IMPORTANȚA
UNUI CONCEPT
EFICIENT DE
SECURITATE LA
INCENDIU
E
vident, titlul articolului este un truism
intenționat; cine ar vrea ca soluția propusă de el
pentru securitatea la incendiu a unui obiectiv să
nu fie eficientă?
Să nu ne grăbim însă cu afirmațiile și să încercăm
să „desfacem” mai atent această afirmație, punct
cu punct, în condițiile realității din România
de astăzi! O să putem vedea astfel care sunt
obstacolele și unde ar trebui intervenit astfel încât
conceptele de securitate la incendiu să prezinte un
grad maxim de eficiență.
Conceptul de securitate la incendiu care se va
aplica unui obiectiv este descris în Scenariul
de Securitate la Incendiu (SSI). În prezent, în
România, SSI este făcut în conformitate cu
Legislația PSI în vigoare. Legislația aceasta este
formată din mai multe legi, normative, OMAI-uri
și multe încă alte tipuri de reglementări care există
în paralel la noi - emise la diverse date, care nu se
potrivesc perfect unele cu altele și, în plus, sunt
supuse interpretărilor diferite ale ISU teritoriale.
În aceste condiții, mai poate cineva garanta
10
EXPERTS PLATFORM
coerența acestui întreg corp legislativ în ceea ce
privește actualizarea corectitudinii lor tehnice
precum și a hotărârilor diverselor ISU teritoriale
care se iau în baza lui? Toate afirmațiile din aceste
documente mai sunt „la zi” din punct de vedere al
practicii mondiale referitoare la comportarea la
foc a obiectivului la care se referă analiza? Și dacă
NU, care ar trebui să fie poziția corectă pe care ar
trebui să o adopte un autor de SSI?
La limită, există azi în România două metode de
abordare a securității la incendiu:
normativă, statistică - cea care respectă
„ad literam” toată legislația în vigoare, fără a-și
mai pune probleme de eficiență reală a acesteia
în situația dată - și care se aplică, fără a fi pusă
la îndoială de nimeni, în cea mai mare parte a
cazurilor pe baza unor reglementări statistice;
deterministă, bazată pe ingineria securității
la incendiu, adică pe teste, analize și judecăți
inginerești în fiecare caz în parte - care se aplică
extrem de rar și nu este agreată de către organele
ISU. De ce? Din două motive simple:
EXPERTS PLATFORM Romania

a) pentru că nu au capacitatea tehnică de a verifica situația în care - după o expertiză corectă post
afirmațiile făcute și soluțiile prezentate; incendiu - concluzia anchetei să indice greșelile
b) pentru că nici nu vor să își asume din SSI-ul aprobat de ISU drept cauză a incendiului
responsabilitatea acestor soluții care contravin sau și mai rău, să poarte răspunderea consecințelor
regulamentelor (uneori depășite) cu care s-au grave de pierderi (materiale și umane) ale acestuia?
obișnuit să lucreze; e mai comod și mai sigur - Să ne gândim numai la incendiul de la clădirea
din toate punctele lor de vedere - să nu calce „pe Armenească, de la clubul COLECTIV, ș.a.
alături”. Aici ne aflăm pe un alt palier al responsabilității
Poziția adoptată de autorul SSI a fost și este în domeniu; subiect pe care l-am abordat de
esențială în situația în care se află acest domeniu nenumărate ori în materialele mele anterioare
azi. În situația în care are îndoieli asupra eficienței și care viza necesitatea unei noi împărțiri a
soluției care ar rezulta din respectarea „în orb” responsabilităților în domeniul securității la
a prevederilor legale actuale, autorul SSI, care se incendiu în România. Nu este intenția mea să
presupune că este un profesionist adevărat, are la îl dezvolt iar aici, dar nu pot să nu subliniez,
îndemână două poziții: încă o dată, că până nu se va schimba actuala
să renunțe (total sau parțial) la soluția propusă situație în domeniu (în care ISU se află în
de el și să accepte întocmai, prevederile legale - ca conflict de interese), aceasta va conduce mereu
să nu aibă probleme la avizarea de către ISU, a la incendii majore lăsate „în coadă de pește”, spre
documentației întocmită de el; nemulțumirea opiniei publice și pătarea imaginii
să își apere soluția și să înceapă o bătălie de ISU.
adrese cu reprezentanții ISU, pentru a-i convinge Simplificând la maximum situația existentă azi
de corectitudinea soluției sale care nu respectă în domeniul securității la incendiu din România,
100% legislația în vigoare și, în final, să reușească pot afirma cu deplină responsabilitate că există
chiar să își impună punctul său de vedere. două cauze majore care sunt la rădăcina tuturor
Care va fi calea aleasă disfuncționalităților domeniului
de el? Întrebarea este și care, din păcate, se
retorică în 99% dintre intercondiționează:
Cu toate că titlul ”Leadership
cazuri: decât să se prima este cadrul legal
în HSE” poate fi interpretat
pună rău cu organele care facilitează (posibila)
simplu ca și o componentă a
ISU de avizare, să lipsă de responsabilitate a
calităților unui manager de
își nemulțumească autorilor de SSI, întrucât
success contemporan, istoria ne
clientul (care nu responsabilitatea finală
amintește că marii lideri ai lumii
înțelege aceste aspecte aparține totuși ISU - care ARH. HORIA
au avut această calitate fară de
și reclamă întârzierea în și-au arogat singuri dreptul MIHAI
care nu am cunoaște civilizația
obținerea avizelor), să „i de „ultimă semnătură” pe NICOLESCU
așa cum este ea astăzi.
se ducă buhul” în piață SSI și, implicit, de primă NFPA, ASI
că nu obține avizul ISU responsabilitate în caz de eșec.
rapid etc. - autorul nostru În această situație și pe cale de
de SSI va face compromisul consecință, autorii de SSI nu mai sunt
cu diavolul și „va închide ochii” la posibila lipsă de forțați să fie cei mai performanți tehnic („dacă tot
eficiență a soluției, zicându-și - pe bună dreptate nu răspunzi, de ce să-ți mai pierzi timpul și energia
- că nu este el acela care va fi primul tras la pentru o informare tehnică cât mai actualizată?”)
răspundere în cazul unui posibil incendiu care ar și de aici scăderea performanțelor lor tehnice care
putea dovedi carențe tehnice (grave) în alcătuirea va conduce rapid, pe ansamblul domeniului, la
conceptului de securitate la incendiu al obiectivului scăderea eficienței acestor SSI-uri cu consecințele
- concept materializat în SSI-ul semnat de el dar care se văd la noi în ultimii ani;
aprobat - în final - de ISU. a doua este o consecință a primei: lipsa de
Asta pentru că, atâta vreme cât ISU are ultima responsabilitate a autorilor de SSI-uri - indusă de
semnătură de aprobare și însușire al SSI, firesc actuala legislație - conduce la o scădere generală a
este ca ISU să fie primul tras la răspundere privind performanțelor, dar și la o relaxare a concurenței
greșelile de concepție ale SSI (și în particular pe acest sector al domeniului, aspect care și el
fie spus: ați întâlnit, în practica dumneavoastră, favorizează scăderea eficienței acestor SSI-uri.

11
 Romania
Mai putem adăuga aici și soluțiile bizare găsite de
IGSU la condițiile de criză de personal pe care o
acuză:
afișarea la loc vizibil pe unele clădiri a unor
avertismente privind nerespectarea legislației
PSI în vigoare de către clădirea respectivă - adică
„neasumarea și pasarea responsabilității conferite
lor prin lege” sau
relaxarea cerințelor pentru întocmitorii SSI
- (scăderea nivelului de competență de la expert
la verificator) - tocmai în momentul în care,
așa cum am văzut, se cere o întărire a nivelului
profesional al acestora.
Aceste soluții dovedesc neînțelegerea profundă a
responsabilității majore cu care acest organism a
fost învestit de către stat în domeniul asigurării
siguranței cetățenilor!
Revenind la importanța structurării unui
concept eficient de securitate la incendiu pentru
fiecare obiectiv analizat, rezultă cu evidență că
împlinirea acestui deziderat (în lumina celor
spuse până acum) comportă mai multe aspecte:
1) profesionalismul verificatorului/expertului
care alcătuiește SSI;
2) discernământul acestuia în fiecare caz,
privind justificarea măsurilor propuse în raport
cu importanța obiectivului și cu nivelul pagubelor
posibile (materiale și umane) în cazul unui
„incendiu de proiect” (incendiul cu cele mai mari
pagube, materiale și umane, posibil);
3) informarea „la zi” a acestuia cu toate noutățile
domeniului pe plan mondial - atât tehnologice cât
și teoretice - aplicabile și la noi;
4) onestitatea absolută a acestuia, indiferent
de presiunile și „tentațiile” care s-ar exercita
dinafară.
Ce poate fi făcut într-o primă urgență? O soluție
rapidă și care să se poată constitui într-o variantă
alternativă acceptabilă temporar și într-un mod
satisfăcător poate fi luarea în calcul a următoarei
proceduri: un concept eficient de securitate la
incendiu pentru un obiectiv analizat trebuie
să poată răspunde, succesiv și afirmativ, unei
succesiuni de trei întrebări, respectiv:
Au fost prevăzute toate măsurile posibile ca un
incendiu să nu poată apărea?
Dacă un incendiu a apărut totuși, au fost
prevăzute toate măsurile posibile pentru ca acesta
să nu se extindă?
NOTĂ: PENTRU CEI INTERESAȚI ȘI CARE ÎNCĂ
NU LE-AU VĂZUT, TESTELE POT FI URMĂRITE LA
12
EXPERTS PLATFORM
Dacă incendiul totuși a apărut și s-a extins, au fost
prevăzute toate măsurile posibile pentru limitarea
la minim a pagubelor (materiale și umane)?
Acest set de trei întrebări alcătuiește așa numitul
concept de „apărare în adâncime”, utilizat pe
larg în alcătuirea scenariilor de securitate la
incendiu în domeniile cu cele mai stricte cerințe:
industria aeronautică și industria nucleară. Puteți
încerca să îl aplicați și la scenariile întocmite de
dumneavoastră; veți obține rezultate extrem de
interesante!
Spuneam mai sus că: informarea „la zi” cu toate
noutățile domeniului pe plan mondial - atât
tehnologice cât și teoretice - este esențială! Insist
asupra acestui aspect întrucât am constatat - în
cei peste 45 de ani de activitate - că pătrunderea
și diseminarea noutăților între specialiștii români
este încă extrem de lentă.
În încheiere aș vrea să vă propun un experiment
simplu, referitor la acest aspect. Una dintre
dilemele clasice ale domeniului siguranței la
foc este următoarea: într-o clădire dotată și cu
sprinklere și cu trape de evacuare a fumului, în
caz de incendiu cine trebuie să pornească primele:
trapele sau spinklerele? Răspunsurile sunt diferite
dar, poziția oficială (conformă cu legislația
noastră învechită) este: sprinklerele!
Aceasta, în pofida faptului că această „dilemă” a
fost tranșată în Occident încă din 1998, când au
avut loc faimoasele teste de la GAND (Belgia),
organizate împreună de pompierii francezi și
germani. Aceste 5 teste au lămurit definitiv
problema iar concluzia lor a fost indubitabilă:
În caz de incendiu, primele trebuie acționate
trapele de evacuare a fumului, pentru limpezirea
„câmpului de operații” echipelor de intervenție!
Ar mai fi un singur element de spus: testul a
avut loc în 1998 (acum 21 de ani!). Am prezentat
de atunci mereu acest film la ISU și la diferite
simpozioane din țară. Efectul îl știți este confuzia
de azi între autorii de SSI!
 Romania
ROLUL PROFESIONIȘTILOR ÎN DOMENIUL SSM PENTRU
SCHIMBAREA CULTURII
DE SIGURANȚĂ
V oi începe prin a nuanța mai pronunțat
termenul de profesionist SSM, întrucât
implicațiile acestui rol duc spre definiția mai
concludentă de profesionist HSE. El este liantul
între management și lucrători, între aceștia și
legislație. Apoi luăm cele trei elemente și le punem
față în față cu departamentul financiar. Pare o
ecuație simplă, nu? Profesionistul HSE aliniază
legislația, o împarte corespunzător în norme,
RADU SIRETEANU decizii, hotărâri, instruiri și referate de bugetare și
SHE OFFICER toată lumea este în siguranță.
DSM NUTRITIONAL Realitatea însă este oglindită de comportamentul
PRODUCTS ROMÂNIA și percepția fiecărui segment organizațional:
management, angajați, financiar. Adică vorbim
despre cultura de siguranță.
Atunci când vorbim despre rolul profesionistului
HSE, trebuie să înțelegem mai întâi bazele, debutul
acestuia într-o companie. Pentru că indiferent de
nivelul de experiență acumulat în domeniu, cel
mai mult contează modul în care acesta reușește să
personalizeze abordarea din punct de vedere al
siguranței.
În calitate de profesionist, sunt conștient de faptul că
fiecare decizie pe care o iau trebuie să se raporteze
la interacțiunea eficientă cu angajații, decizie care
va avea impact în activitatea lor profesională.
Schimbarea culturii privind siguranța, într-o
companie, nu vine prin impunere. Un profesionist
în domeniu trebuie să stăpânească bine cel puțin
două calități: planificarea și dialogul. Siguranța în
muncă nu are manual de utilizare. Ea se dezvoltă și
se conștientizează doar atunci când identifici etapele
unei activități și aplici măsurile înțelese de angajați.
Ați observat probabil că am pus accentul pe câteva
cuvinte. Odată cu experiența în acest domeniu,
am dezvoltat o definiție personală a rolului meu în
cadrul companiei.
Profesionistul HSE este acela care știe că dialogul
contribuie la identificarea comportamentului angajaților
atunci când ia o decizie, putând astfel să planifice
aplicarea unor măsuri de siguranță personalizate, astfel
încât aceștia să perceapă schimbarea ca o îmbunătățire a
condițiilor de muncă.
Această abordare se va dovedi a fi o rețetă bună,
mai ales într-un mediu de lucru în care termenul
de schimbare generează o reacție imediată de
respingere. Majoritatea angajaților îți vor spune,
direct sau nu, că ei nu își doresc acea schimbare,
14
EXPERTS PLATFORM
pentru că ei lucrează de mult timp așa și știu ei mai
bine cum să lucreze. Percepția lor poate fi alta, în
condițiile în care le demonstrezi, uneori chiar și
prin puterea exemplului, că propunerea ta aduce un
plus în activitatea lor. Ceea ce vreau să transmit de
fapt este că, de exemplu, nu este de ajuns să citești
caracteristicile unor echipamente individuale de
protecție. Probează acel EIP și găsește elementele
care îl fac diferit de cel existent.
Am activat 14 ani la un hotel de top din București,
iar acum lucrez la o fabrică de top în nutriția
animalelor, atât în țară cât și în lume. Aceste
două medii de lucru mi-au demonstrat că dacă
profesionistul HSE nu interacționează activ cu
grupul, pentru care trebuie să îmbunătățească
măsurile de siguranță, atunci schimbarea poate
genera riscuri suplimentare.
Profesionistul HSE nu trebuie să se rezume doar
la ședințe de instruire în sală și la filmulețe video.
Internetul este un instrument care aduce multe
informații angajaților, iar ședințele pot deveni
monotone și nu își mai ating scopul, pentru că
angajatul va avea senzația că nu învață nimic nou.
Noutatea, pentru ei, apare atunci când realizează
faptul că rolul tău este de a le împărtăși modul prin
care ei pot înțelege mai ușor de ce aplică măsurile
de siguranță. Pentru că până în prezent ei aflau doar
cum să o facă.
Un instructor auto bun nu te învață doar regulile de
circulație, îți explică și de ce este bine ca atunci când
vrei să schimbi banda de mers la stânga să te uiți și
peste umăr: oglinzile auto au un unghi mort.
Așadar, cultura siguranței în muncă se va schimba
în momentul în care profesionistul HSE va fi
profesor, instructor, prieten, sudor, manipulant
marfă, contabil sau orice altă meserie, la momentul
oportun și cu scopul de a îmbunătăți siguranța în
muncă. Acesta este rolul lui, pentru că profesionistul
HSE este acela care știe că dialogul contribuie la
identificarea comportamentului angajaților atunci când
ia o decizie, putând astfel să planifice aplicarea unor
măsuri de siguranță personalizate, astfel încât aceștia să
perceapă schimbarea ca o îmbunătățire a condițiilor de
muncă.
Rolul în schimbarea culturii de siguranță îl vei
afla la final și va fi diferit, în funcție de cum ai fost
perceput de management, angajați și financiar,
dincolo de profesionistul HSE.
EXPERTS PLATFORM
DE CE AVEM NEVOIE DE
LIDERI ȘI MANAGERI
HSE AUTENTICI
A
cum multi ani, mă aflam în fața unor studenți
de la Facultatea de Pompieri din București. Și
le-am spus o poveste care sună cam așa:
„Fiecare dintre voi, după câteva luni,
veți fi ofițeri de pompieri și, împreună
cu subordonații voștri, veți salva vieți și
bunuri materiale. Din foc, de la inundații,
după cutremure, după accidente auto și alte
grozăvii. Veți fi acolo, pentru a-i ajuta pe
semenii voștri. Haideți să luăm pe unul dintre
CONSTANTIN dumneavoastră, și să vedem programul lui
POPA de dimineață, peste 12 luni de acum. Cel mai
EXPERT HSE probabil vă veți trezi dis-de-dimineață, faceți
un duș, luați un mic dejun copios (că între
noi fie vorba, este singura masă a zilei de care
ești sigur), vă îmbrăcați în uniformă, apoi o
luați pe jos spre serviciu, pentru că locuiți
în apropierea subunității de intervenție în
situații de urgență. Ajungeți la un semafor,
vedeți câțiva oameni, pietoni, care trec pe
roșu. Ați fi putut să le atrageți atenția, dar
nu o faceți (treaba lor, vorba aceea: fiecare
pasăre pe limba ei piere). Preferați să dați din
cap a dezaprobare, dar nu faceți nimic. Acei
oameni, care azi trec pe roșu, mâine vor face
la fel și poate mâine îi va lovi cineva. Dar azi,
au avut noroc. Vine culoarea verde, treceți
frumos intersecția și mergeți la serviciu,
unde începeți să salvați vieți. Pare ciudat, dar
așa gândesc mulți. Azi sunt așa, mâine sunt
altfel. Devin Superman doar după ce îmi pun
chiloții peste pantaloni. Nu am început încă
programul, înseamnă că e ok să nu salvez
vieți, încă. Aici intervine autenticul. Dacă ești
salvator, ești tot timpul”.
Nu doar când sună alarma. Sau când a venit
presa. Sau când îmi cere legea. Sau când vine
controlul. Sau când îmi cere șeful. Sau după ce
am avut de curând un accident în companie.
Ești lider și manager HSE? Fii tot timpul lider
și manager HSE, arată că îți pasă tot timpul!
Nu doar acasă, nu doar la serviciu! Copilul
tău ar trebui să știe să se țină de balustradă
Romania
când urcă o scară. Tu ar trebui să taxezi orice
greșeală care pune oamenii în pericol, chiar
dacă e vorba de oamenii altei firme, undeva
pe stradă, pe care îi vedeți că plachează cu
polistiren un bloc de locuințe, urcându-se
pe schelă fără centură, fără cască etc. Fiți
autentic, arătați că vă pasă. Ce e în gușă e și
în căpușă. Taxează greșeala, nu taxa oamenii!
Sesizezi diferența?
Poate va fi greu la început, dar știți ce se va
întâmpla la un moment dat? Nu veți mai lucra,
pentru că nu veți mai vedea totul ca fiind o
muncă. Ajuți oamenii și compania, te bucură
acest lucru și mai ești și plătit pe deasupra!
Angajații de care ai grijă sunt, cumva, la
fel cum sunt copiii tăi. Ai grijă de ei, dă-le
indicații, ghidează-i, stai cu ei, întreabă-i,
arată-le că îți pasă! Două servicii alcătuiesc
coloana vertebrală a unei companii: calitatea
(quality) și HSE. Acolo ai nevoie de lideri
autentici, dacă vrei să lucrezi corect asupra a
ceea ce se cheamă safety culture.
Deci, de aceea, avem nevoie de lideri autentici.
Pentru că altfel, coloana noastră vertebrală
devine, mai mult sau mai puțin, colon
vertebral.
E greu să găsești sau să crești astfel de lideri,
însă acest tip de lider este adevăratul salvator
de vieți.
Data viitoare, când depășiți viteza legală, când
vedeți pe cineva că traversează pe roșu, când
vedeți oameni în alte poziții periculoase și
nu interveniți, întrebați-vă cât de autentici
sunteți și faceți pași pentru a merge în direcția
bună. Veți zice: oricine depășește viteza legală
câteodată. Da, totul este greu. Oricine se mai
rătăcește din când în când. Dar păstrează
direcția! Și până la urmă, cu mindsetul
corespunzător, ajunge unde trebuie.
Un lider HSE autentic va aduce valoare în
orice mediu. Chiar și cu legislația asta stufoasă
și reactivă, cu negative de tot felul, venite de
peste tot.
15
 Romania
COMPORTAMENTUL
INCONȘTIENT
PRO ȘI CONTRA
P
entru început aș vrea să atrag atenția asupra unei
probleme cu care ne confruntăm toți cei care lucrăm
în domeniul HSE și anume limbajul. Limbajul HSE
are particularități din limba română, dar și din limba
engleză. În primul rând, denumirea HSE este greu
traductibilă în română. Unii dintre noi aleg să lase
așa, alții ne străduim să traducem cât mai corect,
conform realității românești: Sănătate Ocupațională,
Securitatea Muncii și Protecția Mediului. Problema
OVIDIU mare este la cărțile de vizită, ori scriem foarte mic, ori
CRISTUREAN păstrăm varianta originală. Sun multe alte exemple
SD&HSE dar eu mă voi opri la unul dintre ele:
MANAGER
“UNCONSCIOUS BEHAVIOR” (UB) –
MOL ROMÂNIA
“COMPORTAMENT INCONȘTIENT”
PETROLEUM
Acesta este un concept foarte interesant, în primul
PRODUCTS
rând pentru că are două utilizări total diferite, cu
conotații opuse.
Când vorbim de UB prin prisma obiceiurilor proaste,
cum ar fi condusul cu o singură mână, vorbitul
la telefon în situații de risc, neglijarea necesității
echipamentelor de protecție, UB poate amplifica
infinit amploarea riscului de accident. Este o problemă
asupra căreia trebuie să ne concentrăm atenția.
Cel mai întâlnit caz este atunci când atenționăm o
persoană în situație de risc și primim un răspuns de
tipul: “Fac asta de 20 de ani și nu am pățit nimic!”. Un
posibil răspuns ar putea fi: “Este corect ce spui, pentru
că accidentul ce poate apărea, și pentru care tu îți
asumi acest risc, este de cele mai multe ori fatal…deci
nu se poate întâmpla decât o dată!
Nu este deloc de neglijat acest adevărat fenomen, el
fiind cauza celor mai multe accidente de muncă. De
ce? Pentru că, în general, nu apare decât la lucrători cu
experiență mare, care fac același lucru de foarte mult
timp și care ajung să aibă un comportament greșit în
mod inconștient.
Pleacă de la acea sintagmă, atribuită de unii,
românilor, dar care se găsește de fapt în toată lumea și
ține de natura umană și de filozofia populară: “merge
și așa”, în engleză “no problem – it works anyway”.
Chiar dacă nu este neapărat legat de viața noastră
profesională, UB ne poate afecta în viața privată. Sunt
multe exemple, dar mă voi limita la câteva, uzuale, cu
care ne confruntăm cu toții, chiar dacă recunoaștem
sau nu: coborâtul scărilor la locuința noastră fără să
ne ținem de bară/parapet/mâna curentă; verificarea
16
EXPERTS PLATFORM
sms-urilor în timp ce conducem; trecerea pietoni
trecută fără asigurare prealabilă; utilizarea unui cuțit
la bucătărie fără să privim direct tăierea – TV-ul din
bucătărie e un plus; mersul în casă cu ochii în telefon
și multe alte lucruri, pe care le facem la fel, de multă
vreme și credem că nu se poate întâmpla nimic! O pată
de apă pe gresie, un conducător grăbit care nu respectă
regulile de circulație, un semafor nou apărut, un os
nevăzut în bucata de carne, un sertar deschis, sunt tot
atâția factori ce disturbă ordinea cu care noi suntem
obișnuiți și pot produce accidentări, uneori extrem de
grave.
VĂ ÎNTREBAȚI CÂND POATE AVEA
ACEST CONCEPT DE COMPORTAMENT
INCONȘTIENT ȘI CONOTAȚII POZITIVE!
Ei bine, în munca noastră de zi cu zi, prin acele
activități care ne “plictisesc” și ne sâcâie ori de câte
ori avem parte de ele, și anume instruirile periodice!
Repetarea, la nesfârșit, a unei instrucțiuni/reacții la un
anumit tip de risc, mărește șansele unei reacții corecte
în situații reale. Cu cât repetăm mai mult cum trebuie
să evacuăm clădirea, cu atât o vom face mai repede
atunci când un pericol real va apărea. De ce? Pentru că
oamenii în situații de pericol au tendința să “se piardă”,
să nu știe cum e mai bine să reacționeze, să nu știe în ce
direcție să o ia ca să fie în siguranță. Dacă reacția în caz
de urgență a fost repetată de foarte multe ori, atunci
acei oameni vor ști exact ce au de făcut, fără să se mai
gândească și să încerce să judece reacția optimă.
Cu mulți ani în urmă, am premiat un lucrător care
a oprit în șapte secunde o scurgere periculoasă, deși
avea de făcut patru operațiuni, la patru echipamente
diferite, aflate în patru locuri diferite, dar pe o rază de
aproximativ un metru. Când l-am întrebat cum a reușit
această performanță, mi-a răspuns că a repetat această
reacție de atât de multe ori, încă nu a trebuit să se mai
gândească. A făcut ce trebuie într-un timp foarte scurt.
Pentru mine, acesta este cel mai bun exemplu de a
demonstra că instruirile repetate pot avea o utilitate
extrem de pozitivă, deși produc comportamente
inconștiente.
De aceea instruirile trebuie luate în serios! Pentru ca
atunci când avem nevoie, să știm exact ce avem de
făcut, fără a trebui să ne gândim prea mult!
SAFE LIFE = românește: VIAŢĂ SIGURĂ
 Romania
Q&A
Din experiență proprie, cum considerați că vă
sprijină legislația națională în domeniu pentru
asigurarea și implementarea programelor în
materie de sănătate și securitate în muncă?
Care ar fi schimbările sugerate și necesare?
Cum vedeți colaborarea și parteneriatul
cu autoritățile din domeniul SSM?
Legislația națională din domeniu este aliniată
cu cea europeană, ceea ce este un lucru bun.
Din punctul meu de vedere, ea ar trebui să fie
suplimentată în zona normelor de aplicare cu
cerințe specifice, care să încerce să elimine
diferența de cultură din domeniul securității și
sănătății muncii.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
Legislația națională ne sprijină într-o măsură
relativ redusă, deoarece sunt multe situații ce
nu sunt adresate clar și concret. O schimbare
importantă, ar fi analizarea mai în detaliu a
situațiilor semnalate de specialiștii în domeniul SSM
și elaborarea unor măsuri pentru îndreptarea acestor
scăpări legislative. Colaborarea și parteneriatul cu
autoritățile este bună, dar trebuie dezvoltată și
consolidată mai mult.
MIHAI AUREL HORJEA -
BA GLASS ROMÂNIA
18
Q&A
Legislația națională în domeniu nu a suferit schimbări majore
în ultimul timp. Companiile internaționale, însă, au standarde
proprii de sănătate și securitate în muncă, care sunt mult mai
dezvoltate și acoperitoare în multe domenii și care asigură un
real suport în implementarea programelor SSM. De exemplu,
lucrul în spații închise – activitate care nu este acoperită de cerințe
locale legale clare, în schimb, standardele britanice oferă prin conținut
și exemple, o multitudine de informații ajutătoare pentru reglementarea
acestor activități. Un alt exemplu îl constituie componenta numerică
a serviciului intern de prevenire și protecție, în funcție de numărul
angajaților și nivelul de risc al activităților. Din punct de vedere legal,
nu sunt direcții clare care să acorde suport acestei structuri interne
(număr de lucrători desemnați la număr de angajați) în comparație cu
alte standarde europene, unde se fac referiri clare. Acest lucru permite
echipei de management să nu aibă o poziție clară și implicit să
subdimensioneze numeric serviciul intern de prevenire și protecție,
care se vede nevoit să implementeze parțial sau deloc programele de
sănătate și securitate în muncă. Părerea mea este că autoritățile române
ar trebuie să colaboreze mult mai eficient cu autoritățile similare din
țările europene și să conclucreze pentru o aliniere a standardelor H&S,
mai ales că majoritatea salariaților din România desfășoară activități
în cadrul multinaționalelor.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Q&A
Atitudinea pe care o abordez atât eu ca responsabil SSM,
din partea angajatorului, cât și autoritățile statului, este
una de colaborare bilaterală, de îmbunătățire continuă
a rezultatelor SSM în cadrul companiei. Îmi doresc ca
acest tip de abordare să fie una normală și constantă, nu
numai în cazul nostru, dar și la nivel național, să avem un
singur obiectiv comun și anume siguranța ocupațională. În ceea
ce privește sprijinul legislației naționale, din punctul meu de
vedere, lucrurile încep să se îmbunătățească, întradevăr, nu
într-un ritm alert, cel puțin în decursul anului 2019. Până acum
au fost organizate, la nivel local, de către autoritățile ITM, diverse
campanii de informare, pe diverse teme de risc, prestabilite de
către Minister, la nivel național, implementându-se local, de
către fiecare ITM în parte, ceea ce, consider eu, că este un pas
înainte.
LIVIU IONUȚ OPREA - BEKAERT SLATINA
Un punct pozitiv este că nu interzice implementarea
unui sistem de management precum ISO 45001 la
operatorii economici. În multe cazuri, legislația în
domeniu, este generală și lasă loc de interpretare. În acest
sens, din experiență, vă pot spune că ea este interpretată
diferit, de multe ori, de către reprezentanții aceleași instituții,
ca să nu mai vorbesc despre aceeași institutie, dar din județe
diferite. Parteneriatul cu autoritățiile SSM din judetul unde își
desfășoară activitatea societatea pe care o reprezint, este unul
extrem de constructiv și deschis. Însă, per total, recomand ca
punct de îmbunătățit, orientarea spre un sistem care îl are în
vedere pe angajator, ca un partener în prevenția accidentelor de
muncă, mai mult decât o persoană juridică mereu sancționabilă,
dacă „scapă o virgulă” dintr-o cerință legală. Parteneriatul cu
autoritățile de tipul „win-win”, din oricare domeniu, ar fi unul
care ar semăna cu relația, de exemplu, client-furnizor, în funcție
de serviciul livrat. Acest nivel de colaborare pare că lipsește
acum.
SORIN BURCIU - BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ
Legislația menține un cadru foarte important privind
asigurarea locurilor de muncă sigure şi sănătoase,
menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a
lucrătorilor, iar în cadrul organizației este vital un context
de echilibru între viața profesională și cea personală. Acest
echilibru este necesar deoarece trebuie să ne uităm la cerințele
actuale pe piața muncii, sunt lucruri ce evoluează permanent,
iar angajații de astăzi privesc și au alte nevoi decât cei de acum
zece ani, spre exemplu. O mai bună informare cu privire la
posibilitățile aplicative ale legislației și o dezvoltare mai
sustenabilă cu privire la sectorul digital. La nivelul organizației
noastre colaborarea cu autoritățile locale este foarte bună.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Romania
Legislația națională în domeniul SSM ne ajută, odată,
prin stabilirea clară a unui set de norme și reguli și
apoi prin faptul că ne folosește, nouă celor  care
coordonăm activități de SSM, în elaborarea unui set
de reguli la nivel de activitate prestată de către angajați.
Multe companii depășesc cerințele stipulate în legislație
și dezvoltă norme suplimentare, cum ar fi metoda de raportare
a pericolelor sau a accidentelor.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Din experiență proprie, pot spune că legislația ne
sprijină prea puțin. Întrucât majoritatea lucrurilor
sunt realizate doar pentru acoperirea angajatorilor,
multe hârtii sunt realizate fără să aibă un rezultat final
real și implementat. Schimbările sugerate ar fi măsurile
legislative mai drastice, amenzi mult mai mari și obligativitatea
ca angajatorul să urmeze cursul de 80 de ore, pentru a putea
înțelege mai bine acest domeniu. Din fericire, colaborarea între
compania noastră și autorități merge foarte bine, aceștia fiind
disponibili să ne răspundă la întrebări și să ne ajute oricând.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Legislația națională în domeniul sănătății și securității
în muncă ne ajută în ceea ce privește stabilirea cadrului
general, însă mai are nevoie de multe îmbunătățiri.
Sugestii de schimbări: definirea mai clară a noțiunilor
angajator, lucrător desemnat SSM și conducător al locului
de muncă; introducerea obligativității angajatorului de a urma
un curs de legislație SSM, înainte de a primi autorizația de
funcționare; emiterea de ghiduri de bune practici SSM în toate
domeniile industriale; migrarea legilor spre funcția de ajutor
în susținerea demersului securității și nu spre pedeapsă. Este
o lipsă de specialiști SSM în domeniul construcțiilor din cauza
răspunderii penale impuse de legislație pentru neluarea
măsurilor legale, măsuri care uneori nu depind de acești
specialiști SSM.
CARMEN NISTOR - CONCELEX
Din punctul meu de vedere, legislația românească este
cu mult în urmă, comparativ cu evoluția tehnologică
din toate domeniile. Avem ca exemple fișele de
instruire în care se consemnează cu pix cu pasta sau
stilou, sau fișele de aptitudine care trebuie să însoțească
fișele de instruire. Mă întreb de ce nu poate să existe o platformă
informatică în care să fie înregistrate cele de mai sus? Practic,
ne pierdem timpul scriind și pe deasupra „tăiem și copacii” ca
să fabricăm fișe de instruire. Legiuitorul ar trebui să se
gândească la resursele pe care o fabrică cu 2000 de angajați
trebuie să le aloce pentru aceste activități și să găsească
modalități cât mai ușoare pentru gestionarea lor.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
19
 Romania
Legislația ar trebui să pună mai mult accent pe partea
practică a instruirii lucrătorilor și mai puțin pe partea
documentată. Ar trebui introduse metode mai actuale
de evaluare și prevenire a riscului. Autoritățile din
domeniul SSM se bazează în ultimul timp, tot mai mult,
pe campanii de prevenire, în locul acțiunilor de control.
JENICĂ CRISTIAN POPA -
DS SMITH PAPER ZĂRNEȘTI
Comparând cu nivelul de cultură europeană și mondială
și cu abordarea la același nivel, consider că legislația
națională acoperă doar aspecte foarte generale din punct
de vedere al securității și sănătății în muncă. Pentru a
ridica standardele, autoritățile trebuie să adopte o poziție mai
deschisă către politicile și practicile marilor companii, care au
ales să se dezvolte în țara noastră și care acordă o mare importanță
nivelului de securitate și sănătate în muncă. Ca în orice alt
domeniu, specialiștii acestor companii pot contribui decisiv, prin
experiența acumulată și prin faptul că beneficiază de acces la
politici avansate de siguranță, reușind alinierea legislației noastre
la cerințele actuale ale pieței. Este imperativ necesar ca legislația
națională, în acest domeniu, să cunoască o orientare mai profundă
către aspectele sociale, economice și de siguranță, cu păstrarea
unor limite foarte clare din punct de vedere al influenței politice.
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
Din experiență proprie, legislația națională nu acoperă,
în totalitate, problemele aplicabile domeniului, lăsând
de ani buni, descoperite, anumite aspecte pe care le
consider critice. Cea mai importantă schimbare care ar
trebui să aibă loc ar fi necesitatea implicării în mod activ a
autorităților, cu privire la îmbunătățirea continuă asupra tuturor
aspectelor domeniului SSM. Colaborarea și parteneriatul cu
autoritățile au loc într-un mod foarte rigid și cu un aer de
superioritate ale acestora față de companii.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Armonizarea legislației cu Normele Europene în
domeniul Sănătății și Securității în muncă nu a dus și
la rezolvarea problemelor, lăsând descoperite aspecte
ale aplicabilității legislației. Implicarea activă a
autorităților, pentru a dezvolta o cultură a Sănătății și
Securitații în muncă, prin programe dedicate la nivel național,
pentru ramurile industriei și specificul meseriilor. Colaborarea
și parteneriatul cu autoritățile din domeniul SSM este extrem
de rigidă, la nivel de teritoriu, județe, și flexibilă la nivelul
Inspectoratului București.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
20
Q&A
Legislația națională în domeniul SSM ne
sprijină prin transpunerea directivelor
europene în legislația românească din domeniu.
În era internetului, dacă dorești să vezi cum
procedează alte națiuni în domeniu, poți găsi
destule exemple din care poți trage concluzii, poți
învăța și apoi le poți implementa. Colaborarea cu
autoritățile este benefică - în momentul când vin în
control și constată deficiențe sau lipsuri, îți sugerază să
faci corecțiile necesare - dacă nu sunt foarte grave. Dacă
da, atunci se lasă cu amendă, ceea ce este corect în opinia
mea.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Cadrul legal este unul ambiguu. Acest lucru se
vede în modul de control și înțelegere a
legislației, de către inspectorii ITM, care este
diferit de la o regiune la alta. Totodată, accentul
este pus pe minimum de cerințe legale. Cred că ar
ajuta mult dacă inspectorii ITM ar participa la seminarii
de instruire susținute de managerii care au implementat
cu succes sistemul HSEQ. Parteneriatul cu autoritățile
este în regim de patron-subaltern. Nu există respect
între autorități și companii.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Legislația națională susține eforturile
specialiștilor în aplicarea ei, însă aceasta este
vastă și uneori, interpretabilă. În domeniul
SSM, o schimbare binevenită este de a reintroduce
în legislație normele de securitate pentru fiecare
domeniu de activitate din România. În general, această
colaborare este bună, însă, personalul din domeniu este
insuficient pentru necesitățile acestui domeniu
important și vast.
IOANA CARMINA NIȚU -
SPECIALIST ÎN DOMENIUL SSM
Legislația națională în domeniu „face și ea ce
poate”. Într-o societate reactivă, ca a noastră,
e greu să ceri ca legislația să fie perfectă. Mă
gândesc cum ar fi dacă mâine m-aș trezi cu toate
legile noastre „by the book”, după model, să zicem,
german. Bineînțeles că nu sunt mulțumit de multe spețe
din lege, care se concentrează prea mult pe anumite
zone - raportare și investigare eveniment de exemplu
și prea puțin pe zone de prevenire, cum ar fi o educație
coerentă și autentică a inspectorilor SSM, de exemplu.
Mi-aș dori mai multă flexibilitate, în sensul în care sunt
multe companii care vin cu best practices impuse de
asigurator, care, însă, sunt „neinteresante” pentru
autoritățile din România, pentru că nu-știu-ce raport
nefolositor nu este făcut așa cum cere legea.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
Q&A
Legislația din România, pe parte de securitate și sănătate
în muncă, este clară, dar partea de contravenție este mică.
Pentru partea de Serviciu Intern de Prevenire și Protecție
trebuie specificat clar numărul de membri/componența,
în funcție de numărul de angajați existenți în companii. La
momentul acesta este specificat doar faptul că trebuie să existe
acest serviciu. Din proprie experiență, autoritățile din România,
în domeniul SSM, trec cu vederea respectarea legislației: serviciul
SSM poate fi subordonat altui compartiment (calitate, resurse umane
etc.), mai puțin administratorului, iar companiile nu au fost
sancționate în acest sens; nu este verificată existența Serviciului
Intern de Protecție în cadrul companiilor; chiar dacă sunt transmise
invitații de participare CSSM, nu sunt onorate niciodată; dacă se
cer puncte de vedere în anumite spețe, răspunsurile sunt evazive;
nu se asigură suport.
DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE
Consider că legislația națională în domeniul SSM, referitoare
la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a
lucrătorilor este bună și mă refer aici, mai mult la riscuri
și prevenire pe linie de SSM. Schimbările sugerate ar fi o
mai bună colaborare între mediu, adică între zgomot, pulberi și
microclimat, elemente care crează mari probleme la diferite unități
ce neglijează aceste considerente prin care se poate menține o stare
bună de sănătate a lucrătorilor, mă refer la substanțele chimice nou
apărute și modalitățile de combatere a riscurilor noi sau în procesul
de fabricație, pentru a elimina sau diminua noile pericole.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Implementarea programelor SSM se face în primul rând de
către management, cu implicarea tuturor angajaților.
Specialiștii SSM au doar rolul de consultanți interni. Deci,
legislația ar trebui simplificată, ar trebui să fie pe înțelesul
acestor utilizatori. Iar autoritățile din domeniul SSM ar trebui
să fie mult mai deschise în a învăța din bunele practici aplicate de
către firmele multinaționale și a le împărtăși.
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
Este necesară o reviziure a cerințelor legale, în special pentru
standardele românești. Sunt foarte puține informații
tehnice disponibile pentru specialiștii SSM, cum ar fi
standardele SR și EN. Multe din standardele EN nu sunt
disponibile în limba română, iar modificarea acestora este puțin
cunoscută la nivelul companiilor și a specialiștilor. În plus, ar fi o
bună oportunitate efectuarea unor cursuri suplimentare pentru
specialiștii SSM, în funcție de domeniile în care lucrează, ca de
exemplu cursuri de specializare pe ramuri ale industriilor din
România (ex. siderurgie, transport, componente auto, petrol și gaze,
agricultură, IT, construcții, minerit, energie). Aceste cursuri ar fi
foarte utile pentru pregătirea și specializarea lucrătorilor desemnați
pe fiecare domeniu în parte.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT QHSE
Romania
Legislația națională este în momentul de față
interpretabilă și clar nu acesta este scopul unei
legi. A lăsa loc de interpretări este ca și cum ai
da mână liberă unor angajatori să jongleze pe
lângă sistem, să aplice doar anumite măsuri (în
general cele ce nu generează costuri) și să
funcționeze, în principiu, după bunul lor plac. Consider
că legislația trebuie îmbunătățită și ar trebui să se țină
cont mai mult de sprijinirea specialiștilor în domeniul
SSM. În acest moment, oricât de mult ne-am dori să
îmbunătățim sistemul de securitate și sănătate în muncă,
primim același răspuns: „Dacă nu scrie clar în lege că
trebuie să facem asta, nu o facem”. Îmi doresc ca pe viitor
autoritățile din domeniul SSM să fie implicate mai mult
în partea de suport, cel puțin la fel ca în partea de control.
Cred că așa cum se realizează campanii de control pe
diferite teme, se pot realiza și campanii de suport.
Suntem cu toții conștienți că inspectorii de muncă sunt
foarte ocupați, dar trebuie să înțeleagă că avem nevoie
de ei, avem nevoie de sfaturi și de sprijinul lor în anumite
situații.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE
- EXPLEO ROMÂNIA
Legislația națională, în domeniul SSM, stabilește
activitățile minime de prevenire și protecție
pe care orice agent economic trebuie să le
implementeze, în vederea prevenirii producerii
de accidente de muncă și pagube materiale.
Actualizarea și adaptarea legislației SSM la cerințele noi
ale pieței, ale apariției de noi meserii, activități și locuri
de muncă, acoperirea cu cerințe minime de SSM ale
tuturor activităților din economie, la această dată nefiind
acoperite toate aspectele de SSM și toate ramurile
economice cu reguli naționale. Creșterea rolului de
conștientizare și instruire al Inspectoratelor Teritoriale
de Muncă în cadrul firmelor, nu doar de control.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Legislația este construită pe o serie de principii
corecte și cu siguranță că mai sunt aspecte care
pot fi îmbunătățite. După 2006 ne-am trezit că
nu mai avem o legislație foarte specifică în
domeniu, lucru care a produs un vid legislativ la
nivelul legislației terțiare. Urmărind accidentele de
muncă din ultima perioadă aș vrea să văd implicarea
autorităților într-o serie de campanii în funcție de tipul
de accidente (cădere de la înălțime, răsturnări de utilaje
etc.). Îmi doresc să văd autorități mai implicate la nivel
practic, este adevărat că lupa este orientată către partea
de documente, fiindcă asta este marfa cu care trebuie
să lucrăm, totuși văd o abordare preventivă și nu de
umilire a angajatorilor. Susțin o abordare corectă și
demnă.
SORIN CENUȘĂ - ISAFETY.RO
21
 Romania
Legislația națională de securitate în muncă este,
în mare parte, armonizată cu legislația
europeană, ceea ce face ușoară implementarea
unor programe și proceduri multinaționale în
materie de securitate în muncă. Există unele
aspecte care necesită o adaptare pentru a corespunde
cerințelor legale, dar aș spune că acestea țin mai mult
de traducerea unor termeni, decât de conținut. Cred că
avem un sprijin solid în acest sens. Nu pot spune acest
lucru și despre partea de sănătate în muncă și mă refer
în special la medicina muncii. Există aici o serie de
discrepanțe, nu numai în ceea ce privește concordanța cu
practicile europene, dar și cu legislația din alte domenii,
inclusiv securitate în muncă. Deși, cum spuneam, baza
legislativă este solidă și în concordanță cu tendințele
globale în materie, există totuși aspecte care ar putea fi
îmbunătățite. Avem în continuare formulare și procese
care, dacă pot spune așa, nu sunt în pas cu progresul
tehnologic. Un exemplu ar fi fișa de instruire, care, deși
este utilă în unele situații, limitează cumva metodele și
materialele de învățare la cele tradiționale. Într-o eră
digitală, suntem încă restrânși în a ține evidența
instruirilor pe hârtie. Există programe și platforme de
învățare on-line foarte avansate, care nu numai că
elimină “profesorul” tradițional, dar pot ține evidența
instruirilor efectuate și a periodicității acestora. Un alt
exemplu ar fi comunicarea evenimentelor, unde, la fel,
trebuie completat un formular pe format de hârtie, cu
date care nu sunt tot timpul la îndemâna oricui, și
care mai apoi trebuie semnat, ștampilat și trimis. Un
simplu formular online ar rezolva fără bătaie de cap
acest aspect și ar scurta la minim timpul necesar
comunicării. În toată activitatea mea, nu a existat niciun
moment în care să nu fi primit sprijin din partea
autorităților. Cred că s-au făcut progrese extraordinare
în ceea ce privește activitatea în domeniu și în special
pe securitate în muncă. Acest lucru este vizibil în practică
și a ridicat mult nivelul de securitate în toate domeniile
industriale de activitate, chiar și în afara firmelor mari.
Unii dintre noi, “specialiștii”, nu recunosc acest lucru,
dar este o realitate. Căutați poze cu un șantier de
construcții de acum zece ani și veți vedea despre ce
vorbesc. Există cu siguranță și contraexemple, dar,
conform zicalei, acestea “confirmă regula”.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Legislație stufoasă, dificultăți în mediatizare.
Consider că ar fi mult mai facilă transmiterea
de informații prin crearea de organizații zonale,
sub patronatul autorităților competente care,
periodic, să organizeze întâlniri cu liderii unităților.
Colaborarea cu autoritățile locale din domeniul SSM
este foarte bună, găsind suport și sprijin în acțiunile
întreprinse.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
22
Q&A
Cadrul general legislativ, în domeniul SSM, este
suficient și explicit la această dată. Implementarea
cerințelor legale poate garanta realizarea unui nivel
foarte bun în ceea ce privește siguranța și sănătatea
angajaților. Din experiență proprie, pot spune că
autoritățile din domeniul SSM sunt deschise pentru
colaborare și oferă suport atunci când sunt solicitate. Personal,
cred că ar trebui o mai mare deschidere către autorități, prin
implicarea acestora în acțiunile preventive gândite, planificate
și desfășurate în acest domeniu.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Legislaţia naţională în materie de sănătate și securitate
în muncă este în acord cu convenţiile sau recomandările
cadru existente la nivel internaţional. Fiind vorba
despre un domeniu dinamic, în care apar frecvent
abordări noi, câteva schimbări ar putea fi implementate. Mă
refer în primul rând la diminuarea accentului care se pune pe
partea “birocratică” a activităţii. Aplicarea practică a legislaţiei,
adică ceea ce se regăseşte cu adevărat pe teren, la locurile de
muncă, ar trebui să fie pe primul plan în atenţia autorităţilor.
Cel mai simplu exemplu: o fişă de instruire completată şi
semnată nu reprezintă neapărat dovada că persoana respectivă
a fost instruită în mod corespunzător, până când acest lucru
nu se verifică şi în practică. Există, de asemenea, bune practici
ce pot fi preluate de la autorităţile altor state. De exemplu,
Health and Safety Executive, agenţia naţională din Marea
Britanie, realizează periodic materiale de informare, ghiduri,
afişe prin care vine în ajutorul operatorilor.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Sprijin - foarte puțin. Sunt situații în care legislația e
ambiguă și/sau interpretabilă. Probabil ar fi nevoie
de norme de aplicare suficient de explicite. Parteneriatul
cu autoritățile în domeniul SSM ar trebui să se desfășoare
pe principiul win-win. Obiective comune. Acțiuni comune.
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
Legislația națională ajută în măsura respectării
cerințelor. Autoritățile din domeniul SSM, la nivel
județean, regional sau chiar național sunt, după opinia
mea, încă, organe doar de control.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Q&A
Legislația Națională în domeniul HSE se înscrie în tendințele
internaționale și în special cele europene de promovare și
sprijinire a proiectelor de îmbunătățire continuă a prevenției
din punct de vedere al sănătății și securității muncii. Deși se
fac eforturi, din păcate, cadrul legislativ și de reglementare
ține cont, în prea mică măsură, de situațiile practice care constituie
adevărate piedici în activitatea noastră, în România. Foarte importantă
ar fi o schimbare de mentalitate în rândul autorităților de control, dar
și de reglementare. O schimbare a “macazului”, spre prevenție, ar fi
binevenită. De asemenea, emiterea legislației să țină cont, în mod real,
de opinia operatorilor economici interesați. Sunt autorități, cum ar fi
Ministerul Mediului, pentru care dezbaterea publică este un pas
important, dar sunt și autorități pentru care această dezbatere publică
are un caracter pur formal și “fugitiv” – trebuie făcută. În general,
autoritățile din România, manifestă o înclinare evidentă spre colaborare
și parteneriat. Totuși, există și cazuri, izolate, în care am fost întrebați:
“Colaborare? Ce colaborare? Noi nu colaborăm!”.
OVIDIU CRISTUREAN - MOL ROMÂNIA
PETROLEUM PRODUCTS
Sunt multe aspecte în care legislația este prea vagă. De exemplu,
raportarea incidentelor minore. Dacă luăm legislația ca atare,
pentru orice incident banal (o mică tăietură) ar trebui să se
realizeze un dosar de investigație de cel puțin 50 de pagini (cu
tot cu anexe). Rezultatul, companiile vor evita să raporteze toate
incidentele. Dacă autoritățile doresc raportarea tuturor evenimentelor
de muncă, de către companii, ar trebui ca pentru incidentele minore
să fie suficientă notificarea și realizarea unei scurte cercetări interne.
În ceea ce privește colaborarea cu autoritățile, putem spune că relațiile
sunt bune, deoarece, inspectorii din cadrul ITM-urilor au căpătat
destulă experiență profesională și vin deja în întâmpinarea nevoilor
companiilor.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN -
OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
Legislația națională în domeniile sănătate și securitate în
muncă, protecția mediului, situații de urgență și securitate
tehnică este destul de “stufoasă”. Majoritatea legilor sunt
modificate de câteva ori prin ordonanțe de urgență, ordine,
hotărâri de guvern, iar marea majoritate a agenților economici nu
sunt informați despre aceste modificări. Soluția ideală ar fi informarea
lunară a firmelor atât despre modificările apărute în legislația din
domeniu, cât și despre legile aflate în dezbatere. Implementarea
reglementărilor, de asemenea, ar trebui să aibă o “perioadă de grație”,
marea majoritate a programelor în materie de sănătate și securitate în
muncă însemnând și alocarea unor fonduri substanțiale de care nu
toată lumea dispune. În ceea ce privește colaborarea cu autoritățile,
consider că în primul rând fiecare agent economic trebuie să elaboreze
și să implementeze o procedură care să descrie modul de acțiune al
angajaților în cazul unor vizite/controale/audituri ale autorităților.
Colaborarea dintre părți trebuie să aibă un singur obiectiv și anume
“nici un incident”.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU - POLICOLOR BUCUREȘTI
Romania
Legislația națională este cel mai bun
instrument cu care noi lucrăm și ne ajută
prin legi și normative, să implementăm
programe de sănătate și securitate eficiente
și viabile, pe termen lung. Schimbări în
legislație nu aș sugera, cel puțin contextual, sau
cel puțin până nu reușim, la nivel național să
transpunem reglementările existente în cultura SSM.
Parteneriatul cu autoritățile, din domeniul SSM,
este un element necesar în atingerea obiectivului
final: implementarea cu success a programelor de
sănătate și securitate în muncă.
CĂTĂLINA BALAȘ -
PROGRESSIO MINERVA
Având și un sistem intern de management
al sănătății și securității în muncă, acțiunile
și eforturile noastre sunt direcționate către
două zone: atât respectarea cerințelor interne,
cât și respectarea cerințelor naționale, în domeniu.
Există situații când cerințele interne nu corespund
cu cerințele legislative și vice-versa, iar asta duce la
dublarea muncii depuse. Odată cu alocarea de resurse
suplimentare, scade și eficiența proceselor
desfășurate. O aliniere a celor două zone, la un nivel
macro, printr-o inițiativă condusă de către autorități,
implicând companii ce folosesc sisteme interne de
management, ar fi mai mult decât binevenită și foarte
utilă. Dezvoltarea acestui parteneriat implică
eforturi substanțiale, dar nu e imposibil.
Reprezentanții autorităților sunt percepuți ca organe
de control, nu ca lideri sau ambasadori ai schimbării
comportamentelor lucrătorilor și ale personalului,
pornind de la angajații pe poziții de execuție până
la managementul de top al companiilor.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA
PROPERTY ROMÂNIA
Cu siguranță că legislația trebuie să sprijine,
în ansamblu, activitatea de sănătate și
securitate în muncă, precum și
implementarea programelor în acest domeniu.
Pentru că întotdeauna se poate îmbunătăți câte
ceva, putem spune că și legislația poate suferi mici
modificări. Dintre schimbările pe care le văd eu
necesare, ar fi eliminarea fișelor de instruire
individuală, simplificarea procedurii de cercetare a
accidentelor de muncă și clarificări în ceea ce privește
activitatea zilierilor. Colaborarea și realizarea unor
programe în parteneriat cu autoritățile este benefică
pentru toată lumea.
NEBOIȘA GIURICI -
SMITHFIELD ROMÂNIA
23
 Romania
Legislația națională în domeniu ssm ne ajuta
in implementarea programelor de sănătate
și securitate în munca. Legea 319/2006, legea
securității și sănătății în muncă, stabilește
principii generale referitoare la prevenirea
riscurilor profesionale, protecția sănătății și
securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc
și accidentare, informarea, consultarea, participarea
echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor și a
reprezentanților lor, precum și direcțiile generale
pentru implementarea acestor principii. Este necesară
armonizarea la nivel național, a politicilor de
securitate și sănătate în muncă, cu celelalte politici
publice și cu cerințele la nivel european. Un exemplu
poate fi considerat armonizarea privind protecția
datelor din documente precum: fișa individuală de
securitate și sănătate în muncă, unde sunt date privind
locul și data nașterii; fișa de instruire colectivă pentru
terți; Anexa 12 din Normele metodologice, unde se
solicită buletin de identitate/carte de identitate, în
sensul reducerii datelor pesonale prelucrate. Ar mai
fi necesare îmbunătățiri ale Legii 319/2006 în ceea
ce privește înregistrarea și cercetarea accidentelor de
traseu și circulație, accidente înregistrate și cercetate
de către unitatea la care lucrează accidentatul, deși
accidentul este produs în afara unității, în timpul
deplasării la și de la locul de muncă. Colaborarea și
parteneriatul cu autoritățile din domeniul securității
și sănătății în muncă sunt fructuoase. Este necesară
intensificarea schimbului de experiențe prin sesiuni
de conștientizare a personalului cu atribuții în
domeniul securității și sănătății în muncă la nivel de
autorități dar și prin dezvoltarea unor instrumente
și ghiduri practice în sprijinul implementării legislației
din domeniul securității și sănătății în muncă.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
Legislația națională este de un real folos în
domeniul sănătății și securității în muncă.
O legislație corectă este esențială pentru
protecția lucrătorilor. Considerăm că ar trebui
armonizată legislația națională cu legile/
regulamentele apărute la nivel european în ultima
perioadă precum și cu noutățile din domeniu. În
ultima perioadă au apărut procese tehnologice noi,
aparătură nouă în diverse procese de producție care
implică riscuri de sănătate și securitate noi și care
trebuie abordate cât mai eficient și rapid prin aducerea
la zi a legislației în vigoare. Multe din formularele
utilizate în conformitate cu legislația în vigoare ar
trebui reanalizate în contextul apariției GDPR
216/679. Colaborarea cu autoritățile în domeniu este
una foarte bună și utilă.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
24
Q&A
Consider că legislația actuală este completă
și îmi asigură un sprijin eficient în
desfășurarea activității. Nu e cazul. Sigur că
întotdeauna este loc de mai bine, dar în
prezent, colaborarea este foarte bună.
IOANA URSAN - SYMMETRICA
Ar trebui adaptată la cerințele secolului XXI.
De exemplu, dacă am 500 de angajați noi,
mă obligă să scriu 500 de fișe cu tematică IIG
și ILM cu pix de culoare albastră?! Ar trebui
o deschidere mai largă din partea autorităților, de
genul colaborare nu sancționare.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
Legislația în domeniu asigură la acest moment
bazele dezvoltării unui program de
management în domeniul sănătății și
securității în muncă. În același timp, este
responsabilitatea fiecărui angajator și/sau
beneficiar de servicii să implementeze orice alte
măsuri în concordanță cu principiile legislative, astfel
încât să nu expună la risc propriii angajați, furnizori
sau terți. Principiile legislative actuale sunt predictive,
în sensul responsabilizării fiecărui angajator pentru
evaluarea riscurilor și stabilirea măsurilor minime
necesare, în vederea diminuării acestora. Acesta este
un lucru bun, atât timp cât nivelul de pregătire a
experților în domeniul securității în muncă este unul
satisfăcător. O sugestie ar fi actualizarea prevederilor
legale cu privire la nivelul mediu și nivelul superior
de pregătire a lucrătorilor desemnați în acest domeniu,
respectiv competențele minime testate și dobândite
în urma efectuării cursurilor respective. O a doua
modificare necesară ar putea ține cont de adaptarea
la progres, în sensul încurajării instruirii și testării
lucrătorilor prin platforme și alte mijloace electronice
și evidențierea acestor instruiri utilizând, mai degrabă,
un format digital decât suportul pe hârtie, actual. O
a treia modificare necesară în industria noastră, ar fi
reglementarea unor cerințe legislative minime cu
privire la lucrul la înălțime. Acest lucru ar fi necesar
deoarece varietatea măsurilor de control aplicate este
foarte mare, iar nivelul de pregătire a celor supuși
unor astfel de riscuri este de multe ori insuficient. Nu
am desfășurat până acum proiecte de anvergură
comune cu autoritățile din domeniul SSM, dar cu
toate acestea, beneficiem de o relație foarte deschisă,
profesională și obiectivă.
EUGEN MUNTEANU -
VODAFONE ROMÂNIA
SERVICII DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ,
SITUAȚII DE URGENȚĂ ȘI RSVTI

cerințele legale cerințele organizației

personalizate
AUDITURI ÎN ELABORAREA
afișe CONFORMITATE DE FILME PENTRU
personalizate INSTRUIREA
SALARIAȚILOR
flyere/pliante

CERCETARE
ELABORARE EVENIMENTE
AFIȘE

SU
ELABORARE
e-learning DOCUMENTAȚIE
SSM
INSTRUIRE/
TRAININGURI
traininguri interactive/
personalizate
acces nelimitat la
PLATFORMĂ rapoarte 24/7
ONLINE DE
arhivarea electronică
MANAGEMENT
a accidentelor acces la rapoartele
de muncă și a cu neconformități
controalelor
autorităților
actualizare permanentă
a situației sediului/
notificare e-mail: expirarea punctelor de lucru
termenului de valabilitate
(stingătoare etc.) sau măsurile
date în urma controalelor

0737 509 955

430 + ACOPERIRE NAȚIONALĂ
130000 + 300 +
CLIENȚI MULTUMIȚI 25 ORAȘE
ANGAJAȚI INSTRUIȚI DOSARE DE
office@seatbelt.ro
CERCETARE
ACCIDENTE
DE MUNCĂ
SOLUȚIONATE www.seatbelt.ro
 Romania
F ără a exagera, companiile mari (pe
primele locuri fiind multinaționalele) au
reguli pentru aproape orice. Acest lucru
nu este ceva rău. Astfel că atunci când ne
referim la respectarea regulilor privind
securitatea și sănătatea în muncă (SSM),
ne referim implicit la următoarele:
Respectarea procedurilor și
instrucțiunilor SSM;
Respectarea dispozițiilor și
directivelor primite din partea conducerii;
Folosirea (corectă a) echipamentului
individual de protecție - EIP și a
sistemelor de protecție;
Raportarea riscurilor, activităților
nesigure, incidentelor și accidentelor către
conducere;
Respectarea ordinii și disciplinei la
locul de muncă;
Raportarea lucrătorilor care: încalcă
regulile companiei, generează incidente
sau suferă accidente.
26
EXPERTS PLATFORM
DESPRE
RESPECTAREA
REGULILOR
SSM
Da, raportarea lucrătorilor - indiferent dacă aceștia ne
sunt colegi sau nu ori dacă îi cunoaștem sau nu. Chiar
dacă acest concept nu este familiar lucrătorului român,
absolut toți trebuie să avem toleranță zero față de
comportamentul riscant al celor care pot pune în pericol
securitatea și sănătatea colectivului de lucru.
Să ai reguli pentru aproape orice sună bine în teorie, dar
cum facem în practică? Pentru că, în practică, regulile
SSM sunt printre cele mai încălcate reguli dintr-o
companie. Sunt mulți lucrători care nu cunosc (toate)
regulile. Sau, dacă le cunosc, aceștia cred că respectarea lor
este facultativă, consumă timp și/sau creează disconfort.
De exemplu: „Nu port salopeta antiacidă pe timp de vară
deoarece îmi este cald!”, „Nu folosesc casca de protecție
pentru că este grea și mă doare gâtul!”, „Purtarea unui
echipament special de protecție îmi îngreunează mișcările
și nu-mi este tot timpul la îndemână sau îmi consumă
prea mult timp pentru pregătirea/curățarea acestuia.”,
„Nu raportez incidentele pentru că sunt nesemnificative,
nu am nimic de câștigat și ‚pierd timp’ cu raportarea lor”,
„Nu raportez un incident/accident suferit de colegul meu
pentru că apoi mă cert cu el și devin dușmanul lui.”.
EXPERTS PLATFORM
Dacă stăm să gândim astfel, putem găsi mii de scuze,
multe destul de plauzibile, pentru a ne justifica
abaterea de la regulile SSM. Totuși, apar următoarele
întrebări fundamentale: Trebuie să respectăm (toate)
regulile SSM sau nu? Trebuie să începem să ne
schimbăm mentalitatea privind respectarea regulilor
SSM sau nu?
Înainte de a răspunde, trebuie să nu uităm că regulile
SSM au fost făcute pentru a proteja, în primul rând,
lucrătorul. Dacă purtarea unui EIP special consumă
timp, ei bine, compania și-a asumat această pierdere
de timp. Dacă regulile companiei impun (pentru că
așa a decis) raportarea tuturor incidentelor, atunci
angajații așa trebuie să facă. Îți imaginezi că încălcând
o regulă ajuți compania, dar te-ai gândit că poate
compania nu dorește să fie ajutată în acest fel? Că
nu vrea să fie ajutată dacă acest lucru presupune
încălcarea regulilor? Te-ai gândit că poate compania
refuză să se expună sau să își expună lucrătorii la
riscuri, indiferent dacă acestea sunt riscuri
fizice (ce pot avea repercusiuni directe
asupra integrității corporale) sau
încălcări ale legilor în
vigoare?
În orice moment
(semn al rezistenței
la schimbare), vom
putea invoca trecutul.
Oricând, la nivel de personal
de execuție, atunci când ni se impune
o regulă nouă, vom putea spune
că înainte a fost bine și este
inutilă apariția unor reguli
noi. Dacă am făcut până acum
într-un fel, de ce să facem altfel
de acum înainte? Lucrătorul
gândește astfel pentru că nu înțelege regulile noi și
nu conștientizează (în totalitate) riscurile la care se
expune.
Același lucrător reacționează total diferit înainte de
încălcarea unei reguli, când încă nu a pățit nimic,
și după încălcarea unei reguli, dacă această acțiune
este urmată de o consecință extrem de gravă, cum
ar fi pierderea unei mâini. De ce? Pentru că efectele/
consecințele nerespectării regulilor SSM sunt
transcendentale, adică nu le poți înțelege pe deplin
până când nu le experimentezi. Dar, din păcate, dacă
ajungi să le experimentezi, deja este prea târziu,
efectele fiind, de cele mai multe ori, ireversibile și îți
vei fi dorit să nu se fi întâmplat, cineva să-ți fi explicat
mai clar riscul la care te expui sau să te fi oprit din
a încălca regula respectivă. De exemplu, pentru
Romania
RĂZVAN
VASILE
CIOMÂRTAN
HEAD OF HSE -
OTELINOX
acționarea unei foarfeci-ghilotină, proiectantul s-a
gândit să elimine riscul de accidentare implicând ambele
brațe ale operatorului. (Prin instalarea a două butoane
distanțate, operatorul are ambele mâini ocupate cu
acționarea utilajului.) Totuși, operatorul se gândește că
este mai productiv dacă blochează unul dintre butoane.
Acesta realizează zeci de mii de operații și nu pățește
nimic, până într-o zi când își pierde o mână. Căpătând
această nouă experiență nefericită și având gândirea
unui proaspăt accidentat, ce credeți
că va gândi acum respectivul?
Comentariile sunt de prisos.
Pentru a evita consecințele
negative ale acțiunilor riscante
efectuate în mod repetat, trebuie
ca managementul unei companii
să implementeze câteva măsuri
urgente privind regulile:
1) Dacă până acum lucrătorii au încălcat
o regulă SSM, nu trebuie să accepte ca aceștia
să persevereze în nerespectarea ei. Știm
din înțelepciunea poporului român că
„ulciorul nu merge de multe ori la apă”.
2) Dacă lucrătorii încalcă o regulă SSM,
în mod constant, nu trebuie să accepte
ca aceștia să-și facă un obicei din a încălca
și alte reguli. Trebuie să spună STOP și să impună
imediat respectarea tuturor regulilor!
3) Dacă o regulă SSM este depășită (regulă încă în
vigoare, dar imposibil de respectat sau neaplicabilă),
atunci trebuie actualizată sau abrogată cât mai repede.
Este extrem de important să existe un set de reguli care
țin cont de realitate și de situația actuală. (Altminteri,
fără să-și propună acest lucru, managementul își invită
lucrătorii la încălcarea regulilor).
Respectarea regulilor reprezintă unul dintre elementele
fundamentale ale unui sistem de management sănătos,
privind securitatea și sănătatea în muncă... și nu numai.
În baza celor expuse, putem concluziona că respectarea
regulilor reprezintă unul dintre elementele
fundamentale ale unui sistem sănătos de management
privind securitatea și sănătatea în muncă... și nu numai.
27
 Romania EXPERTS PLATFORM

SSM CA PARTENER DE AFACERI

PROVOCĂRI ALE TRANZIȚIEI CĂTRE
MODELUL PARTENER DE AFACERI

TOM WOOLLARD
PARTENER PRINCIPAL Rolul funcţiei organizaționale care gestionează aspectele legate de Sănătate,
ERM UK Siguranță în muncă și Mediu (SSM), precum și cel al specialităţilor conexe
(de exemplu: Social, Securitate și Sustenabilitate) sunt într-o continuă și
rapidă schimbare. Aceste activități suport trebuie să devină parte integrantă
DON LLOYD
a activităților operaționale din cadrul companiilor, tendință impulsionată
PARTENER MANAGER
și de tehnologia care evoluează rapid și presiunile din punct de vedere al
ERM UK
costurilor care determină necesitatea unui tip de suport cât mai optimizat
și rentabil, urmărindu-se maximizarea eficienței și minimizarea efortului.
BETH LEE Scopul acestei lucrări este de a descrie provocările pe care aceste funcţii le
CONSULTANT SENIOR întâmpină în prezent, în tranziţia de la statutul de furnizori de servicii cu costuri
ERM UK asociate ridicate, la parteneri de afaceri implicaţi, proactivi și eficienți.

Potrivit Boston Consulting Group, funcţiile

suport dintr-o organizație (aprovizionare,
IT, SSM, RU, financiar, marketing) pot
constitui între 10-45% din cheltuielile
operaţionale (2013). Acesta este mai ales
cazul organizațiilor în care funcțiile suport
au fost dezvoltate de-a lungul mai multor
ani, adesea, în absența unei preocupări
adecvate de a eficientiza costurile.
În consecință, observăm amplificarea
tendinței de reorganizare a activităților
de SSM - mai ales în cazul organizațiilor
care nu reușesc să îşi implice actorii interni
în mod eficient, precum se specifică în
lucrarea publicată de ERM, Getting ahead of
the game: Re-designing the HSE function (2016)
- Pregătirea pentru viitor: Redefinirea funcţiei
SSM (2016). Procedând astfel, nu doar că se
reduc substanțial costurile, dar se și ating
obiectivele într-un mod mai eficient.
Această lucrare analizează provocările
cu care se confruntă aceste funcţii acum,
la trecerea de la statutul de furnizori de
servicii, cu costuri asociate ridicate, la
conceptul de parteneri de afaceri implicaţi,
proactivi și eficienți. De aici înainte,
vom folosi SSM ca un substitut care
încorporează şi domeniile Mediului Social,
Securității și Sustenabilității.
ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI
SSM ȘI REDUCEREA COSTURILOR
Programele de redefinire
a rolurilor, care stabilesc
responsabilități şi atribuții clare,
externalizează serviciile secundare
și pun în aplicare instrumente
de „autoservire”, sunt deseori
considerate de succes, deoarece ating
obiectivele stabilite pe termen scurt,
de eficiență și reducere de costuri.
În unele cazuri, aceste reduceri
de costuri sunt o iluzie. Un client
de-al nostru a recunoscut recent
că procesul lor de transformare
a funcţiei de Resurse Umane
doar a transferat în prim plan
sarcini administrative (utilizând
„instrumente de autoservire
neinspirate”), ceea ce a dus la o
reducere de 15% a productivității
supraveghetorilor.
Similar, obiectivul menținerii/
îmbunătățirii performanței cu un
număr mai mic de angajați poate fi
amăgitor. ERM a lucrat de curând
la un proiect de redefinire a funcţiei
SSM, în care obiectivul era reducerea
cu 30% a personalului și a bugetului,
fără ca performanța SSM să fie
afectată. Deși aceste obiective au
fost atinse pe parcursul proiectului,
am stabilit că performanța SSM
a 14 entități organizaționale
operaționale, măsurată pe o perioadă
de trei ani, prin indicatorii de
conformare cu cerințele legale
și frecvența incidentelor cu
incapacitate de muncă, nu se corela
nici cu dimensiunea echipei SSM
de pe amplasament, nici cu bugetul
anual alocat pentru SSM. Din
experiența noastră, performanța
în domeniul SSM, la nivel local,
depinde, în principal, de:
Calibrul și angajamentul echipei
de conducere de pe amplasament;
Competenţa forței de muncă în
domeniul SSM;
Riscurile și obligațiile specifice
amplasamentului;
Competența și aptitudinile
personalului SSM.
În general, constatăm că doar ultimul
dintre aceşti factori, competența și
aptitudinile, este evaluat în amănunt
în timpul procesului de redefinire a
funcţiei de SSM.

28
EXPERTS PLATFORM
SSM - PARTENER DE AFACERI
Deși conceptul de model de partener de
afaceri există de peste 20 de ani, fiind
descris și în lucrarea Human Resources
Champions a lui Urlich (1997), și a fost
adoptat pe scară largă în domeniile
resurselor umane și financiar, acesta
a fost aplicat relativ recent funcţiei de
SSM, de exemplu, în ultimii cinci ani.
Obiectivul adaptativ (comportamental
și cultural) este, de obicei, exprimat ca
în modelul „Noi, cei care reprezentăm
funcţia de SSM, trebuie să devenim un
partener de afaceri aliniat şi implicat,
suficient de flexibil pentru a răspunde
nevoilor, în continuă schimbare, ale
clienților/actorilor noștri interni”.
Aceasta este o cerinţă destul de
îndrăzneață pentru un domeniu de
activitate (o funcţie) care se mândrește,
de obicei, cu profunzimea și amploarea
cunoştinţelor sale tehnice; în
special pentru specialiștii săi în
materie de protecţia mediului,
Partenerul de afaceri
sănătate și mediu social, care,
din domeniul SSM nu este
de cele mai multe ori, sunt
preocupat doar de cum să își
preocupaţi de obţinerea
atragă „clientul”, ci și de cum
actelor de reglementare şi a
să se impună în faţa acestuia
„aprobării sociale” necesare
funcţionării companiei.
Pentru specialistul SSM
tradiţional, care și-a petrecut
întreaga carieră academică și industrială
specializându-se în detalii tehnice și de
reglementare, nevoia de „a deveni brusc
o parte integrantă a afacerii prin aportul Expertiza lor tehnică în SSM nu a fost
adus în îndeplinirea strategiei” sau de
„a promova o cultură a parteneriatului
prin găsirea proactivă de sinergii cu alte
domenii de activitate/funcţii” poate fi
uşor șocantă.
Pentru a soluționa unele dintre aceste
dificultăți, câteva modele operaționale
noi de SSM, au avut tendința de a
separa elementele administrative/
tranzacționale (în centre de servicii)
de elementele mai strategice ale
funcţiei (parteneri de afaceri), conform
modelului Deloitte de Furnizare
a Serviciilor (Deloitte Service
Delivery). De obicei, centre regionale
de specialitate SSM, care servesc mai
multe unități de afaceri și active, sunt
înființate pentru a oferi răspunsuri
prioritare la nevoile regionale.
PARTENERIATUL CU OPERAȚIUNILE
Funcţia SSM este adesea deconectată
de la nevoile operaționale. Acest
lucru se datorează, fără îndoială,
rolului important pe care îl joacă în
raport cu celelalte părți interesate (de
exemplu, autoritățile de reglementare și
comunitatea locală). Funcţiile, și SSM
nu reprezintă o excepţie, sunt văzute
frecvent, de către cei din operaţiuni, ca
fiind concentrate mai mult pe lansarea
de sisteme și programe noi, care vin din
partea conducerii de la nivel înalt, sau
pe raportarea datelor către „Corporaţie”,
decât pe oferirea unui suport practic
echipei de management de la nivel
operațional.
Când vine vorba de calitatea și nivelul
suportului pe care îl primesc, liderii
operaționali sunt adesea nemulțumiți.
Recent, am cerut opinia a peste 100 de
inspectori
și
supervizori, reprezentanți ai „vocii
clientului”, ca parte a unui program
global de redefinire funcţională.
contestată, însă s-au pus în dezbatere
cunoștințele lor practice despre
operațiuni și disponibilitatea de a lucra
în echipă - uneori spontan, pentru
soluționarea problemelor practice.
„Cei de la SSM proiectează sisteme
și instrumente pentru o producție
stabilă, cu personal complet, nu par
să înţeleagă realitatea de zi cu zi de la
nivel operațional”, explică unul dintre
supervizori.
Feedback-ul personalului din
operaţional nu este primit atât de des
sau atât de sistematic pe cât ar trebui.
Funcţiile de SSM au adesea sarcina de
a-şi face propriile organizaţii „adecvate
scopului” și omit frecvent să ia în calcul
perspectiva „clienților” lor, ratând, în
mod ironic, ideea de parteneriat.
Romania
CÂND PARTENERIATUL
CU SSM EȘUEAZĂ
Rata de succes a tranziţiei funcţiei
tradiționale de SSM, de la furnizorul
de servicii costisitor la partenerul de
afaceri implicat, s-a dovedit, în cel mai
bun caz, deficitară. Printre motivele
care au condus la această situație se află:
Lipsa unei rețele puternice
de leadership
Deseori se depun prea puţine eforturi
pentru asigurarea unor relații
strânse și bine poziţionate. De obicei,
obiectivul comun constă în realizarea
operațiunilor cu ajutorul unor resurse
competente, sigure, care corespund
cerinţelor relevante, eficiente și fiabile.
Partenerul de afaceri din domeniul
SSM nu este preocupat doar de cum
să își atragă „clientul”, ci și de cum să
se impună în faţa acestuia (din cauza
noilor reglementări sau a dorinței de
a îmbunătăţi performanța). Pentru ca
parteneriatul de afaceri în domeniul
SSM să aibă succes, trebuie să existe
o relație „de la egal la egal” între
personalul SSM și personalul direct
implicat în partea operațională, bazată
pe respect și încredere. Când există
mai puține resurse interne alocate
pentru SSM, partenerii de afaceri
SSM trebuie să învețe, la rândul lor, să
trateze furnizorii și contractorii drept
parteneri. Rolul partenerului de afaceri
din domeniul SSM este complex. Dacă
este vorba doar de o funcţie de SSM
„reambalată”, acest model este puțin
probabil să funcționeze.
Lipsa de claritate privind
responsabilitățile și
„modurile de lucru”
Raportate mai concret la cine își asumă
răspunderea în privința riscurilor
din domeniul SSM și cine ia deciziile
fundamentale și pe cele critice. După
cum ne spunea recent un lider de la nivel
operațional: „Dacă eu răspund pentru
riscurile privind SSM, partenerul meu
de afaceri din domeniul SSM pentru
ce își asumă răspunderea? Dacă este
un parteneriat corect, atunci şi acest
partener trebuie să își asume nişte
responsabilităţi”. Dacă acest lucru nu se
remediază, atunci partenerul de afaceri
29
 Romania EXPERTS PLATFORM

Pentru a încuraja o cultură de parteneriat

de afaceri, la nivelul întregii companii, și pentru
a împărți puterea de decizie; partenerul de afaceri
SSM, în calitate de „consilier de încredere”, trebuie să
se concentreze pe satisfacerea nevoilor companiei Suport din partea conducerii
Pentru a încuraja o cultură de
parteneriat de afaceri, la nivelul întregii
companii, și pentru a împărți puterea
va fi în măsură doar să servească și să umane și financiar, acestea sunt
de decizie; partenerul de afaceri SSM,
consilieze. Punctele de delimitare a relevante şi pentru funcţia de SSM.
în calitate de „consilier de încredere”,
responsabilităţii dintre partenerii de Când vine vorba de un parteneriat de
trebuie să se concentreze pe satisfacerea
afaceri, dintre operațiuni și centrele de succes în domeniul SSM, se observă:
nevoilor companiei. Prin urmare,
specialitate și/sau centrele de servicii
Relațiile individuale puternice atunci când prioritățile se schimbă (de
trebuie să fie clar definite și bine
sunt importante exemplu, în situația necesității de a
înțelese.
Relațiile care sunt suficient de reduce costurile), funcţia SSM poate
Lipsa de implicare a puternice pentru a face față fără sprijini acest obiectiv prin combinarea
nivelului operațional probleme dificultăților operaționale proceselor de instruire, asigurare a
Liderii operaționali au nevoie de suport și tehnice, de ex. luarea de decizii mai conformării și raportare cu alte funcţii
și de ajutor pentru a înțelege de ce tip bune, în special în privința prioritizării ale organizației sau prin implementarea
de suport au nevoie. De obicei, când riscurilor, a competențelor și a de soluții bazate pe tehnologii IT.
liderii operaționali nu obțin ceea ce au îmbunătățirii performanței, sunt o Parteneriatele de afaceri în domeniul
nevoie de la partenerul lor de afaceri parte integrantă a succesului. SSM se află oarecum la început. Există
SSM intern, aceștia vor găsi modalități posibilitatea ca, pe viitor, în domeniul
de a beneficia de suportul necesar din Marii lideri SSM SSM, să apară roluri operaționale și de
alte surse. Investiția în parteneri de afaceri conducere noi şi diverse, deoarece ne
SSM, respectați atât de colegii lor din îndreptăm inevitabil către integrarea
CÂND PARTENERIATUL CU SSM domeniile de expertiză tehnică, cât și de deplină a funcţiei SSM și a domeniilor
FUNCȚIONEAZĂ CORESPUNZĂTOR cei operaționali, face o diferență uriașă. de specialitate asociate în planul
S-a scris mult despre cum se poate Dezvoltarea relațiilor și abilitățile de operațional. Cu toate acestea, după cum
realiza o funcţionare eficientă a comunicare sunt esențiale pentru a se poate observa, dacă se realizează un
unui parteneriat de afaceri. Deși putea purta conversații îndrăznețe parteneriat eficient, acest fenomen se
multe analize se bazează pe concluzii cu manageri de la nivel înalt, experți va dovedi mai degrabă o oportunitate,
aplicabile pentru domeniile resurse tehnici și lideri operaționali. şi nu o amenințare.

30
 Romania
Q&A
Care sunt cele mai eficiente abordări în asigurarea
securității la locul de muncă? De la ce nivel trebuie
să pornească mesajele pentru o cultură sănătoasă
și sigură cu privire la siguranța mediului de lucru?
Un slogan des utilizat în domeniu este “Siguranța
începe cu tine!”. Mesajele pentru o cultură
sănătoasă, orientată spre siguranță individuală,
colectivă, a mediului de lucru și a mediului
înconjurător, ar trebui să înceapă cât mai
devreme în formarea fiecărui individ. Din păcate,
această cultură, nu este una “molipsitoare” de la un
anumit nivel, ci mai degrabă una pe care trebuie să o
sădești și apoi să o crești. Dacă este inoculată prea târziu,
într-un mediu neprielnic, nu se va ajunge la rezultate
satisfăcătoare.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
Discuția cu lucrătorii de la locul de muncă,
pentru identificarea problemelor de SSM, de
cele mai multe ori chiar ei dau cele mai eficiente
măsuri de prevenire. De la cel mai jos nivel,
pentru că lucrătorul este cel care are grijă de propria
persoană, iar acest mesaj trebuie să ajungă până la cel
mai înalt nivel pentru a avea o eficiență maximă.
MIHAI AUREL HORJEA -
BA GLASS ROMÂNIA
32
Q&A
Abordarea eficientă în asigurarea sănătății și securității
în muncă trebuie să înceapă de la echipa de top
management, de la nivelul directorului general, astfel
încât mesajul să fie clar în întreaga organizație. Mesajul
trebuie să fie clar comunicat intern către structurile
subordonate și urmate în mod consecvent de toți angajații,
indiferent de poziție, specificul departamentului, activitatea
desfășurată.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Dacă ar fi să ne referim strict la compania unde lucrăm,
mesajele trebuie să pornească de la management, de la
liderii companiei, pe baza principiului „lead by exemple”,
unde oamenii să își găsească exemple și modele în liderii
lor. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, la nivel național,
noi suntem abia la început, în ceea ce privește cultura sănătoasă
și sigură, încă ne mai ghidăm după sintagma: „las’ că merge și așa”
și încă utilizăm scurtăturile. Când discutăm de siguranța în muncă,
nu alegem întotdeauna calea corectă. Știu că nu este ușor să ne
schimbăm obiceiurile vechi, dar trebuie să începem de undeva.
LIVIU IONUȚ OPREA - BEKAERT SLATINA
Q&A
Din experiență, am observat că dacă angajații,
de la orice nivel, sunt încurajați să autosesizeze
riscurile și modul de diminuare a acestora și
sunt susținuți până la soluționarea măsurilor
propuse, pentru un loc de muncă mai sigur și
mai sănătos. Această abordare tinde, odată cu
schimbarea locului de muncă, prin reducerea riscului
să și „însămânțeze” lucrătorilor cultura SSM, efectul
fiind unul neașteptat mai bun, deoarece intervine și
conștientizarea celor implicați.
SORIN BURCIU - BOSCH
AUTOMOTIVE, BLAJ
Cu siguranță, această abordare trebuie să
pornească de la top management. Leadership-
ul este un principiu important în acest proces,
atât ca obligații legale, cât și ca asigurarea unui
cadru potrivit acestor activități (buget, susținere,
implicare activă).
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
O cultură a securității și sănătății în muncă
este o abordare amplă. Cultura SSM este
rezultatul final al eforturilor individuale și de
grup, la un loc cu un set puternic de valori,
atitudini, țeluri și un nivel ridicat de competență
ale programului de sănătate și siguranță al organizației.
În crearea unei culturi de siguranță, toate nivelurile
de management trebuie să participe și să se implice,
împreună cu lucrătorii, zi de zi. Angajamentul superior
de gestionare a siguranței la locul de muncă îi ajută pe
lucrători să se simtă în siguranță pe durata activităților
lor și să dobândească încredere în angajator.
Responsabilitatea pentru încurajarea culturii de
siguranță poate începe cu managementul, cu derulare
în cascadă, către fiecare individ din cadrul companiei.
Toată lumea are un rol în crearea și modelarea unei
astfel de culturi organizaționale.
ADRIANA TICAMUCA -
CERSANIT ROMÂNIA
Cele mai eficiente abordări sunt cele în care
reușim să îl facem pe angajat să vină spre noi
cu propuneri (de obicei vine cu propuneri dacă
va primi și un premiu). Pentru un impact cât
mai mare al mesajelor, consider că acestea ar trebui
să pornească întotdeauna de la angajator și de la
persoanele din management.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Romania
Una dintre abordările eficiente în asigurarea securității
la locul de muncă, o consider a fi propriul exemplu. Astfel,
de la cel mai înalt nivel (angajator) și până la nivelele
inferioare dintr-o structură organizatorică (șefi de
formație, șefi de echipă), toți trebuie să fie un exemplu
pentru lucrători, în ceea ce privește respectarea reglementărilor
SSM la locul de muncă. Astfel, dacă un „șef” nu poartă echipamentul
individual de protecție, dacă nu se deplasează pe căile de acces
amenajate, dacă nu respectă alte reglementări SSM, atunci nici
lucrătorii din subordine nu o vor face și nici nu va putea să le
impună acestora respectarea reglementărilor.
ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA (CSR)
Mesajele privind securitatea la locul de muncă trebuie să
pornească de la managementul de top. Dacă managerul
poartă echipament, atunci și muncitorii vor purta.
Abordarea eficientă este aceea în care omul înțelege că îți
pasă de siguranța lui și nu ai venit să îi spui ce să facă. Abordarea
eficientă este aceea în care demonstrezi prin fapte că vrei o viață
mai sigură și mai bună la locul de muncă.
CARMEN NISTOR - CONCELEX
Atunci când vrem să vorbim despre o cultură sănătoasă,
în ceea ce privește Sănătatea și Securitatea la locul de
muncă, ne referim în primul rând la implicarea
managementului de la cel mai înalt nivel și la cascadarea
responsabilităților.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Consider că un rol important pentru asigurarea unei
culturi sănătoase și sigure îl are liderul de organizație,
de echipă sau departament. Prin atitudinea pozitivă pro-
securitate și zero incidente, acesta poate să motiveze
angajații să urmeze regulile minime dintr-o organizație.
Oamenii vor accepta unele reguli dacă le înțeleg semnificația și
văd un exemplu pozitiv în abordarea managerială. Feedback-ul
continuu este un mod constant de a ține aceste valori de securitate
la nivel înalt de conștientizare și împământenire în mintea și
sufletul angajatului. De ce zic „suflet”? Pentru că atunci când
atitudinea ta este pro-securitate aceasta se bazează pe valorile, fie
induse de organizație, fie dobândite prin cunoaștere.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
Comunicarea este cea mai eficientă metodă pentru
asigurarea securității la locul de muncă. Riscurile și
metodele de prevenire a acestora trebuie explicate
lucrătorilor, înainte de a fi aplicate.
JENICĂ CRISTIAN POPA - DS SMITH PAPER ZĂRNEȘTI
33
 Romania
În calitate de specialist HSE, rolul de a implementa
cultura de siguranță într-o companie este unul dintre
cele mai importante. Avem studii, experiență, mijloace
de comunicare, abilități de coaching, însă toate acestea
nu pot avea efectul dorit fără un element esențial:
pârghiile. Acestea sunt atât de natură materială, cât mai
ales umană. Nu poți avea rezultate 100% pozitive dacă nu te
asiguri că cel puțin la nivel de middle management, cultura de
siguranță este înțeleasă și îmbrățișată. Este o vorba: unde-s mulți,
puterea crește. Atât pozitiv, cât și negativ. În concluzie, cu cât
abilitățile tale de comunicare sunt mai avansate, cu atât poți
convinge mai ușor indivizii că o cultură HSE se poate pune în
practică doar dacă grupul a înțeles importanța și scopul acesteia.
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
Liniile strategice şi comunicarea privind siguranţa
mediului de lucru trebuie să pornească de la cel mai
înalt nivel, vorbim aici de management, iar acestea
trebuie să fie transmise clar şi constant în cadrul
organizaţiei, astfel încât să ajungă la fiecare angajat. Liderii
sunt primele modele pentru angajaţi, iar dacă aceştia imprimă
în mediul în care lucrează o cultură pozitivă HSE, atunci angajaţii
devin tot mai conştienţi de importanţa siguranţei, se implică şi
acţionează atât la nivel personal, cât şi de grup, pentru a respecta
şi chiar pentru a îmbunătăţi siguranţa la locul de muncă. Însă,
în acest domeniu, este extrem de importantă comunicarea în
ambele sensuri, şi, de aceea, în cadrul organizaţiei noastre,
angajaţii sunt încurajaţi să transmită, la rândul lor, mesaje.
Mesajele pot cuprinde exemple de bună practică, de susţinere a
demersurilor făcute în companie, dar şi idei de îmbunătăţire a
siguranţei mediului de lucru. Deseori, ideile foarte bune, vin din
partea celor care nu sunt specialişti în domeniu, însă se confruntă
cu anumite situaţii pe teren şi pot avea soluţii la acestea, pentru
a crea condiţii mai bune şi sigure de muncă.
LUCIAN RADU MUICĂ -
E.ON ROMÂNIA ȘI DELGAZ GRID
Una dintre abordările eficiente, în asigurarea securității
la locul de muncă, o reprezintă înlesnirea comunicării
pe verticală, fiind necesar ca mesajele pentru asigurarea
unei culturi sănătoase și sigure, cu privire la siguranța
mediului de lucru, să plece, întotdeauna de la managementul
de la cel mai înalt nivel către toate celelalte nivele, în așa fel încât
să ajungă la toți angajații.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Mesajul pentru toate categoriile de angajați, de la
muncitor până la managemetul companiei, este siguranța
la locul de muncă, prin întâlniri și discuții aplicate, cu
toți lucrătorii.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
34
Q&A
Șeful locului de muncă este persoana cea mai
importantă în formarea unei mentalități sănătoase
în ceea ce privește siguranța mediului de lucru și
cultura SSM. Dintr-o discuție amicală cu
lucrătorii, înainte de începerea unei noi zile de
lucru, „șeful”, cunoscându-I pe fiecare în parte, își
poate da seama dacă cineva are probleme personale, a băut,
este bolnav, i s-a întâmplat ceva etc. și trebuie să acționeze
în consecință, diplomatic, cu tact.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Nivelul de abordare este dat de gradul de educație
al angajaților și de vechimea în muncă a acestora.
Trasmiterea se face mai usor dacă aplici o abordate
prietenoasă, aducând în discuție situații de zi cu zi.
Transmiterea informației se poate face atât verbal cât
și vizual, prin instalarea unor panouri de informare.
Implementarea unui sistem de tip „walk around the factory”,
pentru angajați, făcându-i să înțeleagă modul de evaluare
a unui risc și tipul de măsuri care pot fi implementate.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Din punctul meu de vedere, una din cele mai
eficiente abordări ar fi comunicarea continuă și
constantă, pe toate nivelele organizaționale, cu
focus pe conducătorii locurilor de muncă, ce trebuie
să conștientizeze importanța sănătății și securității
angajaților pe care îi coordonează, importanța creării unei
ambianțe sănătoase și sigure la locul de muncă, crescând
astfel dorința angajaților de a sta cât mai mult la un anumit
loc de muncă, cu toate beneficiile date de acest lucru (ex.
lucrul cu angajați care cunosc bine locul de muncă,
echipamentele, evenimentele istorice la locul de muncă,
eficiența timpului alocată instruirilor etc.). Alte metode
pe care eu le consider eficiente ar fi păstrarea ordinii și
disciplinei la locurile de muncă, claritatea cu care anumite
reguli sunt transmise, menținute și controlate constant. Și
aici, un rol foarte important îl are, din nou, conducătorul
locului de muncă. Cu alte cuvinte, aș spune că este foarte
important ca organizația să înțeleagă că fiecare conducător
al locurilor de muncă este un ambasador al cerințelor HSE.
ALINA-MARIA CRASNIANEC - EXPERT HSE
Consider că cele mai eficiente abordări sunt cele
în care discuțiile sunt constante, libere, dinamice
și transparente. Pentru o cultură sănătoasă și
sigură, mesajele trebuie să pornească de la top
management și să ajungă la toți salariații, indiferent de
poziția acestora.
IOANA CARMINA NIȚU -
SPECIALIST ÎN DOMENIUL SSM
Q&A
Bineînțeles, mesajul trebuie să plece, tot timpul, de
la managementul superior, prin politica HSEQ.
Acea politică, ulterior, va fi implementată de middle
management în manuale, proceduri și activități și
respectată, în mod autentic, de toti ceilalți angajați.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
Cea mai eficientă abordare este informarea
angajatului, din primele zile de muncă, cu privire
la riscurile de la locurile de muncă (instruirile
interactive, cu exemple reale). Administratorul/
Managementul trebuie să transmită mesajele pentru o
cultură sănătoasă și sigură, cu privire la siguranța mediului
de muncă.
DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE
Nivelul de la care pornim pentru o cultură sănătoasă
cu privire la siguranța mediului de lucru nu îl
alegem noi, este nivelul pe care îl găsim în acea
unitate la momentul începerii activității de prevenire.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Nu există „cea mai eficientă abordare”, la modul
general. Proiectele de îmbunătățire a siguranței
trebuie să fie adaptate nevoilor specifice din
respectiva organizație. Dar experiența mi-a arătat
că majoritatea organizațiilor nu acordă suficientă atenție
dezvoltării culturii siguranței. Indubitabil, orice mesaj în
acest sens trebuie să pornească de la leaderi.
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
Din experiența mea, abordările eficiente
funcționează atât de sus în jos, de la leaderi către
angajați, cât și invers de la angajați către lideri.
Cerința legală acoperă acest aspect prin CSSM, numai
că nu sunt prea eficiente, întrucât multe dintre ele sunt
doar formale. În plus avem un jucător important în structura
unei organizații, ce teoretic ar trebui să se implice în acest
aspect, așa numitul reprezentant al lucrătorilor. Legiuitorul
a ținut cont de acest element cheie din cadrul organizației,
care are rol de legătură între management și lucrători,
definindu-l și responsabilizându-l, însă cursurile de formare
nu sunt la nivelul așteptărilor, nici pentru organizație și
nici pentru lucrători. Cursurile de formare sunt mult prea
teoretizate și nu abordează tehnicile de comunicare și
interrelaționare între oameni, de altfel un element foarte
important al reprezentantului lucrătorilor.
VALTER STĂNCIULESCU
GORAN - EXPERT QHSE
Romania
Discutând de asigurarea securității la locul de muncă,
consider că abordările care au rezultate sunt cele
referitoare la familia angajaților și la ce se poate întâmpla
cu aceștia dacă el ar suferi un accident de muncă.
Mesajele de tipul „Familia te așteaptă acasă” sunt exact
tipul de mesaje ce rămân întipărite în minte și care au un
impact emoțional asupra angajaților. În același timp, consider
că populația din România, făcând referire la câmpul muncii, nu
a ajuns nici măcar la un nivel mediu de conștientizare a riscurilor
la care se expun zilnic atunci când își desfășoară activitatea la
locul de muncă. Din experiență, am observat că majoritatea
mesajelor puse în aplicare de către angajați au fost cele transmise
de persoanele cu funcții de conducere. Cred cu tărie că principiul
„Dacă așa a zis șefu’ așa facem”, a rămas la modă. Sper ca pe viitor
să fie de ajuns ca mesajul să vină din partea unui coleg și să fie
luat în considerare.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE - EXPLEO ROMÂNIA
Mesajele trebuie să pornească de la cel mai înalt nivel,
cu siguranță. Însă actorii principali sunt conducătorii
locurilor de muncă și lucrătorii. Dacă ne uităm în roluri
și responsabilități într-o organizație mare, pionul
principal în implementarea fizică a tuturor programelor este
conducătorul locului de muncă, lucru care este în concordanță
și cu cerințele legale. El este denumit diferit, în funcție de
organizație și de sistemul de management: supervizor, șef, process
coach, team leader și așa mai departe, dar este același lucru:
conducător al locului de muncă! Este suveran la locul unde își
desfășoară activitatea și se ocupă de tot. Este nevoie de un bun
lider aici pentru a avea succes în asigurarea unei culturi de
securitate și sănătate în muncă. Privind înapoi, spre management,
și luând-o invers pe scară ierarhică, pe lângă mesaj, de la nivelele
superioare trebuie să vină și exemplul. Nu este suficient să
spunem un lucru, trebuie să îl și susținem prin ceea ce facem și
prin acțiunile pe care le întreprindem.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Abordarea culturii de prevenire a accidentelor în cadrul
unei firme trebuie să pornească de la managementul
de vârf și trebuie să fie permanent și stimulativ pentru
salariați. Cele mai eficiente abordări, în asigurarea
securității la locul de muncă consider că sunt cele care încep
cu instruirea participativă, demonstrativă și stimulativă. O altă
abordare eficienta este cea de identificare a riscurilor de la locul
de muncă, de stabilire a măsurilor de prevenire și de verificare
periodică a implementării lor. altă abordare eficientă, în
asigurarea securității la locul de muncă, este cea care se referă
la semnalizarea corespunzătoare a pericolelor și a riscurilor
identificate, respectiv de asigurare a unei mentenanțe preventive
a echipamentelor de muncă și nu a unei mentenanțe doar
corective.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
35
 Romania
Cu siguranță, pentru a pune bazele unei culturi
sănătoase, este necesar să existe sprijinul permanent
și necondiționat al managementului. Asta se
exprimă prin implicare și exemplu personal,
ascultare activă, precum și o comunicare clară și
consistentă. Pe de altă parte, cultura este a oamenilor,
a organizației. Cultura nu este o strategie. Ea este trăită la
nivel operațional, în viața de zi cu zi.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM (ROMÂNIA)
Auzim peste tot despre leadership și liderii nu se
află doar în top management. Am avut ocazia să
întâlnesc oameni care aveau grijă de echipele lor
din diferitele poziții pe care le aveau. Este clar
responsabilitatea top managementului să fie implicat și
am avut șansa să văd urcușuri și coborâșuri, urmărind
implicarea sau neimplicarea managementului. Neimplicarea
managementului poate conduce la apariția unei prăpăstii
și decuplarea de realitate. Ajungem să vedem oamenii doar
ca linii într-un tabel excel și dispare implicit grija față de
oamenii cu care lucrăm.
SORIN CENUȘĂ - ISAFETY.RO
Cele mai eficiente abordări sunt instruirile directe,
cu prezentarea de imagini și înregistrări video
relevante, cu impact direct asupra persoanelor
participante.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
Cea mai eficientă abordare este cea a educării
angajaților în ceea ce privește securitatea și
sănătatea la locul de muncă. În momentul în care
angajații înțeleg că acțiunile, activitățile, regulile,
echipamentele de lucru și de protecție, diferitele măsuri
de siguranță, sunt destinate să îi protejeze, aceștia le vor
accepta, folosi și se vor dedica utilizării lor și respectării
regulilor. Într-o organizație sănătoasă, cu o cultură
sănătoasă, mesajele privind siguranța trebuie să circule
permanent, atât de sus în jos, cât și invers. Responsabilitatea
privind siguranța este a fiecărui angajat în parte și, în același
timp, una comună.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Reţeta trebuie adaptată şi în funcţie de nivelul
culturii SSM din cadrul organizaţiei, acest nivel
fiind influenţat în mare măsură chiar de conducerea
organizaţiei. Cultura SSM trebuie să pornească de
la convingerea că accidentele se pot preveni. Angajamentul
conducerii în jurul acestei idei trebuie demonstrat în mod
vizibil prin decizii consistente, prin alocarea resurselor,
prin politici de motivare şi evident prin exemplul personal.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
36
Q&A
Cultura sănătoasă și sigură, cu privire la siguranța
mediului de lucru, își are originile în Politica
Companiei. Este nevoie de un Management
participativ, care să creeze o cultură organizațională
puternică, bazată pe conceptul de sănătate, siguranță
și profesionalism. Conștientizarea este eficientă dacă
pornește de la cel mai înalt nivel, din organigrama unei
firme, către cel mai de jos nivel. De asemenea, modul de
comunicare este esențial, pentru ca mesajul Safety să-și
atingă scopul.
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
Schimbarea mentalităților este cea mai importantă.
Trebuie să dispară afirmații precum “Fac de 20 de
ani așa și nu am pățit nimic.”, “Mie nu mi se
întâmplă.”. Învățământul ar trebui să aibă un rol mult
mai important. Educația din copilărie este cea care nu
se uită niciodată. Evaluarea riscurilor o facem din momentul
în care trecem prima dată strada singuri! Mesajele
instructajelor trebuie să explice întrebări ca “De ce se
întâmplă?”, “De ce e necesar să repetăm constant reacția,
în caz de urgență?”, “De ce facem instructaje atât de des?”.
Mesajele pentru o cultură sănătoasă trebuie pornească de
cât mai “sus”, dar să permită reacții de cât mai “jos”.
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
Cea mai eficientă abordare: insistența. În cazul de
față, monitorizarea continuă. Nu se poate schimba
nimic dacă nu există monitorizare. Dacă omul nu
se simte verificat, nu va respecta nimic din ceea ce
îi este „peste mână”. Mesajele privind o cultură SSM
sănătoasă trebuie să pornească de la cel mai înalt nivel. Mai
departe, acestea trebuie să fie comunicate insistent de sus
în jos, până la cel mai de jos nivel. De asemenea, lucrătorul
trebuie să înțeleagă că regulile SSM sunt făcute pentru a fi
respectate. Să simtă și, de ce nu, să experimenteze că dacă
le încalcă „pleacă acasă”. Mai bine să fie concediat, decât să
se întoarcă la familia lui „accidentat la serviciu”.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
Ideal, mesajele pentru implementarea unei culturi
sănătoase cu privire la SSM trebuie să pornească
de la nivelul liderilor. Instruirea angajaților, o
tematică bine structurată, implementarea unui sistem
de observare a comportamentului eficient sunt câteva
dintre măsurile care pot duce la rezultate notabile.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
Q&A
ISO 45001 combină puterea tehnică a standardelor
OH&S existente, inclusiv OHSAS 18001, cu structura
la nivel înalt a altor standarde internaționale, precum
ISO 9001 (Calitate) și ISO 14001 (Mediu), pentru a
facilita integrarea în sisteme de gestionare a afacerilor
la nivel superior. Evident, mesajele trebuie să pornească
de la cel mai înalt nivel în companie, dar siguranța și sănătatea
în muncă stă în responsabilitatea fiecărui individ, în orice
companie, și trebuie tratată colectiv.
CĂTĂLINA BALAȘ - PROGRESSIO MINERVA
Consider că mesajele pentru o cultură sănătoasă și
sigură cu privire la siguranța mediului de lucru ar
trebui sa pornească de la nivelul de sus.
EMILIA PĂTRUȚI - ROMAQUA GROUP
Abordarea unei culturi eficace în domeniul SSM
pornește de la nivelele de bază ale organigramei unei
societăți, de la instruirea corectă și eficientă a
personalului operator, a personalului executiv și apoi a
celorlalte nivele, management mediu, management de top.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Una din cele mai eficiente abordări este aceea în care
fiecare persoană implicată într-un proces de muncă
înțelege faptul că abordarea “vreau” să mă implic, în
loc de “trebuie” să mă implic, este mult mai constructivă.
Comunicarea în domeniu e important să fie întreținută în
permanență, prin intermediul tuturor canalelor de comunicare,
atât de la management către lucrători, cât și invers.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA
Dacă mesajul pornește de la cel mai înalt nivel, atunci
succesul este garantat. Abordarea trebuie structurată
în așa fel încât mesajul să fie înțeles la orice nivel din
cadrul companiei și bazată pe îmbunătățirea continuă.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
Ar trebui să primeze calitatea acțiunilor privind
securitatea la locul de muncă. Întotdeauna
managementul s-a dovedit un excelent model pentru
lucrători și de aceea, consider că o cultură sănătoasă ar
trebui să pornească de la implicarea, sub toate aspectele,
mai ales financiar, a managementului, având în vedere că
produsele muncii lucrătorilor sunt valorificate spre binele
companiei. Sunt încântată să afirm că aceste lucruri se întâmplă
în companie.
IOANA URSAN - SYMMETRICA
Romania
Impactul vizual, privind asigurarea securității la locul de
muncă, este mai eficient decât instruirea verbală și
scriptică. Prezentarea de filme cu tematică de securitate
și sănătate în muncă, pliante, indicatoare de securitate
și sănătate în muncă, pe categorii de meserii, prezentate
lucrătorilor cu ocazia diferitelor tipuri de instruiri, captează
atenția mult mai mult. Mesajele pentru o cultură sănătoasă și
sigură cu privire la siguranța mediului de lucru sunt transmise
de la cel mai înalt nivel al conducerii societății, prin exemplul
personal al top managementului, prin exemplul personal de
purtare a echipamentului individual de protecție de către
conducere atunci când sunt vizitele de lucru în fabrică, la locurile
de muncă unde lucrează operatorii.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
Managementul la cel mai înalt nivel este cel care
influențează, întotdeauna, cultura orgazițională și de
aceea, în orice companie, ar trebui să existe, în formă
scrisă, o politică (angajament) de a asigura lucrătorilor
condiții sigure și sănătoase pentru prevenirea traumatismelor
și bolilor determinate de muncă. Managementul trebuie să asigure,
întotdeauna, resursele respectării prevederilor legale. Politica de
sănătate și securitate din companie trebuie cunoscută de toți
lucrătorii, la toate nivelurile. Mesajul pentru o cultură sănătoasă,
în acest domeniu, trebuie să înceapă de la vârf, și anume de la
conducătorii companiei, care ei înșiși respectă toate regulile de
protecție a muncii. Dacă liderii nu își schimbă mentalitatea cu
privire la securitatea și sănătatea în muncă, nimic nu poate fi
schimbat.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
Conștientizarea importanței securității și sănătății
fiecărui lucrător. Fiecare angajat nu trebuie privit ca un
lucrător, ci ca un om care are și el problemele lui personale,
de care nu se poate despărți atunci când vine la muncă.
Mesajele ar trebui să pornească de la cel mai înalt nivel,
managementul societății și da, cred în puterea propriului exemplu.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
Asigurarea securității la locul de muncă va rămâne un
termen relativ, atât timp cât toți factorii implicați nu vor
colabora în aceeași direcție. Nivelul de siguranță va fi,
în schimb, cu atât mai mare, cu cât angajații și colaboratorii
se vor simți implicați în acest domeniu. Pentru a induce
schimbări la nivelul comportamental al angajaților, vor fi necesare
eforturi, în primul rând la nivel de top management, prin definirea
unui program de obiective care să implice toate nivelurile ierarhice
și funcțiile societății, precum și să contracareze principalele riscuri
rezultate din activitățile fiecărei companii. Nu în ultimul rând,
pentru a implica schimbări la nivel comportamental ale individului,
angajatorii pot apela la diverse metode de monitorizare și creștere
a bunăstării angajatului, precum și recunoașterea constantă a
implicării angajaților în acest domeniu.
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
37
 Romania EXPERTS PLATFORM

IMPORTANȚA
ECHIPAMENTELOR
DE PROTECȚIE

Ce s-a schimbat în 2019 în materie de Discutând și cu alți

echipamente de protecție? Companiile
din România au devenit mai
responsabile și încep să investească
mai mult în această direcție?
Putem spune că anul 2019 a dus la creșterea dorinței
de confort. De îndată ce protecția utiilizatorului
este asigurată de către echipament, acesta caută să
își crească gradul de confort, care ulterior va rezulta
într-o creștere a productivității.
Într-adevăr, companiile din România au devenit
mai responsabile și înțeleg necesitatea și importanța
ALIN
confortului pentru angajații lor.
MOLDOVAN
COUNTRY Din punctul dumneavoastră de
MANAGER vedere, companiile multinaționale
ROMANIA AND sunt mai interesate de partea
BULGARIA, de securitate a angajatului față
MAPA de companiile 100% românești?
PROFESSIONAL Puteți face o astfel de evaluare?
Din punctul meu de vedere, companiile românești
sunt la fel de interesate de securitatea angajatului
precum companiile multinaționale, însă majoritatea
nu au ajuns să dețină o cultură suficient de dezvoltată.
Drept urmare, balanța înclină înspre multinaționale,
dar nu datorită dezinteresului.
Ca reprezentant al unei companii
producătoare de echipamente
de protecție, credeți că în
România încă mai există cazuri de
accidente care au drept cauză folosirea
incorectă a echipamentului? Cum putem
responsabiliza utilizatorul
final astfel încât să nu mai
fie accidente de muncă?
Din păcate, încă avem parte
de accidente datorate utilizării
incorecte a echipamentului de
protecție. Responsabilizarea
se poate efectua prin dialog
continuu, training, dezvoltarea
culturii HSE și recunoașterea
comportamentului „sigur”.
producători de echipamente
de protecție am observat că
trendul din ultimii ani constă
în organizarea de workshop-
uri cu managerii de HSE
din companii. Din punctul
dumneavoastră de vedere
sunt utile aceste acțiuni?
Consider utile aceste workshop-uri
și cred că numărul lor va creștere de
la an la an, iar producătorii vor dori
să investească mai multe resurse în
viitor. Un echipament de protecție nu
poate fi implementat doar vizualizând
poze și detalii tehnice online, ci prin
teste comparative, practice, din care să
rezulte beneficiile utilizării sale. Aceste
beneficii sunt cel mai bine detaliate și
exemplificate în cadrul workshop-urilor.
Un alt mare beneficiu este dezvoltarea
relațiilor între departamentele HSE ale
diverselor companii din România și
schimbul continuu de bune practici.
Credeți că prețul influențează,
în continuare, achizițiile de
echipamente de protecție, sau
începe să se pună accent pe
calitate din ce în ce mai mult?
Deși putem observa o creștere
îmbucurătoare a nivelului calității
echipamentelor de protecție
achiziționate de către
consumatorii finali, există,
în continuare, discuții care
pornesc de la negocierea
prețului, deși primul
subiect discutat ar fi trebuit
să îl constituie protecția
utilizatorului. De asemenea,
de foarte multe ori, se solicită
scăderea prețului și nu scăderea
costului.

38
EXPERTS PLATFORM
DESPRE GREIERI,
AVIOANE ŞI DEMONI…
Da, aţi citit bine. Greieri, avioane şi demoni. Nu este o
greșeală și nici o lecţie despre literatura universală,
ci o poveste inspirată din întâmplări reale. O poveste
care poate fi oricând a fiecăruia dintre noi.
GREIERII
Scurtă vacanţă contemplativă, revelatoare, într-
un mirific colţ de rai situat la malul mării. În
peisajul desăvârşit se face simţită încă de la început
MĂDĂLINA insuportabila povară a prezenţei ţânţarilor. Mii,
GOGORICI milioane, poate miliarde de roiuri nimicitoare,
MANAGER hămesite. Un atac nemilos şi continuu, care lăsă
NAȚIONAL urme morale şi fizice, vizibile atât pe corpul aflat în
SECURITATE ȘI concediu, cât și în mintea aflată în căutarea relaxării.
SĂNĂTATE ÎN Simțul practic se activează. Problema necesită
MUNCĂ soluţionare. Procedura există şi este simplu de
HOLCIM aplicat. Magazin, spray, substanţă contra ţânţarilor,
ROMANIA multiplă aplicare, îndestulătoare, răzbunătoare. Și...
succes deplin! Deplin şi satisfăcător. Randament
100%. Eficacitate demonstrată. Hoardele nestăvilite
cedează fără drept de apel. Gândești triumfător:
management al crizei - soluţii pe măsură.
Din crăpături, din porii pereţilor, dintre ferestre,
cad răpuşi precum picăturile unei ploi tăcute de
noiembrie. Zgomotul picăturilor continuă. Dar,
încet, încet, parcă se transformă. Și deodată observi
că ploaia devine grindină. Lângă ţânţari se alătură
zeci de corpuri de greieri, iar podeaua prinde rapid
culoarea morbidă a unei gropi comune. O groapă a
victimelor colaterale. Cu lacrimi care izvorăsc din
amintirea procedurilor perfect aplicate privești cum
se strâng din ce în ce mai mulți.
Și te întrebi: proceduri perfecte, management
defectuos? Nerealist? Prost aplicat? Nu. O singură
regulă nerespectată pentru a face ca lucrurile să fie
„mai bine, mai ușoare, mai repede”, în acel
loc fiind interzisă folosirea oricărui
tip de insecticid. O simplă regulă
încălcată pentru un plus de relaxare
și, bineînțeles, consecințele
neprevăzute aferente.
Romania
AVIONUL
„Potrivit presei ruse şi supravieţuitorilor, echipajul
a făcut eforturi uriaşe ca să salveze cât mai mulţi
oameni. Dar, din păcate, mare parte dintre pasageri
nu au scăpat cu viaţă. Din informaţiile iniţiale,
culoarul dintre scaune a fost blocat de călătorii care
se ridicaseră deja să-şi ia bagajele, aşa că cei din
partea din spate a avionului nu au avut pe unde să
iasă”, se aude vocea crainicului pe fundalul dimineții.
Jurnalul continuă: „Autorităţile nu au confirmat
oficial moartea însoţitorului de bord care, cu preţul
vieţii, a rămas în spatele avionului, acolo unde a
izbucnit incendiul, încercând până în ultima clipă
să-i ajute pe oameni să renunţe la bagaje şi să iasă”.
Ceva îmi spune că trebuie să înțeleg ce se întâmplă
și mă împinge să rămân în fața televizorului. „O
stewardesă de 34 de ani e socotită eroină după ce a
acţionat cu hotărâre şi viteză în timpul evacuării.
Le-a povestit jurnaliştilor cum a trebuit să-i împingă
pe toboganul de urgenţă pe cei care nu se grăbeau
şi să-i tragă de guler pe cei care blocau culoarul
încercând să-şi recupereze bagajul”, aud schimbând
canalul.
Trec ore bune pe care le petrec ascultând
înmărmurită ştirile. Când mă ridic din fața
televizorului, secvențele sonore m-au invadat până
în măduva oaselor, ajungând și în exteriorul meu, în
cafeaua care îşi pierde instant savoarea.
Încerc să îmi reiau cursul zilei dar „… culoarul dintre
scaune a fost blocat de călătorii care se ridicaseră
deja să-şi ia bagajele…”, „… a trebuit să-i împingă pe
toboganul de urgenţă pe cei care nu se grăbeau şi să-i
tragă de guler pe cei care blocau culoarul încercând
să-şi recupereze bagajul”, se încăpățânează să-mi
răsune iar și iar în urechi.
Brusc, mi se perindă în faţa ochilor frânturi de
imagini care completează cele auzite. Oameni,
bagaje. Viaţa semenilor pusă în pericol de
banale bagaje. Oameni morţi pentru
bagaje. Proceduri aplicate de un
echipaj competent, performant,
dar nerespectate de către
39
 Romania
pasageri. Reguli scrise și nescrise
încălcate, moarte. Iar imaginile
nasc emoții: empatie, durere,
revoltă. Oamenii, nu bagajele!
O nouă zi începe, iar un prim gând
îmi străbate calea: un nou exemplu
al „efectul fluturelui”, metaforă
deseori explicată prin exemplul
unei bătăi de aripi dintr-o emisferă
care poate produce un uragan în
cealaltă. Deşi doar o figură de
stil comună, viața ne arată mereu
situații în care acţiunea mea te
afectează şi pe tine. Micul meu
confort, micile mele priorități te
pot ucide pe tine, semenul meu.
Viața găsește mereu calea de a
ne arăta că suntem conectați și
interdependenți.
Proceduri perfecte, viaţă sacrificată
prin reguli încălcate. Realitatea.
DEMONII
Încă de la începutul erei industriale,
viaţa a fost caracterizată de
evoluţie, progres și modernizare.
Treptat, au fost generate regulile,
procedurile, politicile și sistemele
de management. A urmat apoi
o întreagă serie de concepte noi,
printre care și cele de sănătate și
securitate în muncă. Incotestabil,
au fost înregistrate progrese, de
la echipamente din ce în ce mai
sigure și performante pentru
cei care lucrează la organizare și
instrucțiuni destinate securității
la locul de muncă. Pe parcursul
întregii evoluții, eforturi și sute
de ore de instruiri şi traininguri
au fost îndreptate spre creşterea
competenţelor şi a climatului de
siguranţă a oricărei persoane care
desfășoară activitățile denumite
generic „muncă”. Însă, chiar și cu
toate acestea în spate, oamenii încă
mor pentru că nu respectă regulile.
Uneori mor ei, alteori, din acţiunile
40
lor, mor semenii lor.
Deşi respectarea regulilor
înseamnă respectarea vieţii,
în cele din urmă, experința ne
arată că există oameni care nu
au luat niciodată acest aspect în
considerare. Pe cât de simplu
sună, pe atât de ucigătoare este
această realitate. Dintre aceștia,
cei mai mulți nu înţeleg de ce
este atât de important să respecte
regulile. Și chiar și atunci când,
câteodată, urmează procedurile,
fac acest lucru mecanic,
automat, formal - guvernaţi
de frica de a nu fi sancţionaţi.
Acesta este momentul în care
se nasc „demonii”: nepăsarea,
automatismul, impasibilitatea,
letargia, încăpățânarea, lipsa de
responsabilitate, neimplicarea. Și
lista poate continua.
Pentru mine, cei
care nu înțeleg de
ce regulile trebuie
respectate sunt cei
către care este
nevoie să ne
îndreptăm
prioritar
atenția. Toți
au şansa unei schimbări
reale, palpabile. Iar ca
acest lucru să devină
posibil, este necesar
ca mesajul să ajungă
în „locul acela din
interiorul fiecăruia”
unde se produce
declicul. Acolo unde este integrată
înțelegerea că acţiunea mea are
urmări şi asupra ta și vice versa.
Acolo unde se naşte „Siguranţa
mea este şi a ta”.
Și așa ia ființă întrebarea „cum, în
ce mod, livrăm mesajul?”, astfel
încât acești oameni să facă alegerea
de a respecta regulile conştient,
EXPERTS PLATFORM
decis și asumat, în afara oricăror
măsuri de coerciţie sau sisteme de
recompensare. În mod clar putem
ieşi din „regiunea de platou” a
comportamentelor nesănătoase.
Putem obţine schimbarea, însă
nu folosind repetitiv aceleaşi și
aceleași metode de „instruire”
preluate cu copy-paste de la
înaintași. Căci, oare, poate fi
cineva instruit „să creadă”?
Răspunsul este evident: NU!
Și tot atât de evident este faptul
că, în era vitezei, a tehnologiei,
a transformărilor rapide și a
supraîncărcării cu informații,
este nevoie ca noi, profesioniștii,
să reinventăm, să schimbăm și
să aducem creativitate în fiecare
acțiune. Este nevoie să modificăm,
să facem re-branding, să traducem
conceptele vechi
într-un limbaj nou.
Nu putem obține
rezultate diferite folosind
aceleași metode, așa cum
nu ai cum să ajungi la
o destinație diferită dacă
mergi pe același drum.
Cum ar fi ca regulile să
fie respectate pentru că
sunt înţelese? Cine pot fi
„agenţii schimbării” pe care
ne-am putea baza? Care
sunt principalele blocaje în
a respecta orice regulă în
general?
Acestea sunt doar câteva
dintre întrebările la
care am căutat răspuns atunci
când am început să dezvoltăm
seria programelor adresate
schimbării comportamentelor
în Holcim România. Simplitatea
și pragmatismul ne sunt „stelele
călăuzitoare” în războiul declarat
fiecărui demon amintit mai sus,
pentru a ajunge la SSM în ADN.
 Romania
CUM ÎNVĂȚĂM
DIN INCIDENTE
DE CE SĂ ÎNVĂȚĂM DIN INCIDENTE
Deseori când discut cu angajați din
diferite organizații, întâlnesc situații de
genul: ”Zilele trecute am observat un e-mail
ce conținea informații despre un incident
care s-a produs la noi în organizație, dar
nu am avut timp sa-l citesc” sau ”La noi este
diferit, nu se întâmplă așa ceva” sau ”Noi
avem echipament de protecție și respectăm
MIRCEA procedurile”. Trebuie să schimbăm această
ADRIAN RUS mentalitate și să realizăm că incidente/
ACTIVIST SSM, accidente se pot produce. Dacă înțelegem
ALPINIST acest lucru, ne va ajuta în recunoașterea
și identificarea pericolelor și a situațiilor
periculoase. Învățarea din incidente
ne poate ajuta să recunoaștem aceste
pericole și situații periculoase.   că angajații sunt cauza producerii
Procesul de învățare din incidente este
critic pentru crearea unui mediu de lucru
sigur. Cauzele producerii incidentelor și
a accidentelor nu sunt noi. Incidentele
sunt deseori evenimente care s-au
repetat în trecut și au cauze similare cu
accidentele anterioare. Deseori întâlnesc
persoane care spun „incidentul acesta
s-a mai produs în trecut” sau se întreabă
„de ce nu am învățat din incidentele/
42
EXPERTS PLATFORM
accidentele anterioare și de ce oamenii
continuă să facă aceleași greșeli de
comportament și ignoră regulile de
securitate și sănătate în muncă?”
Printr-un proces de învățare
organizațiile ar trebui să colecteze
informații despre ceea ce nu a funcționat
în trecut (incidente, acciedente, situații
periculoase) și să schimbe procedurile
și modul de lucru pentru a preveni
noi incidente. Pentru a evita repetarea
incidentelor, implemetarea proceselor
de învățare eficientă în care angajații
sunt implicați, responsabilizați și își
înțeleg rolul în prevenirea accidentelor
este esențială. Asta nu înseamnă
incidentelor sau singurul mijloc prin
care acestea pot fi prevenite. Cauza care
stă la baza incidentelor și accidentelor
este incapacitatea organizaților de a
gestiona pericolele, iar concluziile din
investigațiile incidentelor ar trebui să
se focuseze pe îmbunătățirea culturii
organizaționale, îmbunătățirea deciziilor
de management, a practicilor de lucru și
a sistemului de management în sine.
EXPERTS PLATFORM
INTRODUCERE
Practicile curente de învățare din accidente nu sunt
întotdeauna eficiente și există o nevoie de a învăța
diferit. Avem nevoie de metode care pot să creeze
schimbări de comportament. Învățarea prin reflectare
creează această schimbare (a se vedea Modelul de
învățare la adulți a lui David A. Kolb).
Pentru a putea preveni incidentele este necesar să
învățăm diferit. Rapoartele de investigație a incidentelor
de multe ori sunt de calitate slabă (informații multe,
nerelevante și complicate) și sunt distribuite prin
e-mail sau afișate la panourile de informare din cadrul
organizațiilor – comunicare într-o singură direcție, cu
oportunități puține pentru reflectare și învățare.
Învățarea din accidente prin reflecție este un proces
prin care angajații caută să înțeleagă orice impact
negativ care se produce și să implementeze acțiuni
pentru a preveni evenimente similare în viitor (Lukic,
2013).
Procesul de învățare din accidente prin reflecție
ar trebui să ducă la schimbări de comportament,
echipament, procese și sisteme de management,
astfel încât riscurile să fie reduse într-o manieră
considerabilă. Pentru a atinge acest obiectiv nu este
suficient doar să întocmim și să distribuim rapoarte ale
incidentelor, ci este necesar să implicăm angajații și să le
acordăm timpul și resursele necesare pentru a reflecta
asupra informațiilor comunicate, a face coneaxiunile
necesare și a pune informațiile în practică, motivându-i
să facă schimbările necesare pentru a reduce riscurile.
Asigurarea resurselor și timpului necesar pentru ca
angajații să poată reflecta asupra incidentelor este
crucială pentru a învăța și este necesar pentru ca
angajații să își asume responsabilitatea și proprietatea
acțiunilor. Prin procesul de reflectare asupra
incidentelor, angajații pot se observe cât de relevant este
incidentul respectiv în activitatea lor. De asemenea,
ei pot să ofere feedback de îmbunătățire reflectând la
propriul lor comportament și definindu-și propriile
acțiuni de îmbunătățire a comportamentului.
Incident sau accident în
locație diferită a organizației
sau în afara organizației
Investigare /
Raportare
cercetare
Incident sau
accident în cadrul
organizației
Aspecte cheie raportate
de către angajați
Romania
Principalele etape ale procesului de învățare din
accidente prin reflecție, care să susțină schimbarea sunt
exemplificate în figura 1, și anume:
Raportarea incidentelor și prioritizarea pentru
investigație: raportarea formală printr-o procedură
standard de comunicare a accidentelor; de asemenea,
practica ne arată că multe incidente ies la suprafață prin
discuții informale cu angajații – acest lucru trebuie luat
în considerare.
Investigarea: include identificarea modului cum
s-a produs, colectarea tuturor informațiilor și analiza
cronologică a informațiilor pentru a determina ce s-a
întâmplat și de ce s-a întâmplat.
Recomandări, acțiuni și pregătirea
documentelor pentru distribuție: recomandările
dintr-o investigație, a unui accident ar trebui să se
transforme în acțiuni care se adresează direct cauzelor
și care pot fi implementate, monitorizate și evaluată
eficiența lor. Acestea trebuie să se regăsească într-o
formă care să poată fi înțeleasă de toată lumea din
organizație.
Comunicarea: recomandărilor și acțiunilor se face
pe mai multe căi de comunicare astfel încât să ajungă la
toate persoanele din organzație, sub o formă facilă de
înțeles.
Reflectarea: implementarea acțiunilor din raportul
de investigație va conduce la schimbări. Pentru a ne
asigura că aceste schimbări vor fi adoptate și susținute
pe termen lung asumarea lor este esențială, asumare
care se realizează printr-un proces de învățare
prin reflectare și încorporare a lecțiilor învățate în
activitatea zilnică.
Implementarea acțiunilor: implementarea
acțiunilor asumate trebuie să ducă la schimbări pozitive
în procesele din organizație și în comportamentul
angajaților.
Evaluarea: are două componente – evaluarea
învățării și implementării acțiunilor în urma
incidentului și evaluarea procesului în sine de învățare
(dacă acesta poate fi îmbunătățit).
Rezultatele investigației
împărtășite în afara organizației
Schimbare în
Pregătire Implementare comportament
Comunicare Reflectare Evaluare
documente acțiuni sau proces
Comunicare în ambele sensuri
Rezultatele investigației
împărtășite cu angajații
43
 Romania EXPERTS PLATFORM

TABEL 1
FAZA BLOCATORI
Raportare Frica de a fi blamat
Frica de amenzi sau sancțiuni
Mentalitatea că nimic nu se va schimba dacă raportez
Frica de a pierde contractul de muncă sau de colaborare în cazul contractorilor
Indiferență
Angajații nu înțeleg ce trebuie raportat
Sistem de raportare complex (clasificarea și prioritizarea)
Investigare Insuficient angajament din partea managementului
Lipsa personalului competent
Dificultăți în a stabili cauza rădăcină a incidentului
Dificultăți în a stabili de ce unii angajați au făcut ceva (nici ei nu își pot explica comportamentul)
Lipsa dorinței de învățare (se pierde mult timp cu investigația iar ulterior accidentul este dat
uitării)
Recomandări Recomandările nu sunt acceptate de către management
și acțiuni Recomandările nu sunt acceptate de către angajați (comportament sau schimbarea modului de
lucru)
Lipsa verificărilor în ceea ce privește implementarea recomandărilor
Recomandările nu se adresează riscurilor directe
Întârzierea implementării recomandărilor
Comunicare Dificultăți în a identifica publicul țintă
Dificultăți în diseminarea informațiilor în rândul angajaților
Învățare și Dificultăți în a identifica ce anume trebuie învățat
evaluare Utilizarea metodelor de învățare pasivă
Rapoartele de investigație sunt greoi de înțeles
Lipsa oportunității să reflectezi asupra informațiilor din raport și să faci conexiunile necesare
Recomandări sau acțiuni care nu încorporează învățarea
Dificultăți în încorporarea recomandărilor pe termen lung, deoarece se caută îmbunătățiri pe
termen scurt fără impact major
Dificultăți în evaluarea efectivă a procesului de învățare sau schimbare a comportamentului

FIGURA 1. ETAPELE PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE PRIN REFLECTARE

Urmând etapele procesului de referitor la modul cum au potențialului de învățare poate
învățare prin reflectare, se asigură fost îndeplinite sarcinile fi bruscă și totală – cum ar fi în
o schimbare sustenabilă care de muncă, utilizarea sau cazul în care un incident nu este
reduce riscul ca incidente similare funcționarea corespunzătoare raportat (este dificil să înveți
să apară în viitor. Dacă aceste faze a echipamentelor, planificarea ceva dacă organizația nu știe
sunt prezente în organizație și operațiilor etc. sau pot fi că s-a întâmplat) sau se poate
bucla de feedback este închisă va identificate mai puțin vizibile, întâmpla treptat dacă procesele
face diferența între performanță dar la fel de importante, nu sunt solide – cum ar fi dacă
și lipsa performanței. De exemplu, îmbunătățiri referitoare la sistemul de raportare este greoi
o cultură organizațională cu sistemul de management, cultura sau nu este de încredere, nu toate
un sistem de raportare solid va organizațională de securitate incidentele vor fi raportate; dacă
genera informațiile necesare și sănătate în muncă, modul de metoda de investigare nu ia în
pentru procesul de învățare. Dacă luare a deciziilor de management considerare factorii umani atunci
schimbarea nu se realizează, și presiunea exercitată asupra înțelegerea noastră despre cum
angajații vor fi găsiți vinovați, angajaților pentru finalizarea și de ce s-a produs incidentul
iar sistemul de raportare va cădea unor proiecte. va fi superficială; dacă angajații
în declin și întreg sistemul va Ideal ar fi ca prin procesul de nu sunt implicați în crearea
ceda. (Drupsteen, Groeneweg and învățare să acaparăm cât mai mult recomandărilor și a acțiunilor,
Zwetsloot, 2013). din potențialul de învățare, totuși atunci acestea nu vor fi realiste și
Când un incident se produce, în realitate procesul de învățare nu vor fi implementate de către
există un potențial de învățare, (sau lipsa procesului de învățare) angajați.
chiar dacă este un incident poate să neglijeze potențialul de În figura 2 este exemplificat
cu consecințe reduse. Pot fi învățare și informații relevante potențialul de învățare ideal vs
identificate ușor îmbunătățiri să se piardă pe parcurs. Pierderea învățarea reală.

44
 EXPERTS PLATFORM Romania

Potențialul de învățare
Nu toate Investigațiile nu
incidentele sunt i-au în Rapoartele nu i- Potențialul ideal de învățare
raportate considerare au în
factorii umani considerare
Potențialul de învățare

părerea Comunicare
angajaților doar prin e-mail Nu există
oportunități de
a discuta /
Acțiunile nu
reflecta
sunt
implementate

Învățarea reală

Investigare / Pregătire Implementare

Raportare Comunicare Reflectare
cercetare documente acțiuni

FIGURA 2. POTENȚIALUL DE ÎNVĂȚARE

Experiența ne arată o serie de situații care ne
blochează să învățăm din accidente. Acești
blocatori pot să ducă la situații în care o
organizație neglijează potențialul de învățare din
incidentele ușoare sau din situațiile periculoase
(precursori de accidente) și ia în considerare
învățarea, doar când un accident sever se produce.
Aceasta este o abordare instabilă care nu poate
duce la a preveni accidentele și crearea unei
culturi organizaționale de securitate și sănătate în
muncă solidă.
Blocatorii întâlniți în fiecare fază a procesului
sunt exemplificați în tabelul nr. 1.
Un mesaj important din exemplele de mai
sus este acela că implicarea și angajamentul
managementului în toate fazele procesului este
necesară pentru un proces de învățare eficient. De
asemenea, implicarea managementului în fiecare
fază a procesului demonstrează că învățarea
din incidente este o responsabilitate comună a
organizației, nu doar a unui singur departament.
CE ESTE ÎNVĂȚAREA DIN
INCIDENTE PRIN REFLECȚIE
Învățarea din incidente prin reflecție este o
metodă de învățare din incidente, accidente și
situații periculoase anterioare, concentrându-
se pe schimbarea comportamentului. Vizează
reflecția personală și schimbarea individuală.
Aceasta i-a în considerare principiile 2 De ce
învățării exemplificate în figura 3. s-a
întâmplat?

FIGURA 3. PRINCIPIILE ÎNVĂȚĂRII

3 Cine
PRINCIPIUL 1: Învățarea este demonstrată materiale de învățare (în 6 Cât de
trebuie să
profund?
printr-o schimbare în practică (adică o schimbare cazul acesta, informațiile învețe?
1 Învățarea
în modul în care se fac lucrurile). referitoare la incidente). crează
PRINCIPIUL 2: Pentru ca oamenii să își schimbe Este vorba despre crearea schimbare
practica, trebuie să relaționeze cunoștințele unei legături emoționale.
despre un incident cu propria lor situație de În discuțiile de grup,
muncă. participanții pot reflecta la
PRINCIPIUL 3: Oamenii învață prin implicarea următoarele întrebări: 5 Cum 4 Ce ar
vom trebui
activă cu informațiile. Cum se poate produce un învăța? învățat?
PRINCIPIUL 4: Unele cunoștințe sunt notate, incident similar la locul nostru de
dar multe cunoștințe există doar ca practică sau muncă sau în activitatea noastră?
„cultură”. Care sunt comportamentele pe
PRINCIPIUL 5: Cunoștințele care nu pot fi notate care noi le avem?
pur și simplu într-o nouă procedură pot fi învățate Ce putem face diferit?
cel mai bine la locul de muncă. Învățarea din incidente prin reflecție nu este
PRINCIPIUL 6: Învățarea trebuie să fie în două despre a ne uita la un video sau a citi un raport
sensuri. de incident, este despre implicare și discuții cu
Învățarea prin reflecție se desfășoară prin discuții echipa pentru a conștientiza schimbările care
de grup gestionate de un trainer, pe baza unor trebuie adoptate de fiecare angajat în parte.

45
 Romania
Etapele procesului de învățare din incidente
din figura 1 sunt detaliate în continuare:
RAPORTAREA
Orice accident, incident, situație periculoasă
trebuie raportate. Raportarea incidentelor
crește conștientizarea potențialelor situații
care pot să ducă la incidente similare și este
punctul de pornire în procesul de învățare
din incidente.
INVESTIGAREA
În timpul investigației, incidentele sunt
analizate pentru a determina cauza
incidentului. În mod ideal trebuie
identificată cauza rădăcină și alte cauze care
au conlucrat la producerea incidentului (a se
vedea metoda Tripod Beta).
RECOMANDĂRI, ACȚIUNI ȘI
PREGĂTIREA DOCUMENTELOR
PENTRU DISTRIBUȚIE
Investigarea incidentelor oferă o bază
pentru identificarea recomandărilor și
acțiunilor care necesită a fi implementate,
de asemenea este sursa pentru documentele
și/sau orice sursă prin care se face
informarea în organizație cu privire la
incidente. Aceste informări sunt concepute
de către departamentul de securitate
și sănătate în muncă și personalul din
departamentul în care a avut loc accidentul
și care este familiarizat cu procesele și
practicile de lucru. Aceste documente
trebuie să includă informații referitoare
la contextul în care s-a produs incidentul,
cauzele incidentului și bineînțeles
recomandările și acțiunile care urmează a
fi implementate. Acestea trebuie să fie clare
și să ajute angajații să înțeleagă ce trebuie să
facă pentru a preveni incidentele similare.
COMUNICAREA
Documentele cu informațiile referitoare
la incidente, ideal ar trebui comunicate
către orice persoană care ar putea beneficia
de aceste informații. Trebuie să existe o
balanță între publicul general și publicul
țintă iar focusul trebuie să fie diferit. Cei
care dezvoltă documentele trebuie să decidă
către cine vor distribui informațiile, iar
diseminarea informației în rândul echipelor
este responsabilitatea managerilor.
Bibliografie:
Kolb, D. A. (1984). Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development. New Jersey: Prentice-Hall;
Institutul de Energie – Ghid în investigarea și analiza factorilor umani și organizaționali a incidentelor și accidentelor;
Institutul de Energie – Ghid în utilizarea metodei Tripod Beta în investigația și analiza incidentelor și a accidentelelor;
Global Aviation Network (GAIN) – A roadmap to just culture: enhancing the safety environment.
46
REFLECTAREA
Una dintre cele mai importante etape din
acest proces este reflectarea. Angajații
trebuie să aibă oportunitatea să reflecteze,
permițându-le să se gândească la cât de
relevant este incidentul în activitatea pe
care ei o desfășoară și modul cum pot
să aplice informațiile respective astfel
încât să prevină incidentele similare. De
asemenea, angajaților trebuie să li se ofere
oportunitatea să își spună părerea, astfel
încât să se poată îmbunătăți sistemul.
Acest proces de reflecție implică angajații,
componentă importantă în procesul de
învățare (față de situația în care angajații
sunt simpli receptori de informații).
IMPLEMENTAREA ACȚIUNILOR
În această fază angajații selectează ce
acțiuni vor implementa în activitatea lor,
pentru a preveni incidentele similare.
Implementarea acțiunilor se realizează
după procesul de reflectare. Aceste
acțiuni trebuie să ducă la schimbări
pozitive în procesele organizației și în
comportamentul angajaților, crescând
conștientizarea securității și sănătății în
rândul angajaților. Fără o schimbare în
practicile, procesele din organizație și în
comportamentul angajaților, procesul de
învățare nu se va produce.
SCHIMBAREA ÎN COMPORTAMENT
SAU PROCES
Procesul de învățare trebuie să ducă
la schimbări în comportament și în
procesele din organizație. Acestea pot
fi simple schimbări precum modificări
într-o procedură de lucru sau mai
complicate ca și schimbarea modului
de gândire și a culturii organizaționale.
Putem spune că învățarea a avut loc
atunci când avem dovezi că schimbarea
s-a produs.
EVALUAREA
Procesul de evaluare ne permite să
analizăm cât de eficiente sunt măsurile
implementate. Există mecanisme prin
care organizațiile pot verifica dacă
schimbarea s-a produs și este eficientă:
audituri, vizite și analiza modului de
lucru, chestionare, etc.
EXPERTS PLATFORM
CINE AR TREBUI SĂ FOLOSEASCĂ
ACEASTĂ METODĂ ȘI CÂND
Această metodă poate fi utilizată de orice
persoană din organizație, care are abilități
de a facilita prezentări/traininguri (inclusiv
responsabilii de securitate și sănătate,
conducătorul locului de muncă) și ar trebui
să implice în proces angajații de la toate
nivelele. Ea poate fi utilizată atât în timpul
programelor/trainingurilor standard de
securitate și sănătate în muncă cât și cu
alte ocazii în special după ce un incident /
accident are loc în organizație sau înafara
ei.
Dacă această metodă este utilizată
împreună cu conducătorii locului de
muncă și cu managementul, focusul va fi
pe identificarea cauzelor incidentelor și
accidentelor și eliminarea acestora, iar în
situația utilizării cu angajații, focusul va fi
preponderent pe îmbunătățirea modului
de lucru. Ambele sunt importante în
prevenirea accidentelor.
CONCLUZII
Învățarea prin reflectare satisface diferite
stiluri de învățare (citire, ascultare,
vizualizare, discuții) iar studiile arată
faptul că această metodă maximizează
oportunitățile de învățare și schimbările
de comportament, deoarece metoda
vizează reflectarea personală și schimbarea
comportamentului individual.
Deoarece reflectarea este o metodă
de învățare care se concentrează pe
schimbarea comportamentului, rezultatele
pozitive apar în timp dar sunt de durată și
solide.
Este precizat faptul că învățarea prin
reflectare nu este eficientă în organizațiile
cu o cultură organizațională patologică sau
reactivă (în care nu se dorește învățarea
și unde tot timpul se caută vinovați
pentru a fi sancționați). Învățarea prin
reflectare poate să ajute organizațiile care
sunt la nivelul de cultură organizațională
calculativă să facă următorul pas spre o
cultură proactivă și generativă.
“Nu sunt accidente noi, doar victime noi! Nu
lăsa același accident să se producă a doua oară,
altundeva!”
 CREATING
SUSTAINABLE VALUES

Soluțiile IT de Management DIGITALIZAREA

denxpert LEGAL - update și conformare HSE
CONFORMĂRII
Imaginea companiei este esenţială. Am creat denxpert LEGAL pentru a ajuta
responsabilii interni în asigurarea facilă a conformării cu legislația stufoasă pe FII ÎN TREND CU
sănătate, securitate în muncă, siguranța alimentului, energie și mediu. Să fii la
curent cu toate cerințele legale europene și naționale, să diminuezi riscul asociat NOILE SOLUȚII
activității organizaționale, nu mai sunt de mult timp o relaxare. Acest proces
induce un stres incontrolabil pentru responsabili, necesită resurse mari și de
IT ȘI ASIGURĂ
multe ori epuizează fizic și psihic persoana responsabilă. COMPETITIVITATEA
Această aplicație vă ajută să țineți sub control toate aspectele de conformare iar AFACERII
managementul poate fi asigurat de o trasabilitate a noilor cerințe legislative și a
conformării de-a lungul timpului, astfel încât imaginea și reputația companiei să
fie protejate. Toate într-un singur pachet!

denxpert WASTE
Waste means MONEY! ar spune englezii. Da, știm că deșeurile pot fi resurse
materialecare încă au valoare economică și pot fi reutilizate atât timp cât există
o trasabilitate și o selecție calitativă optimă pe parcursul generării și eliminării.
Pentru aceasta, companiile necesită un proces echilibrat, sigur, monitorizabil și
raportabil nu doar pentru a se conforma cu legislația ci pur și simplu a se asigura
că pot crea valoarea economică pe termen lung.

Astfel, denxpert WASTE digitalizează tot acest efort de înregistrare, control și

monitorizare a gestionării deșeurilor pe toate tipurile de deșeuri. Aplicația ajută
responsabilii de mediu în munca de zi cu zi și facilitează interacția cu contractorii
pe managementul deșeurilor.

Pentru mai multe informații despre aplicație accesați https://denxpert.eu/

iar despre cum poți crea valoare afacerii tale vizitați-ne pe www.denkstatt.eu sau
contactați-ne direct pe office@denkstatt.ro.
 Romania
Care sunt rezultatele măsurabile ale abordării
corecte a securității la locul de muncă în
compania dumneavoastră? Aveți date ale
rezultatelor implementării unor programe de
sănătate și securitate la locul de muncă?
Măsurabilele securității la locul de muncă rămân
numărul de accidente de muncă și gravitatea
acestora. Aceștia sunt doi dintre indicatorii pe
care noi îi urmărim, deoarce constituie
informații care se raportează pe scară largă și
care pot fi utilizate, atât pentru măsurarea
performanței interne, cât și pentru comparații pe diferite
nivele.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
Cele mai bune rezultate ale măsurilor abordate
corect sunt reducerea accidentelor de muncă și
a evenimentelor. Da, chiar dacă nu s-a redus
numărul accidentelor, s-a redus semnificativ
numărul de zile de concediu medical cu cod de
accident de muncă, ceea ce reprezintă o gravitate a
accidentelor mai redusă.
MIHAI AUREL HORJEA -
BA GLASS ROMÂNIA
48
Q&A
Q&A
O abordare corectă și deschisă a sănătății și securității la
locul de muncă se măsoară, după părerea mea, în
participarea voluntară a angajaților la îmbunătățirea
condițiilor de securitate la locul de muncă, implicarea în
găsirea de soluții, participarea la discuții libere, deschise
etc. și nu neapărat în numere/indicatori/ținte.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
În urma programelor de safety și a sesiunilor masive de
instruire, conștientizare a oamenilor, privind siguranța
la locul de muncă, pe masură ce timpul trece, au loc
schimbări în cultura de safety. Dacă în trecut prea puțini
raportau, de exemplu, o situație de nesiguranță sau un risc,
acum, după patru ani de muncă asiduă, cifrele s-au triplat. Un
exemplu concret: în 2016 aveam raportate 58 de situații de risc,
acum în 2019 până în luna august avem 444 de astfel de situații
raportate, ceea ce ajută să ne îmbunătățim performanța în siguranță
și să avem locuri de muncă mai sigure.
LIVIU IONUȚ OPREA - BEKAERT SLATINA
Q&A
În urma unor campanii de conștientizare și de
autosesizare a riscurilor de la locul de muncă
(safety starts with me), unde angajații au fost
implicați direct în observarea acestora și au
fost încurajați să propună măsuri proactive de
reducere sau eliminare a riscurilor observate,
rezultatul este schimbarea culturii angajaților. În
practică, aceștia au continuat să-și anunțe conducătorii
sau departamentul HSE, cu privire la anumite pericole
remanente sau a unor propuneri de îmbunătățire a
modului de lucru, nu neapărat doar legate de riscuri
SSM.
SORIN BURCIU - BOSCH
AUTOMOTIVE, BLAJ
Indicatorii de proces stabiliți la nivel intern,
în cadrul diverselor programe implementate,
pot fi diferiți la o primă vedere, însă scopul
logic din spatele fiecărui program intern este
asigurarea celor mai bune condiții privind
desfășurarea activității și prevenirea apariției bolilor
profesionale. Pe lângă colaboarea cu departamentele
interne (în special HR, Learning & Development,
CSR), un real ajutor îl primim de la furnizorul extern
de servicii medicale de medicina muncii, cu ajutorul
căruia putem să ne stabilim obiective măsurabile și să
fim siguri ca datele obținute în urma desfășurării
programelor interne ne sunt un pilon contructiv, în
vederea dezvoltării unor măsuri eficiente pentru
angajații noștri.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
O abordare corectă pe partea de securitate și
sănătate în muncă, în cadrul unei companii,
poate determina declanșarea, la nivel
comportamental, a deprinderii unor obiceiuri
și treptat, îi poate determina, atât pe vechii cât și
pe noii angajați, să respecte normele și regulile SSM
impuse. Ca activități abordate pe parte de SSM aș
menționa instruirile care se desfășoară împreună cu
șefii de zonă, managerii de sector sau chiar împreună
cu managementul companiei. Sunt instruiri în cadrul
cărora este încurajată comunicarea în rândul tuturor
angajaților. Compania în care lucrez este focusată pe
digitalizarea informațiilor, astfel încât avem monitoare
instalate, în zonele de producție, pe care rulează
prezentări, flux de informații etc.
ADRIANA TICAMUCA -
CERSANIT ROMÂNIA
Romania
Prin discutarea directă cu angajații, am reușit să
îmbunătățim ergonomia locului de muncă, astfel
oamenii sunt mai puțin stresați și lucrează mai
bine. Prin condițiile de muncă oferite am reușit
să îmbunătățim și imaginea firmei, ceea ce a
ușurat și ocuparea locurilor vacante cu noi candidați.
Proiectele implementate sunt analizate pentru a vedea
dacă și-au atins scopul dorit (pentru a fi implementat și
în alte zone din companie).
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Lucrătorii atrag atenția unui coleg nou cu privire
la comportamentul corect la locul de muncă.
Aceasta ne comunică faptul că există o cultură
a securității în muncă bine definită și dezvoltată.
Rezultatele măsurabile ale abordării corecte a
securității la locul de muncă sunt reprezentate prin
realizarea țintei noastre: zero accidente.
CARMEN NISTOR - CONCELEX
Promovarea sănătății și securității la locul de
muncă este un proces permanent, realizat
printr-o serie de activități: participarea
autorităților și colaboratorilor, cu ocazia
instruirilor periodice în scopul livrării unui mesaj
puternic, consultații medicale gratuite în cadrul
companiei, ateliere de lucru, monitorizarea permanentă
a climatului de lucru, conștientizarea fiecărui angajat în
ceea ce privește rolul său în organizație și implicarea lui
activă etc.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Modul de comunicare și de conștientizare
implementat în cadrul companiei, a dus la un
mediu de lucru în care nu au avut loc accidente
de muncă. Printre rezultatele măsurabile poate fi
luat în considerare și faptul că a crescut vizibil numărul
de solicitări din partea angajaților de a purta discuții cu
privire la măsurile de securitate și sănătate la locul de
muncă. Pornind pe această linie, au fost determinate mai
ușor măsurile de eliminare a unor riscuri care până atunci
au fost doar reduse. Cuantificabil, spre exemplu, este
eficiența utilizării echipamentelor individuale de
protecție. Modul corect de purtare și identificare a unor
EIP mai eficiente au dus și la o reducere a rulajului lor cu
aproximativ 25%, automat și costurile cu acestea scăzând
cu 15-20%.
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
49
 Romania
Creșterea satisfacției angajaților la locul de muncă și
creșterea productivității, precum și a calității
lucrărilor. Datele rezultatelor implementării
programelor de sănătate și securitate la locul de
muncă sunt folosite ca statistici de îmbunătățire
continuă pentru creșterea siguranței locului de muncă.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Rezultatele din punct de vedere SSM sunt zero
accidente, prin creșterea satisfacției lucrătorilor și a
calității echipamentelor achiziționate, pentru a
satisface toate nevoile de protecție individuală și
colectivă a lucrătorilor. Prin monitorizarea rezultatelor
implementării programelor, obținem o radiografie corectă a
activității și a măsurilor de îmbunătățire necesare.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Rezultatele implementării unor programe de sănătate
și securitate la locul de muncă, în cadrul companiei
noastre sunt: existența instrucțiunilor proprii,
afișarea și informarea continuă referitoare la modificări
ale legislației, diverse situații semnificative; inexistența
concediilor medicale la nivelul companiei; implementarea
„Planului de Prevenire și Protecție”; colectarea datelor privind:
near miss, primul ajutor, incidente, accidente de muncă
(inclusiv accidentele de traseu) printr-o procedură de sistem
documentată, iar toate documentele înregistrate; imaginea
companiei îmbunătățită și referințe bune pentru contracte
noi.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Scădearea numărului de concedii medicale pentru
probleme respiratorii, ca urmare a instalării unui
sistem de ventilație corespunzător.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Pentru a păstra și menține obiectivul de zero accidente,
rezultat obținut și menținut de aproape doi ani,
compania în care lucrez înregisrează lunar cazuri de
potențiale accidente (near misses). Stabilirea acțiunilor
corective și tratarea acestor cazuri, la nivel de „near misses”
impiedică transformarea acestora în accidente minore sau
fatalități.
IOANA CARMINA NIȚU -
SPECIALIST ÎN DOMENIUL SSM
50
Q&A
Zero accidente de muncă și zero incidente. Toți
angajații companiei au fost instruiți cu privire la:
acordarea primului ajutor în situații de urgență
(angajații reactionează corect în momentele critice),
utilizarea stingătorului, utilizarea antifoanelor
(riscul de boli profesionale este prevenit), manipularea
maselor manual (prevenirea bolilor cauzate de manipularea
maselor manual). De asemenea, au fost achiziționate de
mijloace (stivuitoare, nacele, transpalete electrice), care să
ușureze munca angajaților, instruirea și autorizarea acestora.
DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE
Rezultatele din domeniul SSM se pot obține prin
verificarea modului în care se aplică reglementările
legislative de către lucrători și prin verificarea
gradului de instruire și de conștientizare a lucrătorilor
privind SSM.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Primul rezultat măsurabil este reducerea numărului
de accidente. Dar nu poate fi singurul indiciu, când
se întâmplă deja un accident este mult prea târziu
pentru a mai putea schimba ceva în abordarea pe
care o avem. De aceea, orice program de îmbunătățire
a siguranței trebuie să aibă indicatori de performanță,
indicatori care să ne spună din timp dacă mergem în direcția
bună.
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
În organizația pentru care lucrez sunt stabiliți
indicatori de performanță atât proactivi, în care
sunt colectate date privind gradul de conformare
al programelor de instruire (inspecție, exerciții de
urgență, audituri, programul de conștientizare/implicare
a salariațiilor – așa numitul hazard observation program),
cât și reactivi, prin numărul de near miss, acțiuni de prim
ajutor, incidente și accidente. Toate aceste date se analizează
periodic în cadrul ședințelor de management.
VALTER STĂNCIULESCU
GORAN - EXPERT QHSE
Rezultatele, din punctul meu de vedere, se măsoară
prin numărul de accidente, evenimente sau prin
gradul de satisfacție a angajaților cu privire la
mediul de muncă. Creșterea randamentului precum
și a calității muncii sunt rezultatele unui management
al securității și sănătății în muncă bine pus la punct. Scăderea
nivelului de fluctuație a angajaților este tot un rezultat ce
depinde și de implementarea unor programe de sănătate și
securitate la locul de muncă.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE -
EXPLEO ROMÂNIA
Q&A
Din punctul meu de vedere, comportamentul lucrătorilor,
în ansamblu,  dă cea mai bună imagine a nivelului de
securitate. Întrebarea este: cum putem traduce
comportamentul în ceva măsurabil? Monitorizăm de
asemenea și partea proactivă a activității de SSM, cum ar
fi, spre exemplu, numărul de acțiuni corective deschise/
soluționare de conducătorii locurilor de muncă, campanii de sănătate
inițiate etc.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Scăderea numărului de accidente de muncă, a îmbolnăvirilor
profesionale și a incidentelor periculoase, în condițiile
menținerii sau chiar creșterii numărului de salariați și a
tipurilor de lucrări pe care le executăm. Da, compania
analizează periodic, semestrial și anual, indicatorii de performanță
ai SSM stabiliți de către conducerea societății și cei stabiliți de
legislație - indicele de frecvență și indicele de gravitate a accidentelor
de muncă.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Cel mai recent proiect a constat în realizarea a 12 ghiduri
pentru gestionarea riscurilor în mod unitar în cadrul a
cinci fabrici, astfel încât pentru o companie cu 2900 de
angajați și cu răspândire geografică în toată țara este benefică
trasarea unor linii directoare unitare.
SORIN CENUȘĂ - ISAFETY.RO
Abordarea eficientă a problematicii SSM la locul de muncă
se cuantifică prin scăderea numărului de evenimente,
respectiv prin micșorarea sau chiar eliminarea
îmbolnăvirilor profesionale.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
Începând cu anul trecut, având în vedere obiectivul nostru
de a ne îndrepta către o cultură SSM interdependentă, am
stabilit o serie de acţiuni prin care să îmbunătăţim
interacţiunea dintre manageri şi angajaţi. Un bun exemplu
este programul “Dialoguri de Siguranţă”, menit să vină în sprijinul
liderilor, managerilor sau coordonatorilor de echipe pentru a-şi
manifesta în mod vizibil angajamentul faţă de politica noastră de
sănătate şi securitate la locul de muncă. Obiectivele acestui program
au fost creşterea nivelului de conştientizare privind acţiunile
nesigure şi încurajarea comportamentelor sigure prin dialogul cu
oamenii. S-a dovedit a fi o bună metodă de a analiza modul de
desfăşurare a activităţilor la locul de muncă, dar şi felul în care
oamenii înţeleg să pună în aplicare instrucţiunile primite. S-au
putut identifica punctele tari şi punctele slabe ale sistemului de
management, contribuind astfel la îmbunătăţirea continuă a acestuia.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Romania
Abordarea corectă este: politică – obiective - plan
HSE și indicatori de performanță.
Implementarea programelor de sănătate și
securitate la locul de muncă este cuprinsă în
planul HSE, ca obiectiv SMART. Planul HSE
este analizat și revizuit trimestrial. Indicatorii de
performanță se analizează lunar. Rezultate în doi ani:
zero accidente de muncă, reducerea numărului de
acordare prim ajutor cu 46%, număr de finding&hazards
a crescut cu aproape 100%.
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
Cuantificarea nu arată în întregime succesul
unui proiect. Succesul unui proiect, cum ar fi
programul nostru de conducere defensivă, e dat
atât de diminuarea numărului și gravității
accidentelor, dar și de mesajele colegilor! “Este
extraordinar, am scăpat de un carambol pe autostradă
pentru că am aplicat principiile învățate la Safe Drive.”
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
Primul rezultat măsurabil îl reprezintă scăderea
numărului de accidente de muncă. De fapt,
scopul final al oricărui program SSM trebuie
să fie scăderea numărului de evenimente de
muncă. Dar până a ajunge aici, compania trebuie să
se focalizeze pe respectarea regulilor SSM de către
lucrători, raportarea și analizarea tuturor evenimentelor,
precum și pe implementarea măsurilor necesare pentru
diminuarea cauzelor care au condus la acestea. Din cauza
inerției mari întâmpinate la schimbarea culturii SSM,
rezultatele implementării programelor nu pot fi vizibile
pe termen scurt. Astfel, este nevoie de mai mulți ani
pentru a evalua corect eficacitatea implementării
programelor SSM.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
În ultimii doi ani, angajații companiei pe care
o reprezint au lucrat mai mult de un milion de
ore, timp în care nu a fost înregistrat nici un
incident. Nu au fost înregistrate evenimente nici
la contractorii care au executat lucrări pe teritoriul
companiei. Evident că au existat și incidente fără urmări
(tip near miss), dar analiza acestor incidente a dus la
implementarea de măsuri care să ducă la eliminarea
riscurilor.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
51
 Romania
Angajați sănătoși, performanți, eficienți,
cu alte cuvinte profit pentru companie.
EMILIA PĂTRUȚI -
ROMAQUA GROUP
Rezultatele concludente ale abordării
politicii de SSM sunt date de consultarea
angajaților în domeniul acesta, a satisfacției
personalului vis a vis de siguranța la locurile
de muncă.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Rezultatele măsurabile sunt monitorizate
atât prin indicatorii proactivi stabiliți la
nivelul fiecărui proiect, cât și în urma
monitorizării comportamentelor și
atitudinilor manifestate de întreg personalul
implicat în dezvoltarea proiectelor.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA
PROPERTY ROMÂNIA
Ca rezultate, la Smithfield România, lunar
sunt implicați cel puțin 40% din angajați
în diferite activități cum ar fi: participarea
la inspecții, remiterea de propuneri de
îmbunătățire, vizionarea voluntară a unor
materiale video cu tematică de sănătate și securitate
în muncă, participarea la comitete.
NEBOIȘA GIURICI -
SMITHFIELD ROMÂNIA
În cadrul companiei, rezultatele măsurabile
ale unei abordări corecte a siguranței la
locul de muncă, se traduc prin accidente
de muncă și boli profesionale, din anul 2018
și până în prezent - zero! Rezultate foarte bune
a avut programul de health work, în care lucrătorii
au fost angrenați din anul 2017, nu doar datorită
prevederilor legislative actuale, dar și implicării
celor trei parteneri externi de excelență, în
supravegherea medicală de medicina muncii:
investigații medicale efectuate cu aparatură
modernă, cursuri de prim ajutor, participarea la
ședințele CSSM etc.
IOANA URSAN - SYMMETRICA
52
Q&A
Îmbunătățirea activității de securitate și sănătate în muncă
la nivelul unității și obținerea de rezultate măsurabile se
realizează prin implementarea planurilor de măsuri,
urmărirea realizării acestora și conștientizarea tuturor
lucrătorilor privind obligația respectării legislației de
securitate și sănătate în muncă în vigoare. Anual se desfășoară
Steel Safety Day de la World Steel Association, se pregătesc
chestionarele care conțin lista de întrebări ce urmează a fi verificate.
Rezultatele generalizării stau la baza întocmirii Planurilor de măsuri
privind eliminarea riscurilor identificate sau minimizarea apariției
acestora. În planul de măsuri, sunt incluse acele riscuri de siguranță
care sunt clasificate ca inacceptabile sau acceptabile, care pot fi
eliminate sau reduse prin desfășurarea de măsuri compensatorii.
Steel Safety Day are ca scop: atragerea unui număr cât mai mare de
angajați de la întreprindere în desfășurarea activităților de asigurare
a securității la locurile de muncă a acestora și dezvoltarea abilităţilor
de a identifica riscurile de securitate, de a îndeplini corect
operațiunile tehnologice și de a folosi instrumentele, sculele și
echipamentele, precum și asigurarea întreținerii locurilor lor de
muncă în condiții de securitate. Rezultatele măsurabile se
concretizează prin scăderea numărului de accidente și implicit
scăderea indicatorilor de performanță din domeniul securității și
sănătății în muncă.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
La nivelul companiei noastre sunt stabiliți indicatori de
performanță în domeniul securității și sănătății în muncă,
definiți clar, conform unei metodologii de calcul care e
considerată ca și un standard comun de evaluare la nivelul
companiilor metalurgice din întreaga lume („World Steel
Association Indicators”) sau la nivelul companiilor cu activități
generale, dacă ne referim la raportările de responsabilitate socială
întocmite în conformitate cu standardele GRI (Global Reporting
Initiative). Pe baza rezultatelor indicatorilor obținuți se întocmesc
planuri de măsuri privind sănătatea și securitatea lucrătorilor sau
planuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
O reducere cu aproximativ 50% a evenimentelor și
accidentelor în cadrul companiei.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
Principalele rezultate cu care ne mândrim sunt: reducerea
numărului de accidente în rândul angajaților și a
colaboratorilor noștri; creșterea vizibilității echipei de
management în fața angajaților și furnizorilor noștri; (ex.
vizite regulate în teren); nivelul ridicat de conștientizare a
regulilor de sănătate și securitate în cadrul angajaților și furnizorilor;
vizibilitatea crescută asupra incidentelor cu potențial periculos.
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
 Matei Conf Grup produce în propria fabrică
îmbrăcăminte de protecție de concepție simplă
sau complexă. Echipamentul de protecție pe
care îl producem este conform cu legislația în
vigoare, este certificat de instituții autorizate și
poate acoperi orice standard, de la antistatic,
impermeabil, vizibilitate înaltă, arc electric,
până la ignifug, sudură, antichimic.

Partenerii noștri beneficiază de:

• DESIGN ȘI PERSONALIZARE

DEDICATE

• TESTARE ȘI CERTIFICARE DE

PRODUSE

• ASISTENȚĂ POST-VÂNZARE

• CONFORT RIDICAT PENTRU

TOATE PRODUSELE

• LIVRARE ORIUNDE ÎN ȚARĂ

• GARANȚIE PRODUSE

Ne acordă încrederea lor cele mai

mari companii din diferite domenii de
activitate:

• PETROL

• ENERGIE

• GAZE

• ARMATA ROMÂNĂ

• POLIȚIA

• JANDARMERIA

• SERVICIILE DE AMBULANȚĂ

Datele noastre de contact sunt: SC MATEI CONF GRUP SRL

Adresa: strada Bălăria nr.4, sector 1, București
Telefon: +40.21.326.16.71, Fax: +40.372.877.373
E-mail: office@mateiconfgrup.ro Website: www.mateiconfgrup.ro
 Romania EXPERTS PLATFORM

TELEMUNCA A merge la birou devine, rapid, o practică de

domeniul trecutului pentru un procent mare
din populația lumii. Este interesant faptul că datele
RISC ȘI CONFORMARE statistice disponibile indică faptul că lucrul la distanță
sau în afara biroului devine normal în multe profesii.

VERSUS BENEFICII
O combinație de noi tehnologii, schimbarea atitudinilor
cu privire la muncă și deficiența de forță de muncă, în
unele domenii, face ca munca la distanță să fie mai ușoară
ca niciodată. Atât angajatorii, cât și angajații îmbrățișează
conceptul de TELEMUNCĂ/TELEWORKING (munca la
distanță), din cauza beneficiilor sale.
Costurile mai mici, eficiența și productivitatea crescută,
satisfacția mai mare a angajaților, moralul mai crescut și stresul
redus, sunt doar câteva dintre avantajele obținute din munca la
distanță. Având în vedere aceste avantaje, angajatorii din mai multe
sectoare de activitate (independent de dimensiunea organizației)
se orientează pentru muncă la distanță.

54
EXPERTS PLATFORM Romania

ESTE BINE DE ȘTIUT!

1) *„Telemunca este o formă de organizare și/
sau efectuare a unei activități, folosind tehnologia
informației, în contextul unui contract de muncă/
relație de muncă, în care activitatea, care poate fi
executată și la sediul angajatorului, se efectuează în
mod regulat în afara acestor spații”.
2) Conform unui studiu realizat în SUA, la nivelul
anului 2018 de Greatworklife, s-au identificat câteva
elemente pozitive sau negative ale acestei practici:
53% din angajații intervievați lucrează cel puțin o
dată pe săptămână la distanță;
40% dintre angajatorii americani au oferit câteva
oportunități de muncă la distanță în 2018;
80% din intervievați ar dori să lucreze la distanță,
dacă li s-ar oferi oportunitatea de către angajator;
Doar 40%-50% din angajații care lucrează la
distanță sunt la pozițiile de lucru. De fapt, majoritatea
angajaților sunt plecați de la birourile lor cel puțin
jumătate din timp, atunci când lucrează la distanță;
43% consideră că beneficiul de lucru la distanță
aduce cu el programul flexibil care poate fi ajustat de-a
lungul zilei (față de un program strict de opt ore la
biroul fix);
21% dintre respondenți au menționat singurătatea
drept „cea mai mare luptă”. Alți 21% dintre respondenți
au recunoscut că nu au putut colabora sau coopera cu
alți lucrători, iar aceasta a fost o „mare luptă”;
14% dintre lucrătorii la distanță recunosc că au
probleme în a rămâne motivați;
5% și-au declarat punctul de lucru la distanță la
cafenea;
Camera de zi este al doilea spațiu cel mai popular
pentru a lucra de acasă. 27% dintre respondenți
sugerează că lucrează din camera de zi. Alte locații
populare includ dormitorul (16%), sala de mese (13%), și
bucătăria (10%);
Doar 21% dintre respondenți spun că preferă să
lucreze într-o liniște deplină;
Tinerii au și mai puține șanse să petreacă timp la
birou. Doar 27% din Millennials americani (cei sub
38 de ani) își petrec tot timpul de lucru într-un birou
tradițional.
Telemunca a fost prima dată agreată la nivelul UE în
2002, conform Acordului Cadru European privind
telemunca, în care partenerii sociali europeni ETUC
și comisiile de legătură Eurocadres-CEC, UNICE,
UEAPME și CEEP au semnat un acord-cadru privind angajaților. Prin urmare, intenția a fost definirea
telemunca. Acest acord se referă la telesalariați. unui cadru general pentru utilizarea telemuncii în
Raportul partenerilor sociali europeni, privind așa fel încât să răspundă nevoilor angajatorilor
punerea în aplicare a acordului-cadru european și angajaților.
referitor la telemuncă, prevede că partenerii sociali În România, legiferarea telemuncii a fost adaptată
europeni au ales, pentru prima dată, să pună în aplicare prin legea nr. 81/2018, lege care creează cadrul
acordul-cadru european prin mijloacele proprii, în general în care organizațiile pot utiliza acest
conformitate cu procedurile și practicile naționale concept, fiind enumerate cerințele și obligațiile
specifice partenerilor sociali. Acordul reamintește că legale la care trebuie să se supună atât angajatul
telesalariații beneficiază de protecția generală acordată cât și angajatorul.

55
 Romania
SCHIMBĂRILE DE PE PIAȚA MUNCII ȘI
FORȚELE MOTRICE ALE PROCESULUI
Odată cu schimbările din piața muncii, cerința mare
de personal și elementele critice ale fluctuației de
personal, au condus companiile spre adoptarea unor
soluții de diminuare a acestei fluctuații și crearea unei
motivații în rândul angajaților, acordând beneficii
angajaților, prin a accepta telemunca în anumite zile și
contribuind astfel la crearea unui echilibru între viața
GABRIELA profesională și cea personală a angajatului.
FISTIȘ În viitor, telemunca poate avea o importanță tot
MANAGING mai mare, deoarece are avantaje deosebite pentru
DIRECTOR persoanele care doresc să îndeplinească o sarcină
DENKSTATT anume. Telemunca poate reduce costurile necesare
ROMÂNIA spațiului de birouri, deplasărilor și poate echilibra
psihicul angajatului.
Se cunoaște faptul că o anumită categorie de angajați
au lucrat în mod tradițional o parte a săptămânii
la domiciliu până acum, cum ar fi, de exemplu,
profesorii universitari. Faptul că telecomunicațiile
sunt acum disponibile, nu reprezintă o schimbare
radicală, iar faptul că astăzi avem și o lege care pune
în aplicare unele obligații, pare să fie motorul care
a lansat unele acțiuni de conștientizare a aspectelor
potențial negative și dorința companiilor de a
minimiza riscurile care ar avea repercusiuni mari
asupra afacerii.
În spatele telemuncii există numeroase forțe motrice,
printre care revoluția tehnologică în domeniul
telecomunicațiilor sau nevoia de spațiu și flexibilitate
pentru angajați. În multe părți ale lumii, companiile
fac tot posibilul pentru a realiza o „producție de
tip lean management”, a eficientiza activitatea
și a implica angajații tot mai mult, dându-le mai
mult spațiu și ajutând la un nou tip de organizare
a muncii. Telemunca se potrivește bine cu această
orientare. Prin urmare, aceasta poate fi văzută ca o
parte integrantă a schimbărilor fundamentale, care
caracterizează în prezent structura piețelor muncii și
raționalizarea societăților post-industriale dezvoltate.
Telemunca are mai multe aspecte pozitive și negative,
așa cum am menționat deja. Privind la aspectele
pozitive, suntem de multe ori orientați să neglijăm
sau chiar să uităm de aspectele potențial negative,
iar pentru angajatori această neglijență poate costa.
56
EXPERTS PLATFORM
Telemunca aduce cu ea anumite riscuri de sănătate
și securitate în muncă asociate activității sau chiar
locațiilor în care se desfășoară activitatea angajatului.
Impactul este resimțit atât de angajat cât și de
angajator, dependent sau independent unul de altul.
Dacă ar fi să punctez căteva elemente de risc ce
derivă din locație sau mediul de lucru, acestea ar
putea fi: spațiu insuficient pentru echipamentul
de lucru, iluminat insuficient, securitate
necorespunzătoare a camerei/locuinței (dacă se
lucrează cu date confidențiale), ergonomia locului de
telemuncă, riscuri electrice ale locației sau chiar riscul
de incendiu și multe alte riscuri neidentificate în
multe locații care pot conduce la incidente/accidente.
Când vine vorba de riscurile asociate telemuncii
(pe specificul activității), aș enumera: imposibilitatea
de a separa munca de viața privată (sunt necesare
abilități de auto-management), izolare socială/
alienare socială, time management ineficient -
tentația de a lucra mai mult decât programul normal,
stresul de izolare. Majoritatea oamenilor sunt ființe
sociale care caută un sentiment de comunitate
atât în viața personală, cât și în cea profesională.
Majoritatea oamenilor preferă să facă parte dintr-o
echipă care lucrează pentru a atinge un obiectiv
comun. Telesalariații pierd anumite subtilități ale
comunicării. Chiar și cele mai bune instrumente
de videoconferințe sau instrumente de realitate
augmentată nu transmit tonul vocii sau limbajul
corpului aproape la fel de bine ca și comunicarea față
în față.
De asemenea, există multe alte riscuri care nu sunt
identificate de multe companii în cadrul evaluărilor
de risc privind telemunca și aici aș enumera: riscul de
securitate cibernetică, scăderea calității livrabilelor,
comunicarea defectuoasă sau chiar de multe ori
hărțuirea.
Toate aceste riscuri pot aduce un impact negativ
angajatorului dacă nu sunt foarte bine evaluate și nu
sunt stabilite și comunicate măsurile de prevenire
care de această dată trebuie stabilite și acceptate cu
angajatul.
Pentru a respecta legislația, angajatorul trebuie să
evalueze și să țină evidența riscurilor individuale ale
angajaților la locul de muncă. Angajatorul trebuie
să solicite și să aplice o evaluare a riscului la
locul de muncă în regim de telemuncă, pentru
toți angajații care au dreptul de a lucra la distanță,
conform acordului contractual sau în conformitate cu
regulile de organizare internă. Totodată, angajatorul
poate refuza desfășurarea activității în regim de
telemuncă într-un loc foarte riscant.
Pentru a preîntâmpina orice impact negativ asupra
angajaților sau al afacerii, atunci când vine vorba
de telemuncă, este recomandat ca la nivel intern să
existe o Politică internă de securitate privind
Telemunca agreată între părți, care să conțină
cerințele minime la care să subscrie atât angajatul cât
și angajatorul.
EXPERTS PLATFORM
ANALIZA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA
COMPORTAMENTULUI NESIGUR
LA LOCUL DE MUNCĂ
C
omportamentul lucrătorilor
este legat în special
de ceea ce activează
un comportament, un
antecedent și de consecințele
ce apar în urma lui.
Dacă scopul nostru
este să îmbunătățim un
comportament, trebuie să
înțelegem și să acceptăm, în
același timp, că este foarte
dificil să-i determinăm pe
oameni să facă lucruri sau
să respecte anumite reguli,
proceduri etc. și mai ales
să-i facem să își schimbe
comportamentul.
Poate cel mai dificil și mai
dureros lucru este uneori să
schimbăm sau să modificăm
comportamentul unei alte
persoane, să o determinăm
să își schimbe obiceiurile
vechi, rutinele pe care le face
de ani de zile, în special la
locul de muncă și, care nu
sunt întotdeauna cele mai
bune, cu unele obiceiuri noi,
îmbunătățite. De cele mai
multe ori după ani sau perioade
lungi petrecute la locul de
muncă ajungem în situația de
a ignora sau chiar de a nu lua
în seamă deviațiile de la un
comportament adecvat.
Cu alte cuvinte de cele mai
multe ori ne este foarte greu
să înțelegem de ce oamenii fac
lucurile pe care le fac, atunci
când își desfășoară activitatea,
sau de ce aleg uneori să nu
urmeze calea corectă și sigură.
Însă, dacă analizăm
într-un mod sistematic
antecedentele și consecințele
asociate cu comportamentul
individului, putem îmbunătăți și
înțelege de ce oamenii acționează
într-un mod sau altul.
În continuare o să discutăm pe scurt
despre o metodă utilizată atât în
analiza comportamentului cât și în
corectarea lui.
O analiză de tip ABC apare atunci
când vrem să se întâmple ceva și
nu se întâmplă, aici discutăm de un
comportament cu impact pozitiv și
când ceea ce nu vrem să se întâmple
se întâmplă prea des, în special
comportamentele cu impact negativ.
Când un comportament se
modifică, el are la bază un factor
determinant, un ANTECEDENT,
un ACTIVATOR.
Antecedentele sunt de cele mai
multe ori în jurul nostru, fac parte
din anturajul, locul unde lucrăm
sau ne desfășurăm activitatea, o
persoană prin propriul exemplu
sau comportamentul acesteia ne
poate modifica sau determina un
comportament viitor.
COMPORTAMENT este o acțiune
specifică, observabilă ca urmare a
unui antecedent. Comportamentul
uman este unul complex, dinamic
ce poate fi influențat de o varietate
de factori.
CONSECINȚELE sunt evenimente
sau stări care urmează după un
comportament.
ALĂTURAT GĂSIM UN SCURT
EXEMPLU DE APLICARE A
METODEI DE ANALIZĂ ABC.
Putem să aplicăm acest tip de
analiză și în viața personală. În
drumul spre birou cu siguranță
găsim activatoare peste tot, care
ne pot influența comportamentul.
Să ne imaginăm că suntem la
volan iar în drumul nostru
Romania
găsim semnele rutiere care au ca
scop reglementarea circulației, să
ne determine să conducem într-un
mod cât mai sigur. Le respectăm sau
nu? Probabil sunt conducători care le
respectă cu strictețe având o teamă de
consecințe (amenzi, accident etc.) și
sunt cei care le încalcă motivând tot
felul de scuze (mă grăbesc, am întârziat
la muncă, știu să conduc bine, nu mi se LIVIU OPREA
poate întâmpla nimic etc.). RESPONSABIL
Imaginați-vă că sunteți pe un drum pe SAFETY,
care îl frecventați mereu, și întâlniți HEALTH &
semnul (activatorul) „Atenție cameră ENVIRONMENT
rutieră!”. Știți că nu este niciuna sau BEKAERT
că nu funcționează. Cum credeți că va
influența acest activator comportamentul
dumneavoastră? Gândiți-vă și la revers,
vedem semnul și știm că există cu
adevărat o cameră. Care va fi impactul
asupra comportamentului?
A
În încheiere, este bine de știut că un
activator folosit poate determina un
anumit comportament, dar și un anumit
comportament poate fi un activator ANTECEDENTS
corespunzător și poate determina și (ANTECEDENTE)
genera un alt comportament la rândul lui.
Dar, pentru orice situație care comportă
B
un risc, cu care se confruntă oamenii,
întotdeaua apar o serie de factori care le
influențează comportamentul. Scopul
nostru, în special al oamenilor de safety și BEHAVIOR
nu numai, pentru că siguranța oamenilor (COMPORTAMENT)
la locul de muncă trebuie să fie obiectivul
fiecărei persoane din organizație, este
C
să ne asigurăm că furnizăm întotdeauna
doar acei “factori - activatori” benefici,
pozitivi. Comportamentele pozitive
facilitează munca fiecăruia și accentuează
CONSEQUENCES
“spiritul de echipă“. Dacă avem în vedere
(CONSECINȚE)
și faptul că o mare parte a timpului este
consumat la locul de muncă, pentru mine
personal, importanța comportamentului
devine tot mai evidentă și se plasează
în top, ca prioritate de îmbunătățire a
culturii de safety.
57
 Romania
APLICAREA PRINCIPIILOR
SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII
ÎN MUNCĂ ÎN CAZUL
TELESALARIAȚILOR
ELENA MARCU
AVOCAT COLABORATOR
SENIOR
PLACINTESCU RITI LUCIAN
O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 81/2018
privind reglementarea activității de telemuncă,
entuziasmul angajatorilor români a crescut,
aflându-se, după îndelungi așteptări, în fața unui
cadru legal care le permite reducerea costurilor
asociate organizării locurilor de muncă, prin
utilizarea telemuncii.
În acest mod, salariații beneficiază de o
flexibilizare a relației de muncă, în sensul
principiului “flexicurity”, ca urmare a dinamicii
economiei de piață și a transformărilor aduse
de progresul tehnologic relațiilor de muncă.
Cu siguranță, trebuie apreciat faptul că a fost
reglementat conceptul de telemuncă drept forma
de organizare a muncii prin care salariatul,
în mod regulat și voluntar, își îndeplinește
atribuțiile specifice funcției, ocupației sau
meseriei în alt loc decât locul de muncă organizat
de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind
tehnologia informației și a comunicațiilor.
Cu toate acestea, deși Legea 81/2018 prevede
câteva aspecte legate de securitatea și sănătatea
în munca, dat fiind specificul telemuncii care
presupune prestarea muncii în alt loc decât
locul de muncă organizat de angajator, anumite
aspecte legate de securitatea și sănătatea în
muncă a telesalariaților rămân neclarificate pe
deplin în legislație, în condițiile în care Legea
319/2006 și normele sale de aplicare nu tratează
în mod specific situația telemuncii.
58
EXPERTS PLATFORM
ILEANA LUCIAN
AVOCAT ASOCIAT
PLACINTESCU RITI LUCIAN
Legea 81/2018 stabilește că telesalariatul beneficiază
de toate drepturile recunoscute prin lege, prin
regulamentele interne și contractele colective de
muncă aplicabile salariaților care au locul de muncă la
sediul sau domiciliul angajatorului.
În plus, angajatorul are obligația legală să asigure
condiții pentru ca telesalariatul să primească o
instruire suficientă și adecvată în domeniul securității
și sănătății în muncă, în special sub formă de
informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului
de desfășurare a activității de telemuncă și utilizării
echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare,
la schimbarea locului de desfășurare a activității de
telemuncă, la introducerea unui nou echipament de
muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de
lucru. Această obligație principală a angajatorului este
un rezultat firesc al regulii instituite de Legea cadru
nr. 319/2006 în domeniul securității și sănătății în
muncă care prevede că angajatorul are obligaţia de a
asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
De asemenea, cu excepția cazului în care părțile
convin altfel, angajatorul are obligația legală să
asigure telesalariaților mijloacele aferente tehnologiei
informației și comunicațiilor și/sau echipamentele
de muncă sigure necesare prestării muncii, și să
instaleze, să verifice și să întrețină echipamentul de
muncă necesar.
În practică, angajatorul poate întâmpina dificultăți
în îndeplinirea obligațiilor de sănătate și securitate
în muncă în ceea ce îi privește pe telesalariați,
dificultăți determinate de posibilitățile reduse
de acces la locul muncii - aflat de cele mai multe
ori la domiciliul sau resedința salariatului – și de
imposibilitatea de a controla intervențiile altor
persoane care ar avea acces la spațiul de lucru
al salariatului și care ar putea genera eventuale
accidente de muncă. În plus, în practică, sunt rare
cazurile în care angajatorii verifică în fapt locul
de muncă al telesalariaților pentru a se asigura că
acesta respectă securitatea și sănătatea în muncă,
deoarece o astfel de verificare implică timp și
costuri suplimentare.
Pentru a pătrunde în domiciliul telesalariatului,
este nevoie de consimțământul acestuia, după
cum, pentru a pătrunde în incinta altor spații de
unde telesalariatul prestează activitățile, poate fi
necesar și consimțământul persoanelor care dețin
locațiile respective (proprietari, chiriași, etc). Deși
legea 81/2018 prevede obligația telesalariatului de a
permite angajatorului accesul, în măsura în care este
posibil, în vederea stabilirii și realizării măsurilor
de securitate și sănătate în muncă, necesare conform
clauzelor din contractul individual de muncă, nu
este prevăzută consecința nerespectării de către
salariat a acestei obligații legale sau vreo sancțiune
pentru salariat în caz de nerespectare.
În concluzie, chiar dacă cel puțin teoretic,
angajatorul ar putea verifica condițiile de muncă
de la locurile prestabilite în contractul individual
de muncă, precum și starea echipamentelor de
muncă și instrumentelor utilizate de către salariat,
îndeplinirea acestei măsuri de către angajator poate
fi dificil de implementat în practică.
Chiar dacă nu există o prezumție legală în sensul
că orice vătămare a salariatului produsă în timpul
exercitării atribuțiilor de serviciu este din culpa
angajatorului, există, totuși, obligația legală a
angajatorului de a asigura securitatea şi sănătatea
lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. În
practică, pot fi cazuri în care este dificil de stabilit
de către angajator că un anumit eveniment în care
este implicat telesalariatul nu se încadrează în
categoria accidentelor de muncă.
Nerespectarea de către angajator a obligațiilor care
îi revin în domeniul sănătății și securității în muncă
poate atrage riscul unor amenzi contravenționale.
În plus, în contextul producerii unui eveniment în
care ar fi implicat telesalariatul și care ar putea fi
calificat drept accident de muncă, ar putea fi atrasă
răspunderea angajatorului, chiar cea penală, dacă în
urma investigației, se va stabili existentă o legătură
de cauzalitate între nerespectarea de catre angajator
a vreunei obligații și producerea accidentului.
În concluzie, în contextul utilizării telemuncii pe
o scară din ce în ce mai largă, considerăm oportun
ca situația securității și sănătății în muncă în ceea
ce privește telemunca să fie tratată mai detaliat în
legislație pentru acoperirea cât mai multor aspecte
practice.
59
 Romania EXPERTS PLATFORM

“PATOLOGIA”
ACCIDENTULUI DE MUNCĂ

„Dacă ne întrebăm despre sensul şi valoarea vieţii, suntem bolnavi.” S. Freud

Încercăm azi, dragi cititori, să abordăm acest subiect,

al accidentelor de muncă, într-un ansamblu de cauze,
simptome, evoluție și chiar complicații, cu alte cuvinte,
o „patologie” a acestora, având în vedere că accidentele
afectează sănătatea. Încercăm să abordăm accidentele de
muncă, ca pe o „boală”, ca pe un fenomen patologic.
Vă întrebați poate de ce această perspectivă, de ce acest
punct de vedere?
Răspunsul cred că e dat de conștiența superficială sau
mai ales inconștiența angajaților, fapt care în cea mai
mare proporție determină accidentele de muncă.
Inconștiența ține de „patologic” în disciplina muncii
și a securității în muncă, de aceea mi-am permis să
tratez domeniul accidentelor de muncă din această
perspectivă, să putem diagnostica, concluziona și trata
corect acest fenomen, pentru a ajunge la performanța de
zero accidente de muncă, măsurată anual măcar.
Ne tratăm superficial sănătatea atât timp cât nu
avem probleme majore, nu dăm importanță, în viteza
supraviețuirii cotidiene, la integritatea noastră organică,
ignorăm pericolele, care, de fapt, ne pândesc de oriunde
și oricând. Se numește conștiență superficială. Sau
uneori facem lucruri la limita siguranței, crezând că nu
are ce să se întâmple, fapt care duce spre inconștiență.
Accidentele de muncă se întâmplă în orice domeniu,
având cauze multiple și consecințe de la cele minore,
până la fatalitate.
Dacă ne referim la cauzele care determină accidentele
de muncă, acestea pot pleca de la simpla acțiune de a ne
așeza pe scaun și dacă acesta e defect, cădem, ne rănim,
provocăm un accident de muncă și până la căderea de la
înălțime, manipularea greșită a unui utilaj, defecțiunea
unui utilaj, intervenția neautorizată în lucrări cu grad
ridicat de periculozitate, cauze care duc la deces.
Sunt prea bine cunoscute cauzele de natură fizică,
mecanică, electrică, chimică etc., dar cauza primordială,
după părea mea, este neglijența, superficialitatea,
nepăsarea.

60
EXPERTS PLATFORM Romania

ING.COSMINA
URECANU
HSE MANAGER
ROSSINI SLEEVE
TECHNOLOGIES

Acestea sunt cauze ce țin de mental, de disciplină, de

integritate morală, de etică la locul de muncă, fapt care m-a
determinat să supun atenției dumneavoastră, acest aspect.
Și ca să urmăm calea firească a termenului de „patologie”,
încercăm să evidențiem simptomele acestei „afecțiuni”,
pentru că este o afecțiune în domeniul sănătății și securității
în muncă, și anume, ignoranța, delăsarea, neglijența.
De data aceasta, gama este mai restrânsă, rezumându-se la
refrenul: „Lasă că merge și așa”.
Evoluția fenomenului de neglijență este, din păcate,
exponențială în toate domeniile. Totul e lăsat hazardului,
jocului sorții, care nu de puține ori este potrivnic și creează
surprize, neplăcute sau chiar tragice, cu rezultate ireversibile.
Uneori, cu minim de resurse, putem preveni o zi fatidică.
Și ar trebui să plecăm cu „tratamentul” de aici, de la
prevenție, de la conștientizare, de la implicare.
Să consultăm angajații, să implicăm personalul în problemele
de SSM/SU, să le evidențiem la modul concret, să luăm
măsuri de remediere și de prevenire.
Să minimizăm sau să anulăm posibilitățile de producere a
accidentelor de muncă.
Să conștientizăm personalul asupra riscurilor și pericolelor
din fiecare sector, activitate, să găsim soluții de eliminare a
neatenției, a neglijenței, să instruim și să verificăm însușirea
acestor cunoștințe cât se poate de des.
Să lucrăm asupra eticii la locurile de muncă (fapt absolut
primordial într-o organizație) prin implicarea directă a
angajaților, prin simulări de accidente, de situații de urgență,
să educăm personalul pentru acționarea în echipă, să avem
în vedere reacțiile oamenilor, în situații limită, vis-a-vis de
colectivitate, să îi conștientizăm în legătură cu cele mai grave
consecințe ale faptelor lor eronate.
Neglijența și superficialitatea sunt stări care se pot „vindeca”
prin exemple pozitive și negative, prin educarea zilnică a
faptului de a nu lăsa lucrurile la voia întâmplării, prin control
și autocontrol.
Astfel, vom reuși să reducem numărul accidentelor de muncă
într-o măsură substanțială, să dăm încredere personalului în
locuri de muncă sigure.
Putem elabora tot felul de standarde și reglementări
în domeniul sănătății și securității în muncă, dacă nu
implementăm un standard al conștiinței și conștientizării
la locul de muncă, un standard de atenție față de persoana
proprie și față de colectivul în care lucrăm, față de activitățile
pe care le întreprindem, față de produsul muncii noastre,
vom continua să ne confruntăm cu aceleași vulnerabilități.
Încerc să concluzionez prin a-l contracara pe marele
psihanalist, S. Freud, al cărui gând l-am expus la începutul
acestui articol și anume de a ne reconsidera valorile și sensul
vieții cu o minte limpede și cu pozitivitate.

61
 Romania
CÂTE CEVA DESPRE
... CUTREMUR
„Astăzi, la ora 16, 42 de minute şi 37
de secunde, în România s-a produs un
seism de 7,6 grade pe scara Richter, cu
epicentrul în Vrancea. Cele mai afectate
zone locuite sunt Bucureşti, Buzău,
Ploieşti, Focşani, Galaţi, Bacău, Piteşti,
Giurgiu şi Zimnicea. Pentru salvarea
persoanelor din construcţiile prăbuşite
total sau parţial au fost mobilizate
la capacitate maximă forţele ISU, MAI,
MApN, ambulanţa, spitalele, acestea
fiind sprijinite şi de alte instituţii,
organizaţii, operatori economici şi
voluntari. După o primă evaluare, cele mai
multe construcţii afectate de cutremur
sunt în centrul municipiului Bucureşti,
unde au fost inventariate 46 clădiri
prăbuşite total şi 113 prăbuşite parţial,
iar bilanţul victimelor la nivel naţional,
la şapte ore după producerea seismului,
indică 1.832 de morţi, 7891 de răniţi,
dintre care peste 4500 grav şi peste
34.000 de dispăruţi. Pentru a putea
face faţă operaţiunilor complexe de
căutare şi salvare a persoanelor, de
degajare de moloz, de restabilire a
funcţionalităţii infrastructurilor
critice şi de aprovizionare a
populaţiei cu apă, medicamente şi
alimente de strictă necesitate,
pe fondul iernii aspre şi al
temperaturilor negative, de până
la -24 grade care se prognozează
pentru următoarele patru
zile, autorităţile statului au
solicitat sprijin internaţional
şi au activat Mecanismul de
Protecţie Civilă al Uniunii
Europene. Vă rugăm să staţi cu
aparatele de radio deschise,
pentru că din 15 în 15
minute vom transmite ştiri şi
informaţii importante pentru
populaţie. Vă rugăm nu mai
apelaţi numărul de urgenţă
112”
62
EXPERTS PLATFORM
Cam aşa ar putea suna un
comunicat difuzat la radio,
la câteva ore bune după
cutremurul de pământ major,
care-i va succeda celui
din 1977. Cutremur care va
lovi crunt Bucureştiul și
care va veni fără vreun
anunţ prealabil. Este o
certitudine faptul că va
veni, necunoscuta este ce
va mai fi după, cum vor
răspunde, de exemplu,
clădirile foarte înalte
de birouri, cu faţade din
sticlă, care împânzesc
Bucureştiul, mall-urile,
clădirile multietajate de
locuit cu parter/mezanin
flexibil, cu spaţii
comerciale la aceste
niveluri, pasajele,
podurile, viaductele,
reţelele de gaze,
electricitate, apă caldă
şi agent termic, telefonul
şi internetul, barajele,
centrala nuclearo-electrică,
liniile de cale ferată,
liniile şi galeriile de
metrou, şoselele, sediile ISU,
şcolile, spitalele, bisericile,
muzeele şi galeriile de artă,
clădirile din centrul vechi. Cum
vor răspunde autorităţile? Cum vor
răspunde serviciile de urgenţă?
Cum vor răspunde cetăţenii? Cum
vor reacţiona copiii din grădiniţe,
creşe şi şcoli? Cum vor trece
testul tablourile, sculpturile,
exponatele fragile, de dimensiuni
mici sau mari, din muzee? Vom
vedea... Dacă vom mai apuca, sau
cine va mai apuca...
EXPERTS PLATFORM
Î n România, un cutremur major se poate
produce oricând şi, desigur, nu avem cum să îl
prevenim. Nici noi, nici autorităţile. Se poate
produce ziua sau noaptea, vara sau iarna, într-o
zi liberă sau într-una lucrătoare, atunci când
dormim, când suntem acasă, în maşină, pe
stradă, în metrou, în lift sau în clădirea foarte
înaltă unde avem serviciul, atunci când suntem
la mall ori în parcajul subteran al acestuia,
COLONEL într-un hipermarket, la restaurant, în club sau
(REZ) DAN la teatru, atunci când copilul nostru este la
SIMIONESCU şcoală, în oraş sau în tabără, ori atunci când ne
aflăm în multe, multe alte locuri vulnerabile.
Bucureştiul va fi, desigur, printre aglomerările
urbane cele mai puternic zguduite de seism,
iar acesta va înregistra cele mai multe victime
şi pagube, la nivel naţional. Poate nu vom
şti, în primul moment, ce se întâmplă, sau ce
ni se întâmplă. Dar, dacă vom supravieţui,
vom intui şi, imediat, vom constata că nu mai
putem folosi telefonul mobil, că nici telefonul
fix nu mai funcţionează, că internetul,
radioul şi televizorul sunt doar amintiri, că
în apartament miroase a gaz, că nu mai avem
lumină, deci curentul electric s-a întrerupt şi
că nu ştim şi nici nu avem cum şi de unde să
aflăm ceva despre unde sunt şi cum sunt, sau
dacă mai trăiesc, copilul, soţul, soţia, mama,
tata, ori alţi apropiaţi. Dacă vom fi într-un loc
public, vom auzi ţipete şi vom vedea groaza
pe chipurile oamenilor, dacă vom mai avea
timp să observăm ceva în jurul nostru. De
aceea, trebuie să ne pregătim din timp pentru
a reacţiona corect, noi şi copiii noştri şi,
astfel, să atenuăm consecinţele cutremurului.
Dacă activăm în zona gestionării situaţiilor
de urgenţă, a ordinii publice, a apărării,
a siguranţei naţionale sau a medicinei de
urgenţă, va trebui să plecăm imediat de acasă,
Romania
sau de unde ne aflăm, fără să ne anunţe cineva,
echipaţi şi pregătiţi corespunzător, capabili
să ne îndeplinim atribuţiile de serviciu,
indiferent dacă ştim sau nu ceva despre
familie. Adică să salvăm oameni.
Greşim, desigur, amânând, de pe o zi pe alta,
luarea unor măsuri minimale de protecţie.
Deşi ar fi trebuit să învăţăm şi să aplicăm câte
ceva din campania naţională de conştientizare
publică „Nu tremur la cutremur”, promovată
de Inspectoratul General pentru Situaţii
de Urgenţă. Totuşi, lăsăm pentru „mâine”,
sau pentru „data viitoare” aplicarea unor
măsuri simple, ca de exemplu, eliberarea
scărilor blocului în care locuim, de ghivece
voluminoase cu flori, de elemente de mobilier,
frigidere ori biciclete, fixarea de perete a
corpurilor înalte de mobilier din apartament,
menţinerea la îndemână a unei lanterne,
a unui briceag, a unui aparat de radio cu
baterii, precum şi a unor stocuri permanente
şi suficiente pentru circa zece zile, de apă
îmbuteliată şi de hrană cu termen mai mare
de valabilitate (de exemplu, conserve care
se pot consuma neîncălzite şi nepreparate
termic şi pesmeţi), dar şi de medicamente şi
reîmprospătarea lor periodică, stabilirea din
vreme a unui plan care să conţină inclusiv
un loc de întâlnire bine definit cu membrii
familiei şi un interval de timp rezonabil,
de asemenea bine definit. Este de reţinut
că locul de întâlnire trebuie să fie, mai ales
pentru cartierele de blocuri, în zone unde este
de aşteptat că nu vor fi mari aglomerări de
persoane, fiind de preferat areale cu imobile de
locuit parter sau parter şi etaj, parcuri, ori alte
repere, chiar dacă acestea sunt mai departe de
domiciliu, pentru că există şanse mai mari să
ne găsim apropiaţii.
63
 Romania
Dacă apartamentele noastre şi blocurile în
care locuim nu sunt pregătite pentru a ne oferi
măsuri suficiente de protecţie - lăsând deoparte
problema extrem de serioasă a locatarilor/
utilizatorilor clădirilor cu risc seismic ridicat,
care nu face obiectul acestui articol, dacă
spitalele, muzeele, grădiniţele şi şcolile nu sunt,
nici ele, pregătite, nici municipiul Bucureşti
nu pare a fi mai pregătit pentru a facilita
intervenţia forţelor specializate în cazul
unui cutremur. De ce? De exemplu, pentru
că în municipiul Bucureşti conducătorii auto
parchează aiurea, inclusiv pe trotuare, pentru că
în zona centrală a municipiului Bucureşti, unde
se află o mulţime de construcţii vulnerabile (pe
Calea Victoriei, pe bulevardele Regina Elisabeta
şi Magheru, în Piaţa Romană), pe trotuar, la
limita cu partea carosabilă, au fost amplasate
o serie de elemente de mobilier stradal (sfere
metalice în rânduri succesive, blocuri de
granit/bazalt/marmură, stâlpi metalici etc),
fixate ferm/încastrate rigid în trotuar, care
vor afecta în mare măsură intervenţia forţelor
specializate în cazul unui cutremur. Pentru că
aceste obstacole vor împiedica autospecialele
chemate să intervină, fie că acestea sunt de stins
incendii, autoscări, ambulanţe, ori alte utilaje/
mijloace destinate acţiunilor de demolare ori
de înlăturare a molozului sau a elementelor de
construcţie prăbuşite, să se apropie de clădiri la
distanţe mici, pentru a putea acţiona eficient.
Mai mult, aceste autospeciale vor bloca partea
carosabilă şi vor afecta, ori chiar împiedica
trecerea altor autovehicule pe respectivele
artere. Alt obstacol major îl constituie pista de
biciclete amenajată pe Calea Victoriei, pe partea
stângă a carosabilului, care este delimitată de
borduri înalte, masive, fixe şi de blocuri de
marmură foarte dese şi fixate ferm în trotuar,
64
EXPERTS PLATFORM
ale căror înălţimi nu vor permite escaladarea
şi apropierea acestor autospeciale de
clădirile amplasate pe partea stângă a arterei
Calea Victoriei în raport de sensul unic de
circulaţie, dintre care multe sunt încadrate
în clasa de risc seismic ridicat ori sunt clasate
monumente istorice. Va fi posibilă doar o
amplasare a autospecialelor sau a utilajelor la
distanţă relativ mare de clădirile vulnerabile
şi, din nou, va fi afectată, ori chiar blocată
trecerea altor autovehicule pe porţiunea de
carosabil rămasă liberă, şi aşa mult îngustată
prin lărgirea trotuarelor. Ca să nu mai
vorbim despre faptul că, dacă cutremurul s-ar
produce iarna, marile cantităţi de gheaţă/
zăpadă de pe trotuar/carosabil ar îngreuna
substanţial intervenţia specifică. Sau despre
faptul că, dacă în anul 1977, la ultimul seism
major, toate utilajele de construcţii aparţineau
statului, acum statul nu mai dispune decât de un
număr redus de asemenea mijloace (macarale,
excavatoare, buldoexcavatoare, basculante etc.), prin
urmare trebuie asigurate contracte ferme/protocoale
de colaborare din timp, pentru salvarea miilor de
oameni, adulți și copii, prinși sub dărâmături.
Aşadar, în acest context defavorabil, ce ar mai fi de
făcut, în afară de remedierea problemelor anterior
semnalate?
Din punctul de vedere al populaţiei, se impune
a menţiona, din experienţa altor state care se
confruntă frecvent cu seisme puternice, următoarele
principii care trebuie să determine decizii rapide în
funcţie de situaţia concretă în care se află fiecare:
căutarea unei mobile rezistente ca refugiu;
protejarea capului şi ascunderea trupului;
nepărăsirea clădirii odată ce cutremurul a fost
perceput;
verificarea surselor de foc imediat după
terminarea cutremurului.
Din alt punct de vedere, nu ar fi lipsit de importanţă
ca autorităţile să ia serios în considerare extinderea
facilităţilor oferite de sistemul RO-ALERT, prin
alertarea populaţiei şi în raport de iminenţa
producerii unui seism major, cu acele 20-25 secunde
înainte. Acest interval de timp ar putea asigura o
adaptare rapidă a mentalului uman de la starea de
normalitate către cea de reacţie adecvată în caz de
dezastru, ar putea salva multe persoane cu probleme
cardiace de la infarct sau alte afecţiuni grave şi ar
putea determina adoptarea cu luciditate a unor
decizii corecte, precum: luarea copilului mic în braţe
şi adăpostirea într-un loc sigur; oprirea gazului;
descuierea, ori chiar deschiderea uşii de la intrarea
în apartament, pentru prevenirea blocării; luarea
câtorva sticle de apă, a medicamentelor vitale şi a
rucsacului de urgenţă; aşteptarea cutremurului cu
ceva mai mult calm.
 ESSENTIAL SOLUTIONS FOR A SAFER,
HEALTHIER AND MORE PRODUCTIVE WORKPLACE.
Kimberly-Clark Professional* is a leading global supplier for total health, safety and hygiene
solutions. You can depend on us when you require reliable, high performing wiping solutions.

WE ARE COMMITED TO:

Provide personal service to every customer and assisting you in finding the best
product solutions
Provide consistent high-quality, supported by industry accreditations
Drive innovation with our global WypAll* brand that make a difference in all
workplaces
Stay sustainable in the way we design, manufacture and transport our products

INTRODUCING OUR WIPING SOLUTIONS:

WYPALL* L WIPERS
Single Use reliability
Unrivalled wet strength – unique fibre structure,
cleaning up spills without falling apart or becoming
soggy
Thicker feeling wipers – more bulky than traditional
paper wipers, giving better hand protection, no
compression, so less flattened fibres
Superior performance and faster drying time – reducing
sheet use, decreasing wiping time and reducing waste

WYPALL* X CLOTHS
Reusable and strong
Highly absorbent – can mop up spills, clean
hands and wipe down machinery quickly
Strong and durable when wet or dry - ideal
for tough tasks such as machinery cleaning
Resistant to most solvents – ideal for applying
solvents to a surface or cleaning down
Contain no adhesives or binders – reducing
surface residue

OUR LATEST INNOVATION IN WYPALL* X RANGE

WYPALL* FORCEMAX CLOTH

Made with cloth to feel more cloth-like
Occupies 68% less shelf-space than rags & reduces waste disposal
by up to 78%
Absorbs 40% more oil than rags, and absorbs it 5x faster
The #1 user preferred industrial cloth

Using our patented HYDROKNIT* Our unique AIRFLEX* Fabric

Material, WYPALL* X Cloths are structure, with large air pockets,
manufactured by entangling pulp absorbs more, and is stronger and
and polypropylene together using thicker than a conventional tissue
high-pressure water jets. wipers’ structure, meaning less
sheets are needed for each job.
 Romania
SECURITATEA ȘI
SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
ÎN ARMATA ROMÂNIEI
A
ctivitățile militare în general și operațiile în
medii ostile în mod special sunt prin definiţie
periculoase. Personalul care lucrează şi operează
în astfel de zone este expus unui nivel de risc
dificil de evaluat, cu consecințe tragice deseori,
cum s-a putut observa după misiunile din
Afganistan sau Irak. Motiv pentru care, în ciuda
faptului că îndeplinirea misiunii are prioritate,
este recunoscută importanța pe care Forțele
Armate o acordă dezvoltării unui sistem propriu
COLONEL de securitate și sănătate în muncă orientat către
FLORIN aplicarea normelor general valabile într-un cadru
ADRIAN specific, dar pentru care sănătatea ocupaţională
OBREJA ocupă un loc important.
LOCȚIITOR De la nivelul conducerii până la cel de execuție,
AL ȘEFULUI Forțele Armate depun eforturi pentru a se asigura
CORPULUI DE că nicio persoană nu este expusă accidentărilor
CONTROL ȘI sau îmbolnăvirilor profesionale în situații pentru
INSPECȚIE, care riscul poate fi redus până la nivelul la care
MINISTERUL nu interferează cu succesul misiunii. Cu toate
APĂRĂRII acestea, inevitabil, sunt situații în care, prin
NAȚIONALE natura activităților militare, personalul Forțelor
Armate desfășoară misiuni în medii unde nivelul
de risc depășește valorile acceptabile în funcție
de specificul operațiunilor militare. Este motivul
pentru care gestionarea riscurilor presupune,
în primul rând, identificarea, asumarea și/
sau înțelegerea corectă a acestora și integrarea
corespunzătoare în planurile de operații și în
modul în care acționăm.
Personalul Forțelor Armate este expus la cea mai
largă gamă de riscuri profesionale și de mediu.
Dificultatea privind controlul acestor pericole este
amplificată nu doar de numărul, dimensiunea și
complexitatea sistemului de muncă din Forțele
Armate, ci și de demografia forței de muncă.
Riscurile de la locurile de muncă au astfel impact
66
EXPERTS PLATFORM
semnificativ asupra sănătății fizice și mentale,
nu doar a militarilor activi dar şi a celor aflaţi
în rezervă. Rata ridicată a bolilor profesionale
și a accidentărilor la locul de muncă (în special
leziunile musculo-scheletice și problemele de
sănătate mintală) indică necesitatea îmbunătățirii
gestionării riscurilor de securitate și sănătate
în muncă și de mediu asociate tuturor locurilor
de muncă unde Forțele Armate îşi desfăşoară
activitatea (pe teritoriul naţional şi în teatrele de
operaţii), cu o mai bună concentrare pe prevenţie
decât pe reacție post-incident.
Sistemul de muncă are nevoie de o corelare
corespunzătoare cu specificul activităților
militare pentru o înțelegere și evaluare corectă a
riscurilor, dar și pentru realizarea unor planuri
de prevenire și protecție care să limiteze numărul
accidentărilor și îmbolnăvirilor profesionale. În
întreaga economie a sistemului de muncă singurul
element care râmâne în interiorul parametrilor
clasici este lucrătorul, cu mențiunea că nivelul
de instruire și posibilitățile fizice influențează
nivelul de risc individual.
Este dificil de limitat locul de muncă și cu atât
mai dificil de evaluat riscurile specifice având în
vedere că, în dinamica unei misiuni, pe parcursul
unei singure zile, militarul schimbă succesiv
locuri de muncă ale căror specific îi afectează
evident securitatea și sănătatea fizică. Prin urmare
locul de muncă, în cazul militarilor din structurile
operative, este mai mult o succesiune de spații în
care condițiile de mediu, relief, habitat sau climă,
pot fi similare sau se pot cunoaște schimbări
profunde.
Mijlocul de producție nu este limitat și nici nu
poate fi definit în termeni exhaustivi, iar acesta
poate fi alterat de la o simplă improvizație până la
EXPERTS PLATFORM Romania

utilizarea mijloacelor similare ale adversarului. Este schimburi, oboseala, izolarea socială/familială și
motivul pentru care, de cele mai multe ori, mijlocul diverse forme de comportament inacceptabil, cum
de producție este definit în termeni generici, care ar fi intimidarea/hărțuirea;
să acopere corespunzător o paletă rezonabilă de pericole ergonomice, cum ar fi activităţile
situații cu care militarul poate interfera pe timpul desfăşurate prin manipulare manuală a maselor
executării unei misiuni. („manual handling”).
Sarcina de muncă nu este o activitate care să poate O caracteristică unică a forței de muncă a Forțelor
fi limitată la o succesiune de eforturi fizice și/sau un Armate se referă la expunerea potențială la
algoritm de angajare corespunzătoare a elementelor pericolele care sunt deliberate intenționat să
sistemului de muncă. Sarcina de muncă este, de cele provoace vătămare. Acestea includ pericolele
mai multe ori, o misiune complexă, fizice cauzate de arme, cum ar fi
în care locul de muncă cunoaște arme mici, grenade, mortiere
evoluții imprevizibile, Sistemul de și artilerie, rachete lansate
lucrătorul este supus unor muncă are nevoie de o în mediul acvatic, terestru
factori externi greu de corelare corespunzătoare cu și aerian, mine marine și
anticipat, iar mijlocul de specificul activităților militare torpilele. Toate acestea pot
producție se transformă pentru o înțelegere și evaluare provoca răni secundare în
sau alterează în funcție de corectă a riscurilor, dar și urma penetrării, traume
cerințele misiunii. pentru realizarea unor planuri contondente și/sau arsuri
Deși cele mai multe riscuri de prevenire și protecție care să sau chiar decesul. Armele
de sănătate şi securitate limiteze numărul accidentărilor și nucleare şi radiologice
a muncii şi de mediu ale îmbolnăvirilor profesionale prezintă pericole fizice
Forțelor Armate nu sunt adiţionale, la fel ca și
unice, în comparație cu alte pericolele biologice cauzate
forțe de muncă din România, de armele chimice şi bacteriologice.
personalul este probabil expus la cea mai diversă Forțele Armate au la dispoziție reglementări
gamă. Exemplele includ: suficiente pentru securitatea şi sănătatea în
pericole biologice, cum ar fi bolile infecțioase muncă și de mediu. Capabilităţile necesare acestor
provenite din alimente şi apă; domenii, deși încă destul de limitate, sunt în
pericole fizice, cum ar fi schimbările continuă dezvoltare și au atribuite valențe noi,
de temperatură extreme (atât căldură cât și greu de imaginat în urmă cu peste un deceniu. De
frig), zgomot, vibrații sau radiații ionizante și la un domeniu marginalizat și păstrat într-o zonă
neionizante; de avarie, necesară, dar nu foarte importantă,
pericole chimice, cum ar fi metale grele, azbest, securitatea și sănătatea în muncă este tot mai
combustibil și gaze de evacuare, sub formă de praf, mult o preocupare a factorilor de răspundere și
ceață, fum și/sau vapori; o componentă importantă a pregătirii întregului
pericole psihosociale, cum ar fi munca în personal.

67
 Romania
SECURITATE ȘI SĂNĂTATE
ASPECTE SPECIFICE
ACTIVITĂȚILOR
POLIȚIENEȘTI
DR. ING.
MĂDĂLINA E
ste un fapt unanim recunoscut că activităţile
poliţieneşti incumbă riscuri majore pentru
personalul care le îndeplinește. Astfel, indicele
BALINT
MINISTERUL de frecvență al accidentelor de muncă (numărul
AFACERILOR de accidentaţi la 1000 de salariaţi) s-a situat în
INTERNE mod constant, în ultimii cinci ani pentru care
au fost calculate, respectiv publicate statistici, la
un nivel aproximativ dublu pentru structurile
MAI față de nivelul aceluiași indicator la nivel
național (acesta din urmă preluat din statisticile
publicate de Inspecția Muncii, publicate pe
www.inspectiamuncii.ro). Specific activităţilor
poliţieneşti este faptul că riscurile nu pot fi
controlate în aceeaşi măsură în care se reuşeşte
în alte domenii de activitate. În acest context,
asigurarea unui nivel optim de securitate şi
sănătate fizică şi psihică în muncă, a personalului,
reprezintă o provocare majoră pentru toate
instituţiile cu atribuţii în organizarea şi
desfăşurarea activităţilor poliţieneşti. Acestea
trebuie să îşi dezvolte capacitatea de a administra
securitatea şi sănătatea personalului propriu
în vederea minimalizării riscurilor la care este
expus, fără a afecta, însă, eficienţa acţiunilor
specifice întreprinse.
Principalele pericole fizice la care sunt expuşi
poliţiştii, în timpul activităţii, pot fi considerate
următoarele: intervenţiile de menţinere, asigurare
şi restabilire a ordinii publice; intervenţiile în
situaţiile de urgenţă; circulaţia pe drumurile
publice, îndeosebi în timpul misiunilor; alergarea
şi săriturile peste obstacole în timpul urmăririlor;
68
EXPERTS PLATFORM
ÎN MUNCĂ
contactul cu persoane înarmate cu arme de foc
sau arme albe ori care posedă obiecte contondente
etc.; expunerea prelungită la factori de mediu
nefavorabili - temperaturi extreme, ridicate sau
joase, ploaie, ninsoare, viscol, vânt puternic, raze
solare, presiune atmosferică scăzută, lucrul în
mediul hiperbar, precum și diverse combinații ale
acestora.
Numărul vătămărilor, ca urmare a unui act
de violenţă, este în creştere. Din ce în ce mai
mulți angajați ai MAI sunt atacaţi anual,
numărul agresiunilor în urma cărora au fost
înregistrate accidente de muncă fiind semnificativ
(aproximativ o cincime din totalul accidentelor
de muncă înregistrate în MAI, începând cu anul
2011).
În ceea ce priveşte măsurile de reducere a
numărului şi gravităţii atacurilor asupra
poliţiştilor, majoritatea propunerilor se
concentrează asupra următoarelor aspecte:
creşterea numărului de poliţişti participanţi
la misiunile cu nivel înalt de risc; creşterea
nivelului de pregătire a poliţiştilor pentru a face
faţă situaţiilor în care sunt atacaţi; antrenarea
superioară a capacităţii de comunicare a
poliţiştilor; învăţarea de tactici şi strategii pentru
rezolvarea conflictelor; modificări ale uniformei
poliţiştilor, care să le confere o mai bună protecţie
la nivelul capului; îmbunătăţirea comunicării
între conducătorii misiunii şi executanţi, astfel
încât aceştia din urmă să înţeleagă exact ce au de
făcut şi în ce moment.
EXPERTS PLATFORM Romania

contaminate cu boli transmisibile, principal următoarele aspecte:

cum ar fi HIV/SIDA, hepatita A, B
Conştientizarea factorilor de
sau C, tuberculoza; pătrunderea în
decizie din structurile MAI, cu
spaţii murdare, poluate, contaminate
privire la importanţa activităţilor de
sau abandonate; analiza probelor de
prevenire a riscurilor profesionale, la
diferite substanţe transportate în
costurile şi implicaţiile accidentelor
interiorul corpului (stomac, vagin,
de muncă, la consecinţele
cavitate bucală, anus); înţepături cu
nerespectării prevederilor legislaţiei
ace de seringă contaminate.
în vigoare, astfel încât să se asigure
De asemenea, personalul MAI
respectarea dispoziţiilor legislaţiei
poate fi expus substanţelor toxice,
în vigoare în domeniul securităţii
subproduselor ce pot fi inflamabile
şi sănătăţii în muncă, începând cu
sau explozive, substanţelor corozive
evaluarea riscurilor de accidentare şi
cu concentraţie mare, vaporilor toxici
îmbolnăvire profesională.
în concentraţii ce pot pune viaţa în
Intensificarea acţiunilor de
pericol.
control şi creşterea exigenţei
Toate pericolele menționate mai
acestora.
sus trebuie considerate pe fondul
Utilizarea de tehnologii
expunerii la o categorie largă de
moderne de informare/diseminare
pericole de natură psiho-socială,
a informaţiei, de autoturisme
care în final contribuie la creșterea
performante, de armament
nivelului de risc asociat, prin mărirea
performant, accesul la tehnica de
probabilității de manifestare a
calcul, achiziționarea de echipament
efectelor nedorite asupra securității
Poliţiştii sunt expuşi la o serie de individual de protecţie eficient, bazat
și sănătății lucrătorilor și prin
riscuri de accidentare în timpul pe noile tehnologii.
creșterea gravității formelor de
îndeplinirii activităţilor specifice. Transformări ale mediului
manifestare a acestor efecte. Trebuie
Acestea includ vătămarea corporală organizaţional care depind în primul
luată în calcul o serie de factori de
şi decesul ca urmare a unor accidente rând de schimbarea unor mentalităţi,
risc care, deși nu sunt toți specifici
de circulaţie produse în timpul mai buna organizare a muncii.
activităților personalului MAI,
îndeplinirii sarcinilor de serviciu. Transformări ale societăţii,
contribuie în final la creșterea
Factorii specifici de risc în timpul vizând atingerea unui nivel de trai
numărului și gravității accidentelor
condusului includ întunericul, al populaţiei mai ridicat şi, pe de altă
de muncă și bolilor legate de profesie:
vederea periferică redusă în timpul parte, crearea unei imagini favorabile
relații tensionate cu șefii și colegii,
accelerării, efecte asupra vederii la personalului MAI cu care aceasta
uneori favorizate de manifestări
reducerea intensităţii fasciculului de interacţionează.
ale unui tip de comportament
lumină al farurilor, stări emoţionale Dezvoltarea unui sistem de
considerat dezirabil de către
datorate nivelului crescut de debriefing psihologic imediat după
anumite persoane, în îndeplinirea
adrenalină, condusul cu viteză mare producerea unui eveniment grav,
atribuțiilor de serviciu (de exemplu,
pe drumuri necunoscute sau în consilierea sau terapia psihologică
comportamentul de tip macho),
condiţii meteorologice nefavorabile. oferite personalului, acordarea
contactul cu persoane defavorizate,
Un risc specific poliţiştilor este de concedii ulterior producerii
cu sărăcia și mizeria, cu persoane
acela de rănire sau deces în timpul evenimentelor grave.
agresive, aflate sub influența
misiunilor de dirijare şi control al Preocuparea permanentă
drogurilor, bolnave, neintegrate în
circulaţiei, sau în timpul cercetării pentru o instruire de calitate şi
societate, lipsa respectului din partea
unor accidente rutiere. care să răspundă cât se poate de
societății, veniturile considerate
Dintre pericolele chimice și biologice exact nevoilor personalului MAI,
insuficiente sau prea mici față de
la care este expus personalul MAI în societatea actuală, inclusiv
răspunderea și riscurile asumate,
enumerăm: expunerea la atmosferă prin instruirea personalului în
puterea insuficientă a culturii
poluată în timpul misiunilor de autoapărare, proceduri de bază în
organizaționale, lipsa de resurse
dirijare a circulaţiei pe drumurile timpul patrulării, al controlului
materiale pentru îndeplinirea
publice; identificarea şi analiza traficului rutier, al manipulării
atribuțiilor de serviciu, condiții de
drogurilor şi substanţelor toxice; armamentului, conducerea defensivă
muncă necorespunzătoare etc.
muşcături de oameni sau animale; a autovehiculelor, comunicare
Posibile soluţii pentru prevenirea
contactul cu oameni infectaţi ori şi managementul conflictelor,
accidentelor de muncă vizează în
bolnavi sau cu probe biologice managementul stresului.

69
 Romania Q&A

Q&A

Considerați că măsurarea performanței prin numărul

accidentelor de muncă sau numărul acțiunilor de
prim ajutor acordat este o abordare corectă?

Pentru un stadiu incipient de dezvoltare a Numerele ne ajută să ținem o gestiune corectă a accidentelor
culturii “safety”, acești indicatori reactivi pot de muncă și a acțiunilor de prim ajutor, ne ajută să facem
fi utilizați. Într-un mediu social, ca cel din țară analize și să știm pe ce să ne focusăm, însă nu mi se pare
noastră, este puțin probabil ca o abordare direct o abordare corectă să avem target pe accidente de muncă
proactivă să poată fi eficientă. sau pe acțiuni de prim ajutor, e ca și cum ne-am propune
sa avem două accidente și zece acțiuni de prim ajutor, adică să
acceptăm ca: zece oameni să fie răniți și doi oameni să sufere un
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
accident, ceea ce nu este normal, din punctul meu de vedere.

LIVIU IONUȚ OPREA - BEKAERT SLATINA

Este o abordare corectă, într-o oarecare măsură,
pentru că activitatea SSM presupune prevenția
evenimentelor, nu luarea de măsuri doar atunci
când se produce un eveniment. Niciun eveniment nedorit nu seamănă în totalitate unul
cu celălalt, de aceea măsurarea performanței prin aceste
criterii, nu cred că este de mare acuratețe, însă, având o
MIHAI AUREL HORJEA - BA
evidență, poți observa o constanță și aceasta te ajută într-o
GLASS ROMÂNIA anumită măsură să-ți îmbunătățești acțiunile viitoare. Cred că
cel mai important, după producerea unui eveniment nedorit, este
analizarea cu foarte mare atenție a cauzelor producerii acestuia,
stabilirea în mod corect a acțiunilor corective și preventive și,
Măsurarea performanței prin numărul de
bineînțeles, comunicarea evenimentului în cadrul companiei, sub
accidente sau numărul de acțiuni de prim ajutor
forma de lesson learned.
poate fi un indicator real, dar doar când este
corelat cu numărul de situații nesigure, condiții,
comportamente nesigure care au fost raportate și SORIN BURCIU - BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ
rezolvate (să ne amintim de piramida accidentelor). Pot
avea loc accidente și alte categorii de evenimente care
să nu fie înregistrate, asta demonstrează o cultură de
siguranță nesănătoasă și o performanță falsă. Siguranța este pe primul loc, spune o normă internă de
căpătâi în organizația noastră, așa că poate constitui
evident indicatorul de bază în acest proces.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA

70
Q&A
Nu consider că măsurarea numărului de accidente, la nivel de an,
reflectă activitatea și munca depusă de reprezentanții unei companii
pe parte de HSE. Un nivel ridicat de accidente, în mod clar, ridică
semne de întrebare, dar aceste accidente pot fi provocate și de lipsa
pregătirii/culturii angajaților noi. Aici mă refer, în mod special, la
companiile care se confruntă cu un nivel ridicat al fluctuației de personal.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Măsurarea performanței prin numărul accidentelor de muncă sau
numărul acțiunilor de prim ajutor acordat este o bună practică, dar
cred că accentul ar trebui pus și pe numărul de propuneri de
îmbunătățire aduse de către angajați.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Se poate spune că cei doi indicatori enunțați oferă a imagine asupra
modului în care este implementată și respectată securitatea muncii
în cadrul unei entități, dar nu este corectă abordarea conform căreia
doar acești indicatori măsoară performanța în ceea ce privește SSM-
ul. Pentru o imagine cât mai relevantă asupra respectării aspectelor de
securitate și sănătate în muncă trebuie să ținem cont de mai mulți indicatori
(indice de frecvență, indice de gravitate, frecvența de accidentare etc.),
indicatori care fac referire și la numărul de salariați, la numărul de ore lucrate,
la numărul de zile de incapacitate temporară de muncă.
ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA (CSR)
Da. Sigur pasul următor este ca această performanță să fie îmbunătățită
prin definirea unor obiective specifice.
CARMEN NISTOR - CONCELEX
Măsurarea performanței prin numărul accidentelor de muncă sau
numărul acțiunilor de prim ajutor poate fi un indicator de safety și
presupune implementarea unor măsuri consistente și de durată.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Nu cred că numărarea accidentelor și cuantificarea lor într-un mod
anume aduce ceva constructiv. Este doar o acțiune de control, iar
controlul este o valoarea negativă la nivel de individ. Aș propune ca
prevenția și măsurarea acțiunilor de prevenție, să fie cele care să
conducă la diminuarea incidentelor/accidentelor în muncă. Pe de altă parte,
e foarte importantă analiza accidentelor, dacă acestea au survenit, iar ca și
măsuri de diminuare a incidentelor, near-miss-urilor și a accidentelor, se
poate realiza o analiză internă împreună cu angajații care știu exact cauzele
apariției. E foarte important să fim conștienți de abordarea constructivă a
identificării cauzelor și să încurajăm o abordare preventivă în locul uneia
reactive. Instruirea angajaților, pe care mulți o practică după un accident, nu
cred că este suficientă și, din păcate, pentru mulți angajatori, aceasta este
singura măsură luată după un accident, ceea ce este nimic mai greșit.
Întotdeauna se pot identifica și alte măsuri foarte importante de prevenție
și este de încurajat o abordare de acest gen în organizație. Interacțiunea
interumană este foarte importantă. Oamenii nu sunt roboți.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
Romania
Da, pentru că accidentul de muncă poate
aduce pierderi companiei (forță de muncă,
bani, imagine etc.).
JENICĂ CRISTIAN POPA -
DS SMITH PAPER ZĂRNEȘTI
Consider că numărul accidentelor de muncă
sau al acțiunilor de prim ajutor acordat
reprezintă 10% din evaluarea performanței
și este doar o statistică, dacă nu are la bază o
documentare corectă a acestora. O evaluare corectă
a performanței este de fapt aplicarea principiilor
ROOT CAUSE. Obiectivul unui profesionist HSE,
dar și al companiei pentru care lucrează este de a
atinge pragul de zero accidente. Iar acest lucru se
poate face doar prin implementarea unei culturi de
siguranță personalizate. Cu cât individul
conștientizează de ce se protejează, cu atât riscurile
vor fi reduse sau eliminate. Atunci când dorești să
evaluezi eficiența HSE, ai aspecte care o influențează:
experiența  și gradul de implicare din partea
profesionistului HSE și atitudinea angajaților.
RADU SIRETEANU - DSM
NUTRITIONAL PRODUCTS ROMÂNIA
Dacă vrem să ne uităm doar la statistici, da,
ar fi o abordare corectă, prin care ne-am
putea compara cu alte companii din acelaşi
sector de activitate sau dintr-un sector diferit.
Eu spun că performanţa HSE dintr-o companie,
se măsoară, în mod special, prin ce anume se face
pentru a preveni aceste tipuri de evenimente nedorite.
Aici apar indicatorii leading, adică cei care ne duc
spre atingerea ţintelor noastre (instruiri, campanii,
observaţii privind condiţiile de muncă nesigure,
audituri și multe altele). Uitându-ne la astfel de
indicatori leading, putem vedea câtă implicare şi
determinare are o companie în a îmbunătăţi
performanţa HSE.
LUCIAN RADU MUICĂ - E.ON
ROMÂNIA ȘI DELGAZ GRID
Acest tip de măsurare a performanței
reprezintă o abordare corectă, din punct de
vedere al gândirii reactive, dar asta nu
înseamnă că este o abordare eficientă.
CLAUDIU DAVID -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Acest tip de abordare este ineficientă
deoarece trebuie tratată cauza și nu efectul.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
71
 Romania
Statisticile de vătămare reflectă rezultatele nu cauzele.
O rată scăzută de vătămare aduce mulțumirea Consiliului
de Administrație. În România sistemul Health and
Safety este într-o fază de creștere, dar mentalitatea
predominantă a angajaților (muncitori, supervizori, chiar
și manageri) este, încă, de a nu raporta toate incidentele. În
acest caz, poate, o abordare privind numărul de Near Miss-uri,
sau Behavior Report Card ar fi mai corectă.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Este o abordare foarte corectă, întrucât ne identifică
situațiile de potențial risc, ajutându-ne să intervenim
pentru diminuarea riscului.
IOANA CARMINA NIȚU - SPECIALIST
ÎN DOMENIUL SSM
Nu este corect să măsurăm performanța prin criterii
reactive. Se pot găsi și alte soluții.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
Nu, deoarece există riscul ca acestea să nu mai fie
declarate.
DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE
Consider că măsurarea performanței prin numărul
accidentelor de muncă nu dă o imagine corectă asupra
nivelului de securitate din unitate. Eu aș prefera mai
mult un audit în domeniul SSM în acest sens.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Numărul accidentelor de muncă este o măsură a
performanței, obiectivul principal nu poate fi decât
„Zero Accidente”. Nu putem raporta „operație reușită,
pacient mort”. Dar discuția este mai complicată în ceea
ce privește numărul acțiunilor de prim ajutor (pentru răniri
minore). Numărul cazurilor de prim ajutor înregistrate este mai
mare în organizațiile cu performanțe bune în SSM. Aceste
organizații încurajează raportarea micilor probleme, pentru a
se putea identifica și elimina cauzele ce pot duce la accidente mai
grave (companiile au o imagine corectă a „piramidei accidentelor”).
Ceea ce nu înseamnă că trebuie să stabilim o țintă, un număr de
cazuri de prim ajutor ce trebuie atins.
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
72
Q&A
Este foarte important programul de identificare a
elementelor de tip “unsafe act”, acțiuni nesigure și
“unsafe condition”, condiții nesigure, scoase în
evidență prin “hazard observation system”. Aceste
elemente, dacă sunt evidențiate corect, sunt un bun
instrument pentru măsurarea performanței și pot
preveni producerea accidentelor. Un alt instrument este
near-miss, un eveniment care se produce fără a provoca
pagube sau răniri, dar care în alte circumstanțe poate deveni
cauza a unui accident. Investigarea acestora poate identifica
elementele cauzale și poate preveni producerea unor
accidente.
VALTER STĂNCIULESCU
GORAN - EXPERT QHSE
Consider că și numărul de accidente de muncă sau
evenimente fac parte din criteriile de evaluare a
performanței la locul de muncă. Un angajat care a
suferit, a asistat sau a auzit de producerea unui
accident de muncă cu siguranță nu va fi la fel de performant
ca un angajat care își desfășoară activitatea în cele mai sigure
condiții de muncă. Sunt foarte sigur că angajatul acela își
va îndrepta toată atenția către evitarea riscului producerii
unui eveniment de muncă și nu va mai fi la fel de productiv.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE
- EXPLEO ROMÂNIA
Tradițional, rezultatul este numărul de accidente/
incidente exprimat sub diverse forme: la ore lucrate,
la număr de lucrători, per perioadă etc. Căutăm
însă metode alternative, în primul rând, de a cuantifica
și măsura nivelul de securitate în companie. Asta pentru
că, deși este foarte la îndemână să le ții evidența, numărul
incidentelor și accidentelor spune foarte puțin despre nivelul
și cultura unei organizații: în organizațiile unde nu există
o cultură puternică a securității în muncă, nu există nici o
cultură a raportării evenimentelor și asta face ca rezultatul
măsurat să fie compromis. În organizațiile cu o cultură
puternică, pe de altă parte, numărul evenimentelor este atât
de scăzut încât nu se mai pot evidenția diferențele generate
de programe SSM. Una peste alta, mai intervine și factorul
de noroc sau ghinion.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Da, măsurarea performanței prin numărul
accidentelor de muncă sau numărul acțiunilor de
prim ajutor acordat este o abordare corectă, în
măsura în care se raportează la numărul de ore lucrate
și nu la numărul total de salariați.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Q&A
Indicatori reactivi ca aceștia sunt numere concrete, ușor de
măsurat și de analizat. Din păcate, costul lor este prea mare, de
cele mai multe ori, având în vedere că sunt rezultatul unor
incidente. De aceea, pentru a avea o imagine completă, este
nevoie ca fiecare companie să-și seteze indicatorii proactivi,
„leading”, prin care să măsoare alte elemente ale performanței. Un
bun exemplu sunt interacțiunile/conversațiile dintre management și
angajați. Acestea au principalul avantaj de a transmite un mesaj clar
privind angajamentul pe care compania îl are față de siguranță, la toate
nivelurile.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM (ROMÂNIA)
Este un prim pas către o organizație care învață din evenimente
pentru a nu repeta aceleași greșeli. Măsurarea a ceva ce s-a
întâmplat deja este doar o parte dintr-un ansamblu mai larg.
O abordare mai proactivă și de dorit este să putem observa factorii
precursori ai unui accident pentru a putea interveni înainte de
petrecerea acestuia.
SORIN CENUȘĂ - ISAFETY.RO
Da. Prevenția prin instruiri periodice și controale permanente
au ca rezultat direct micșorarea numărului de accidente.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
Este o abordare corectă. Numărul de accidente, incidente, cazuri
de prim-ajutor, reflectă în mod clar nivelul siguranței în
organizația respectivă.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Aceşti indicatori pot ajuta oarecum la crearea unei imagini
despre nivelul de siguranţă într-o companie, mai ales dacă se
monitorizează constant şi pe termen lung. Pe baza lor se pot
lua măsuri pentru evitarea repetării acestor evenimente şi pentru
îmbunătăţirea sistemului de management. Dar un loc de muncă sigur
nu este neapărat acela în care s-au înregistrat zero accidente. În cele
mai multe cazuri, accidentele nu sunt rezultatul unei singure cauze, ci
al unui lanţ de evenimente, decizii, condiţii sau situaţii neluate în calcul
sau tratate superficial. Astfel, dacă aceste elemente există, dar accidentul
nu a avut loc, se poate crea falsa impresie că totul este în regulă. De
aceea, măsurarea performanţei în acest domeniu ar trebui să se realizeze
şi prin implementarea şi monitorizarea indicatorilor proactivi, care pot
arăta gradul de implicare al conducerii sau a membrilor organizaţiei în
acţiuni de prevenire, de identificare şi de eliminare a deficienţelor sau
cu scopul îmbunătăţirii culturii de sănătate şi securitate în muncă.
Totodată, având o imagine care să includă şi evenimentele ce nu au
produs neapărat pagube sau vătămări, dar ar fi putut genera consecinţe
grave, putem stabili acţiuni cu scopul de a elimina sau controla aceste
riscuri.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Romania
Da, însă nu este suficient. Cei doi indicatori
de performanță implică, în general, măsuri
corective. Este de preferat să se pună accent
pe indicatori de performanță ce implică
măsuri preventive, de pildă, numârul de
Finding, Hazards, Near Missses cu acțiuni
închise în termen.
GABRIELA FRÂNCU -
MECHROM INDUSTRY
Este corectă, dar nu completă. Mai corectă
ar fi măsurarea “near miss”-urilor. De
asemeni, foarte important și de ajutor este
targetul “zero”.
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
Contorizarea accidentelor și incidentelor de
muncă este necesară, dar nu și suficientă.
Ar trebui, cel puțin, să monitorizăm și
numărul de măsuri luate pentru eliminarea/
diminuarea cauzelor precum și evaluarea
eficacității acestora. De exemplu, dacă mai multe
incidente au la bază aceeași cauză, trebuie luate
măsuri pentru eliminarea acesteia. Dacă, după
îndelungi eforturi, respectiva cauză a fost eliminată,
atunci acest aspect trebuie luat în considerare la
măsurarea performanței SSM. Atenție! Nu recomand
acordarea de prime/bonusuri în funcție de numărul
de accidente/incidente de muncă, deoarece practica
ne-a demonstrat că lucrătorii vor începe să le
ascundă/să nu le raporteze.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
Da. Consider că sănătatea unei organizații
se poate evalua prin monitorizarea
numărului de accidente, a numărului
acțiunilor de prim ajutor sau a altor tipuri de
evenimente. Prin identificarea cauzelor imediate
și a cauzelor de bază a accidentelor se pot implementa
măsuri imediate și măsuri pe termen lung pentru
eliminarea riscurilor. O soluție eficientă este
elaborarea și implementarea unei proceduri pentru
managementul incidentelor. Toți angajații trebuie
să raporteze imediat orice incident indiferent dacă
are sau a avut urmări imediate.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
73
 Romania
Clar NU. Numărul accidentelor de muncă
și acțiunilor de prim ajutor sunt efectele
unui sistem deficitar. General valabil, în
majoritatea domeniilor, nu doar SSM -
trebuie tratată cauza, nu efectul.
CĂTĂLINA BALAȘ -
PROGRESSIO MINERVA
Sunt de părere că nu este tocmai o abordare
corectă.
EMILIA PĂTRUȚI -
ROMAQUA GROUP
Este o abordare corectă, este unul dintre
obiectivele societăților de a avea zero
accidente de muncă înregistrate anual, dar
insuficientă, având în vedere multitudinea
de aspecte a SSM. Un sistem de SSM nu este
neapărat performant doar dacă nu se înregistrează
accidente de muncă, ci trebuie avute în vedere
măsurile de îmbunătățire continuă a condițiilor de
siguranță a personalului la locurile de muncă.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Această abordare reactivă este necesară,
dar nu trebuie să fie limitativă. Un loc de
muncă în care nu se raportează niciun
accident de muncă nu este neapărat și un loc
de muncă sigur. Fiecare organizație poate
dezvolta indicatori proactivi prin stabilirea
acțiunilor de prevenție pentru preîntâmpinarea
unui eveniment.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA
PROPERTY ROMÂNIA
Poate fi o abordare corectă, dar să nu fie
singură. Performanța poate fi măsurată și
prin gradul de implicare a lucrătorilor în
activitățile de sănătate și securitate în
muncă, prin numărul de evenimente care au loc
și nu se încheie neapărat prin incapacitate temporară
de muncă și prin gradul de conformare cu legislația,
cu standardele de SSM (ISO 45001 și altele).
NEBOIȘA GIURICI -
SMITHFIELD ROMÂNIA
74
Q&A
Sigur că atât numărul accidentelor de muncă, cât și al
acțiunilor de educare a lucrătorilor în acordarea primului
ajutor, au dus la o schimbare a percepției lucrătorilor în
ceea ce privește abordarea siguranței la locul de muncă.
Acesția au înțeles complexitatea domeniului siguranței la
locul de muncă și consecințele pe care le-ar putea suporta ei
înșiși, în cazul în care nu ar tine cont de safety rules. Măsurarea
performanței, în acest sens, este un instrument util pentru compania
în care lucrez, întrucât lipsa accidentelor de muncă și a near-miss-
urilor este rodul muncii în echipă, de până acum.
IOANA URSAN - SYMMETRICA
Este o abordare corectă mai mult din punct de vedere
statistic. Creșterea producției duce la mărirea sarcinii de
muncă și la un risc de accidentare mai mare, datorită
ritmului mare de muncă. Micșorarea numărului de accidente
se poate realiza prin măsurile tehnice, organizatorice și igienico-
sanitare ce se realizează la locurile de muncă și prin supravegherea
continuă a stării de sănătate a lucrătorilor.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
Măsurarea performanțelor este parte a procesului de
management „plan-do-check-act”. Sunt stabilite sarcini de
măsurare a performanțelor la fiecare nivel de management.
A evalua performanța unei companii, prin numărul
accidentelor de muncă sau acțiunilor de prim ajutor poate fi o
abordare corectă dar nu și suficientă. Faptul că ai o rată mică de
accidente sau de îmbolnăviri nu garantează că aceste lucruri nu se
vor întâmpla și în viitor. O organizație poate avea o rată mică de
accidente pentru că are un risc mai mic de expunere sau poate avea
lucrători sănătoși deoarece ei înșiși nu au probleme de sănătate.
Statistica legată de accidente nu reflectă cauza acestora, astfel încât
analiza acestor doi indicatori de performanță trebuie corelată cu
alți indicatori (ex: numărul de instruiri, numărul de inspecții făcute
pe site, riscurile necontrolate sau controlate, gradul de investiții la
locul de muncă etc.).
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
Măsurarea performanței prin numărul accidentelor de
muncă sau numărul acțiunilor de prim ajutor acordat este
o abordare corectă, dar nu este suficient. Spre exemplu,
măsurarea numărului de accidente poate denatura imaginea
asupra maturității unui sistem de management al sănătății și
securității în muncă, deoarece, prin procesul de maturizare,
vizibilitatea asupra incidentelor va trebui să fie în continuă creștere.
Tocmai de aceea, este necesar ca angajatorul să definească un
program corect de monitorizare a performanței, prin introducerea
de indicatori principali (leading) și indicatori reactivi (lagging).
Numărul de accidente este un indicator reactiv.
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
 Romania
„STIL POMPIERISTIC”
P
ublicul larg percepe pompierul/salvatorul ca
pe o persoană care face parte dintr-un corp
special organizat, instruit să intervină în
cazul producerii unei situații de urgență (de
principiu pentru stingerea unui incendiu, dar
și în cazul unor accidente, inundații, cutremure
etc.). Misiunea lui principală este de a proteja
oamenii, bunurile și mediul.
În limbajul de specialitate, pompierul este
personal operativ din cadrul unui serviciu de
COLONEL INGINER urgenţă profesionist, care execută misiuni de
VALENTIN - FLORIN gestionare a situaţiilor de urgenţă. Situația
LUCHIAN de urgență este un eveniment excepțional,
INSPECTORATUL cu caracter nonmilitar, care prin amploare
GENERAL PENTRU și intensitate amenință viața și sănătatea
SITUAȚII DE URGENȚĂ populației, mediul înconjurător, valorile
materiale și culturale importante, iar pentru
restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea
de resurse suplimentare și managementul
unitar al forțelor și mijloacelor implicate.
Cetățenii au o imagine pozitivă
despre pompier, deoarece
își riscă viața pentru a
o salva pe a altora,
76
EXPERTS PLATFORM
apreciind rezolvarea rapidă a stării de fapt care a
necesitat apelarea la serviciile pompierului.
De altfel, în mod evident, timpul este un factor
deosebit de important pentru succesul misiunii
pompierului, întrucât, în unele situații, un
minut poate constitui diferența dintre viață și
moarte.
În consecința acestui fapt, din momentul
primirii apelului de urgenţă, activitatea
pompierului trebuie să se deruleze cât mai
rapid. În acest sens, se pot exemplifica unele
detalii cu privire la operațiunile pentru
desfășurarea intervenției la incendii:
timpul de alertare (intervalul cuprins între
momentul primirii apelului de urgenţă şi cel
al constituirii formaţiei de marş, în vederea
deplasării la locul evenimentului) - nu trebuie
să depăşească trei minute;
deplasarea la locul intervenţiei - este necesar
să se ajungă la locul intervenţiei în timpul cel
mai scurt;
dispozitivul preliminar de intervenţie
pentru stingerea incendiilor - trebuie să asigure
desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor
în dispozitivul de intervenţie, executarea
EXPERTS PLATFORM
unor manevre în timp scurt, precum şi
scoaterea de sub pericol a personalului
şi tehnicii.
În mod inerent, viteza de deplasare
sau de reacție nu este sinonimă cu
îndeplinirea cu succes a misiunii. Dacă
se acționează pripit, apar greșeli care
afectează eficacitatea acțiunii, în caz
extrem, intervenția putând fi ratată.
În acest context, este des uzitată
expresia „stil pompieristic”, cu referire la
un mod de acțiune grăbit, superficial.
Acest obicei a fost împământenit în
mass-media, întrucât este des folosită
de către unele persoane în scopul
persiflării.
În mod paradoxal, imaginea pozitivă
a pompierului are și o latură negativă,
de persoană care acționează „repede și
nu prea bine”.
Situația de urgență presupune, de
obicei, existența unui pericol grav
şi iminent de accidentare (situaţia
concretă, reală şi actuală căreia îi
lipseşte doar prilejul declanşator
pentru a produce un accident în orice
moment), iar lucrătorii trebuie să aibă
posibilitatea să oprească lucrul şi/sau
să părăsească imediat locul de muncă
şi să se îndrepte spre o zonă sigură.
Acest pericol este asumat de către
pompier.
Ceea ce face unic locul de muncă al
pompierului este faptul că nu este
amenajat, astfel încât, de obicei, nu
se pot adopta măsuri de protecţie
colectivă. Pe cale de consecință,
dotarea cu echipament individual
de protecție adecvat este esențială
pentru asigurarea securității
pompierului. De asemenea,
și dotarea corespunzătoare
cu echipamente de muncă
(autospeciale/tehnică de intervenţie)
este deosebit de importantă, în același
scop.
Însă nu numai aceste dotări sunt
importante. Analizând cele mai grave
accidente de muncă în care au fost
implicați pompierii, în ultimii ani,
s-a constatat că cei mai importanți
factori de risc a căror materializare a
determinat producerea evenimentelor
au fost următorii:
1) deplasări, staţionări în zone
periculoase: staționare în zone aflate
în proximitatea clădirilor incendiate,
din care se pot prăbuși/desprinde
elemente de construcție; deplasare pe
acoperișuri a căror capacitate portantă
este afectată de ardere;
2) recipiente sub presiune: butelii
umplute cu GPL, butan etc.;
3) deplasări sub efectul gravitaţiei:
surparea unor maluri de pământ;
4) accidente rutiere: implicarea
autospecialelor în evenimente rutiere;
5) factori de risc chimic: intoxicaţii
acute cu monoxid de carbon;
6) neutilizarea mijloacelor de
protecţie: neutilizarea echipamentului
individual de protecție pentru lucru
la înălțime, în contextul în care era
posibilă adoptarea unei tactici de
intervenție defensivă.
Romania
Concluzionând, caracterul
imprevizibil al situației de urgență a
cauzat majoritatea acestor accidente de
muncă. De multe ori, factorii de risc nu
pot fi identificați și/sau evitați în timp
util de personalul operativ, a căror
prioritate este salvarea victimelor (în
condițiile în care de multe ori nu sunt
disponibile informații vitale pentru
securitatea pompierului).
Pentru prevenirea producerii unor
astfel de evenimente se are în vedere
adoptarea unor măsuri de ordin
organizatoric, cum ar fi:
desfăşurarea activității, în
conformitate cu pregătirea şi
instruirea pompierului, precum şi
cu instrucţiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atât propria
persoană, cât şi alte persoane care pot
fi afectate de acţiunile sau omisiunile
sale în timpul procesului de muncă;
adoptarea de tactici de intervenţie
care să aibă în vedere, cu prioritate,
asigurarea securităţii proprii şi a
personalului din subordine prin
amplasarea forţelor şi mijloacelor astfel
încât să existe permanent posibilitatea
retragerii în condiţii de siguranţă în
cazul producerii de explozii, răbufniri
de flacără, prăbuşiri de elemente de
construcţie.
În consecința celor expuse anterior,
apreciez că o bună pregătire
profesională poate preveni multe
dintre accidentele de muncă în care
este implicat personalul serviciilor
de urgenţă profesioniste, pe timpul
îndeplinirii misiunilor specifice.
Iar expresia „stil pompieristic” este…
doar o expresie. Lipsită de substanță.
77
 Romania
PREVENIREA
PRINCIPALUL
NOSTRU
OBIECTIV
P
revenirea riscurilor a fost întotdeauna o
sarcină centrală a sistemului de management
și face parte din activitatea noastră de zi cu
zi. Acestea includ identificarea timpurie a
riscurilor potențiale și revizuirea acestora
dacă este cazul, adoptarea de măsuri pentru
prevenirea sau minimizarea riscurilor.
Condiția necesară este aplicarea metodelor
recunoscute de gestionare a riscurilor de
SORIN BURCIU către angajații calificați.
HSE MANAGER Încă din faza de proiectare a proceselor,
BOSCH BLAJ introducem acțiunile necesare pentru a
elimina riscurile în cadrul acestora, precum
și pentru a recunoaște oportunitățile și, prin
urmare, pentru a stabili acțiuni adecvate.
Prevenirea incidentelor de Mediu, Sănăntate
și Securitate în Muncă este un angajament
al conducerii de vârf, înscris în politica HSE
a fabricii Bosch Blaj și suținută atât prin
măsuri tehnice, cât și măsuri organizatorice
și administrative, completate de măsuri de
protecție și de atenuare.
Departamentul HSE din cadrul fabricii
este constituit ca department subordonat
conducerii de vârf, pentru a asigura suportul
pentru transpunerea politicii HSE la nivelul
fiecărei entități funcționale din fabrică.
Se știe că o bună parte a măsurilor de
prevenire, în domeniul HSE, sunt prevăzute
de acte normative specifice, atât din
legislația română cât și cea europeană și la
care fabrica noastră se conformează.
HSE nu se limitează doar la respectarea legii
și reprezintă mai mult decât o simplă sarcină
administrativă.
78
EXPERTS PLATFORM
Activitatea de prevenție HSE se desfășoară în
cadrul Sistemului de management integrat de
Mediu, Sănătate și Securitate în Muncă, care
funcționează la nivel de fabrică, în conformitate
cu cerințele unor standarde de management
internaționale și pentru care Bosch Blaj deține
certificate emise de organisme de certificare
acreditate internațional.
A enumera activitățile de prevenire a
incidentelor HSE ar însemna a expune modul
de răspuns la cerințele legislative, la cerințele
standadelor de referință ale sistemului de
management integrat HSE, inclusiv la cerințele
părților interesate, referitoare la prevenirea
incidentelor.
Conformarea cu cerințele legale și cu
standardele de management HSE reprezintă
un angajament al conducerii și este verificată
periodic.
Ceea ce poate prezenta un real interes sunt
programele de acțiuni pentru îmbunătățirea
activității de prevenire a incidentelor HSE, care
au pornit din initiațive interne, derulate sau
aflate în derulare, și anume:
1) formarea profesională în materie de SSM și
mediu - pregătirea de personal calificat la nivel
de compartimente;
2) îmbunătățirea instrumentelor de
identificare și evaluare a riscurilor SSM - soft
automat de evaluare a riscurilor SSM;
3) abordarea sistematică a schimbării
(proceduri interne pentru aprobare HSE
de echipamente noi sau modificate, pentru
introducere în utilizare de SPCP etc.);
4) 4. campania SSM - Safety starts with me.
Q&A
Cum vă asigurați că în cadrul companiei
dumneavoastră cultura de sănătate si
securitate la locul de muncă nu rămâne
doar un proiect pe hârtie? Ce tehnici de
implementare funcționează cel mai eficient?
În cadrul companiei noastre deja există, prin
obiectul de activitate, preocuparea de a salva
vieți. Acest lucru ne ajută în îmbunătățirea
culturii de sănătate și securitatea locul de
muncă, dar în cadrul echipei EHS avem proiecte
speciale dedicate temei. Deoarece acest tip de
cultură nu este în AND-ul nostru, utilizăm proiecte
care fac apel la curiozitatea și la dorința de informare
cu noutăți a colegilor noștri. De asemenea, utilizarea
exemplelor din viața reală, personală, sau de la locul
de muncă, ne duce la o asimilare mai ușoară a
conceptelor, comportamentelor și modurilor de
acționare.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
În cadrul companiei sunt mai multe programe
de dezvoltare a culturii de SSM și conștientizare
a lucrătorilor. Aceste programe, după perioada
de implementare, sunt finalizate cu audituri ce
implică toți lucrătorii, de la cel mai mic nivel până
la ce mai înalt nivel. Cele mai eficiente tehnici sunt
instruirile ce au materiale audio-video, prezentări
PowerPoint cu exemple din cadrul companiei (unde au
fost implicați chiar lucrătorii).
MIHAI AUREL HORJEA -
BA GLASS ROMÂNIA
Tehnicile cele mai eficiente pentru
îmbunătățirea culturii de sănătate constau în
implicarea angajaților de la orice nivel, mai
ales al personalului de producție. Ei constituie
sursa cea mai eficientă de propuneri și idei, deoarece
sunt permanent în contact cu pericolelor și cunosc cel
mai bine condițiile în care acestea se manifestă.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH
AMERICAN TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Romania
Q&A
În cadrul companiei unde lucrez, în prezent, există
un interes major pentru siguranța oamenilor,
implementându-se la nivel global, un proiect care
are ca scop îmbunătățirea culturii organizaționale
privind siguranța în muncă, cu o strategie bine
definită pe termen lung. Din fericire, proiectul nu a
rămas pe hârtie, el este în curs de implementare în toate
fabricile. Pentru ca proiectul să nu rămână doar pe hârtie,
a fost important să știm ce ne dorim, să analizăm unde avem
de îmbunătățit și să alegem cea mai bună opțiune ca proiect,
pentru a schimba lucrurile, după care a urmat partea
organizatorică unde au fost numiți responsabili la nivel
global, regional și local, pentru a coordona cât mai bine
proiectul și a ne asigura că totul trece dincolo de hârtie.
LIVIU IONUȚ OPREA - BEKAERT SLATINA
Așa cum spuneam anterior, implicarea directă a
lucrătorilor, la propriul lor loc de muncă, cu privire
la investigarea stării permanente de siguranță și
încurajarea acestora, pe parcursul implementării
noilor măsuri, are ca efect schimbarea de paradigmă a
omului, acesta înțelegând, astfel, că toate aceste acțiuni
preventive sunt, de fapt, în propriul său avantaj.
SORIN BURCIU - BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ
Implicarea Comitetului pentru sănatate și securitate
în muncă, este un instrument legal extrem de
eficient în inițierea, implementarea și buna
desfășurare a programelor interne. De la faptul că
fiecare angajat poate să facă propuneri, prin reprezentanții
lucrătorilor, până la aspectul că top managementul și medicul
de medicina muncii fac parte din acest organism, astfel toate
pârghiile sunt în aceeași curte.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
79
 Q&A
Romania
Din punctul meu de vedere, singura tehnică ce ne asigura
de construirea și de perpetuarea unei culturi SSM este
comunicarea. Comunicarea trebuie să existe de la cel mai
înalt până la cel mai de jos nivel organizațional. Fiecărui
angajat trebuie să i se aducă la cunoștință, prin diverse
metode (ședințe de început de schimb, instruiri), tot ceea ce
ține de siguranța sa la locul de muncă, schimbările organizaționale,
măsurile nou implementate, proiectele de îmbunătățire a condițiilor
de lucru, schimbările legislative.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Prin ședințe lunare, împreună cu top managementul,
analizăm statusul proiectelor aprobate și discutăm alte
măsuri care s-ar putea implementa. De obicei tehnicile
implementate care au avut un succes mare au fost acelea în
care angajații erau implicați direct (să traseze căile de acces, să
prezinte un model de 5S la locul lor de muncă, să verifice periodic
stingătoarele).
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Tehnici de implementare care funcționează: monitorizarea
și măsurarea gradului de realizare a obiectivelor, educația
continuă, competiții, premii, conștientizarea faptului că
securitatea aduce beneficii în primul rând executantului,
instruirea, efectuarea simulărilor, demonstrațiilor, dar uneori
este nevoie și de avertismente și penalizări.
CARMEN NISTOR - CONCELEX
Comunicarea are un rol foarte important atunci când vrem
să vorbim de o cultură de sănătate și securitate în muncă.
Obiectivele/responsabilitățile trebuie stabilite pentru toate
nivelurile ierarhice și comunicate în organizație.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Cea mai bună tehnică este planificarea corectă a pașilor de
implementare a acestei culturi. Profesionistul HSE pune
pe hârtie obiectivul pe care dorește să îl atingă, stabilește
care sunt pașii și determină modul în care comunică cu
angajații. Proiectul pus în aplicare își va găsi rezultatul final,
pozitiv, doar dacă acesta va obține un feedback arbitrar și în timpul
implementării acestuia, pentru a putea evalua din mers dacă este
necesară ajustarea pașilor stabiliți inițial.
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
80
Q&A
Pentru a nu rămâne doar un proiect pe
hârtie, este necesar ca, pe lângă implicarea
personală, care-mi ocupă aproape tot
timpul, să mă asigur că toate părțile sunt și
rămân implicate în permanență. Momentan,
cea mai eficientă tehnică este reprezentată de
vizitele făcute de către mine sau colegi de-ai mei în
teren, urmând să asigurăm implementarea altor
tehnici care să implice și lucrătorii deopotrivă.
CLAUDIU DAVID -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
I mpl ic a r e a a c t i v ă , a t ut u ror
compartimentelor, din cadrul companiei și
a tuturor lucrătorilor, prin aplicarea
programelor stabilite la nivelul companiei.
Cea mai eficientă tehnică este vizitarea tuturor
șantierelor, de către toți colegii care activăm în cadrul
serviciului și interacțiunea directă cu lucrătorii și
cu problemele ivite în cadrul șantierelor.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Prin instruiri periodice privind bunele
practici în toate domeniile în care suntem
implicați, prin discuții interactive, prin
vizionare de imagini și filme safety cu situații
în care nu se respectă regulile de siguranță. Lecții
învățate, concluzii și recomandări privind modul
corect de comportare. Filmele și imaginile sugestive
au impact foarte mare. Pe site-ul companiei, la
începutul fiecărei luni, primim trei filmulețe cu
tematici diferite. Fiecare film are trei întrebări la
care trebuie să răspundem - există un singur răspuns
corect.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Respectând ciclul PDCA (Plan Do Check
Act). Orice implementare în sistemul Health
and Safety trebuie urmată de monitorizarea
și măsurarea efectelor. Tehnicile care pot fi
utilizate sunt de tipul verificărilor inopinante,
implicarea șefilor de departament prin crossaudituri,
utilizarea permiselor de lucru și a JSA-urilor (Job
Safety Analysis).
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Q&A
Aș spune că încă suntem la faza de alegere a celei mai
eficiente modalități de abordare. Aș aminti ca tehnici
abordate până în prezent: organizare de evenimente
interne cu diferite tematici de interes HSE – HSE Day;
utilizatorii de calculatoare primesc mesaje săptămânale
scurte, educative, din sfera HSE (micro-learning); au loc
discuții direct la locul de muncă, între specialiștii HSE și lucrători,
în care se testează nivelul de înțelegere a responsabilităților HSE
și a riscurilor locurilor de muncă și se completează, pe loc, anumite
lacune dacă/unde există; specialiștii nostri HSE încearcă să
adapteze, în fiecare an, materialele de instruiri periodice la nevoia
și evenimentele care au avut loc în unitate, la trendurile din
domeniu, să le facă cât mai atractive și cu impact ca mesaje și
imagini, totodată participând activ, ori de câte ori este posibil,
la instruirile organizate de conducătorii locurilor de muncă.
ALINA-MARIA CRASNIANEC - EXPERT HSE
Prin training, la toate nivelele de activitate și prin
dialoguri de siguranță permanente. Toate tehnicile sunt
eficiente, atâta timp cât sunt implementate corespunzător
și reușesc să atragă, să implice, să capteze și să dezvolte
interesul părților implicate.
IOANA CARMINA NIȚU - SPECIALIST
ÎN DOMENIUL SSM
Cultura e făcută din oameni și pentru oameni. Deci,
trebuie, cumva, ajuns la oameni. Un lider autentic va
găsi soluții customizate pentru fiecare loc de muncă în
parte. Exemplul personal, începerea oricărei ședințe,
inclusiv în managementul superior, cu ceva legat de safety,
mereu, implicarea oamenilor astfel încât să existe acel ownership,
fiecare manager, o oră pe zi, pe teren. (nu pentru că e obligatoriu,
ci pentru că vor ei) etc.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
Îmi susțin proiectele, revin asupra lor, aduc la cunoștință
importanța acestora, dar este cu adevărat greu, deoarece
producția primează. De exemplu, am încercat să
achiziționez un echipament de protecție individual, mai
scump, motivând faptul că unui angajat care stă opt, zece,
doisprezece ore la muncă, pe lângă partea salarială, trebuie să-i
asigurăm și siguranța, confortul și stima de sine prin EIP care-l
poartă. Prin evidențierea sancțiunilor pe care le primim, în cazul
în care nu se respectă legislația.
DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE
Îmbunătățirea continuă reprezintă cea mai bună tehnică
utilizată în scopul depistării neconformităților și a
menținerii sub control a riscurilor.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Romania
Îmbunătățirea culturii siguranței se face printr-un
proiect pe termen lung, bine definit, cu etape și
acțiuni clare. Ca orice proiect. Fiecare pas este
concret, se poate vedea limpede în teren dacă a fost
un succes sau trebuie corectat. Rezultatul final nu
este o surpriză, este predictibil, iar tehnicile de
implementare sunt parte a proiectului, ele fiind eficiente în
măsura în care răspund nevoilor organizației la momentul
respectiv (sunt adaptate la stadiul de maturitate atins).
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
Implicarea liderilor este foarte importantă în
programul de creștere a culturii în organizație.
Participarea acestora la programele de instruire,
ședințele periodice și inspecțiile care au ca subiect
SSM pot defini sloganul “safety first” ca un mod real de
viață în organizație și nu doar ca un slogan. Comunicarea
permanentă atât pe verticală cât și pe orizontală este o
tehnică foarte bună de implementare eficientă a culturii
SSM. Definirea de politici în domeniu, ca de exemplu Politica
Stop Work, No Blame etc. și punerea lor în aplicare la toate
nivelurile, ar putea fi câteva din tehnicile ce pot îmbunătăți
cultura organizației.
VALTER STĂNCIULESCU
GORAN - EXPERT QHSE
Aici discutăm de implicarea angajaților
departamentului HSE. Dacă cu toții își petrec ziua
în birou, ocupându-se de birotică, atunci cu
siguranță cultura HSE rămâne doar un proiect pe
hârtie. Eu personal sunt zilnic pe platourile de lucru,
discutând cu angajații, verificând dacă au fost sau nu
implementate măsurile SSM și evaluând constant situația
de pe teren. În fiecare săptămână, toate spațiile de lucru
sunt atent verificate de către departamentul HSE pentru
îmbunătățirea condițiilor de muncă. Sigur, pentru mine
această tehnică funcționează cel mai bine.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE
- EXPLEO ROMÂNIA
Cu cât mai scurt și la obiect, cu atât mai bine. Nu ne
axăm prea mult pe hârtie. Punem mult accent pe
partea practică a lucrurilor. Încă din faza de
proiectare, plecăm de la situația din teren și apoi
mergem la birou. La fel și atunci când facem verificări,
ne uităm pe teren și apoi la documentație. Cel mai bine
funcționează măsurile alese de comun acord cu lucrătorii
și nu cele impuse și cascadate de sus în jos. Cred că aici este
cheia: orice program sau măsură trebuie să aibă o aplicabilitate
practică facilă. Pe partea cealaltă, orice aduce impedimente
în desfășurarea unei activități sau presupune o muncă
laborioasă, nu va fi acceptat și ca urmare nici nu va avea
eficiență.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
81
 Romania
Se organizează periodic instruiri cu conducătorii locurilor
de muncă și cu muncitorii, pe diferite teme SSM, se
organizează controale inopinate ale Inspectorilor SSM,
iar rezultatele controalelor se raportează conducerii
societății. S-au implementat liste de verificare prestabilite
- Checklist-uri, pe tipuri de activități, care sunt urmărite și
completate de către conducătorii locurilor de muncă.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Este nevoie să setăm direcții clare, simple, pe care să le
comunicăm pe înțelesul tuturor. Tot așa, trebuie să ne
asigurăm că acțiunile sunt relevante pentru nivelul la
care se aplică și că numărul lor nu sufocă și nu creează o
reacție de rezistență din partea angajaților. În spatele dorinței
de a avea o cultură sănătoasă, este important să se afle planuri
pe care să le parcurgem în pași mici, dar perseverenți, constanți.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM (ROMÂNIA)
Disciplina în execuție și implicarea managementului.
SORIN CENUȘĂ - ISAFETY.RO
Testări periodice. Vizionarea de imagini și filmulețe
rămâne cea mai eficientă metodă.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
Implicarea directă a angajaților în organizarea activităților
specifice de SSM, fie ele instruiri, cursuri, evaluări ale
riscurilor etc. și apoi evaluarea rezultatelor, tot împreună
cu angajații.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Cultura de sănătate şi securitate în cadrul companiei pe
care o reprezint este multidimensională, bazându-se pe
o serie de bune practici în domeniu. Instruirea, pregătirea
şi implicarea angajaţilor, dar şi menţinerea unui dialog
constant cu aceştia sunt elementele cheie pentru o implementare
eficientă. Îmbunătăţirea culturii se poate realiza având managerii
şi coordonatorii echipelor în teren, vorbindu-le angajaților despre
ce înseamnă sănătatea şi securitatea în cadrul companiei.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
82
Q&A
Cultura de sănătate și securitate la locul de muncă
este un rezultat al acțiunilor. Cea mai eficientă
metodă de organizare și desfășurare a activităților
de management HSE, orientată în direcția
îmbunătățirii continue, este ciclul Deming:
planificare - efectuare - verificare - acțiune (PDCA).
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
Discuțiile libere, explicațiile cu lux de amănunte,
exemplul personal și repetiția! Aplicațiile practice
au cea mai mare utilitate.
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
Un program SSM nu are cum să rămână la stadiul
de proiect pe hârtie dacă este agreat de conducere
și promovat activ de șefii direcți către lucrători.
(De asemenea, pot fi folosite metode complementare
de promovare către toți lucrătorii: management vizual,
plus celelalte căi de comunicare: intranet, e-mail, distribuție
de flyere etc.). Lucrătorii trebuie să simtă că șeful lor direct
rezonează cu respectiva cultură SSM. Totodată, pentru a
implementa ceva în mod eficient, trebuie obținută
participarea și consultarea lucrătorilor. Dacă lucrătorii
sunt implicați în mod activ, atunci programele SSM au o
rată mai mare de succes. Pentru a cuantifica gradul de
implementare, managementul trebuie să dezvolte
instrumente specifice de verificare și să stabilească KPI-uri,
care trebuie constant monitorizați și comunicați
lucrătorilor.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
Orice companie trebuie să aibă și să implementeze
un program pentru HSE. Trebuie elaborată o
politică în domeniu, definiți responsabilii și
alocate resurse pentru implementarea programului.
Într-o companie cu angajați mai în vârstă constituie o
adevărată provocare să lucrezi și să schimbi mentalitatea
oamenilor care au o vechime considerabilă.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
Politici și ISO 45001 care, practic, au toate uneletele
necesare de la inițiere, implementare, auditare și
remediere.
CĂTĂLINA BALAȘ - PROGRESSIO MINERVA
Q&A
Responsabilizarea angajaților este o tehnică ce
funcționează eficient.
EMILIA PĂTRUȚI - ROMAQUA GROUP
Implicarea permanentă a managementului de
top.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Din punct de vedere operațional, încercăm să
menținem în permanență o diferență cât mai
mică între conținutul standardelor sau a
procedurilor și practicile curente de lucru.
Alinierea celor două paliere este crucială pentru a
obține plus valoare în procesele recurente de execuție.
Abordarea nu respectă o rețetă exactă, ci este un mix
între flexibilitate și rigiditate, dozate în funcție de
multiplele situații cu care ne confruntăm. Din punct de
vedere cultural, pe lângă munca depusă pentru
conștientizarea riscurilor și a consecințelor, încercăm
să monitorizăm și să schimbăm comportamente, atât în
interiorul companiei precum și ale tuturor persoanelor
cu care colaborăm pentru realizarea proiectelor.
Condițiile sigure de muncă pot fi implementate relativ
ușor, însă comportamentele sigure sunt greu de obținut
și necesită perseverență, răbdare și empatie.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA
PROPERTY ROMÂNIA
Un proiect care rămâne pe hârtie este o problemă
și înseamnă că ceva nu este la locul lui: fie
proiectul nu este interesant, fie modalitatea de
implementare nu este cea potrivită. Angrenarea
unui număr mai mare de persoane în proiect poate
fi o soluție. Cultura și, în general, întreaga activitate de
sănătate și securitate în muncă, trebuie sprijinite de
managementul de vârf, altfel va fi greu de realizat.
Implementarea trebuie făcută susținut și, bineînțeles,
la toate nivelurile.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
Munca în echipă funcționeaza cel mai bine și
toate acțiunile demarate își ating scopul. Cea
mai eficientă tehnică care și-a dovedit eficiența,
în timp, privește comunicarea foarte bună între
management și lucrători.
IOANA URSAN - SYMMETRICA
Romania
Prin instruirea și conștientizarea fiecărui lucrător, prin
discuții, întălniri și verificări. Revizuirea legislației
din domeniul securității și sănătății în muncă, în
vederea soluționării problemelor identificate în
procesul de implementare, corelate cu schimbările de
pe piață și revizuirea legislației din domeniul asigurării
privind accidentele de muncă și bolile profesionale, creșterea
calității și competitivității furnizorilor de servicii de medicina
muncii, abordarea fenomenului de îmbătrânire a forței de
muncă şi îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale sau
elaborarea unui studiu privind fenomenul îmbătrânirii forţei
de muncă, riscurilor noi şi emergente şi prevenirii bolilor
profesionale.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
Verificările periodice ale modului în care sunt
respectate regulile de protecție a muncii reprezintă o
sarcină permanentă a personalului nostru care lucrează
la serviciul de securitate și sănătate în muncă.
Conștientizarea lucrătorilor prin mijloace vizuale și auditive
legate de problemele de securitate și sănătate la nivel de Divizie
Europeană sau de grup ajută la sporirea atenției lucrătorilor și
conștientizarea respectării reglementărilor în vigoare. Din
practică, am constatat că metoda vizuală este cea care
funcționează cel mai bine în implementarea unei culturi
sănătoase legate de sănătate și securitate. Filmele video,
prospectele sau afișele de avertizare au un rol important în
conștientizarea lucrătorilor.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
Mărirea numărului de întâlniri care au ca scop
instruirea și conștientizarea lucrătorilor și efectuarea
de demonstrații practice.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
Principalele măsuri sunt: existența unui program de
management al securității și sănătății în muncă asumat
la cel mai înalt nivel, evaluat și analizat periodic;
urmărirea periodică a planurilor de acțiuni (rezultate
ca urmare a vizitelor de management în teren, a anumitor
neconformități sau ca urmare a identificării cauzelor rădăcină
ale fiecărui incident) și ulterior, verificarea eficienței acestora;
stabilirea unor valori minime ale siguranței, adaptate strategiei
companiei; un proces matur de comunicare și implicare la
nivelul angajaților și furnizorilor; campanii și activități de
recunoaștere a implicării la nivel individual și la nivel de
furnizori.
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
83
GRIJA PENTRU VIAȚĂ/CARE FOR LIFE
ESTE PRIORITATEA NUMĂRUL 1
PENTRU SKANSKA ROMÂNIA

S kanska, una dintre cele mai

mari companii din sectorul
construcțiilor și dezvoltării
,,Exercițiul cu cel mai mare impact în
Safety Week 2019 a fost la Equilibrium,
atunci când am avut invitați speciali.
fatal. Genul acesta de incidente se
întâmplă des pe șantiere așa că am decis
să acționăm preventiv și să venim cu
imobiliare din România, își asumă Autoritățile de la brigada de pompieri au soluții pratice. Apoi, am experimentat
responsabilitatea ca prin proiectele pe venit și ne-au arătat cum putem stinge ochelarii care simulează efectele
în siguranță un foc pe șantier, dar și cum consumului de alcool, alterând simțurile
care le dezvoltă să construiască pentru
putem salva pe cineva blocat la înălțime. unei persoane. Sperăm că muncitorii au
o societate mai bună. Am înțeles cu toții că șansele de reușită, realizat cât de important este să fie tot
Înaltele standarde de conduită se reflectă
în situații critice, sunt mai mari dacă te timpul în siguranță pe șantier.’’, declară
în toate practicile companiei și sunt
pregătești corect pentru ele.’’ – spune Mircea Bosie, Health & Safety Manager,
reconfirmate de Health & Safety Week,
Iulian Badea, Health & Safety Manager, Skanska Property România.
o inițiativă, ajunsă deja la a opta ediție
Skanska Construction România. În plus, în Safety Week am dat
consecutiv.
Atât pentru a preveni pericolele, cât și startul unei „Campanii de Prevenire a
Health & Safety Week este un eveniment
pentru a diminua amploarea și frecvența Accidentelor – Near Miss Campaign”
anual, care rezumă viziunea și valorile
situațiilor riscante, Skanska România a pe șantierele Campus 6 și Equilibrium,
Skanska, pentru că aduce în prim-plan
organizat concursuri pentru angajații care constă în postere care ilustrează
siguranța pe șantier și grija pentru viață,
care pun pe primul loc siguranța, cursuri posibile situații periculoase. Fiecare afiș
printr-o suită de bune practici: de la
de prim ajutor, exerciții de evacuare și are un îndemn și un grup de WhatsApp
conștientizarea riscurilor, până la modul
stingere a incendiilor și a implementat unde angajații pot raporta eventuale
în care muncitorii pot acționa atunci
soluții de siguranță pentru lucrul la situații periculoase unde este necesară
când vedem că ceva periculos se poate
înălțime. intervenția angajaților Skanska.
întâmpla. Inițiativa a debutat în 2004
,,Cele mai importante calități într-o Atât la locul de muncă, cât și în
și are loc în aceeași săptămână în toate
situație limită sunt reacția rapidă și viața personală, siguranța este
țările în care Skanska este prezentă.
experiența, două lucruri explorate în responsabilitatea fiecăruia dintre
Ediția de anul acesta, desfășurată între
toate tipurile de activități organizate noi. Ceea ce înseamnă că orice
13 și 19 mai, a abordat tema Acționează
de Skanska România. Pentru a înțelege situație potențial periculoasă poate fi
& Reacționează, prin care Skanska a
mai bine cât de mult contează, ne-am evitată prin atenție la factorii de risc
promovat siguranța pe șantierele sale,
folosit și de exemple vizuale: la intrarea și intervenții rapide. Ipoteza a fost
cu implicarea activă a tuturor celor
în șantier am expus unelte potențial demonstrată din plin în cadrul Safety
care lucrează la proiectele Campus 6
periculoase, dar pe care, fiindcă le Week 2019, inițiativă prin care Skanska
și Equilibrium. Scopul acestor acțiuni
folosim în mod curent, nu le mai a creat pentru colaboratorii săi contextul
a fost ca participanții să înțeleagă că
considerăm riscante. De exemplu, o pentru ca aceștia să exerseze, într-un
accidentele pot fi evitate și să exerseze
ruletă de doar 450 de grame care cade de mediu controlat și sigur, bunele practici
aplicarea măsurilor de prevenție.
la 25 de metri poate cauza un accident pe șantier.
 Romania
MANAGEMENTUL SSM
AL SUBCONTRACTORILOR
PE ȘANTIER
În rolul de antreprenor general, în cadrul companiei
pentru care lucrez, garantăm beneficiarului cele
mai bune rezultate tehnico-economice, prin
coordonarea și controlul tuturor subcontractorilor,
indiferent de specialitate, în conformitate cu HG
300/2006 privind cerințele minime de securitate și
sănătate pentru șantierele temporare sau mobile.
Subantreprenor (subcontractant) este orice
persoană fizică sau juridică care își asumă,
contractual, față de antreprenor, sarcina de
a executa lucrări de construcţii-montaj de
specialitate, prevăzute în proiectul lucrării.
Managementul subcontractorilor presupune
managementul, supervizarea sau coordonarea
activităților contractului și angajaților. În acest
context prin „angajat” înțelegem o persoană
individuală, o persoană fizică autorizată sau o firmă
aparținând subcontractorilor, consultanților, sau
furnizorilor de materiale.
Încă din faza de ofertare se comunică
subcontractorilor cerințele contractului, inclusiv
cele SSM.
Se face screening pe ultimii doi ani, pentru a afla
câte și ce fel de accidente de muncă au avut loc și
abia apoi are loc evaluarea ofertelor.
Încă din faza de selecție a subcontractorilor, unul
dintre criterii îl reprezintă clauza de securitate.
Motiv pentru care se verifică dacă subcontractorul
are resurse, dacă se confirmă procesele interne.
Se au în vedere măsurile standard de SSM precum
planul de prevenire și protecție și măsurile de
prevenire pentru subcontractori.
La semnarea contractului, subcontractorii
semnează Convenția de securitate și sănătate în
muncă și privind protecția mediului.
Cu această ocazie li se aduce la cunoștintă care
sunt obligațiile legale în materie de securitate și
sănătate în muncă și Politica privind securitatea
și sănătatea.
În această fază are loc numirea prin decizii scrise, a
responsabililor de proiect.
86
EXPERTS PLATFORM
Regulile au fost stabilite, subcontractorii instruiți
dar provocarea este coordonarea activităților
subcontractorilor. Aceasta se va efectua cu ajutorul
persoanelor cheie din șantier: coordonatorul SSM,
responsabilii tehnici, responsabilii SSM, managerul
de proiect, șeful de șantier, șefii de echipă.
Subcontractorii primesc spre consultare Planul de
securitate și sănătate și întocmesc Planul propriu
de securitate și sănătate pe care îl prezintă spre
aprobare coordonatorului SSM.
Planul de securitate și sănătate este fondat pe
rezultatele analizei în comun, a riscurilor ce pot
apărea ca urmare a interferenţei și defineşte măsurile
de prevenire şi protecţie.
Subcontractorul este instruit la intrarea în șantier
cu Regulamentul de șantier. Are loc un instructaj
introductiv și de comunicare a drepturilor de acces
în zona sa de activitate, se emite permis de acces.
Conținutul instruirii introductive va conține o scurtă
prezentare a proiectului, organigrama șantierului,
planul de organizare a șantierului, proceduri în caz
de situații de urgență, reguli de protecția muncii
specifice locației, care este traseul și poarta de acces,
obligativitatea purtării legitimației și echipamentului
individual de protecție.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate
trebuie „să organizeze cooperarea între angajatori,
inclusiv a celor care se succed pe şantier, şi
coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia
lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor
profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor,
informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor
şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul,
informarea lucrătorilor independenţi”.
Coordonatorul în materie de securitatea muncii
organizează ședințe și întâlniri săptămânale.
Este necesară o revizuire a Planului de securitate
și sănătate ori de câte ori apare o modificare a
activităților, înainte ca aceste modificări să se execute.
Revizia va fi efectuată de către Coordonatorul de
securitate și sănătate.
EXPERTS PLATFORM Romania

Prin planul de securitate și sănătate s-au stabilit

încă de la început: programul de lucru, amenajările
igienico-sanitare, locul de masă, locul de fumat,
politica privind substanțele interzise, procedurile
în caz de situații de urgență, echipa de intervenție,
localizarea mijloacelor de intervenție.
Fiecare subcontractor va avea propriile extinctoare și
persoanele desemnate să intervină în caz de incendiu.
Fiecare subcontractor va avea propriile truse de prim
CARMEN ajutor și echipa de intervenție pentru a acorda primul
NISTOR ajutor în caz de accident.
HEALTH SAFETY Fiecare subcontractor va respecta zona alocată în
ENVIRONMENT cadrul șantierului și va circula numai în zonele în care
MANAGER are permis.
CONCELEX Emiterea permiselor de lucru se realizează de către
persoane numite prin decizie de către contractant.
Fiecare subcontractor va prezenta dovada mentenanței
și verificarea tehnică la zi pentru echipamentele de
muncă aduse la șantier. Echipamentele de ridicat
vor fi inspectate conform normativelor ISCIR de
responsabilul RSVTI pe șantier.
Subcontractorii se obligă că introduc pe șantier numai
personal angajat cu forme legale.
Angajații subcontractorilor sunt obligați să respecte
întocmai toate prevederile din Convenția de SSM și
mediu.
Evaluarea de risc de accidentare și îmbolnăviri
profesionale și documentația sunt elemente dinamice,
mereu în completare și nu documente vechi utilizate
câțiva ani. Situația din teren se schimbă, așadar și
evaluarea de risc se modifică.
În cazul unui accident în care sunt implicați
subcontractanții, antreprenorul general face
cercetarea accidentului în colaborare cu cei implicați.
Antreprenorul general solicită procedurile tehnice și
de securitate și aprobă metoda de lucru.
Pe langă controalele interne, antreprenorul efectuează
audituri.
Rapoartele de incident de securitate sunt analizate
în ședințe zilnice: se stabilesc priorități, măsuri și
termene de rezolvare, responsabili cu rezolvarea
neconformităților.
Pentru abaterile constatate prin Raportul de incident,
subcontractorul poate fi penalizat sau chiar înlocuit
din șantier.
La fiecare sfârșit de lună se prezintă o statistică a
auditurilor din luna respectivă, monitorizând raportul
dintre audituri programate - audituri realizate,
număr de neconformități constatate la audit, număr
de neconformități pe subantreprenori, clasament
subantreprenori.
Antreprenorul general va trebui sa trateze
subcontractanții ca și când ar fi propriii angajați, va
participa la furnizarea de consiliere profesională,
dezvoltarea relațiilor cu subcontractorii, schimbul
de informații, comunicarea sfaturilor, dezvoltarea
profesională, ajutorarea altora pentru a învăța și a
beneficia de experiența sa.
87
 Romania EXPERTS PLATFORM

CUM ARATĂ PROGRAMUL TĂU DE

GESTIONARE A CONTRACTANȚILOR?

E ste ora nouă și afară este deja insuportabil de cald.

O bere la pet se plimbă printre cei trei lucrători
care se află în curtea fabricii unde a mai rămas
Cel de-al doilea picior al macaralei devine din ce
în ce mai slab. Parcă este Guliver în țara piticilor.
Nu este necesară tăierea completă, când deodată
de demolat macaraua tip portal. Doar sudorul se aude un scârțâit puternic și în câteva secunde
este angajat legal, ceilalți doi muncitori îl ajută. A macaraua este la pământ, un zgomot infernal se
semnat fișa SSM acum două luni și a fost bucuros aude și mai apoi se lasă o liniște totală.
că nu l-a plictisit prea mult SSM-istul. În depărtare Inima le bate tare și cei doi decid să fugă de la locul
se aud câinii lătrând și s-ar părea că sunt cam accidentului, mastodontul a strivit sub greutatea
singurei pe platformă. Pot lucra în liniște. Dacă sa mașina sudorului, mașina în care acesta se
termină până la ora 15 au timp și de mers la mall. refugiase să vorbească la telefon.
Și-au pregătit aparatul de tăiat cu oxigaz și încep să Scenariul de mai sus este o poveste inspirată din
taie piciorul macaralei. Planul lor este că macaraua fapte reale, fapte culese din mai multe evenimente
va cădea pe platforma unde în urma cu 20 de ani întâmplate în România. Imaginea are doar rol
aceasta încărca și descărca vagoane. demonstrativ. Este un scenariu posibil și într-un
Este ora zece și tăierea tablei le dă bătăi de cap, variantă alternativă, gestionarea contractanților
tocmai ce li s-a rupt furtunul de oxigen. Sudorul s-ar face de o manieră responsabilă, după cum
care este și șoferul firmei fuge să cumpere un urmează mai jos.
furtun nou. Au avut noroc de data asta, unui coleg
i-a plecat flacăra pe furtun.
Este deja ora 11 și cu furtun nou și cu bere la pet
proaspătă, lucrările continuă. Macaraua începe
să scârțâie, parcă plânge după vremurile când era
utilă. Primul picior este tăiat deja și se pregătesc
de al doilea. Fac cu schimbul la tăiere cu aparatul
oxigaz. Sudorul se retrage fiindcă l-au sunat rudele
să-l anunțe că i-a născut soția cel de-al doilea copil.
Mai are un băiețel de un an acasă. Este fericit și își
sună părinții să le dea vestea.

88
EXPERTS PLATFORM Romania

PRECALIFICARE
Atunci când lucrezi cu echipe de contractanți îți dorești să eviți evenimente neplăcute
și e normal să știi oamenii cu care lucrezi, de aceea este necesară precalificarea
contractanților, astfel încât ambele părți ajung să cunoască un minim de informații
despre așteptările partenerilor, în ceea ce privește partea de siguranță în muncă.a
Mai apoi, sunt vitale clauzele contractuale și convenția SSM. Conțin aceste
documente reguli relevante sau este doar o altă anexă pe care nu o va citi nimeni?
Este clară metoda de lucru?

INSTRUIREA CONTRACTANȚILOR SORIN CENUȘĂ

„Instruirea contractanților nu este treaba noastră, au SSM-istul lor, au șef, să vină să-i FONDATOR
instruiască. Au semnat fișele SSM”. ISAFETY.RO &
Este suficientă o semnătură pe niște fișe? Instruirea contractanților poate fi și o CONSULTANT H&S
oportunitate de a educa lucrătorii pe termen lung. Este un semnal pe care-l transmiți ISAFETY.RO
că Siguranța în Muncă este importantă și că ești preocupat de siguranța lor.

CONTROL OPERAȚIONAL
Desfășurarea lucrărilor în teren îți este indiferentă? Știi cine lucrează în curtea ta?
Vizitele regulate, auditurile și monitorizarea permanentă pot fi soluții pentru un
control operațional eficient. Sunt oportunități de a observa dacă este respectată
metoda de lucru, dacă lucrătorii au echipamente de lucru corespunzătoare (fără
improvizații), dacă lucrătorii sunt apți de muncă (fizic, psihic), dacă poartă
echipament individual de protecție.

REVIZUIREA PERFORMANȚEI
S-a terminat lucrarea și este un moment bun pentru a revizui performanța
contractanților. Dacă există loc de îmbunătățire contractanții pot primi note și
măsuri concrete. Procesul încheindu-se cu această etapă, este de dorit ca pe viitor să
ai integrate informațiile din această etapă, în etapa de precalificare.

Tu ce scenariu alegi?

89
 Romania
DEZVOLTAREA
PROGRAMELOR
DE SECURITATE BAZATE
PE COMPORTAMENT
G rija faţă de sănătatea și securitatea populaţiei
reprezintă un obiectiv de o importanţă
primordială în politica oricărei țări, deoarece
constituie valoarea cea mai de preţ şi
componenta indispensabilă a dezvoltării şi
prosperării sociale și economice
Conceptul de sănătate și securitate în muncă
este prima oară menționat în anul 1700 de
către un medic italian, B. Ramazzini, care a
publicat prima lucrare ce privește sănătatea
ocupațională „Bolile Muncitorilor”.
De atunci a urmat o evoluție continuă
a conceptului de sănătate și siguranță
ocupațională, marcată de acte și ordine
legislative ce reglementau drepturile
angajaților și crearea condițiilor sigure de
muncă.
În 1919, sub egida Națiunilor Unite se
înființează Organizația Internațională a
Muncii care se ocupă cu problemele legate de
muncă la standarde internaționale de muncă.
De-a lungul celor şapte decenii şi jumătate
90
EXPERTS PLATFORM
de existenţă, Organizația Internațională a Muncii
a ghidat implementarea culturii de siguranță
prin dezvoltarea programelor de securitate și
sănătate în muncă prin adoptarea a 177 convenţii
internaţionale.
La nivel internațional se manifestă un interes
crescut pentru conceptul de cultură a siguranței
ca mijloc de reducere a potențialului de dezastre la
scară largă și de reținere a personalului, precum și
de riscurile inerente asociate sarcinilor de rutină.
În prezent, organizaţiile reproduc comportamente
recurente bazate pe prevenție și conștientizare
prin implementarea culturii corporative - cultură
bazată pe o combinație de idei vizionare, susținută
de analize continue ale sistemelor organizaționale
și orientate către obiective de tip SMART (S -
specific; M - măsurabil; A - (de) atins/abordabil;
R - relevant; T - încadrat în timp).
Priotizarea gestionării riscurilor prin dezvoltarea
unei culturi organizaționale care să aibă siguranța
ca și obiectiv primordial va asigura succesul
organizației pe termen lung.
EXPERTS PLATFORM
Termenul de „Cultură a siguranței” și-a făcut apariția
pentru prima dată în raportul Agenției Nucleare
OCDE din 1987 (INSAG, 1988), în urma dezastrului
de la Cernobîl din 1986. Raportul a introdus pentru
prima oară conceptul de cultură a siguranței pentru
a explica modul în care comportamentul angajaților,
în urma unei culturi care nu priorotiza siguranța
a dus la erori și încălcări ale operatorilor care au
condiționat dezastrul nuclear.
Abordarea culturii de siguranță prin dezvoltarea
programelor de securitate bazate pe comportament
se concentrează asupra lucrătorilor/angajaților/
membrilor organizației.
O organizaţie presupune un ansamblu de indivizi
care interacţionează, şi, totodată, se confruntă cu
diferite fenomene organizatorice. Aşadar, indivizii
influenţează comportamentul grupului din care fac
parte, iar comportamentul unui individ aparte este
influenţat de atitudinile, valorile şi comportamentele
celorlalţi membri ai grupului. Totodată, grupul
influenţează nu numai comportamentul indivizilor
care îl alcătuiesc, ci şi comportamentul altor grupuri
existente până şi cel al organizaţiei în întregime.
Un postulat al psihologiei susține că comportamentul
omului se formează sub influența anumitor factori
ce țin de necesitățile individului. Cu alte cuvinte,
cultura corporativă este eterogenă, nu omogenă.
În acest context, comportamentul individual apare
ca urmare a interacţiunii dintre persoană şi diverşi
factori de mediu, pe care aceasta îi întâlneşte. Cu cât
mai diversă este personalitatea individului şi cu cât
mai mulţi sunt factorii cu care interacţionează, cu
atât mai variate sunt comportamentele angajaţilor
organizaţiei. Ca atare, dezvoltarea unui program
eficient de securitate și sănătate trebuie să pornească
de la comportamentul organizațional, prin învățare
și comunicare continuă cu membrii organizației.
Învățarea, în general, și învățarea la locul de muncă,
în mod special, este un domeniu de studiu explorat,
în mod tradițional, de către științele educației și
psihologiei, dar treptat, a devenit o preocupare
și pentru organizații, deoarece programele de
instruire și conștientizare la locul de muncă în
formă continuă reprezintă cea mai bună formă de a
REFERENCES
Zaharia, D.V. (2009). Practica motivării angajaţilor. In T. Constantin (coord.) Determinanţi ai motivaţiei în muncă - de la teorie la analiza realităţii
organizaţionale (pp.435-450). Iaşi: Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iași;
Boboc, I., Comportament organizaţional şi managerial: fundamente psihosociologice şi politologice, vol.I, Comportament organizaţional, Bucureşti:
Editura Economică, 2003;
Cooper, M. D. and Phillips R. A. (2004) Exploratory analysis of the safety climate and safety behaviour relationship. Journal of Safety Research;
https://coaching.ro/2019/04/24/learning-organizations-invata-pentru-a-fi-schimbarea/.
Romania
omogeniza mesajul politicii organizaționale
și de a modela comportamentul membrilor
prin canalizarea acțiunilor angajaților săi
în direcții care să favorizeze succesul și să
prevină acțiunile negative ce pot conduce la
eșec sau evenimente nedorite.
Tipurile de comportamente pe care
organizația încearcă să le influențeze sunt
diverse, de la atragerea de noi angajați
și retenția celor existenți, la stimularea
comportamentelor productive (atât CĂTĂLINA
comportamentele specifice postului, cât și cele GAVRILĂ
extra-rol: inovație, creativitate, dezvoltare EXPERT HSE
profesională) și la reducerea comportamentelor PROGRESSIO
contra-productive (comportamente precum MINERVA
furt, sabotaj, consum de substanțe nocive).
Aceste organizații au nevoie de diferite unelte,
o filozofie și o infrastructură concretă pentru a
funcționa. David Garvin, profesor al Harvard
Business School, definește organizațiile care
învață prin două concepte:
crearea, asumarea, interpretarea,
transferarea și reținerea cunoștințelor;
modificarea comportamentului și
acționarea în consecință, pentru a pune în
practică noile cunoștințe.
În primul rând, o organizație care învață,
lucrează cu idei. Aceasta le dezvoltă și apoi le
răsfrânge în interiorul ei. În al doilea rând, ia
aceste cunoștințe noi acumulate ca bază pentru
schimbarea mediului în care se dezvoltă.
Toate informațiile noi pe care individul le
acumulează trebuie să fie parte a unui întreg,
fiecare membru al echipei având rolul lui
vital pentru evoluția sănătoasă a companiei.
Procesul de învățare trebuie să fie direct
aliniat cu obiectivele organizației și ale
persoanelor aflate în acest proces.
Atâta timp cât o organizație înțelege că
personalul este esența unei organizații, iar
implicarea acestuia agregatul schimbării,
atunci cu siguranță un program de securitate
bazat pe comportament, prin funcțiile sale, va
asigura funcționarea cu succes a organizației.
91
 Romania
CLAUDIU DAVID
HSEQ MANAGER
ELECTROMONTAJ
BUCUREȘTI
Pentru a putea determina criticitatea
acțiunii de raportare a incidentului,
trebuie să pornim de la definiția
incidentului periculos care, pe scurt,
reprezintă un eveniment identificabil,
care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi
fost posibil să o facă.
Un astfel de incident poate, astfel, să
devină promotorul unui întreg șir
de situații și/sau evenimente care ar
putea să afecteze lucrătorii, în final,
ducând la accidente care se pot solda
cu incapacitate temporară de muncă
sau chiar decese, uneori colective.
Plecând de la aceste premise, unul din
aspectele cheie pe care trebuie să le
abordăm îl reprezintă comunicarea,
atât pe orizontală, cât și pe verticală,
pentru a ajunge la toate nivelurile de
management ale organizației, ca să
poată fi înțelese cât mai bine toate
aceste tipuri de evenimente.
În mentalitatea lucrătorului, român
cel puțin, există o idee preconcepută
cum că, munca fără incidente îl face pe
șefu’ fericit, astfel și salariul intră fără
probleme și viața merge mai departe,
de cele mai multe ori.
Astfel, dacă șefu’ omite în mod
neintenționat, să spunem, să îi ofere
lucrătorului unul din echipamentele
individuale de protecție necesare
pentru munca prestată, acesta fiind
astfel expus pericolului cu un grad de
risc mai ridicat decât în mod normal,
lucrătorul va spune, pentru a-l
92
DE CE
RAPORTAREA
INCIDENTULUI
ESTE CRITICĂ?
mulțumi pe șefu’, „ehhh, las’ că merge
și așa” și munca va începe. Lucrătorul
nu prea conștientizează riscul la care
se expune prin începerea lucrului.
Șefu’ va fi și el mulțumit că lucrul
a început și totul decurge conform
planului, cu o mică excepție, omisă de
el și acceptată de lucrător, totul putând
să se afle la un pas de dezastru.
De aceea, în timpul instructajului,
lucrătorul trebuie instruit în mod
corespunzător, să știe ce are de făcut și
cum trebuie să facă și ce echipamente
de lucru și de protecție îi sunt
necesare. Nu în ultimul rând, trebuie
specificat că, dacă ceva nu i se pare în
regulă, trebuie să raporteze către șefu’
acest lucru.
Bineînțeles, exemplul de mai sus poate
fi aplicat oricărei situații, plecând de
la echipamente de lucru neconforme și
până la proceduri de lucru incorecte,
care pot afecta bunul mers al lucrării.
Toate vor conduce la același lucru:
evenimentul nedorit, urmat de
incapacitate temporară de muncă,
invaliditate sau deces, spitalizare,
cheltuieli, cercetări, timp pierdut și
bani risipiți pe apa sâmbetei.
Dacă lucrătorul, în momentul
începerii lucrului, după instructajul
efectuat în mod corespunzător,
îi va spune șefului că îi lipsește
echipamentul individual de
protecție, respectiv, acesta va amâna
începerea lucrului până la achiziția
EXPERTS PLATFORM
și înmânarea lor. Dacă, în momentul
în care echipamentul de lucru se va
defecta, îi va raporta că este defect și
nu va încerca să îl repare cu sârmă
spunându-și în sinea lui „ehhh, las’ că
merge și așa”, atunci toate lucrurile
vor decurge normal, iar șansele ca
un eveniment nedorit să aibă loc vor
scădea simțitor.
De aceea, pentru ca aceste lucruri să se
întâmple, șefu’ trebuie să fie conștient
de responsabilitatea și atribuțiile
lui în organizație. Trebuie să știe că
securitatea și sănătatea în muncă, a
lucrătorului, pică în responsabilitatea
lui, în special, și că trebuie să
încurajeze lucrătorul să îi raporteze
orice situație care ar putea să îl
expună pe el însuși sau pe colegii lui
la pericol, chiar dacă acesta din urmă
consideră că „merge și așa”.
Trebuie să pregătească proceduri și
instructaje care să reglementeze și să
acopere toate aceste aspecte, în special
partea de raportare a incidentelor, și
trebuie să se asigure, în cazul în care
ceva le lipsește lucrătorilor, din punct
de vedere al securității și sănătății în
muncă și nu numai, că le este pus la
dispoziție.
În urma tuturor acestor reglementări,
din interiorul organizației în care
șefu’ și lucrătorii își desfășoară
activitatea, criticitatea raportării
incidentelor va deveni obișnuință, iar
lucrurile vor decurge fără evenimente.
EXPERTS PLATFORM
ACCIDENTE ÎN SPAȚII ÎNCHISE
Au trecut 2 luni de atunci. Poate fi un semn bun.
Când l-au scos, era inconștient. Pielea îi era albă,
din cauza circulației periferice deficitare. L-au
întins pe cimentul rece.
După ce a venit din spital, a motivat că mai intrase
în subsolul tehnic de multe ori în cei 14 ani de
când lucra acolo și nu se întâmplase nimic. În plus,
nu avea ce să se întâmple, nu existau pericole. Nu
concepea că un spațiu care avea grilaje pe post de
DANIEL tavan poate crea pericole, mai ales că înăuntru
MILITARU nu există nicio sursă de gaze. Este adevărat că
TECHNICAL participase la curs, dar băiatul care i-a instruit
DIRECTOR bătea câmpii despre gaze mai ușoare ca aerul,
EOLICA TS gaze mai grele ca aerul, de parcă erau la ora de
chimie. El nu fusese nicicând prea bun la chimie.
Da, fusese instruit și despre asistent, cum că nu
ar avea voie să intre nesupravegheat, dar colegii
abia mai au timp de-o țigară de când s-au făcut
restructurări, ce să mai stea degeaba lângă gura
de acces în subsol. El e conștient că trebuie să
respecte regulile; de aceea a făcut ce era important
de făcut: a închis vanele și a aprins lumina, după
care a coborât cu mare atenție. Nu mai avea lacătul
primit pentru a-l folosi la lacatuirea surselor de
energie, îl folosea la vestiar. Dar oricum nu prea
avea cine să deschidă vanele.
Ușor, ușor, îi revin toate detaliile în minte, ca un
film derulat cu viteză mică. Și, dintr-o dată, capătă
sens. Dacă ar fi măsurat nivelul de oxigen și gaze
nocive, așa cum spusese instructorul și cum i-au
repetat de atâtea ori colegii de la SSM, probabil că
Romania
nu s-ar mai fi ajuns aici. Oare drăcovenia aia mică, pe
care i-a dat-o șeful anul trecut și pe care trebuia să o
poarte în buzunar tot timpul, ar fi țiuit, așa cum se
întâmplase în timpul exercițiilor? Măcar de ar fi fost
legat cu dispozitivul de salvare; așa, Petrișor nu ar
fi trebuit să intre după el să îl tragă afară. Când și-a
revenit, a două zi la spital, i-au spus colegii că Petrișor
a intrat fără să stea pe gânduri, nu a ezitat nicio
secundă, în ciuda conflictului pe care îl avuseseră cu
2 zile în urmă. Din păcate, acum era într-o stare mai
gravă decât el.
Oare ce se întâmplase cu un an în urmă fusese un
semn? Atunci când intrase în rezervor să îl spele și
rămăsese fără oxigen. Cu greu a reusit sa iasă, în ciuda
celor mai puțin de 4 metri pe care îi avea rezervorul
în înălțime. Nu, nici vorba, el nu poate crede în semne
și alte prostii de felul asta. Și, în plus, nu se compară.
Aici nu putea rămâne fără oxigen, pentru că aerul
trecea nestingherit prin grilajul care ținea loc de
tavan, deci subsolul se aerisește încontinuu. A aflat
ulterior că o echipa din afară fabricii venise să lucreze
în secție și, în timpul pauzei de prânz, nu au oprit
generatorul. Deși secția era foarte mare, toate gazele
s-au strâns chiar acolo, în subsolul tehnic în care el
avusese treaba. Și au intrat exact prin grilajul pe care
el îl considerase de mare ajutor pentru ventilație. Mda,
este evident că i-a scăpat acest amănunt. Dar la câte să
se gândească? Ce, este cumva robot? Dacă ar fi ascultat
de cei de la protecția muncii.... Acum stătea țintuit
în scaunul acela mare, căptușit cu burete și îmbrăcat
în vinilin negru, și încearcă să își îndoaie degetele,
ca într-o încercare de a apucă mânerul clestelui, un
gest pe care l-a făcut de sute, poate de mii de ori, și cu
care este atât de familiar. Astăzi degetele refuză să îl
asculte: rămân țepene, de parcă ar fi prinse între două
blocuri mari de beton, imposibil de clintit. Stă tăcut
și privește în gol.  Gândul îi zbura inevitabil la copii.
Ce avea să le spună? Ei nu aveau nicio vină. Și totuși
ei erau cei care vor suferi de pe urmă nesabuintei lui.
Dintr-o dată, orizontul este mai întunecat: cum se vor
descurca cu o pensie de handicap?
93
 Romania
LUCRUL LA ÎNĂLȚIME
ÎN APROPIEREA LINIILOR ELECTRICE
S
iguranța în timpul lucrului la înălțime, în general, se
axează pe măsuri de protecție împotriva căderilor.
Dar atunci când se lucrează la înălțime, în apropierea
rețelelor electrice aeriene, există un alt pericol de
care angajatorii trebuie să fie conștienți, pericolul de
electrocutare. Indiferent dacă este vorba despre lucru
în ham, pe un stȃlp/pilon, pe o schelă, pe platformă
mobilă (nacelă, PRB) sau pe un acoperiș, lucrul în
apropierea liniilor electrice este periculos, riscul de
BOGDAN TADIO electrocutare fiind la același nivel cu cel de cădere de
EXPERT HSE la înălțime.
În multe cazuri nu este necesar ca persoana să
atingă direct liniile electrice, ci doar să intre în
zona de influență a acestora (cȃmp electromagnetic),
generȃndu-se un arc electric, ca un fulger, care
poate lovi persoana și produce un șoc fatal. Zona de
influență a liniilor electrice (cȃmpul electromagnetic)
poate varia de la cȃțiva centrimetri la cȃțiva metri,
în funcție de tensiune (care se măsoară în Volți) și de
procentul de umiditate din atmosferă (cantitatea de
vapori de apă conținută într-un eșantion de aer).
O altă posibilitate de electrocutare, fără
atingerea directă a liniilor de tensiune, este prin
conductivitatea electrică, atingerea unui obiect/
suprafață conductoare electric, care este accidental
sub tensiune din cauza unui scurt circuit provocat
de o izolație imperfectă cu liniile electrice sau cu un
cablu electric sub tensiune.
94
EXPERTS PLATFORM
O altă posibilitate de electrocutare, fără atingerea
directă a liniilor de tensiune este tensiunea de
pas, dar asta nu mai presupune lucru la înălțime
ci lucru la sol. Tensiunea de pas apare în cazul
scurgerii unui curent în pământ, fie printr-o
instalație de legare la pământ, fie prin căderea
la pământ a unui conductor rupt, aflat sub
tensiune. Solul opune rezistență trecerii acestui
curent, în funcție de distanța de la punctul de
contact cu sursa electrică, creȃnd diferențe de
potențial la suprafata solului. Dacă un om atinge
cu picioarele două puncte de potențiale diferite,
el va fi supus la diferența dintre cele două
potențiale.
Așadar, chiar și atunci când nu atingeți direct
liniile electrice, energia electrică vă poate afecta.
Când se lucrează în apropierea liniilor electrice,
pentru a preveni electrocutările, trebuie
luate măsuri de siguranță, cum ar fi: distanță
sigură între locul de muncă și o linie electrică;
structurile din materiale conductorare electric
(schele, stâlpi/piloni, stucturi metalice) trebuie
legate la împămȃntare; utilizare de scări
electroizolate din fibră de sticlă sau alte materiale
neconductoare electric; siguranțe cu protecție
diferențială; EIP specific; proceduri de siguranță
și instruirea personalului. Măsurile de siguranță
ar trebui alese în urma unei evaluări de risc.
EXPERTS PLATFORM
EVALUARE A RISCURILOR
Ca în orice activitate cu potențial
riscant și în special atunci când lucrați
la înălțime, trebuie să se efectueze o
evaluare de risc înainte de începerea
lucrului. Luați în considerare toate
activitățile care trebuie executate la
punctul de lucru respectiv și riscurile
potențiale cu care se pot confrunta
angajații. Analiza dumneavoastră
ar trebui să ia în considerare orice
Fig. 1
Tensiunea de pas
situație care poate duce la pericol
pentru un lucrător sau publicul larg,
iar în alegerea măsurilor de siguranță
să se țină cont de ierarhia eficienței
măsurilor (eliminare, substituire,
limitare, administrative, EIP).
Dacă există linii electrice aeriene în
apropierea zonei de lucru, apelați
la specialisti în domeniu, discutați
măsurile de siguranță pe care doriți
să le aplicați, pentru a vedea dacă
planul propus este corect.
Fig. 2
Ierarhia măsurilor
de control
Romania
Evaluarea riscurilor nu este un
document static, ori de câte ori
punctul/zona de lucru se schimbă,
pot apărea noi riscuri, de aceea este
recomandată efectuarea unei analize
de risc pe activitate, pentru fiecare
loc/zonă de muncă.
DISTANȚA DE SIGURANȚĂ
Cel mai bun mod de a evita pericolul
este păstrarea unei distanțe sigure
între zona de lucru și liniile electrice
aeriene.
Distanța de siguranță, pentru fiecare
zonă de lucru, va varia în funcție de
tensiunea liniei electrice aeriene și
de nivelul de autorizare al fiecărei
persoane care efectuează lucrarea. Pe
măsură ce riscul crește, este necesară
o distanță mai mare de siguranță.
Există trei zone de lucru:
Zona C este zona interzisă, cea mai
periculoasă și care se află în imediata
vecinătate a liniilor electrice,
unde, pentru acces/intervenție este
necesară permisiunea din partea
responsabililor de la Compania
Națională de Transport a Energiei
Electrice.
Zona B înconjoară linia electrică
și este mai departe de Zona C.
Este accesibilă persoanelor special
autorizate de către Autoritatea
Națională de Reglementare în
domeniul Energiei.
Zona A este cea mai îndepărtată
de linia electrică și este accesibilă
persoanelor fără calificare/autorizare
specială din punct de vedere electric.
Pentru a menține această distanță de
siguranță, trebuie să se stabilească
limitele ei și pentru a preveni
trecerea/depășirea accidentală,
limitele să fie marcate vizibil, pentru
o identificare vizuală ușoară
95
 Romania
Fig. 3 Linie electrică aeriană sau linie de
distribuție joasă tensiune (până la 1 kV)
Când lucrați cu echipamente/utilaje, țineți cont de
raza maximă de lucru a echipamentului/utilajului și
asigurați-vă că echipamentul nu se poate extinde mai mult
decât zona de siguranță. În situațiile în care materialele
trebuie mutate, un asistent/supraveghetor vă poate dirija
astfel încât să nu se depășească limita de siguranță, mai
ales în situațiile în care nu puteți păstra o distanță mare
între o linie electrică aeriană și zona de lucru.
INSTRUIREA
Ca în orice activitate care presupune riscuri ridicate,
angajații care lucrează la înălțime, aproape de liniile
electrice aeriene, trebuie să fie instruiți. Pregătirea lor ar
trebui să includă atât măsuri de prevenire a căderilor, cât
și măsuri de siguranță pentru prevenirea electrocutării.
Personalul trebuie să cunoască ce pași trebuie respectați
în caz de contact accidental cu o linie electrică energizată,
în sensul de a cunoaște procedurile de urgență și
consecințele nerespectării acestor proceduri.
CE TREBUIE FĂCUT ÎN CAZ DE CONTACT
ACCIDENTAL CU O LINIE ELECTRICĂ ENERGIZATĂ
În cazul în care observați o linie electrică energizată,
păstrați o distanță de cel puțin zece metri și contactați
responsabilii cu situații de urgență din ERP (Emergency
Response Plan). Aceasta va include, probabil, serviciile
locale de urgență și compania de energie electrică. Nu
permiteți nimănui să intre în zona de zece metri până
când compania de energie electrică nu confirmă că
alimentarea cu energie electrică a fost oprită.
Dacă vă aflați într-un vehicul sau utilaj care a intrat în
contact cu o linie electrică, dacă este posibil, conduceți cel
puțin zece metri distanță de zona periculoasă.
Fig. 6 Linie de medie tensiune sau MT
Fig. 5 Linie electrică aeriană LEA sau
Linie de distribuție de joasă tensiune JT
96
EXPERTS PLATFORM
Fig. 4 Linie de transport de înaltă tensiune de la 110 kV în sus
Dacă vehiculul dumneavoastră este deteriorat sau blocat,
este cel mai sigur să stați în interior. Dacă trebuie să
ieșiți din vehicul sau mașină, din cauza unei amenințări
imediate, cum ar fi un incendiu, urmați acești pași:
nu atingeți vehiculul și pământul simultan cu nicio
parte a corpului;
îndepărtați hainele largi care atȃrnă, cum ar fi
jachetele sau eșarfele;
utilizați mânerul pentru a deschide ușa vehiculului,
dar nu atingeți ușa în sine;
deschideți ușa cu coatele lipite în stomac și mâinile
ținute aproape de piept;
săriți din vehiculul, aterizați cu picioarele lipite;
înaintați calm, cu picioarele lipite; mențineți
picioarele lipite în timp ce vă mișcați; călcâiul unui picior
ar trebui să atingă degetul celuilalt atunci când începeți să
mișcați celălalt picior;
continuați să vă deplasați până când sunteți la cel
puțin zece metri de vehicul;
apelați serviciile de ajutor.
RECUNOAȘTEREA TIPURILOR DE
LINII ELECTRICE AERIENE
Planificarea adecvată, înainte de începerea lucrului, este
esențială atunci când lucrați în jurul liniilor electrice.
Identificați dacă există linii electrice aeriene sau îngropate
în zona de lucru. Pentru liniile electrice aeriene,
determinați dacă sunt linii de transport de înaltă tensiune
sau linii de distribuție de joasă tensiune și folosiți aceste
informații pentru a calcula limita de siguranță.
Fig. 7 Linie de înaltă tensiune sau ÎT
Q&A
Este foarte important ca angajații să aibă acces
la cultura HSE a companiei și să contribuie, pe
cât posibil, la îmbunătățirea ei. Cum stimulați
performanța și angajamentul proactiv al angajaților
în materie de sănătate și securitate în muncă?
În afară de comunicarea pericolelor potențiale, ca
cerință internă, am avut rezultate bune, utilizând
concursuri pe teme de mediu sau securitatea
muncii și prin transmiterea de newsletter.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
Da, este important ca orice lucrător să aibă cât
mai multe cunoștințe despre securitatea și
sănătatea sa în muncă.
MIHAI AUREL HORJEA - BA GLASS ROMÂNIA
Angajamentul proactiv, în materie de sănătate și
securitate în muncă, ar trebui răsplătit prin
recunoașterea meritelor, similar cum recunoaștem
meritele unui părinte care are un copil bine crescut
și educat. Este cineva/ceva care îl obligă pe părinte să
dea tot ce poate pentru a-și crește copilul în cele mai bune
condiții și să îi dea o educație bună? Nu. Aceasta vine din
interiorul ficăruia...așa trebuie să vină și angajamentul
proactiv al tuturor în materie de SSM – trebuie să fie ceva
voluntar făcut pentru propria persoană și pentru cel de-
alături, pentru că ne pasă.
NICOLETA RĂDUCANU -
BRITISH AMERICAN TOBACCO
(ROMÂNIA) TRADING
Consider că cel mai mare stimulent este faptul că
își desfășoară activitatea într-un mediu de lucru
sănătos și sigur.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Romania
Q&A
În cadrul companiei noastre, performanța și angajamentul
proactiv se stimulează acordandu-le, oficial, angajaților,
autoritatea de a fi partenerii noștri în prevenirea accidentelor/
incidentelor de muncă, stimulându-i atunci când este cazul,
atât prin premii, cât și prin recunoștință verbală.
SORIN BURCIU - BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ
Angajații au mai multe modalități prin care pot participa activ,
de la Comitetul de SSM până la Town Hall meeting (eveniment
ce implică toți asociații, de două ori pe an), controalele interne
în urma cărora pot rezulta discuții extrem de constructive cu
middle management-ul activ în sarcinile de muncă zilnice ale fiecărui
angajat. Departamentul de CSR este de asemenea un sprijin activ mai
ales în programele de mediu pe care le dezvoltăm.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Organizăm, lunar, ședințe la care participă prin rotație,
reprezentanți ai angajaților, din toate sectoarele companiei. În
cadrul acestor ședințe, tip brainstorming, angajații discuta
direct cu echipa de manageri despre ceea ce le-ar putea îmbunătăți
condițiile la locul de muncă. În cadrul unor astfel de ședințe s-au pus
cap la cap proiecte de avengură, care s-au implementat în cadrul
companiei. De altfel, ideile de acest fel, sunt și premiate de către
managementul companiei.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Prin publicarea de imagini în editorialul companiei, cu persoanele
identificate ca având o conduită bună din punct de vedere SSM.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
97
 Q&A
Romania
Într-adevăr este foarte important să capacitezi
lucrătorii pe acest domeniu, să-i faci să
conștientizeze cât de importantă este securitatea
muncii, să-i determini să participe activ la
îmbunătățirea condițiilor în care se desfășoară
procesul de producție. La nivelul societății noastre
se întreprind acțiuni în sensul stimulării lucrătorilor care
contribuie la securitatea și sănătatea în muncă, în toate
aspectele ei. Astfel, trimestrial sunt premiați șase lucrători
din cele mai importante structuri organizatorice
(producție, mentenanță, transporturi) și, de asemenea, a
fost implementat sistemul Kaizen, sistem în care lucrătorii
propun o serie de îmbunătățiri pe fluxul tehnologic,
propuneri pentru care sunt recompensați cu diverse premii
în obiecte (pe care și le aleg singuri), iar statistica sistemului
a arătat faptul că aproximativ jumătate dintre propuneri
sunt din domeniul SSM.
ANCA GOLGOJAN -
CIECH SODA ROMÂNIA (CSR)
Stimularea performanței se face prin acordarea
de titluri de genul „angajatul lunii”, abonamente
sportive și de wellness, excursii, înființarea unor
competiții pentru angajații care sunt creativi.
CARMEN NISTOR – CONCELEX
„Observă, rezolvă, raportează.” Această metodă
este benefică atât pentru lucrător, care este
implicat în procesul de safety, cât și pentru
angajator, care poate lua măsuri pentru prevenirea
situației raportate.
JENICĂ CRISTIAN POPA - DS
SMITH PAPER ZĂRNEȘTI
În primul rând este important ca profesionistul
HSE să își însușească bazele rolurilor fiecărui
angajat și să încerce să facă ceea ce face el, pentru
a evalua corect condițiile de lucru (există acea vorba,
„ușor de spus, greu de făcut”) și în același timp trebuie
să conștientizeze faptul că spiritul de autoconservare
al angajatului este prezent, iar acesta va căuta mereu să
sară etape din procesul de lucru. Stai lângă el, înțelege de
ce face asta, cum munca îi impactează regulile de siguranță,
demonstrează-i că metodele tale sunt cele corecte și arată-i
că evaluările corecte făcute de el aduc un plus valoare în
propria siguranță.
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
Eu aş merge mai departe şi aş spune că angajații
nu trebuie să aibă acces la cultura HSE, ci să fie
parte din ea, să o simtă, să o trăiască şi să o
îmbunătăţească zi de zi. Asta înseamnă cultura
HSE pozitivă într-o companie.
LUCIAN RADU MUICĂ - E.ON
ROMÂNIA ȘI DELGAZ GRID
98
Q&A
Acest lucru îl facem prin îmbunătățirea continuă a mediului
de lucru, dar și a implementării unui sistem de premiere al
angajaților, în funcție de performanța SSM a acestora.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Implementarea unui program de monitorizare a performanței
SSM, în cadrul companiei și a premierii angajaților.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Performanța și angajamentul proactiv al angajaților, în
materie de SSM sunt stimulate prin: dialog periodic și
permanent cu angajații și reprezentanții acestora; afișare
la avizier a celor care descoperă neconformități; implicarea
angajaților în toate acțiunile ce privesc SSM, SU și mediul,
respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului și prin concursuri cu
tematică specifică, cu premii.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO S.P.A.
FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Implementarea unei broșuri cu un set de „Reguli de Aur ale
companiei”, pe care orice angajat/contractor o primește la
venirea în unitatea de lucru. Aceste reguri oferă un cadru
pentru modul în care trebuie să ne comportăm cu toții în
fiecare operațiune și activitate, pentru a îmbunătăți performanțele
HSE. Un alt exemplu, ședinte lunare, la care participă și persoane
din Consiliu de Administrație și oferă premii pentru utilizarea
corectă a EIP, raportarea unor neconformități sau pentru idei noi
de îmbunătățire a procesului de muncă.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Toate modalitățile de construire a culturii HSE abordate de
noi și specificate anterior, constituie prilej de comunicare
și participare activă a angajaților, în dezvoltarea sistemului
de management HSE. Zilele HSE au sesiuni de discuții active,
e-mailurile pe care utilizatorii de PC le primesc au adresa
departamentului atașată și nu o dată am primit recomandări de
subiecte pe care să le abordăm sau aprecieri asupra inițiativei noastre.
Sesiunile active de training au timp dedicat de discuții de analiză a
aplicabilității subiectelor pe locul de muncă, unde există prilej de
transmitere a ideilor de îmbunătățire. Pe lângă inițiativele HSE,
există programe de comunicare ale altor departamente din organizație
(ex. îmbunătățire continuă, HR, producție), unde angajații vin cu
idei din sfera HSE. Ideile sunt preluate și există posibilitatea
implementării lor în comunicate, pentru a da prilej ca angajații să
continue să își comunice ideile de îmbunătățire.
ALINA-MARIA CRASNIANEC - EXPERT HSE
Prin reuniuni colective, organizate anual, cu posibilitatea
acordării de premii pentru cei implicați.
IOANA CARMINA NIȚU -
SPECIALIST ÎN DOMENIUL SSM
Q&A
Angajații fac parte și creează cultura HSE a companiei,
ei nu doar au acces. Prin urmare, ei contribuie sau nu,
în mod direct, la îmbunătățirea sau scăderea nivelului
de cultură HSE. Pentru stimulare, există și varianta
micilor cadouri, însă trebuie multă atenție aici. Suntem
safety aware nu pentru că vom primi un cadou, ci pentru
că ne pasă. Nouă ne pasă pentru că ne pasă, nu pentru cadouri.
Metodele acestea de incentive trebuie bine gândite, dinainte.
Altfel, fac mai mult rău decât bine.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
În cadrul companiei noastre performanța și
angajamentul proactiv ale angajaților în materie de
SSM sunt stimulate prin intermediul bonusurilor
(primelor).
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Este vorba de mult mai mult decât „a avea acces”, chiar
angajații (în parte și în grup) definesc cultura HSE a
organizației, prin concepțiile și comportamentele pe
care le au. Angajamentul angajaților se dezvoltă pas cu
pas, pe masură ce evoluează cultura companiei (se trece prin
fiecare etapă, în ordine: instincte, disciplină, conștientizare,
recompense etc.).
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
Stimularea performanței și a angajamentului proactiv
se poate face prin evidențierea celor care participă
activ la programele de SSM, efectuarea de team-
building-uri, premierea salariaților care sunt implicați
în programul de identificare a pericolelor din organizație
etc.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT QHSE
Tot ceea ce ține de cultura HSE a companiei se află pe
o platformă online unde toți angajații au acces. Pe
această platformă, înafară de documentele, filmulețele
sau procedurile HSE, avem o rubrică specială, în care ei
ne pot transmite ideile lor de îmbunătățire sau nemulțumirile
acestora cu privire la condițiile de muncă. Discutăm aici de
partea de ergonomie, activitatea fiind una de birou.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE
- EXPLEO ROMÂNIA
Procesele și procedurile noastre presupun, în majoritatea
cazurilor, implicare din partea lucrătorilor și șefilor
de echipă. În același timp, urmărim ca activitățile
proactive să fie parte din obiectivele și atribuțiile
lucrătorilor. Lucrurile acestea le monitorizăm permanent
și încercăm să încurajăm comportamentele proactive.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Romania
Cei mai buni salariați și care respectă cerințele
de SSM, la locurile de muncă, sunt propuși,
periodic, pentru acordarea unor prime, sunt
popularizate atât aspectele pozitive - „așa da”,
cât și cele negative - „așa nu”, în rândul salariaților,
prin afișarea lor la organizările de șantier și la
locurile de muncă. Din rândurile salariaților care respectă
regulile SSM, exemplar, sunt propuși Reprezentanții
lucrătorilor în CSSM, sunt trimiși la cursuri de
perfecționare SSM. Orice accident de muncă înregistrat
în cadrul unei subunități este prelucrat și popularizat la
toate subunitățile societății, atât interne cât și externe.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
În cadrul Holcim România am realizat programe
care se bazează pe implicarea angajaților. De
exemplu, recunoaștem faptul că cei care lucrează
într-o anumită arie operațională cunosc cel mai
bine particularitățile acelei activități, inclusiv riscurile
care pot să apară la un moment dat. Astfel, oricine poate
contribui cu îmbunătățiri legate de siguranța proprie și
a colegilor. Aceste propuneri sunt recunoscute și/sau
recompensate, iar implicarea angajaților este menținută
constantă într-un mod proactiv.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM (ROMÂNIA)
În organizația noastră există un premiu anual,
destinat recunoașterii performanțelor în
domeniul SSM și protecției mediului, acordat de
companie. Există, de asemenea,  acțiuni de
recunoaștere a performanței de către colegi și premierea
angajatului indicat de către aceștia ca lucrând cel mai
sigur.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Modul în care se realizează comunicarea cu
membrii organizaţiei este important. Angajaţii
trebuie aibă vizibilitate şi să cunoască obiectivele
companiei, dar mai ales să ştie care este rolul lor
în îndeplinirea acestora. Este important ca, încă de la
“proiectul pe hârtie”, să existe implicare şi participare din
partea tuturor angajaţilor. Compania trebuie să comunice
indicatorii şi rezultatele analizelor de risc astfel încât toţi
angajaţii să aibă o viziune clară, putând astfel participa
la îmbunătăţirea planului de prevenire şi protecţie.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Performanța și angajamentul proactiv al
angajaților în materie de sănătate și securitate
în muncă sunt stimulate prin implementarea/
punerea în aplicare în cadrul societății a două
proceduri interne: Managementul consecințelor Risk
& Reward și Procedura de comunicare incidente. Anual
se organizează un concurs pe teme HSE.
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
99
 Romania
În cazul în care un angajat vine cu o propunere
de îmbunătățire viabilă, care aduce un plus de
siguranță la locul de muncă, cu costuri minime,
acesta este recompensat financiar.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Prin concursuri, discuții libere, cursuri de
pregătire cu exerciții practice, încurajarea
exprimării părerilor personale.
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
O cultură HSE neîmpărtășită angajaților nu este
cultură, este doar ceva pe hârtie. O cultură HSE
împărtășită lucrătorilor, dar neînțeleasă de către
aceștia este ceva cu efect aproape nul. Participarea
proactivă a lucrătorilor poate fi realizată prin motivarea
acestora de a raporta riscurile, acțiunile nesigure,
încălcările regulilor și incidentele. Pentru aceasta, toți
angajații trebuie să rezoneze cu următoarele idei: este
inacceptabil comportamentul riscant al celor din jur și
voi acționa în consecință; trebuie să comunic de îndată
riscurile la care sunt/mă simt expus.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
Angajații pot da feedback referitor la programul
HSE prin intermediul reprezentanților
lucrătorilor în CSSM. Astfel, la ședințele
organizate împreună cu reprezentanții
angajatorului și cu medicul de medicina muncii, pot
fi discutate orice probleme apărute în cadrul organizației,
nu numai referitoare la SSM, ci și la protecția mediului,
situații de urgență, aănătate ocupațională sau securitate
tehnică. Angajații pot fi stimulați și prin creșteri salariale
oferite celor care sunt, de exemplu, voluntari în echipele
de primă intervenție în cazul apariției unor situații de
urgență. Concursuri periodice cu tematică de SSM, pot
fi, de asemenea, organizate și cei care dovedesc că își
însușesc și aplică prevederile legale în domeniu, pot fi
recompensați.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
Prin informare și conștientizare, promovarea
unor practici de securitate în muncă bazate pe
comportamente, asigurarea unei comunicări
eficiente privind securitatea în muncă.
EMILIA PĂTRUȚI - ROMAQUA GROUP
Prin consultare și instruire.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
100
Q&A
Angajamentul proactiv este un obiectiv dificil de atins, mai
ales în acest domeniu. Totuși, colegii noștri și partenerii cu
care interacționăm, înțeleg, în timp, beneficiile unei astfel de
abordări. Recompensarea acestor comportamente reprezintă
o preocupare constantă a managementului,  în vederea
promovării și consolidării bunelor practici de sănătate și siguranță
în muncă.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA
Performanța se poate stimula prin implementarea unor
programe de implicare activă a angajaților în activități de
sănătate și securitate în muncă, care să conțină și o latură de
recompensare a participanților.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
În momentul în care lucrătorii observă că se întâmplă lucruri
pozitive în jurul lor, starea de bine este stimulată și își doresc
să fie eficienți la locul de muncă. Astfel, își asumă procese de
muncă de calitate.
IOANA URSAN - SYMMETRICA
Prin acces la informații, proceduri, portal Securitate Sănătate
în Muncă și stimularea personalului care respectă cerințele
de securitate și sănătate în muncă prin acordarea de bonusuri
financiare.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
Angajații primesc un real suport de la managementul de vârf
și de la supervizori prin instruiri, întâlniri și discuții legate
de modul în care trebuie să își mențină sănătatea și siguranța
la locul de muncă. Obiectivele stabilite de management privind
politica de sănătate și securitate în muncă, le sunt comunicate și
explicate, inclusiv date statistice anterioare. Organizația noastră
menține un process de consultare și participare a lucrătorilor la toate
nivelurile cu privire la stabilirea politicii SSM, determinarea
modalităților de îndeplinire a cerințelor legale și a altor cerințe,
determinarea a ceea ce este necesar să fie monitorizat, măsurat și
evaluat asigurarea îmbunătățirii continue, identificarea pericolelor și
evaluarea riscurilor și oportunităților.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
Orice lucrător este stimulat să raporteze orice neconformitate
sau deficiență constatată la locul de muncă.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
Sunt utilizate atât canale de comunicare adaptate modului de
organizare a companiei (ex. adresa de e-mail și pagina de
intranet dedicată, campanii periodice, buletine de informare,
întâlniri și analize între angajator și reprezentanții
angajaților etc.).
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
 Romania
SIGURANŢA PROCESELOR
RISCUL DE A NU VEDEA PĂDUREA DIN
CAUZA COPACILOR
Într-un studiu recent publicat
de ABB, referitor la prevenirea
accidentelor majore, s-a introdus
conceptul de efect al „pepenelui
verde” („watermelon” effect)
care defineşte situaţiile care
pot apărea în cadrul anumitor
organizaţii: deşi indicatorii SSM
(inclusiv cei din evaluările de
risc) sunt pe „verde”, arătând că
totul ar fi în regulă, realitatea
„roşie” se regăseşte imediat
sub această „coajă” subţire,
ascunzând, de fapt, probleme
reale care pot împiedica
prevenirea accidentelor.
Fie că îi spunem efectul
„pepenelui”, efectul de „iceberg”
sau „pădurea ascunsă de copaci”
trebuie să fim conştienţi că
această situaţie poate exista şi în
organizaţia noastră: să avem o
imagine exagerat de optimistă,
în legătură cu identificarea şi
controlul riscurilor, care să
determine o relaxare periculoasă.
Ar trebui să ne motiveze să
căutăm dincolo de aparenţe
și să verificăm constant dacă
evaluările de risc, sistemele
de management, procesele sau
procedurile existente iau în calcul
cu adevărat ceea ce contează.
102
PRIVIM ÎN ANSAMBLU?
În domeniul Sănătăţii şi Securităţii în
Muncă, aplicat proceselor industriale,
putem discuta despre doi piloni care
susţin activitatea de prevenire a
evenimentelor nedorite: primul se referă
la protecţia lucrătorului care ar putea
fi expus la accidente de muncă sau boli
profesionale – în general evenimente cu
gravitate scăzută dar frecvenţă mare; al
doilea se referă la securitatea proceselor
industriale cu pericol de incendiu,
toxicitate, reactivitate, suprapresiune,
explozie – în general evenimente
cu gravitate medie sau mare, chiar
catastrofale, dar cu o frecvenţă scăzută.
Evident, ambele situaţii necesită la fel de
multă atenţie, având elemente comune,
dar abordarea este oarecum diferită. În
primul caz, ne raportăm la lucrător şi la
modul în care îi putem asigura un loc de
muncă sigur: evaluare de risc, proceduri
şi instrucţiuni clare, plan de prevenire
şi protecţie, instruire, supervizare,
asigurarea echipamentelor de protecţie.
În cel de-al doilea caz, atenţia trebuie
orientată către sistem şi proces, pentru
că ne adresăm unor evenimente asupra
cărora lucrătorul deţine foarte puţin
controlul. În acest sens, vorbim aici de
identificarea, înţelegerea şi controlul
pericolelor din procesele industriale,
mentenanţa echipamentelor, anticiparea
EXPERTS PLATFORM
şi pregătirea pentru situaţii critice,
managementul schimbării şi preluarea
de soluţii identificate în evenimentele
nedorite din trecut.
Există foarte multe situaţii în care
activitatea de prevenire s-a concentrat
exclusiv asupra primului pilon descris
mai sus, determinând organizaţiile să
considere că misiunea lor de a preveni
accidentele s-a oprit acolo. Evaluările
de risc şi măsurile care au fost luate
s-au concentrat strict pe protecţia
lucrătorului, fără a ţine cont şi de
ansamblu. Din nefericire consecinţele
unor astfel de abordări au fost
catrastofale. Seveso (1976), Piper-Alpha
(1988), Texas City (2005), Deepwater
Horizon (2010) sunt doar câteva din
cele mai cunoscute accidente majore. În
Uniunea Europeană avem „Directiva
Seveso (III)” care reglementează controlul
pericolelor de accident major şi care a fost
implementată chiar în urma evenimentul
tragic din Italia.
Un alt studiu publicat de DuPont
Sustainable Solutions în ianuarie
2019 – „Global Operations Risk Survey of
Corporate Leaders”, confirmă orientarea
organizaţiilor mai mult spre primul
pilon. Studiul arată că liderii discută în
comitetele de direcţie în proporţie de 72%
despre protecţia lucrătorului, dar mai
puţin de 50% despre siguranţa proceselor.
EXPERTS PLATFORM
SISTEM INTEGRAT ŞI
ANGAJAMENT VIZIBIL
În activităţile care implică procese
industriale, toate aceste aspecte ce ţin
de siguranţă trebuie integrate într-
un sistem de management a cărui
implementare este complexă, deoarece
necesită implicarea şi participarea mai
multor funcţii şi departamente din
cadrul organizaţiei. Deşi ar trebui să
fie clar, îmi permit să repet o evidenţă:
nu este doar treaba persoanelor din
departamentul SSM să se ocupe de SSM
şi implicit de siguranţa proceselor. Cu
cât un proces este mai complex, cu atât
mai mult atenţia care i se cuvine din
punct de vedere al siguranţei, trebuie să
vină din partea tuturor celor implicaţi
în proces şi în luarea deciziilor
(cercetare-dezvoltare, tehnologie,
ingineri de proces, mentenanţă,
achiziţii, resurse umane, conducere).
Percepţia asupra riscului diferă în
funcţie de experienţă, abilităţile şi
pregătirea fiecăruia, de aceea contează
foarte mult cum este formată echipa
care să participe la luarea deciziilor, la
evaluările de risc şi la monitorizarea
indicatorilor. Oricare ar fi situaţia la
care ne raportăm, un element cheie
este implicarea conducerii care trebuie
să demonstreze în permanenţă un
angajament vizibil şi credibil.
De asemenea, nu este suficient să
controlăm siguranţa procesului prin
mijloace tehnice dacă personalul nu
este instruit corespunzător, la fel cum
personalul calificat şi bine pregătit nu
poate controla riscurile acolo unde
procesul tehnologic este lipsit de
mentenanţă sau de investiţii în vederea
eliminării riscurilor identificate.
Abordarea trebuie să fie realistă,
printr-un efort distribuit pe termen
lung şi foarte bine coordonat. Există în
domeniul nostru, chiar în organizaţiile
cu o cultură SSM avansată, tendinţa de
a implementa noi proceduri, care sunt
văzute ca soluţii în rezolvarea anumitor
probleme sau care dau impresia unui
control mai bun al riscurilor. Fără
a analiza corect impactul pe care
procedurile suplimentare le-ar putea
avea asupra activităţii, riscăm să
obţinem exact efectul opus. Oamenii
care vor fi nevoiţi să lucreze cu noul
val de proceduri se pot simţi copleşiţi
de această birocraţie. Oamenii care
lucrează în proces trebuie ascultaţi
şi implicaţi cât mai mult în luarea
deciziilor. Pentru acest lucru trebuie
să li se ofere instrumentele necesare
pentru a facilita transmiterea
informaţiilor şi pentru a raporta
orice anomalie sau oportunitate de
îmbunătăţire întâlnită în proces.
Romania
DAN-ADRIAN
DIDIŢEL
HSEQS MANAGER –
CLUSTER 4 EUROPE
MAXAM ROMÂNIA
CONCLUZIA: APELE LINIŞTITE
SUNT ADÂNCI!
Ce trebuie să înţelegem este că nu avem voie
să ne relaxăm în faţa unor indicatori sau
determinări ale riscului care poate astăzi sunt
pe „verde”. Suntem convinşi că acest „verde” a
fost obţinut luând în calcul toate elementele
în mod obiectiv? În acelaşi timp trebuie să
ţinem cont de faptul că riscul este dinamic,
iar o evaluare de risc realizată azi şi ţinută
în biblioraft până la termenul impus pentru
revizuire, nu ne va ajuta deloc în prevenirea
accidentelor, este ca şi inexistentă. Nu mai
vorbim de cazurile în care mai apar între timp
modificări în tehnologie sau proces.
În multe organizaţii, pe lângă dezechilibrul
dintre importanţa care se acordă producţiei în
detrimentul siguranţei, lipsa angajamentului
personalului sau a conducerii, se adaugă şi
această temă: crearea unei imagini false, care
nu diagnostichează şi, implicit, nu tratează
cu adevărat problemele reale cu privire la
siguranţa proceselor. Acest lucru duce la
stabilirea de obiective nerealiste sau care
nu controlează acele riscuri care pot deveni
catastrofale.
De aceea, trebuie să învăţăm lecţiile din
accidentele majore care au avut loc în trecut
şi să fim în mod constant conectaţi la ceea ce
se întâmplă în organizaţia noastră din punct
de vedere al siguranţei proceselor, printr-o
abordare holistică ce integrează managementul
riscului în toate funcţiile cheie ale organizaţiei.
103
 Romania EXPERTS PLATFORM

ACCIDENTELE DE MUNCĂ ȘI
REPUTAȚIA COMPANIILOR
RADU TURCESCU
REPUTATION
MANAGEMENT
STRATEGIST

În urmă cu aproximativ 3 luni discutam cu

liderul unei cunoscute companii din domeniul
construcțiilor despre nefericita situație în care un
accident de muncă ar produce efecte negative la
nivelul reputației companiei.
“Radu, în 18 ani nu a fost cazul de o astfel de
situație,” mi-a spus mândru.
O lună mai târziu a avut loc nefericitul eveniment
din Bistrița, unde un tânăr a decedat. Pe lângă
evidenta tragedie, exemplul de față se încadrează
perfect în definiția unei crize de imagine, ce poate
afecta (uneori decisiv) reputația companiei.
Cum credeți că a fost afectată imaginea
organizației? Care credeți că este percepția
potențialilor angajați despre siguranța la locul de
muncă? Într-o piață în care toată lumea se plânge
de lipsă de personal, un astfel de incident poate
cauza probleme majore pentru orice companie.
Sau, mai mult decât atât, pentru un întreg
domeniu de activitate.
“De ce să lucrez în construcții, în România?
Nu vedeți că siguranța la locul de muncă este
opțională?”
Replica de mai sus poate reprezenta o formă de
raționament cât se poate de obiectivă. Oamenii
s-au schimbat și nu mai acceptă orice. Nu se mai
supun atât de ușor și știu să își ceară drepturile.
Piața muncii s-a schimbat și orice astfel de criză de
imagine va conduce către o problemă de reputație,
care va conduce spre imposibilitatea de a găsi
oamenii potriviți și, implicit, spre provocări în a
atinge obiectivele de business. Oamenii au opțiuni.
Apoi mai există și problema partenerilor. Fie că
discutăm despre parteneri de afaceri sau despre
clienți, singura întrebare care contează este: Cine
și-ar asocia numele cu o companie cu astfel de
probleme de reputație?
Există câteva domenii de activitate care sunt
caracterizate de două aspecte deosebit de
importante: un incident negativ poate izbucni
oricând și este nevoie de un singur eveniment

104
EXPERTS PLATFORM
nefericit pentru ca reputația companiei
să fie afectată.
Din păcate, internetul a devenit
principalul pericol pentru reputație.
Astăzi, orice informație este mult
mai rapid distribuită și, poate cel mai
important, rămâne acolo. O simplă
căutare pe Google și toate informațiile
negative, pe care încercăm să le
ascundem sau uităm, ies la iveală.
Mai mult decât atât, internetul a oferit
oamenilor mediul ideal pentru a-și
exprima opiniile, nemulțumirile sau
frustrările. Și din acest punct de vedere,
ne confruntăm cu schimbări evidente.
După ani de zile în care oamenii au
avut rețineri în a-și exprima punctele
de vedere, asistăm la o perioadă în care
o majoritate importantă ia atitudine.
Iar Social Media le-au oferit vehiculul
perfect.
CE ÎNSEAMNĂ ACEST LUCRU?
În primul rând, orice mic incident
poate deveni rapid o problemă reală de
imagine. Primul exemplu la care mă
gândesc este criza “Parcarea din Lidl”,
când un incident de dimensiuni mici s-a
transformat, pe Facebook, într-o situație
incomodă pentru companie. Astfel, o
criză de imagine poate izbucni oricând,
din orice.   influențate de tot ce facem și spunemsi
În al doilea rând, orice facem și spunem
va fi analizat. Modul în care comunicăm
în timpuri de pace și, mai ales, modul
în care gestionăm o criză de imagine.
Oamenii care sunt cu adevărat interesați
vor fi foarte atenți la cum reacționăm
într-o criză de imagine. Ne vor urmări
fiecare pas, fiecare decizie, fiecare
comunicare, totul pentru a înțelege
și decide dacă vor mai rămâne alături
de noi. Valabil pentru clienți, colegi,
parteneri etc.
În al treilea rând, din cauza internetului,
nimic nu mai dispare. O criză de
imagine va dura mai mult și informațiile
vor rămâne acolo. Postările din Social
Media vor rămâne acolo. Articolele
publicate pe diferite website-uri online
de știri vor rămâne acolo. Știrile preluate
de diferite portaluri micuțe de știri vor
rămâne acolo. Și tot așa.
ASTĂZI NIMIC NU MAI DISPARE.
Pe scurt, putem concluzia două aspecte
deosebit de importante și de periculoase
pentru orice organizație: orice facem sau
spunem poate fi interpretat, iar o criză de
imagine poate izbucni oricând, din orice.
La cele două de mai sus, aș adăuga încă
un punct, deseori ignorat, dar crucial:
prezența liderului companiei în spațiul
public, în relația cu actorii relevanți
(angajați, clienți, parteneri, jurnaliști etc.).
Omul este o ființă socială și unul
dintre cele mai dezvoltate instincte este
instinctul gregar sau efectul de turmă.
Prin definiție, oamenii au nevoie să fie
înconjurați de alți oameni, să facă parte
din grupuri. În același timp, orice grup
are cel puțin un lider și, prin urmare,
fiecare dintre noi căutăm oameni pe care
să îi urmăm.
Astfel spus, cu cât relația dintre liderul
companiei și publicul său este mai bună,
cu atât compania va avea de câștigat.
Într-o criză de imagine, rolul liderului
devine decisiv și, când reputația sa este
construită anterior crizei, situația chiar
poate fi rezolvată.
Există trei lucruri pe care orice lider de
companie trebuie să le conștientizeze:
imaginea sa este mai importantă decât își
imaginează, imaginea și reputația sunt
o criză de imagine poate izbucni oricând,
din orice.
Acceptând la modul cel mai real aceste
lucruri, putem depăși orice criză de
imagine. Ignorând cel puțin unul dintre
ele, vom risca reputația companiei și
poate chiar întreaga organizație.
În consecință, întrebarea ce merită
adresată este următoarea: Dacă reputația
este atât de sensibilă și o criză poate
izbucni oricând, ce putem face pentru a
preveni sau gestiona contextul?
Este important de spus faptul că o criză
de imagine nu poate fi prevenită complet.
Cum am spus, mai sus, o criză poate
izbucni oricând și, oricât ne-am pregăti,
există șanse reale să trecem printr-un
astfel de test.
Ce putem face, însă, este să prevenim
parte dintre ele și să minimizăm daunele
pentru cele ce nu vor putea fi prevenite.
Romania
Cum? Câțiva pași simpli:
Trebuie să interiorizăm o idee
foarte importantă: rolul reputației este
mai important decât oricând. Toată
lumea din organizație, începând cu
liderul, trebuie să accepte această idee.
Doar așa vom înțelege că imaginea este
influențată de tot ce facem și spunem.
Trebuie să conștientizăm ce poate
merge rău în companie, care sunt crizele
specifice domeniului și organizației.
De cele mai multe ori, tipul și numărul
acestora este mult mai mare decât ne
putem imagina. Ceea ce nu este bine.
Trebuie să pregătim oamenii cheie
pentru aceste situații. Știind ce poate
merge rău, vom putea evita parte dintre
crize (multe dintre acestea având ca
punct de plecare erori interne). Din
perspectiva gestionării, o strategie
corectă va presupune ca oamenii cheie să
implementeze o serie de acțiuni, într-un
timp cât mai scurt. În acele momente,
chiar nu este timp să ne antrenăm.
Liderul companiei trebuie să iasă în
față și să construiască relații de încredere
cu publicul relevant, anterior unei crize
de imagine. Doar așa va putea explica
cu succes ce s-a întâmplat și va putea
influența percepțiile astfel încât oamenii
să rămână alături de companie.
Sunt câțiva pași simpli, la îndemâna
oricui, dar cu o relevanță decisivă pentru
buna funcționare a organizației. Și da,
există și varianta de a ignora pașii de
mai sus. Există și varianta în care să
considerăm că “nu mi se poate întâmpla
mie”. Sau că nu este important ca liderul
să investească în imaginea sa. Există
această opțiune, dar vine la pachet cu
asumarea consecințelor negative. Cu
distrugerea imaginii în Social Media,
cu distrugerea reputației în mass media,
cu imposibilitatea de a angaja oamenii
potriviți, cu imposibilitatea atingerii
obiectivelor de business, cu falimentul
sau concedierea.
Un lucru le spun clienților și
partenerilor mei: nu sunt singuri si nu ar
trebui să treacă
105
 Romania
MANAGEMENTUL
SUBSTANȚELOR
CORNEL
CHIMICE
MARIUS
RĂDULESCU
EXPERT ÎN
DOMENIUL SSM
ȘI SU POLICOLOR Motto: “Întâlnirea dintre doi oameni este precum contactul
dintre două substanţe chimice: dacă există o reacţie, amândoi
suferă o transformare.” Carl Gustav Jung
S
untem alcătuiți din substanțe chimice.
Alimentele pe care le mâncăm conțin
cel mai adesea un amestec de substanțe
chimice. Apa pe care o bem conține
nu numai H2O ci și alte substanțe
sau elemente chimice. Aerul conține
azot, oxigen și alte substanțe. Tot ce
ne înconjoară de fapt este chimie și cel
mai des lucrăm (acasă sau la locul de
muncă) cu substanțe chimice mai mult
sau mai puțin periculoase.
PUȚINĂ ISTORIE:
10 noiembrie 1979 - la
Întreprinderea de Medicamente
Bucureşti a explodat un vagon cisternă
cu amoniac lichefiat, fiind încărcat cu
cinci tone peste capacitate. Au murit
27 de persoane şi 175 de persoane
intoxicate grav, iar zona a fost
contaminată pe o suprafaţă de 1,5 km² .
28 iulie 1988 - la Întreprinderea
Chimică din Fălticeni, din neglijenţă
s-au pompat 149 tone de acid sulfuric
într-un rezervor cu 600 de tone
acetocianhidrină. S-a produs o reacţie
chimică în lanţ cu degajare de căldură
şi creşterea presiunii care a dus la
explozia rezervorului şi formarea unui
nor toxic, conţinând acid sulfuric,
dioxid de sulf, acid cianhidric. S-a
produs contaminarea râului Siret
şi afectarea unei ferme de vaci din
apropiere, unde au fost înregistrate 107
animale moarte.
30 ianuarie 2000 - la S.C Aurul
106
S.A. Baia Mare (societate ce avea ca
obiect de activitate recuperarea aurului
şi argintului prin retratarea sterilului
din iazurile amplasate în zona Baia
Mare), s-a produs o breşă de 25 metri
în digul de amorsare şi deversare în
exterior a cca 4.1 mil mc cu suspensii şi
cianuri. Urmările acestei deversări au
fost: contaminarea cu cianuri a râurilor
Lăpuş, Someş, Tisa şi Dunăre, afectarea
florei şi faunei râurilor amintite,
contaminarea a cca 20 hectare teren
agricol, infectarea a noua fântâni din
localitatea Bozânta Mare.
24 mai 2004 - în comuna
Mihăilești, județul Buzău, pe DN
2, a avut loc o explozie datorată
accidentului unui camion care
transporta 20 de tone de azotat de
amoniu. Bilanțul victimelor arată
că au fost 18 morți (dintre care șapte
pompieri, trei localnici și doi jurnaliști)
și 13 răniți. Un crater cu adâncimea de
6,5 metri și un diametru de 21 metri
s-a format în jurul locului exploziei,
iar bucăți de metal au fost aruncate
pe o rază de 200 de metri afectând
acoperișurile mai multor case din zonă.
Este periculos să lucrăm cu substanțe
chimice? Părerea mea este că da, dar
aplicând un management corect al
substanțelor chimice putem evalua și
elimina de la început riscurile și putem
lucra în siguranță. O procedură pentru
managementul substanțelor chimice
stabilește cerințele minime de control
EXPERTS PLATFORM
ALINA
BOBOCEA
QUALITY
ASSURANCE
OFFICER
POLICOLOR
pentru gestionarea substanțelor/
preparatelor intermediare chimice
utilizate și a substanțelor chimice
noi care urmează a fi utilizate. De
asemenea, stabilește, un mod de
lucru corect și un mod de prevenire a
efectelor negative care pot apărea în
cazul personalului expus substanțelor
chimice.
CUM PROCEDĂM?
În primul rând, orice societate
trebuie să aibă un responsabil pentru
managementul substanțelor chimice.
Acesta actualizează periodic (ori
de câte ori e cazul), lista substanțelor
chimice utilizate cu informațiile
principale referitoare la substanța
chimică utilizată, în vederea
respectării cerințelor legale. Aceste
informații pot fi găsite în FDS (Fișa
cu Date de Securitate) a produsului
chimic/substanței chimice utilizate.
FDS trebuie puse la dispoziție de
către furnizor cu o versiune nouă/
actualizată/conform legislației în
vigoare.
Tot personalul trebuie să aibă acces
la FDS actualizate.
FDS trebuie să fie disponibile la
fiecare loc de utilizare a substanțelor.
Personalul care manipulează sau
care poate fi expus substanțelor/
preparatelor chimice trebuie instruit
cel puțin o dată pe an și ori de câte ori
se revizuiesc FDS.
EXPERTS PLATFORM
Departamentul/persoana care decide
necesitatea comenzii unei substanțe
informează departamentul Achiziții
în acest sens.
Solicitantul verifică dacă
substanța în cauză există înregistrată
în inventarul substanțelor chimice.
Dacă există, atunci substanța poate
urma procedura de recepționare a
materiei prime. Dacă nu se regăsește
înregistrată, se informează echipa
de evaluare, se întocmește o cerere
de aprobare a substanțelor chimice
și se transmite formularul echipei de
evaluare, în cel mai scurt timp. De
asemenea, se transmit și documentele
recepționate (format fizic/electronic)
de la furnizorul substanței/
preparatului.
Dacă furnizorul nu a transmis
toate informațiile necesare
completării cererii de aprobare,
atunci echipa de evaluare nu aprobă
utilizarea substanței și aceasta este
înregistrată în lista de substanțe
respinse (atașată registrului
de evidență al substanțelor/
preparatelor).
Dacă informațiile asigurate de
furnizor sunt corecte și suficiente
pentru completarea cererii de
aprobare, se va aproba utilizarea
substanței și aceasta se înregistrează
în Registrul de evidență al
substanțelor.
Echipa de evaluare transmite
șefilor de locuri de muncă implicați
în utilizarea substanței înregistrarea
acesteia și acordă suport în întocmirea
instrucțiunilor de lucru impuse.
Șefii locurilor de muncă, unde
se va utiliza substanța în cauză, vor
întocmi instrucțiunile de lucru și
vor instrui angajații implicați în
manipularea/ lucrul cu substanța în
cauză.
EVALUAREA:
Utilizarea substanțelor chimice
trebuie autorizată de către: Șef
Serviciu SSM, Responsabilul
pentru managementul substanțelor
chimice, Medic Medicina Muncii,
Responsabilul de Mediu, Cadrul
Tehnic PSI.
Pe baza informațiilor oferite de
către Solicitant/Achizitor, echipa de
aprobare evaluează și decide dacă
substanța poate fi utilizată și în ce
condiții.
CERINȚE DE ETICHETARE:
Ambalajele originale ale substanțelor
chimice sau amestecuri trebuie
să conțină cel puțin următoarele
elemente:
Denumirea comercială și chimică
a substanței sau amestecului;
Numele, adresa completă și un
număr de telefon al producătorului
sau importatorului;
Cantitatea nominală de substanță
sau amestec din container;
!Pentru substanțe/preparate
periculoase, se verifică, pe lângă
Romania
informațiile menționate anterior, și
următoarele informații:
Pictograme/simbol de pericol;
Cuvânt de avertizare (“Pericol”
sau “Atenție”);
Fraze de pericol (H);
Fraze suplimentare (EUH);
Fraze de precauție (P).
Semnalizarea pericolelor –
conform Regulamentului (CE) nr.
1272/2008 privind Clasificarea,
Etichetarea şi Ambalarea (CLP) ce
aliniază legislaţia UE anterioară, cu
GHS (Sistemul Global Armonizat de
Clasificare şi Etichetare a Produselor
Chimice): simbolurile de pericol
utilizate în sistemul anterior (DSD),
simbol negru pe fond portocaliu, sunt
înlocuite cu pictograme CLP, simbol
negru pe fond alb într-un cadru roşu.
Containerele cu substanţe periculoase
regăsite pe teritoriul companiei,
indiferent de departament,
trebuie să fie etichetate cu marca
producătorului/importatorului,
numele substanței/preparatului și
pictogramele de pericol (unde este
cazul). Aceste etichete trebuie să
rămână lizibile și să nu fie scoase,
dezlipite sau modificate.
În concluzie substanțele chimice
pot fi utilizate în condiții de
siguranță, dacă cel ce manipulează
substanțele: cunoaște pericolele și
știe cum să se protejeze, utilizează
substanțele/preparatele numai în
scopurile aprobate, depozitează
corespunzător substanțele/
preparatele, utilizează echipamentul
individual de protecție corespunzător.
Cam asta ar fi, foarte sumar,
managementul substanțelor chimice.
Procedura trebuie, însă, adaptată
fiecărei organizații în funcție de
activitatea desfășurată.
107
 Romania
PREVENIREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE
ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
prin realizarea unei mentenanțe preventive și
alegerea de echipamente de muncă adecvate lucrărilor
A vând în vedere faptul că Hidroconstrucția
(privatizată integral în anul 1995) este fosta
întreprindere TCH - Trustul de Construcții
Hidrotehnice, care a moștenit o dotare tehnică
foarte mare, veche și care era specializată numai
pentru construcția de hidrocentrale, trecerea la
diversificarea lucrărilor de altă natură decât cele
hidrotehnice s-a făcut destul de greu și costisitor.
Activitățile de mentenanță ocupau un volum foarte
mare în portofoliul costurilor, datorită vechimii
utilajelor și inadecvării lor, odată cu diversificarea
tipurilor de lucrări pe care le execută.
În prezent Hidroconstrucția a demarat o politică
de retehnologizare urgentă și masivă, în întreaga
societate, care vizează câteva segmente de tipuri de
echipamente de muncă foarte importante pentru
execuția de lucrări și care au implicații majore,
atât asupra productivității muncii, cât și asupra
securității și sănătății lucrătorilor, astfel:
108
EXPERTS PLATFORM
Achiziționarea de echipamente de muncă moderne
pentru:
lucrări de suprafață (autobasculante,
excavatoare, buldoexcavatoare, buldozere etc.);
continuarea Programului de Utilizare Eficientă
a Energiei și monitorizare consumuri energetice
(energie electrică + carburanți) prin achiziția de
transformatoare electrice noi, grupuri electrogene,
generatoare de curent, de sudură, stații mobile de
distribuție carburanți etc.;
continuarea înlocuirii utilajelor vechi cu
consumuri și costuri de întreținere foarte
mari (buldoexcavatoare, excavatoare, cilindru
compactoare etc.) și autoutilitare;
achiziționare de echipamente tehnice noi,
pentru producerea de betoane și prefabricate de
beton, respectiv pentru producerea de asfalt;
achiziționarea de echipamente de
mică mecanizare, noi și moderne, de mare
productivitate și care au un grad înalt de protecție
a lucrătorilor.
EXPERTS PLATFORM Romania

Au fost identificate riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională, pe componentele

sistemului de muncă, pentru salariații care realizează activitățile de mentenanță, cele mai
importante fiind:

A. EXECUTANT:
Acțiuni greșite:
executare defectuoasă de operații;
nesincronizări de operații;
efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de muncă (pornire, întrerupere
funcționare echipamente tehnice, deplasări/staționări în zone periculoase, deplasări cu EUGEN STEFĂNESCU
pericol de cădere etc.); ȘEF BIROU
poziții de lucru vicioase - aplecat, răsucit etc. - afecțiuni musculo-scheletice; SECURITATEA MUNCII,
cădere de la același nivel prin împiedicare de piese, scule, subansamble sau alunecare pe HIDROCONSTRUCȚIA
suprafețe cu polei sau cu pete de ulei;
cădere de la înălțime de pe utilaje;
manipularea manuală incorectă a pieselor, subansamblelor - afecțiuni musculo-scheletice
(AMS) cu risc de afectare a coloanei vertebrale, a membrelor superioare și inferioare etc.
Omisiuni:
neutilizarea echipamentelor de protecție individuale și colective.

B. SARCINA DE MUNCĂ:
Conținut necorespunzător al sarcinii de muncă:
Operații, reguli, procedee greșite (asamblări greșite de piese,
subansamble în vederea montajului);
Succesiune greșită a operațiilor etc.;
Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului:
»» solicitare fizică:
• efort static și dinamic;
• poziții de lucru vicioase;
»» și psihică:
• ritm mare de muncă;
• decizii dificile în timp scurt etc.

C. MIJLOACE DE PRODUCȚIE:
Factori de risc mecanic: mișcări periculoase (organe de mașini în miscare); autodeclanșări
sau autoblocări; deplasări sub efectul gravitației (rostogolire piese, subansamble poziționate
greșit; neasigurate împotriva căderii); proiectare de particule metalice, nemetalice:
pulberi, pământ, şpan etc.; la spălarea cu jet de apă, polizare, șlefuire, găurire; deplasări sub
efectul propulsiei; tăiere, înțepări datorate muchiilor, suprafețelor tăietoare ale pieselor,
subansamblelor, sculelor;
Factori de risc electric: curentul electric - electrocutare;
Factori de risc chimic: substanțe toxice, iritante, inflamabile.

D. MEDIUL DE MUNCĂ:
Factori de microclimat: temperatura și umiditatea aerului (temperatura ridicată a aerului
în sezonul canicular - producere de insolații, afecțiuni cardio-respiratorii, respectiv
temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece la lucru în exterior - viroze respiratorii,
afecțiuni pulmonare); curenți de aer; zgomot; vibrații; iluminat.
Factori de risc chimic: gaze, vapori.

În Hidroconstrucția, mentenanţa echipamentelor de muncă (utilaje, instalații etc.) se face și

se împarte în două categorii:
mentenanţa preventivă - planificată;
mentenanța corectivă - în cazul defectelor accidentale.

109
 Romania EXPERTS PLATFORM

Atât mentenanța preventivă, CONCLUZIA ANALIZEI Mentenanța preventivă se referă în principal

cât și cea corectivă, dacă este
incorect realizată, poate avea un
impact serios asupra securității
și sănătății, nu numai pentru
lucrătorii care o efectuează, ci și
pentru ceilalți lucrători.
Modul de realizare a mentenanței
utilajelor, echipamentelor,
instalațiilor, clădirilor societății
este foarte clar specificat în
proceduri, în funcție de tipul de
revizie sau de reparație.
În urma analizelor efectuate de
specialiștii Direcției Achiziții-
Logistică din cadrul societății,
împreună cu Inspectorii SSM,
privitoare la modul de efectuare
a mentenanței, eficiența
mentenanței, incidentele
periculoase, accidentele de muncă
produse sau posibil a se produce ca
urmare a efectuării mentenanței,
costurile de producție ca urmare
a inactivității utilajelor și
echipamentelor de muncă mari, și
după consultarea lucrătorilor, s-a
ajuns la concluzia că mentenanța
efectuată pe șantier este doar la
un nivel satisfăcător și că impactul
asupra securității și sănătății
lucrătorilor este destul de mare.
S-a decis mutarea lucrărilor
de mentenanță la atelierele
centrale ale subunităților, pe
șantier urmând să se facă doar
lucrări minore de mentenanță,
care se pot realiza ușor și care
nu implică costuri și riscuri de
accidentare mari.
AVANTAJELE efectuării
mentenanței la atelierele
centrale care au rezultat în
urma analizei au fost și sunt:
existența unui mediu
de muncă dotat tehnic
corespunzător cerințelor de
lucru și de securitate și sănătate
în muncă;
existența unui personal
tehnic de supraveghere a
lucrărilor de mentenanță
specializat;
scurtarea timpului
de realizare efectivă a
mentenanței;
reducerea riscurilor de
accidentare și îmbolnăvire
profesională a lucrătorilor care
efectuează mentenanța dar
și a celorlalți lucrători, care
deservesc utilajele.
la reviziile tehnice planificate, în funcție de
numărul de ore lucrate, acestea făcându-se la
atelierele centrale.
Operațiile principale ce se execută cu ocazia
acestor revizii sunt: spălare utilaj, schimburi de
uleiuri și filtre, gresare componente, schimbare
diferite piese uzate/defecte, efectuarea de
reglaje.
Mentenanța corectivă se referă la avariile
accidentale pe care le poate suferi utilajul în
exploatare și care are ca scop restabilirea stării
de funcționare.
Operațiile principale ce se execută: schimburi
becuri la faruri sau la stopuri, schimbare
siguranțe electrice și ștechere, gresare
componente, strângeri de piulițe și șuruburi sau
schimbarea unui cauciuc, în cazul unei pene.
Dacă avaria este mai gravă, și necesită
schimbarea unor piese/componente, utilajul/
echipamentul de muncă se transportă la
atelierele centrale.
Lucrătorii care efectuează mentenanță au
fost dotați cu echipamente individuale de
protecție adecvate activităților și riscurilor de
accidentare și îmbolnăvire profesională în baza
Normativului intern de acordare EIP. Acesta
a fost actualizat și adaptat cerintelor din HGR
1048/2006 privind cerințele minime de securitate
și sănătate pentru utilizarea, de către lucrători, a
echipamentelor individuale de protecție la locul de
muncă.

CONCLUZIE
Prin implementarea măsurilor în vederea reducerii riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la lucrările
de mentenanță, în acord cu politica în domeniul SSM a societății, au rezultat următoarele beneficii:
s-a redus considerabil mentenanța corectivă;
s-au redus riscurile de accidentare ale personalului care face mentenanța prin achiziționarea de echipamente
tehnice moderne, ergonomice, cu un grad ridicat de protecție;
a crescut siguranța lucrătorilor care fac mentenanța, dar și siguranța în exploatare a utilajelor;
s-au redus accidentele de muncă datorate mentenanței.

PERIOADA NUMĂR ACCIDENTE DE MUNCĂ TIP ACCIDENT

ÎNREGISTRATE
2003 5 5 cu ITM
2004 4 1 mortal
3 cu ITM
2005 4 4 cu ITM
2006 2 2 cu ITM
2007 2 2 cu ITM
2008 până în prezent 0 0

110
WORK AT HEIGHTS
Work on roofs and in general work at height is one of the highest risk activities. The slightest moment of inattention can have
extremely serious, even fatal consequences. Correct planning therefore acquires a critical significance. We see it as our mission to
provide tailored and cost-efficient solutions for almost every application. With our partner INNOTECH® Arbeitsschutz GmbH
we can provide highest and best quality safety solutions.

INDIVIDUAL SAFETY SYSTEMS

AIO-HORIZONTAL
LIFELINE SYSTEM:
Lifeline systems are used for
roping up people equipped
who have personal protective
equipment, so that they can
carry out work on roofs and
façades. Through the use of
lifeline systems, thorough and
traversable fall protection is
ensured.
Every component and therefore
every system can be adapted
to different roof and façade
structures.
VERT-VERTICAL
LIFELINE SYSTEM:
INNOTECH’s VERT-SET-50 represents
one of the latest innovations in vertical
lifeline systems. This especially
user-friendly system makes improper
use impossible, since pre-installed
components facilitate assembly
considerably. The key piece of the
system, the new slider, features an
innovative safety function, which
guarantees that the slider moves in the
correct direction at all times. Both sides,
without inconvenient detaching or
reconnecting.
TAURUS-RAIL SYSTEM:
TAURUS is a sophisticated rail system made from
aluminium, for use on all substructures. Flexible
track connections, end stops, and joints are simple to
install, and the optionally available curve and bow
elements adapt the system to the actual construction
conditions in the best possible way. People working in
fall hazard locations can thus attach themselves to the
mobile anchorage point, and move around completely
unimpeded along the complete length of the rail.
If a fall then does occur, the “Allround” slider locks
immediately in all directions. The “Vertikal” and the
“Allround” sliders are also fitted with an automatic
delay unit, the so-called “Speed Control“, which can
recognise speeds of fall velocity.

COLLECTIVE SAFETY SYSTEMS

BARRIER-GUARDRAIL SYSTEM: LIGHT-SKYLIGHT
The guardrail system is a special type of roof fall protection, for use on buildings PROTECTION SYSTEMS:
with flat roofs. It enables people to approach the working area on the roof without In recent years, there have continued to be
additional protection. The guardrail system from INNOTECH is the simplest and at serious accidents, specifically because of
the same time the safest type of roof fall protection, and can also be used as an escape the absence of skylight protection systems.
or safety route. Companies have increasing demands for these
The BARRIER fall protection system from INNOTECH provides many varied systems, in order to protect people when
application options in collective side protection, because it has been designed in such working on roofs.
a way that it can be optimally adapted to individual construction conditions. The stable LIGHT collective fall protection
The uncomplicated, quick installation and the option of mounting without roof system from INNOTECH can be implemented in
penetration make the product into a flexible all-rounder, which fits in to the any desired length, and is the robust solution for
aesthetics of buildings in an extremely pleasing way. The high quality railings are very varied types of skylights and strip lights.
manufactured from weather-resistant aluminium and meet the most demanding Installation is quick and straightforward, and is
architectural requirements due to an adjustable inclination. possible on wood, concrete, steel, and plastic.

YOUR PARTNER FOR SAFETY SOLUTIONS

EOLICA Technical Support – Daniel Militarul Bucov no 1243El 107110 Prahova, daniel.militaru@eolicats.com
 Romania
Care sunt beneficiile pe
termen lung ale utilizării unor
echipamente adecvate în activitatea
angajaților dumneavoastră?
Nu cred că problema se pune în a identifica
beneficiile utilizării unor echipamentele de
protecție individuală acolo unde este nevoie
de ele, când acestea constituie ultima soluție
împotriva accidentărilor sau bolilor
profesionale. Singura diferențiere cred că se face
între diferitele tipuri de astfel de echipamente.
Autoritățile ar trebui să se implice mai mult în
reglementarea mai strictă a normelor de prevenire, prin
mijloace tehnice și administrative, care au un grad de
protecție mai mare, decât prin reglementarea normelor
legate de echipamentele de protecție individuală.
Acestea din urmă sunt, oricum, reglementate de către
producătorii de materiale și echipamente și în final
este doar o problemă de respectare a unor cerințe.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
Un grad de securitate în muncă mai ridicat și
o stare de sănătate mai bună a angajaților. Da.
MIHAI AUREL HORJEA
- BA GLASS ROMÂNIA
112
Q&A
Q&A
Echipamentele de protecție de bună calitate
constituie un avantaj în activitatea zilnică a
lucrătorilor prin simplu fapt că nu creează
potențiale riscuri suplimentare sau costuri
adiționale prin prevenirea unor accidente.
Autoritățile ar putea fi mult mai implicate în asigurarea
unor norme mai stricte referitor la PPE, mai ales în acele
domenii în care există premisele apariției unor boli
profesionale (ex: indicarea unui anume tip de mască dacă
se lucrează în mod frecvent în mediu cu expunere la agenți
chimici).
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Tehnologia din zilele noastre este una de tip smart,
iar tehnologia și echipamentele de care beneficiază
angajații noștri se adaptează vremurilor în care
trăim. Pe lângă o utilizare mai comodă, aceasta ne
asigură și un climat mai sigur, mai sănătos, pentru noi
și pentru mediul înconjurător.
SORIN BURCIU - BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ
Q&A
Beneficiile pe termen lung ale utilizării unor
echipamente adecvate în activitatea angajaților în
domeniul nostru de activitate, care este preponderent
static și în fața ecranelor de vizualizare sunt
prevenirea accidentelor de muncă și a apariției bolilor
profesionale. Este necesar să facem constant această
evaluare a mijloacelor de muncă, pentru a fi la curent cu cele
mai noi tehnici de pe piață și să le implementăm intern. În
ceea ce privește colaborarea noastră cu autoritățile locale,
pot să spun că acest lucru funcționează și primim sprijin și
informații ori de câte ori apelăm la ele, de aceea, suntem
foarte multumiți.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Echipamentele individuale de protecție se
acordă, după cum știm, în baza riscurilor la care
sunt expuși operatorii. În mod evident, sunt beneficii
pe termen lung, întrucât ne protejăm angajații și nu
îi expunem unor riscuri, care, la un moment dat, pot cauza
probleme de sănătate. Angajații sunt resursa cea mai de preț
a unei companii, prin urmare beneficiul pe termen lung este
asigurarea stării optime de sănătate a acestora.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Prin folosirea echipamentelor adecvate observăm
că angajații noștri dau un randament mai mare,
sunt mult mai implicați și își fac treaba mai bine.
Din puctul meu de vedere, consider că ar fi util ca
autoritățile să se implice mai mult în aceste regmentări,
astfel încât echipamentele de protecție să fie achiziționate
nu doar în funcție de riscurile unității dar și în funcție de
profitul companiei, pentru a evita achiziționarea celor mai
ieftine echipamente de protecție.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Cel mai mare beneficiu pe termen lung al utilizării
unor echipamente de protecție adecvate este
reprezentat de starea de sănătate a lucrătorilor. Poate
că lucrătorii nu conștientizează foarte mult cât de
dăunător este să lucreze în anumite medii cu zgomot,
gaze, pulberi, factori al căror efect asupra organismului nu
se manifestă imediat, ci în timp și de aceea este necesară
utilizarea unor astfel de echipamente de protecție
performante. Autoritățile trebuie să se implice cât mai mult
în stabilirea unor criterii de performanță cât mai ridicate
pentru astfel de echipamente, dar în același timp să se
gândească și la anumite facilități fiscale care să contribuie
la comercializarea produselor la niște prețuri accesibile
pentru angajatori. Degeaba se lansează pe piață produse
performante, dacă sunt la niște prețuri ridicate și angajatorii
nu-și vor putea permite achiziționarea lor.
ANCA GOLGOJAN - CIECH
SODA ROMÂNIA (CSR)
Romania
A utiliza echipamente adecvate înseamnă a diminua
riscurile apariției accidentelor sau a diminua efectele
unor accidente. Piața echipamentelor de protecție
reprezintă un domeniu reglementat, însă nu este și
controlat. Practic, nu ar trebui să existe pe piață
echipamente de protecție fără a respecta normele europene.
CARMEN NISTOR - CONCELEX
Beneficiile pe temen lung ale utilizării unor echipamente
adecvate se văd în productivitate, rata plecărilor din
companie, numărul de accidente, boli profesionale și
situații periculoase, cantitatea de deșeuri generate,
consumul de resurse etc. Toate aspectele menționate reprezintă
imaginea companiei în lume. În primul rând, ar trebui redusă
birocrația, iar autoritățile să furnizeze direcții mai clare de
implementare a legislației.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Piața echipamentelor, în acest moment, este foarte
diversificată, fiecare angajator putând alege echipamente
în funcție de buget. O calitate superioară a
echipamentului, vine la pachet cu un confort suplimentar
adus angajatului și mai mult angajament din partea acestuia.
JENICĂ CRISTIAN POPA -
DS SMITH PAPER ZĂRNEȘTI
Dacă ne raportăm strict la EIP, există un singur beneficiu
clar pe termen lung: acela că, în condițiile în care ai
determinat că riscurile nu pot fi eliminate, angajatul
expus este protejat total. Dacă ne raportăm la echipamente
de protecție colectivă, beneficiile pe termen lung sunt variate:
siguranța că angajații nu sunt expuși riscurilor identificate. Când
luăm în calcul echipamentele de lucru, unul din cele mai
importante beneficii, valabil și la celelalte două tipuri de
echipamente, este că se acumulează experiență în utilizarea lor
și facilitează dezvoltarea unor tehnologii și măsuri mult mai
eficiente din punct de vedere al siguranței în procesul de fabricare
a acestora.
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
Creșterea siguranței mediului de lucru al angjaților,
precum și îmbunătățirea satisfacției acestora, cu privire
la lucrările efectuate, reprezintă câteva din beneficiile
pe termen lung ale utilizării unor echipamente adecvate.
Autoritățile ar trebui să se implice mai mult ele însele, în
reglementarea mai strictă a normelor și în ceea ce privește
echipamentele de protecție.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
113
 Romania
Prin creșterea siguranței la locul de muncă,
îmbunătățim și satisfacția angajaților și calitatea
lucrărilor efectuate și satisfacția beneficiarilor, pentru
lucrările executate. Autoritățile trebuie să colaboreze
mai mult între instituții și să armonizeze legislația
între ele, fără a ne plimba de la o instituție la alta.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Beneficiile pe termen lung ale utilizării echipamentelor
de protecție adecvate sunt: reducerea costurilor și
creșterea beneficiilor companiei, creșterea
randamentului și reducerea timpului necesar finalizării
proiectelor, eliminarea incidentelor/accidentelor de muncă
și creșterea satisfacției personale. Având în vedere că în țara
noastră avem cele mai multe accidente din UE în construcții
- DA. Implicarea autorităților trebuie să fie cât mai eficientă
în zona de control privind respectarea normelor referitoare
la echipamentele de protecție.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Scăderea riscului de accidentare, creșterea
productivității, costuri reduse privind mentenanța
echipamentelor. Deși legislația impune ca EIP să ofere
cea mai bună protecție, fără să prezinte un pericol major
și să fie ergonomic, autoritățile se mulțumesc cu minimul
de cerințe legale în timpul controlului la unitatea de lucru.
Ergonomia și gradul de protecție este verificat doar în
momentul produceri unui eveniment.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Lipsa de accidente de muncă. Da, să existe normative
clare, care să definească exact tipul de echipament de
protecție.
IOANA CARMINA NIȚU -
SPECIALIST ÎN DOMENIUL SSM
Beneficiile sunt clare. O companie căreia îi pasă va
investi în ceva mai bun, pentru un plus de siguranță,
însă aș prefera mai multă investiție pe parte de
prevenție (proactivă), cum ar fi functional safety/
inherent safety by design, decât pe PPE - echipamente de
protecție (reactiv). Mai ales dacă sunt doar angajații mei la
mine „în curte”. Autoritățile trebuie să fie mereu implicate.
Dar implicarea lor să nu fie polițienească, ci menită, în primul
rând, să ajute (iar acest deziderat trebuie să fie scris). Safety
Culture trebuie să existe și la ITM, nu doar la noi.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
114
Q&A
Dacă este vorba de echipamente de muncă - siguranța
la locul de muncă. Dacă este vorba de EIP - siguranță,
confort, stima de sine.
DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE
Echipamentele de protecție sunt reglementate prin
lege, fiecare unitate hotărăște locul de utilizare, tipul
de echipament și durata de utilizare în funcție de
riscurile din unitate. Consider că autoritățile nu pot
influența mult aceste lucruri prin implicarea lor.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Întrebarea este retorică, pur și simplu nu ne permitem
să utilizăm echipamente neadecvate. Dar
reglementarea și normele mai stricte privind
echipamentele de protecție nu sunt o soluție, aceste
măsuri birocratice fiind specifice țărilor fost comuniste și
s-au dovedit falimentare. Normele CE sunt suficiente, alte
lucruri pot fi îmbunătățite pentru creșterea calității
echipamentelor utilizate (evaluare clară de risc, implicarea
utilizatorilor, aplicarea bunelor practici, inspecțiile realizate
cu bună credință etc.).
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
Beneficii pe termen lung ale utilizării EIP adecvate
pot fi creșterea încrederii salariaților în organizație,
reducerea numărului de evenimente care ar putea
avea drept cauză echipamente de protecție neconforme,
încrederea acționarilor și a celorlalte părți interesate.
Autoritățile ar putea fi parte a unor module de instruire și
informare tip workshop, în care pot fi evidențiate calitățile
echipamentelor de protecție, a modului de achiziționare,
folosire și întreținere.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT QHSE
Utilizarea echipamentelor adecvate elimină clar
posibilitatea unui accident de muncă sau a unei
îmbolnăviri profesionale. Un angajat sănătos este un
angajat fericit, iar asta nu poate aduce altceva înafară
de beneficii, aici referindu-ne la calitatea și cantitatea
activității prestate de acesta. Echipamentele de protecție sunt
acordate în urma unei evaluări de risc. Cum bine știți, toți
oamenii sunt diferiți și se pot observa anumite diferențe,
inclusiv într-o activitate identică pe care aceștia o desfășoară.
Cred că s-ar putea reglementa strict necesitatea utilizării
echipamentelor de protecție în diferite domenii de activitate.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE
- EXPLEO ROMÂNIA
Q&A
În primul rând, un echipament adecvat, dă și un nivel
de securitate ridicat. În al doilea rând, este foarte
important confortul lucrătorului în utilizare: dacă
lucrătorul se simte bine, va accepta mai ușor
echipamentul, iar calitatea activității sau produsului
va fi mai mare. Nu în ultimul rând, un echipament
adecvat, în cele mai multe cazuri, are și o fiabilitate și rezistență
ridicate în timp, ceea ce pe termen lung înseamnă costuri mai
mici. Trebuie să avem grijă cu aceste reglementări stricte. Cred
că în momentul de față avem o legislație europeană suficient
de bună pentru a reglementa piața echipamentelor de protecție.
O reglementare prea strictă, într-o industrie atât de variată și
în continuă schimbare, duce automat și la o limitare a
posibilităților, sortimentelor și așa mai departe.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Beneficiile pe termen lung sunt, în primul rând, cele
legate de reducerea riscurilor de accidentare prin
folosirea de echipamente adecvate, de creșterea
productivității muncii, de creșterea confortului
salariaților și reducere a efortului fizic etc. Având exemplul
sucursalelor din Germania și Belgia, și studiind legislația din
aceste țări, consider că se pot face mult mai multe în ceea ce
privește reglementarea EIP, respectiv a echipamentelor
colective de protecție. Un singur exemplu: montarea,
demontarea și mentenanța schelelor, în Germania și Belgia, se
face doar de către firme specializate, constructorii nu dețin
schele, ei închiriază aceste schele de la aceste firme specializate,
care răspund în fața legii de montarea corespunzătoare, de
ancorarea lor, de completitudinea lor, de verificările periodice
- lunare și de demontarea lor în siguranță. În România, din
păcate, angajatorul - constructorul face aceste lucruri, atât prin
achiziționarea sau închirierea unor schele, ce de multe ori sunt
incomplete și nu au schema de montare - demontare, cu salariați
instruiti insuficient etc.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Implementarea de proceduri operaționale corect
întocmite și echiparea cu cele mai noi device-uri duc
la eficientizarea procesului și scăderea numărului de
boli profesionale.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
Beneficiile pe termen lung?! Angajatul ajunge la pensie
sănătos și întreg. Cei mai în măsură să stabilească
echipamentele de protecție necesare sunt chiar
angajatorii. Ei cunosc cel mai bine riscurile la care sunt
expuși angajații, rezultate din efectuarea unor evaluări de
risc corecte.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Romania
Cel mai eficient mod de a gestiona riscurile este
acela de a le elimina. Când nu le putem elimina,
trebuie să folosim mijloace prin care să le controlăm,
iar echipamentul de protecţie este unul dintre ele.
În primul rând, echipamentul trebuie să fie adecvat
riscului identificat. Degeaba oferim doar cască şi
ochelari de protecţie acolo unde riscul este cu totul altul. În
acelaşi timp, echipamentul trebuie să fie adecvat mediului
de lucru, să fie utilizabil şi să nu încurce mai mult angajaţii.
Echipamentul de protecţie este, de cele mai multe ori, soluţia
cea mai simplă şi probabil cea mai ieftină pentru a preveni
accidentele, dar trebuie să se aibă întotdeauna în vedere cât
de adecvat este pentru sarcinile de lucru şi riscurile
identificate.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Beneficiul pe termen lung al utilizării echipamentului
de protecție adecvat este reducerea riscului de
îmbolnăvire profesională. Da, consider că o
reglementare mai strictă a acestor norme duce la
obținerea, în timp, a unor rezultate pozitive.
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
Echipamentul de protecție elimină accidentul. Cauza
și incidentul rămân. Echipamentul este un sistem
mai mult reactiv decât proactiv. Ar trebui să luăm
măsuri astfel încât să diminuăm riscurile și atunci
echipamentul ar avea o conotație mai înclinată spre
prevenție. Reglementarea mai strictă nu este o soluție.
Reglementarea cât mai corectă și realizată în urma
conlucrării specialiștilor, atât din partea autorităților, cât și
din partea operatorilor economici, va avea întotdeauna
rezultate mai bune.
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
Niciun echipament de protecție nu va fi acceptat cu
ușurință de către lucrători. Primul feed-back va fi
rezistența la schimbare, în cazul de față, invocându-
se ergonomia: „mă jenează”, „mă încurcă”, „lucrez mai
rapid fără el” sau „mai degrabă mă accidentez dacă îl
folosesc”. Beneficiul principal, pe termen mediu și lung, al
utilizării echipamentelor de protecție, îl reprezintă
schimbarea culturii: lucrătorii vor observa că echipamentele
de protecție chiar îi protejează. Autoritățile nu trebuie
implicate mai mult în reglementarea normelor privind
echipamentele de protecție, sunt destule organisme/entități
independente care au ca obiect de activitate acest domeniu
vast.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
115
 Romania
Consider că normele și regulamentele din domeniu trebuie
să fie mult mai specifice pentru fiecare sistem HSE. Astfel,
echipamentele utilizate trebuie proiectate, din start, cu
protecții adecvate pentru eliminarea riscurilor. EIP
trebuie utilizat numai după ce se face o evaluare temeinică
a condițiilor de muncă și să nu uităm că un echipament de
protecție este ultima barieră în calea apariției unor accidente de
muncă.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
Echipamentele adecvate, pe lângă o siguranță mai mare
în exploatare, deci o siguranță mai mare pentru utilizator,
sunt cu mult mai eficiente îmbunătățind atât
productivitatea, cât și nivelul de risc al postului. Directivele
Europene, împreună cu normele metodologice naționale,
reglementează foarte clar echipamentele de protecție. Autoritățile
implementează directive europene și sunt convinsă că în cazul
schimbării uneia sau a mai multor directive europene, România,
împreună cu celelalte state membre, vor iniția transpunerea în
legislația națională.
CĂTĂLINA BALAȘ - PROGRESSIO MINERVA
Protejarea angajaților, un mediu sigur, sănătos. Da, sunt
de părere ca autoritățile ar trebui implicate mai mult în
reglementarea mai strictă a normelor.
EMILIA PĂTRUȚI - ROMAQUA GROUP
Purtarea în mod corect și constant a echipamentelor de
protecție adecvate reduce riscul de accidente de muncă.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Nu este necesară implicarea autorităților în acest domeniu,
care este bine reglementat și care, în ierarhia
implementării măsurilor de prevenție, este poziționat
pe ultimele locuri. De cele mai multe ori, echipamentul
individual de protecție are rolul de a diminua din consecințele
producerii unui eveniment și nu de a evita sau preveni desfășurarea
unui astfel de eveniment. În direcțiile de evitare și prevenire,
consider utilă o intervenție din partea autorităților pentru a
realiza împreună tranziția de la reacție la prevenție.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA
Utilizarea unor echipamentele performante este, clar, cea
mai bună variantă. Chiar dacă uneori prețul acestora
este mai mare, pe termen lung se vor dovedi cele mai
potrivite. Autoritățile pot interveni în sensul că se pot
asigura ca doar echipamentele de calitate care oferă o protecție
maximă să ajungă pe piață.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
116
Q&A
Echipamentele de muncă sau echipamentele
individuale de protecție, utilizate în cadrul
companiei, în concordanță cu cerințele legislative,
au un rol foarte important în derularea cu succes a
activității. De aceea, calitatea primează, în toate
acțiunile companiei, inclusiv în cele legate de
achiziționarea sau mentenanța echipamentelor. Consider că
o mai bună supervizare, în partea legislativă, a calității
produselor furnizorilor de echipamente, ar fi binevenită.
IOANA URSAN - SYMMETRICA
O mai bună punere în aplicare a legislației din
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în
sectoarele cu nivel ridicat de risc. Scăderea numărului
de accidente și creșterea randamentului lucrătorilor,
utilizând echipamente de ultimă generație. Da, realizarea
de încercări de laborator specifice echipamentelor individuale
de protecţie, inclusiv semifabricate şi materiale utilizate la
fabricarea acestora de către unități acreditate de Ministerul
Muncii. Conștientizarea importanței măsurilor de prevenire.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
Utilizând echipamentele de lucru adecvate, salariații
lucrează în condiții de sănătate și securitate
corespunzătoare, iar performanțele la locul de muncă
sunt cele așteptate, cu minimul de evenimente.
Reglementarea normelor în ceea ce privește echipamentele
de protecție este o problemă importantă și aici ar trebui să
se țină seama de specificul fiecărei industrii, activități, de
țara respectivă. Sunt multe cazuri în care un anumit
echipament trebuie purtat sau folosit chiar dacă acest lucru
nu mai este necesar, ca urmare a modificării condițiilor de
muncă prin schimbarea tehnologiei.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
Reducerea numărului de zile care implică incapacitate
temporară de muncă. Da, ar fi de dorit să existe o
colaborare mai strânsă.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
Principalele riscuri în industria de telecomunicații
sunt generate de lucrul la înălțime, conducerea auto,
electricitate, precum și de lucrul pe spații publice.
Spre exemplu, în cazul lucrărilor la înălțime sau a
lucrului în vecinătatea instalațiilor electrice, echipamentele
de protecție nu ne ajută doar să ne întoarcem sănătoși acasă,
având un rol decisiv în viața fiecăruia dintre noi. În schimb,
atunci când echipamentele sunt neadecvate sau insuficient
evaluate față de sarcina de muncă, pericolele devin foarte
mari. Din păcate, acestea sunt insuficient conștientizate de
către lucrătorii din această industrie, iar gradul de aplicare
este de foarte multe ori precar.
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
EXPERTS PLATFORM
IMPLEMENTAREA ECONOMIEI
CIRCULARE ȘI EXEMPLE DE
APLICABILITATE ÎN INDUSTRIA DE OȚEL
D
e ani buni, în cercurile decizionale europene
și mondiale se vehiculează conceptul
economiei circulare, adică al economiei care
produce zero deșeuri.
Astfel, trebuie să renunțăm la modelele
economice liniare existente, adică la acele
modele de „a lua - a face - a consuma - a
arunca” și să adoptăm modele noi, pentru
o gestionare sustenabilă. Modelul liniar
MAGDALENA încurajează programarea uzurii, adică de
POPESCU concepere a unui produs cu o durată limitată
DIRECTOR DE de viață, pentru a încuraja consumatorii să
CALITATE, MEDIU cumpere unul nou. Parlamentul European
a solicitat măsuri de combatere a acestei
ȘI SISTEM DE
practici, dezvoltând un plan de acțiune
MANAGEMENT
al economiei circulare, plan adoptat în
INTEGRAT (CALITATE,
decembrie 2015.
MEDIU ȘI OHSAS)
Economia circulară este un model de
TMK ARTROM
producție și consum care implică partajarea,
reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea
materialelor și produselor existente cât mai
mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al
produselor este extins. În practică, aceasta
implică reducerea la minimum a deșeurilor.
Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale
de viață, materialele din care este făcut sunt
păstrate în cadrul economiei de câte ori este
posibil. Acestea pot fi folosite din nou și din
Romania
nou, creând astfel o valoare suplimentară.
Raportul Comisiei la Parlamentul European, la
Comitetele Regionale, la Comitetele Economice
Europene și la Comitetele Sociale Europene
emis în 04.03.2019, arată că în procesul de
tranziție către economia circulară au apărut
noi locuri de muncă în UE. Astfel, evaluarea
făcută pentru ultimii ani, arată că sectoarele
relevante, legate de economia circulară, au
angajat mai mult de cinci milioane de lucrători.
Au fost create, astfel, noi locuri de muncă legate
de piața materiilor prime secundare.
PROIECTAREA CIRCULARĂ ȘI
PROCESUL DE PRODUCȚIE
Așa cum spuneam, economia circulară
înseamnă proiectarea, încă de la început, a
unor produse sustenabile, astfel încât să se
asigure circularitatea produsului.
Implementarea planului de proiectare,
împreună cu obiectivele de eficiență energetică,
sunt reguli și cerințe care se referă la
disponibilitatea pieselor de schimb, ușurința
de a fi reparat un produs și posibilitatea
reutilizării acestuia. Produsele nou proiectate
trebuie evaluate pentru măsurarea
durabilității, reutilizării, reparării, reciclării.
În contextul materiilor prime critice,
proiectarea produselor noi implică, deci,
minimalizarea resurselor reutilizate,
recuperabilitate și reciclabilitate.
Conceptul de circularitate înseamnă și
adaptarea continuă a proceselor industriale.
Comisia a introdus aspecte de circularitate
(consum de energie, utilizarea materialelor,
prevenirea deșeurilor, reciclare, reducerea
substanțelor chimice periculoase). Toate aceste
aspecte sunt descrise în documentele BREFs
(Best Available Technique) și în Directiva de
Emisii Industriale, fiind considerate standarde
de referință. Adițional, sunt încurajate
auditurile de management de mediu și
schemele de audit de mediu (EMAS), deoarece
pot evalua și confirma/infirma îmbunătățirea
performanțelor organizațiilor în ceea ce
privește mediul.
117
 Romania
Economia circulară în industria
oțelului implică producerea oțelului,
reutilizarea, refabricarea și reciclarea
acestuia. Oțelul poate fi găsit oriunde
în viața noastră fiind inima unui
viitor sustenabil, parte integrantă din
economia circulară. El nu se consumă
niciodată, însă este mereu într-o
continuă transformare.
Deși, inițial, fluxurile tehnologice
implicau utilizarea unor surse
importante de materii prime, în
ultimele decenii s-au dezvoltat
tehnologii care utilizează mai mult
material reciclat și mai puține materii
prime, scăzând astfel presiunea pe
resursele naturale.
Unul dintre beneficiile oțelului
este că el poate fi proiectat astfel
încât să aibă o anumită durabilitate,
rezistență, aplicațiile lui putând stabili
și o anumită durabilitate și ciclu de
viață. Utilizarea unor oțeluri cu
caracteristici mecanice ridicate (de
exemplu în industria auto), fac posibilă
o proiectare a vehiculelor cu o greutate
mai mică, optimizând securitatea
acestora și reducând gazele cu efect
de seră. În industria de construcții,
oțelul este folosit cu succes (zgârie
nori, clădiri înalte) prin utilizarea
materialelor de oțel rezistente.
Costul de transport al pieselor de
oțel scade odată cu îmbunătățirea
caracteristicilor oțelului și proiectarea
acestor componente în variante
mai ușoare. Proiectarea diverselor
componente cu oțeluri noi, de calitate
superioară, furnizează oportunități
pentru un spațiu mai ergonomic și un
design mai frumos.
TMK Reșița produce oțeluri cu
caraceristici mecanice superioare,
adaptate noilor cerințe din indutria
de automobile, din industria de
construcții, utilizări pentru platfomele
marine sau petroliere.
INFORMAREA CONSUMATORILOR
Tranziția la economia circulară implică
un angajament activ al cetățenilor în
schimbarea obiceiurilor de consum.
Consumatorii trebuie să facă alegeri
bazate pe informații corecte, iar
companiile trebuie să opteze pentru
furnizori și subfurnizori ale căror
produse sunt ecologice, fluxul
tehnologic este unul cât mai curat și
durabilitatea acestora este mare. Peste
118
300 companii din 27 de țări și diferite
sectoare au lucrat mai mult de cinci
ani pentru a testa ceea ce se consideră
a fi cea mai bună practică în evaluarea
ciclului de viață al unor produse (Life
Cicle Assesment).
Consumatorii trebuie să fie informați
despre ciclul de viață, durabilitatea și
reparabilitatea unui produs ca să decidă
în contextul achiziționării acestuia.
Pentru protejarea consumatorilor față
de defectele produselor achiziționate,
există propuneri legislative privind
contractele pe bunuri în ceea ce
privește perioada de garanție, astfel
încât consumatorul să poată să își
folosească drepturile legale de garanție.
Produsele de oțel sunt niște
produse sigure, fără efecte adverse
asupra organismului uman sau
asupra mediului. Ele sunt libere de
radioactivitate, prin verificările
speciale care se efectuează în fabricile
siderurgice.
TRANSFORMAREA
DEȘEULUI ÎN RESURSE
Un sistem eficient de management
al deșeurilor este esențial într-o
economie circulară. Pentru
consolidarea modelului european
de management al deșeurilor și
modernizarea acestuia a fost revizuită
legilslația de deșeuri care a intrat
în vigoare în iulie 2018. Aceasta
include rate de reciclare ambițioase și
introducerea noțiunii de subprodus.
Sectorul industriei de oțel european
a sprijinit implementarea pachetului
de legislație privind economia
circulară și a propus introducerea de
noi definiții care clarifică natura/
valoarea diverselor operații efectuate
pe ierarhia deșeurilor. În particular
o clarificare a „procesului final de
reciclare” și dezvoltarea criteriilor
de sub-produs sunt două elemente
esențiale, pe care s-a construit de fapt
baza legală a Economiei Circulare.
Oțelul contribuie cu succes la țintele
economiei circulare, fiind reciclabil
în procent de 100%, fără a-și pierde
calitățile sau a și le degrada atunci
când se folosește fier vechi în procesul
metalurgic.
Cuptorul electric folosit pentru
producerea oțelului poate fi încărcat
100% cu fier vechi, asigurând o
reciclare totală a deșeului de fier.
EXPERTS PLATFORM
Peste 30% din oțelul care se produce
în lume este oțel produs în cuptoare
electrice care utilizează fier vechi. Prin
adoptarea unor tehnologii moderne, în
industria de oțel, s-a redus consumul
de energie și implicit emisiile de CO2.
Spre exemplificare, prin reciclarea
fierului vechi în cuptoare electrice,
pentru fiecare tonă de oțel avem emisii
de CO2 de 70-100 kg, în timp ce la
obținerea aceleiași tone, plecând de la
minereul de fier, emisiile pot depăși
1800 kg, adică de peste 20 de ori mai
mult.
Având în vedere nevoia de a reduce
materiile prime, dar și deșeurile
generate, producătorii de oțel au
devenit mult mai eficienți, găsind
soluții pentru materialele secundare
care rezultă în urma procesului
tehnologic. Industria de oțel face
eforturi semnificative să găsească noi
piețe de desfacere pentru produsele
secundare generate: zgura, gazele de
proces, praful de la oțelărie, țunder.
ZGURA, unul din importantele
materii prime secundare rezultate în
procesul de producere a oțelului, după
o procesare minuțioasă și selectivă,
generează subproduși care pot fi
utilizați cu succes în:
industria cimentului - conform
„Asociației Producătorilor de Ciment”,
cimentul de tip Portland a fost înlocuit
cu succes cu cimentul obținut din
zgură și acest lucru duce la o scădere
importantă a conținutului de co2 emis,
cu condiția unei deferitizări avansate
a zgurei utilizate în rețeta producerii
cimentului.
industria de construcții - în special
a construcțiilor de drumuri (stratul de
bază, stratul de subbază, amenajarea
pistelor de aerodrom, amenajarea
râurilor, orice tip de terasament), ca
material pentru consolidare.
agricultură - zgura este folosită
drept îngrășământ mineral la
fertilizarea solului, amendamente
pentru ameliorarea solurilor acide.
Utilizarea ei aduce beneficii adiționale,
nu numai la reducerea consumului de
energie dar și prin scăderea impactului
la negativ al exploatărilor asupra
biodivesității mediului.
ȚUNDERUL (ZUNDER), rezultat tot
în cursul procesului tehnologic sub
formă de oxid de fier, conține o sursă
minimă de impurități. El poate fi
EXPERTS PLATFORM
folosit în rețeta de încărcare a fabricilor
de aglomerare pentru fluxurile
tehnologice de producere a fontei. O
mică parte din țunder este utilizat și in
industria cimentului și a clinkerului. În
unele fabrici din lume, deșeul de țunder
este transformat în pulbere de fier,
prin folosirea ca mediu reducător a CO
și a H2 și reintroducerea în procesul
de metalurgie a pulberilor sau în
încărcătura cuptorului electric.
PRAFUL DE LA OȚELĂRIE, rezultat
în urma tehnicilor de curățire/
despăfuire a gazelor arse rezultate din
proces, cu procentaj ZnO ≥ 20% poate
fi utilizat în procesul de obținere a
Zincului.
Așa cum se observă, industria
siderurgică este una la care principiile
economiei circulare se aplică deja cu
succes.
CERINȚELE MINIME PENTRU
EXTINDEREA RESPONSABILITĂȚII
PRODUCATORULUI ÎN
PRIVINȚA DEȘEURILOR
Economia circulară se referă la
prevenția generării deșeurilor, în
special, dar și la măsuri de management
al deșeurilor incluzând deșeurile
rezultate în industria marină, deșeuri
alimentare și produse care conțin
materii prime critice. Managementul
deșeurilor se pare că este cheia
obținerii unei economii circulare.
Odată cu implementarea economiei
circulare, operatorii de deșeuri au
beneficiat de o claritate mai mare
în ce privește codurile de deșeuri și
identificarea mai ușoară a acestora.
S-a îmbunătățit, de asemenea,
regulamentul privind transportul
deșeurilor naturale.
Deși Directiva cadru Deșeuri a fost
transpusă în anul 2011 prin Legea
nr. 211, în continuare, atingerea
obiectivelor rămâne o provocare
pentru România:
minim 50%, pregătirea pentru
reutilizare și reciclare a deșeurilor
de hârtie, metal, plastic și sticlă
(provenind din gospodării și eventual
din alte fluxuri de deșeuri similare
deșeurilor menajere), până în anul
2020;
70% pregătirea pentru reutilizare,
reciclare şi alte operaţiuni de
valorificare materială pentru deşeurile
nepericuloase provenite din activităţi
de construcţie şi demolări, până în anul
2020 minimum.
ÎNCHIDEREA BUCLEI PRIVIND
MATERIALELE RECUPERATE
Prin pachetul de legi privind economia
circulară se dorește a se reduce
barierele privind circulația produselor
sustenabile. Se vor include limitări
noi pentru substanțele periculoase sau
materiile prime periculoase în vederea
scăderii riscului de a apărea substanțe
cu nivel înalt de toxicitate ca în ciclul
de materiale.
Sistemul informatic privind
materiile prime „The Raw Material
Information System” lansat în anul
2017, identifică nevoia de informații în
industriile strategice focalizându-se pe
monitorizarea și reciclarea materialelor
relevante și disponibilitatea acestor
Romania
date în sectoarele cheie.
Focalizarea pe utilizarea materialelor
secundare reprezintă unul din planurile
de acțiune ale economiei circulare.
Acestea sunt provocările cu care
se confruntă operatorii. Economia
circulară dorește să devină un
adevărat suport pentru îmbunătățirea
trasabilității substanțelor și a fluxului
de informații, să se îmbunătățească și
să se armonizeze printr-o recunoaștere
mutuală a criteriilor de sfârșit al
deșeului „end of waste”.
De menționat că este important să se
cunoască dacă în compoziția unui deșeu
există substanțe periculoase, deoarece
acesta este un criteriu important în
recuperarea deșeului în sine. Agenția
Europeană a chimicalelor, ECHA,
a dezvoltat o bază de date pentru a
obține informații și a îmbunătăți
cunoștiințele despre substanțele
din produs. Adițional, platforma
europeană „Information for Recyclers”
colectează și transmite informații
despre pregătirea pentru reutilizare și
tratamentul noilor echipamente puse
pentru prima oară pe piața UE.
În economia circulară, un loc strategic
îl are plasticul. Sunt stabilite obiective
cuantificabile, astfel, în viitor, tot
plasticul pus pe piața UE trebuie să
fie reutilizabil sau reciclabil. Țintele
de reciclare ale plasticului, până în
2030 sunt stabilite la 55%, obligația
de colectare separată a plasticului și
extinderea schemei de responsabilitate
a producătorului (EPR).
Comisia Europeană vrea să se asigure
că dezvoltarea și utilizarea plasticului,
în lumina economiei circulare, nu
compromite sănătatea alimentelor și,
deci, consumatorul. Deja se stabilesc
măsuri privind scăderea consumului de
mâncare puse în containere de plastic,
reducerea ambalajelor de plastic.
Pentru accelerarea tranziției la
economia circulară este necesar ca în
următorii ani să investim în inovație
și să fie stimulate investițiile prin
acordarea de fonduri pentru proiecte
economice care susțin astfel de
activități.
Fiecare sector de activitate are datoria
să aplice, cât mai rapid, regulile
economiei circulare, să se implice în
găsirea de soluții viabile de gestionare
a deșeurilor, pentru a avea o planetă
curată și verde.
119
 PREVENIREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

SAFETY TRIGGER SCORE &

QUICK RISK PREDICTION

E valuarea riscurilor asociate unei

activități este un proces laborios și
reprezintă o cerință obligatorie atât
tehnologice. Din punct de vedere al
conștientizării pericolelor la care se
expun angajații, implicarea într-un
muncă înconjurător se realizează
în momentul în care frecvent
(zilnic, săptămânal) se fac anumite
din punct de vedere al legislației astfel de proces reprezintă foarte acțiuni cu rol de recunoaștere
românești cât și internă, specifică puțin. Evaluările de risc rămân un și conștientizare a angajatului
standardelor marilor companii factor important, un document în legătură cu factorii potențiali
multinaționale. Procesul de evaluare cuprinzător al identificării periculoși. Lucrătorul trebuie
riscuri implică o etapă de pregătire pericolelor și evaluării gravității să răspundă repede și simplu la
și de documentare, precum și de unor potențiale răniri, în continuă câteva întrebări de bază, înainte
NICOLETA pregătire a unei echipe mixte, care să completare, dar care nu sunt ușor de a desfășura o activitate, cum
RADUCANU cuprindă atât specialiști în evaluarea de reținut de fiecare angajat în ar fi: ”Ce fac acum? Cum voi face
EHS COUNTRY riscurilor dar și personalul de parte, tocmai datorită complexității. această operație? Este ceva ce mă
MANAGER execuție, care este direct implicat în Pentru o creștere a conștientizării poate împiedica să îmi desfășor
BRITISH activitatea ce face subiectul evaluării. este nevoie de o implicare mai activitatea? Ce mi se poate întâmpla?
AMERICAN Ne ajută sau nu acest proces de frecventă in acțiuni pe cont propriu, Fac corect? Îmi trebuie ceva să mă
TOBACCO evaluare? Sigur! Doar că acest proces de identificare a pericolelor simple, protejez că să nu mă rănesc?”.
ROMANIA se întâmplă cu o frecvența scăzută care să conducă la unele reflexe de În acest sens, în cadrul companiei
– anual sau, poate, mai des (două - bază în recunoașterea acestora și s-au aplicat două metode de bază
trei ori an) dacă apar schimbări prevenția incidentelor potențiale. în identificarea pericolelor și
neprevăzute: accident de muncă, O înțelegere mai profundă și mai conștientizarea angajaților privind
modificări de proces, schimbări facilă a pericolelor din mediul de potențiale consecințe: STS – Safety
Trigger Score și QRP – Quick
Risk Prediction, cu rol proactiv
SISTEM DE EVALUARE EHS PE SCHIMB SAFETY TRIGGER SCORE
5 SAU MAI MIC în prevenirea accidentelor de
DATA: MAȘINA: PUNCTE SCH.1 SCH.2
(RISC SCĂZUT)
;; Acțiuni corective
muncă. Ambele metode de lucru
implementate
;; Adaugă acțiuni
acționează după principiul: STOP -
1. Observă dacă sunt apărători lipsă sau defecte. 0 sau 9
Oprește mașina și remediază. Dacă nu se poate remedia pe specifice zonei GÂNDEȘTE - ACȚIONEAZĂ ca
loc, încercuiește zona și plasează elemente de avertizare.
parte de prevenție înaintea
2. Pornirea după proiect sau modificarea mașinii
fără instruirea prealabilă a personalului.
0 sau 9 desfășurării unei activități.
ÎNTRE 6 ȘI 8
Oprește mașina și instruiește personalul. (RISC MEDIU) Aceste metode permit o
;; Completează
3. Echipa nu este completă conform planului de 0 sau 6 pașii din secțiunea radiografiere rapidă, la un nivel nu
producție (2.5x2 module), operator cu vechime ‹ 12 precedentă
săptămâni, operator care nu cunoaște tehnologia. ;; Informează Team foarte complex și fără o pregătire
Remediază situația alocând personalul conform structurii,
cu experiența și pregătire pentru tehnologia respectivă.
Leader și cere resurse
pentru eliminarea
prealabilă elaborată (comparativ
riscului cu evaluarea riscurilor asociate
4. Sunt în derulare activități noi pentru care operatorii nu 0 sau 6 ;; Adaugă acțiuni
au fost instruiți în prealabil (teste, vizite, audituri, etc). specifice zonei unei activități), dar care au efect
Remediază solicitând detalii suplimentare.
imediat prin crearea unei imaginii
5. Exista contractori care desfășoară activități în perimetru. 0 sau 3
9 SAU MAI MARE
de ansamblu a mediul de muncă și
Verifică existența permiselor de lucru,
solicită detalii despre activități. (RISC RIDICAT)
;; Completează
a gravității unor potențiale răniri
6. Mediu de lucru (zgomot, temperatură, umiditate în exces, 0 sau 2
pașii din secțiunea în cazul desfășurării unei anumite
precedentă
praf, toate în exces). ;; Restricționează operații de operare/mentenanță pe o
Remediază informând departamentele suport. accesul în zona cu risc
;; Evaluează durată relativ scurtă de timp (8-12h).
7. Operatorul este sub influența unui eveniment personal
deosebit (stare medicală, restricții lucru, situație familială).
0 sau 3 cunoștințele
personalului pentru
În momentul în care sunt aplicate
Informează Team Leader. eliminarea riscului în mod corect și frecvent, ele își
;; Comunică riscul
8. S-au semnalat evenimente Near Miss/ 0 sau 2 către Line Lead demonstrează eficiența prin faptul
Prim Ajutor pe schimbul anterior ;; Evaluează și
Evaluează riscul, remediază luând măsuri ajustează planul că angajatul conștientizează nivelul
pentru eliminarea
pentru prevenire dacă este cazul.
riscului de risc din mediul de muncă și își ia
Total Puncte ;; Adaugă
acțiuni corective
măsurile de prevenire adecvate.
Nivel de Risc pe schimb (Ridicat/Mediu/Scăzut)
specifice zonei STS – SAFETY TRIGGER SCORE

120
– realizează scanarea pericolelor din mediul de lucru Deși pot părea similare la prima vedere, nu trebuie să confundăm cele
prin răspunsuri scurte date unor întrebări ce țin cont de două metode de lucru STS & QRP cu procesul de evaluare de risc, din mai
anumiți factori variabili, specifici unei echipe de lucru, care multe puncte de vedere:
desfășoară o activitate de producție într-un anumit loc și STS și QRP sunt punctuale, se refere strict la o parte a activităților de
pe o perioada limitată de timp. Frecvența de aplicare este producție zilnice, surprind pericole specifice;
zilnică și acest lucru ajută la crearea unui mecanism de lucru. personalul care aplică QRP și STS trebuie să aibă un minim de
Acest chestionar se completează la începutul schimbului, de cunoștințe și nu neapărat o calificare de evaluator de riscuri;
către șeful de echipă și cuprinde întrebări referitoare la: întrebările din chestionarul STS sunt limitate numeric și se
numărul oamenilor din echipă; concentrează pe anumite condiții, specifice ariei de producție, care pot
probleme personale ale angajaților; conduce la incidente de muncă (pot varia ca și conținut și se pot adapta la
schimbări punctuale în mediul de lucru (luminozitate, condițiile de lucru);
zgomot de scurtă durată, praf etc.); nivelul de risc înregistrat în STS este punctual și reflectă situația
modificări punctuale ale sistemelor de protecție în urmă echipei la un moment dat – se poate schimba de la tură la tură, de la noapte
posibilelor acțiuni de mentenanță corectivă/ preventivă; la zi, de mai multe ori pe durata unui schimb dacă apar schimbări majore;
prezența unor noi angajați fără experiență practică în măsurile de prevenire stabilite au timp minim de implementare
echipa de operare; pentru a fi eficiente;
prezența unor terți în zona de lucru care desfășoară scorul STS poate varia de la echipament la echipament, de la tură la
punctual anumite lucrări (contractori); tură, de la zi la noapte, în funcție de condițiile de lucru;
incidente minore care au avut loc pe schimbul anterior QRP și STS surprind activității de moment, de scurtă durată, având
etc. rol de conștientizare în timp ce evaluarea de riscuri este un proces
Răspunsurile punctuale specifice care surprind situația complex, laborios, ce cuprinde nivelul de risc per ansamblu al tuturor
la un loc de muncă într-un anume moment, se evaluează operațiilor asociate unei activități de producții specifice, considerând și
după un anumit scor de către șeful echipei de lucru. Astfel, înregistrări ulterioare, incidente petrecute, alte condiții care coroborate,
se realizează nivelul de risc la un moment dat, într-un influențează nivelul de risc prin probabalitate de apariței sau gravitatea
anume loc de muncă și pentru o anumită echipă și pentru incidentului.
un anumit schimb, în ansamblu. Scorul, care poate fi scăzut Aceste metode fac parte din categoria metodelor de prevenire și rolul
- verde, mediu - galben sau ridicat - roșu, permite șefului de personalului calificat pe siguranță și securitate în muncă este de a găsi și
echipă să ia măsuri preventive punctuale, pentru remedierea a aplica într-un mod cât mai facil si mai eficient astfel de metode de lucru
pe termen scurt, având ca scop prevenirea accidentelor. pentru a preveni apariția incidentelor nedorite.
Dacă condițiile de lucru se modifică pe durata schimbului,
datorită unor schimbări majore, STS se poate repeta, și,
în consecință, se pot lua alte măsuri de prevenire adecvate
situației de moment.
QRP – QUICK RISK PREDICTION realizează scanarea
pericolelor din mediul de lucru, de regulă, când se
întâmplă activități care nu au un proces foarte bine definit
de execuție–mentenanță corectivă a echipamentelor,
deteriorări bruște, neprevăzute. Acestă evaluare
rapidă a riscurilor se realizează de către echipa de
tehnicieni care execută lucrarea de mentenanță, înaintea
începerii ei și cuprinde trei etape: gândește și identifică
pericol; identifică echipamentul de protecție adecvat și
atrage atenția asupra altor posibile situații periculoase în
timpul desfășurării activității; acționează în siguranță.
Timpul de acțiune pentru completarea formularului
reprezintă aproximativ 10 – 15 min, perioadă în care
executanții lucrării parcurg etapele de execuție și evaluează
potențialele pericole pe care le presupune activitatea
în cauză și care ar fi cele mai adecvate măsuri pentru a
preveni incidentele, elemente extrem de necesare pentru o
activitate non rutină. Elementele pe care le poate surprinde
în timpul completării chestionarului pot constitui date de
intrare pentru completarea procedurilor / instrucțiunilor
de lucru sau pentru procesul de evaluare riscuri associate
activităților.

121
 Romania Q&A

Q&A
Care considerați că sunt cele mai
periculoase sintagme și abordări în
domeniul sănătății și securității în muncă?

Ca de obicei, extremele sunt cele care trebuie „Merge și așa” și „Nouă nu ni se poate întâmpla” cred că
eliminate și anume: fenomenul “Dorel” și cel al sunt „lideri de piață” la acest capitol. Am văzut improvizații
“meseriașului” căruia nu i s-a întâmplat nimic sau lipsa unui echipament de protecție, frecvent, în jurul
până acum și crede că această stare de fapt se va meu, în ultima vreme, mai ales că provin dintr-un oraș
păstra mereu de la sine. unde sunt extrem de multe șantiere la tot pasul... este un
laborator ambulant de „așa nu” în unele cazuri, din păcate.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Lasă că merge și așa” și „Mie nu mi se întâmplă
pentru că sunt mereu atent”.
Consider că trebuie să tratăm cu mare atenție
MIHAI AUREL HORJEA aplicabilitatea unor norme, respectiv reguli, în ceea ce
privește sănătatea și securitatea în muncă. Partea de SSM
- BA GLASS ROMÂNIA
trebuie abordată cu grijă și transmisă către angajați într-o
așa manieră încât să nu fie percepută ca o îngrădire a unor
drepturi.
Cea mai periculoasă sintagmă/abordare în
domeniul SSM, este aceea în care departamentul ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
intern SSM/lucrătorii desemnați sunt
considerați a fi cei direct răspunzători de
producerea accidentelor și singura lor responsabilitate
este să aibă grijă de toți, ceilalți nefiind în niciun fel Cea mai periculoasă abordare consider că este abordarea
implicați. reactivă, deoarece toate măsurile se iau doar după ce
evenimentul a avut loc, în loc să gândim proactiv, pentru
a elimina riscurile înainte ca un eveniment sa aibă loc.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON

„Nu e treaba mea!”, „Merge și asa!”, „Lasă că facem

altă dată!”. „Lasă că merge și așa” sau „hai că nu ni se întâmplă
nouă”.
SORIN BURCIU -
BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ CARMEN NISTOR - CONCELEX

Împovărarea oamenilor din producție cu prea
multe activități, fără ca ei să mai aibă timp să
pună accent și pe aspectele de mediu, sănătate
și securitate în muncă.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Angajații cu experință ridicată tind să neglijeze
riscurile lucrărilor, cu efect, risc de accidentare mărit și
un exemplu de neurmat pentru ceilalți colegi.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI

122
Q&A
Poate una dintre abordările periculoase referitoare
la securitatea și sănătatea în muncă este dată de
rutina întâlnită în cazul lucrătorilor mai „vechi”,
cu experiență. Sintagme precum: „las’ că nu mi
se întâmplă tocmai mie”, „am făcut această
operațiune de multe ori și nu s-a întâmplat nimic”
sunt deosebit de periculoase și pun în pericol securitatea
acestor lucrători. De asemenea, aceste abordări pot fi
periculoase și pentru lucrătorii mai tineri care pot prelua
aceste practici „rele” de la cei cu vechime mai mare.
ANCA GOLGOJAN - CIECH
SODA ROMÂNIA (CSR)
Din punctul meu de vedere, o comunicare onestă
cu angajații, deschiderea pe care managementul
organizației e recomandat să o aibă, pentru a
construi o cultură organizațională pro-securitate
și zero accidente, conduc la un echilibru intern și vor
crește încrederea angajaților și siguranța la locul de
muncă. Utilizarea în desele comunicări interne a
sintagmei „trebuie să facem așa” este foarte greșită pentru
că impune ceva care poate nu a fost acceptat unanim, la
nivelul grupului sau chiar al individului. De asemenea
„zero incidents” de multe ori este confundat cu „zero
accidents” și asta pentru că nu se înțelege foarte bine
diferența. Ce este important, pentru a crea o cultură
sănătoasă, care să tindă spre o calitate a securității
operaționale la standarde înalte, este implicarea și
motivarea angajaților. Un angajat motivat este mai puțin
stresat de situațiile interne și externe organizației și se
poate concetra mai mult la obiectul muncii și va pleca
acasă sănătos, este cel mai important lucru.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
Cele mai periculoase abordări în domeniul
sănătății și securității în muncă sunt cele care
impun măsuri de safety, fără a le discuta și
verifica înainte, cu cei cărora le sunt impuse.
JENICĂ CRISTIAN POPA - DS
SMITH PAPER ZĂRNEȘTI
Sunt multe și nu foarte ușor de schimbat. Voi fi
foarte scurt: “Nu mai facem planificare. Am mai
făcut asta și țin minte de data trecută.” “Nu mai
respect și pasul “x” pentru că nu se va întâmpla
nimic.”  “Lasă regulile că am mai făcut asta și nu s-a
întâmplat nimic.”
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
Romania
Cele mai frecvente abordări întâlnite de mine, în
decursul anilor, ar fi „Nu e treaba mea, ci a
departamentului HSE.”, „Eu nu am păţit niciodată
nimic și nici nu voi păţi. Am experienţă.”, „Mai am
puţin până la pensie şi nu mi s-a întâmplat nimic până
acum.”, „Noi suntem cu ale noastre și contractorul cu ale
lui.”.
LUCIAN RADU MUICĂ - E.ON
ROMÂNIA ȘI DELGAZ GRID
Una din cele mai periculoase abordări o reprezintă
încrederea prea mare a angajaților în experiența
personală, lucru care poate avea efecte devastatoare
la nivel de organizație.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
„Lasă că merge și așa!”. Eliminarea instruirii (discuției
informale) minimale înainte de începerea lucrului
zilnic. Lipsa dotării cu protecții colective și respectiv
EIP minim necesar specific fiecărei lucrări.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
„A primit echipamentul de protecție.” Se oferă
angajatului un anumit tip de EIP, fără a verifica
proprietățile acestuia, în raport cu mediul de lucru.
Uneori se uită de măsurile de protecție colectivă, care
trebuie luate înaintea oferirii EIP.Aceste discrepanțe pot
fi rezolvate prin actualizarea continuă a evaluărilor de risc,
utilizând la maxim cunostințele echipei de evaluare.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Consider că sunt periculoase abordările de genul: „Nu
s-a întâmplat până acum, nu trebuie să ne facem
griji”; „Lasă, că poate merge așa”; „Nu azi, mâine o să
încercăm să ne gândim”.
IOANA CARMINA NIȚU -
SPECIALIST ÎN DOMENIUL SSM
„La noi nu sunt riscuri mari.”, „Noi nu avem accidente.”,
„Dacă nu s-a întâmplat nimic până acum…”, „Lasă
că merge și așa.” sau „Autoritățile sunt prietenii
noștri.”.
DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE
123
 Romania
„LTI free days” - oare câte accidente s-au ascuns sub
preș pentru a se obține mii de zile? „Fiecare este un
safety officer” - Dacă nu este explicată corect, poate
fi ințeleasă greșit. Adică da, fiecăruia trebuie să ne
pese, în mod autentic, dar dacă sistemul de management
integrat nu funcționează sau nu e scris cum trebuie,
atunci rămâi „la mila” autenticilor. Care, la un moment dat,
se vor sătura să fie proactivi. Și vor pleca sau vor deveni
reactivi. Deci da, fiecare este un safety officer, dar și SMI-ul
trebuie să îi ajute, să îi sprijine și chiar să îi împingă pe toți
de la spate, un pic, să fie așa cum ar trebui să fie.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
Consider necesară înlocuirea sintagmei „de îndată”
din Legea 319/2006, deoarece aceasta nu are o
definiție clară. Eu am înlocuit-o cu cuvântul „imediat”
pentru a fi înțeles mai bine de oameni.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Cele mai periculoase abordări în domeniul sănătății
și securității în muncă sunt neștiința și diletantismul.
Nicio organizație nu are resurse nelimitate pentru
îmbunătățirea SSM. Orice proiect neinspirat, lansat
de o decizie nefondată a managementului sau la inițiativa
unui specialist care a auzit că „așa este la modă” risipește
resurse prețioase și distrage organizația de la adevăratele
obiective.
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
Din punctul meu de vedere cele mai periculoase
singtame și abordări ar putea fi: “Nu este treaba mea,
este doar o problemă de SSM.”, “Nu am observat
pentru că nu mă interesează.”, “Căutarea de vinovați,
nu de soluții.”, “Neraportarea incidentelor și a accidentelor.”,
“Refuzul de comunicare cu autoritățile.” , “Nu sunt suficiente
fonduri pentru SSM.”.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT QHSE
Dacă discutăm din punctul de vedere al angajaților
atunci „Lasă, mă, că știu eu ce fac”, a fost, este și va
rămăne cea mai periculoasă abordare. Cât despre
specialiști și angajatori, „Protejează-te împotriva
amenzilor” este o sintagmă și o abordare periculoasă.
Angajatorul va asocia întotdeauna protecția lucrătorilor cu
amenzile. Va ajunge să investească în securitatea și sănătatea
în muncă atât cât să nu fie amendat. Nu va înțelege cu adevărat
scopul acestui domeniu. Nu își va dori o îmbunătățire și nu
va investi mai mult decât minimul necesar implementării
securității și sănătății în muncă.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE
- EXPLEO ROMÂNIA
124
Q&A
O abordare periculoasă, care duce în mod sigur la accidente,
este “noi suntem aici să facem treabă, nu protecția muncii!”.
Este o abordare veche, caracteristică în special angajatorilor
români “wde modă veche”, dar nu numai. Din experiența
personală, pot spune că nu există așa ceva! Unde nu există
securitate în muncă, nu există nici productivitate, nici calitate.
O altă practică periculoasă: în special în organizațiile care își impun
regulile strict prin acțiuni disciplinare, de teama unor sancțiuni, mulți
lucrători tind să ascundă orice problemă, chiar și pe cele ce nu sunt
responsabilitatea lor.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
„Lasă că merge și așa.”, „Mie nu mi se poate întâmpla nimic.”
„Mă pricep eu și la asta.”, „EIP - ul mă încurcă la lucru.” etc.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Răspunsul simplu este „rutina”, o abordare periculoasă și
ineficientă. Cu toate că „repetiția este mama învățării”, iar în
SSM avem nevoie de repetiție și perseverență, este necesar
să transmitem mesajele în modalități cât mai variate. Altfel,
riscăm să generăm blocaje și lipsă de interes.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM (ROMÂNIA)
Cele mai periculoase abordări în domeniul sănătății și
securității în muncă sunt semnarea fișelor de instruire fără
ca aceasta să aibă loc și concentrarea doar pe partea birocratică
a domeniului.
SORIN CENUȘĂ - ISAFETY.RO
“Dacă nu respecți regula te penalizez”. Abordare complet
eronată. Prezentarea efectelor nerespectării regulilor SSM
are un impact mult mai mare.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
Cea mai periculoasă abordare: autosuficiența. Cele mai
periculoase sintagme? “Știm tot.” “Cunoaștem toate riscurile.”
“Nimic rău nu se poate întâmpla.”
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Cea mai periculoasă abordare este “Mie nu mi se poate
întâmpla!”. Din păcate, o întânim destul de des în jurul nostru
şi nu neapărat numai la locul de muncă. Exemplul cel mai la
îndemână este situaţia accidentelor rutiere din România, cele
mai multe având la bază şi această încredere oarbă că riscurile sunt
doar pentru ceilalţi.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Q&A
Sintagme periculoase: „merge și așa”, „mie nu mi se
întâmplă”, „n-am știut”. Practici periculoase: lipsa
analizei riscurilor sarcinii de muncă, „scurtăturile”.
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
“Merge și așa”, “Mie nu mi se întâmplă nimic că am
experiență de 30 de ani”, “Echipamentul de protecție
e incomod”.
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
Sintagme periculoase: „Lasă, mă, că merge și așa!”,
„A mers până acum și n-a pățit nimeni nimic, acum
vii tu și te bagi în seamă”, „Taci și fă așa cum îți zic
eu!” și „Te plătesc să muncești, nu să gândești!”. Abordări
periculoase: să știi că, încălcând o regulă, execuți o acțiune
extrem de riscantă, iar apoi să faci o regulă (obicei) din a
încălca regula; compania să lase lucrătorilor impresia că
SSM-ul este strict problema lor, că regulile SSM îi privesc
doar pe ei, pe principiul „Să faci ce zice popa, nu ce face popa.”.
Sunt încă destul de multe companii mari în care șefii nu poartă
echipament individual de protecție atunci când merg în
fabrică.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
“Lucrez de ani mulți în această companie și nu am
avut nici un incident”. “Lasă că știu eu mai bine ce
am de făcut”. “Orice am face, oricum am proceda și
oricâte proceduri am respecta, accidentele de muncă
tot vor apărea”. “Încă unul care vine să dea ordine de parcă
nu aveam destui șefi”.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
Abordarea unei politici de SSM fictivă, fără
monitorizare permanentă, fără măsuri de reducere
a riscurilor de pericole de vătămare a personalului.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
“Dacă nu mi s-a întâmplat nimic în 25 de ani de muncă,
nu mi se va întâmpla nimic nici acum”. “Durează
doar 5 minute, prin urmare pot lucra în condiții
periculoase”.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA
Romania
Cred că cea mai periculoasă sintagmă este “Lasă că
merge și așa”, care, din păcate, se mai practică în țară
noastră. Alta ar fi cea referitoare la fișele de instruire
individuală care “Trebuie semnate și totul este bine,
nu mai trebuie să facem nimic”.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
„Lasă-mă că merge așa” întâlnită mai ales la lucrătorii
cu vârsta cuprinsă între 45-60 de ani, lucrători cu
experiență la locul de muncă, la care intervine rutina.
Acțiuni greșite: Executare defectuoasă de operaţii:
comenzi, manevre, poziţionări, fixări, asamblări, reglaje,
utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.;Nesincronizări
de operaţii: întârzieri, devansări; Efectuare de operaţii
neprevăzute prin sarcina de muncă: pornirea echipamentelor
tehnice, întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice,
alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric,
fluide energetice etc.), deplasări sau staţionări în zone
periculoase, deplasări cu pericol de cădere de la acelaşi nivel
- prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare; de la înălţime
- prin păşire în gol, prin dezechilibrare, prin alunecare);
Comunicări accidentogene și omisiuni în executarea
operațiilor și neutilizarea mijloacelor de protecție.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU - TMK-ARTROM
„Eu știu tot.”, „Am experiență.”, „Nu mi se va întâmpla
nimic niciodată.”. S-a constatat, statistic, că
majoritatea accidentelor de muncă grave apar la
personal de peste 50 de ani, cu experiență, care nu
respectă la un moment dat o regulă clară de protecția
muncii, pentru că se simte sigur pe ce face și crede că nu mai
e nevoie sa utilizeze echipamentul adecvat sau toți pașii ceruți
de o procedură de securitate. Personalul trebuie să înțeleagă
că trebuie să respecte legislația de protecție a muncii și regulile
impuse până în ultima zi de lucru și să nu se bazeze pe
experiență. O singură greșeală, de o secundă, poate însemna
pierderea vieții.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
„Chiar mie nu mi se poate întâmpla nimic care să mă
vătămeze”, ignorând și faptul că acțiunea sau
inacțiunea noastră, poate vătăma și ceilalți
participanți la procesul de lucru.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
Cred că sunt mai multe, dar în principiu nu sunt de
acord cu abordările “Obiectiv zero incidente” sau
“accidentele nu pot fi prevenite”.
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
125
 Romania EXPERTS PLATFORM

Dezvoltarea proceselor tehnologice, nevoile

comerciale, dar și necesitatea diversificării bazelor
de meserii ale angajatorilor au condus, în timp, la
extinderea numărului de furnizori și dezvoltarea
proceselor de contractare.
Odată cu astfel de externalizări, implicațiile etice ale
angajatorilor s-au disipat treptat, la acest moment
unele companii delegand către unul sau mai mulți
angajați, sau uneori doar către prestatori de servicii,
atribuții precum: asigurarea sănătății și securității
în muncă, protejarea mediului înconjurător,
gestionarea situațiilor de urgență etc.
Având în vedere potențialul de risc al
externalizărilor, responsabilitatea supremă a
beneficiarului, precum și necesitatea de a stabili un
control suficient al riscurilor pentru întregul lanț
de subcontractare, este necesar a evidenția unele din
principalele măsuri ce ne pot ajuta la implementarea
unui sistem de management safety al furnizorilor.

MANAGEMENTUL SAFETY
AL FURNIZORILOR

126
EXPERTS PLATFORM
ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI
ȘI ELABORAREA UNEI POLITICI DE
GESTIONARE A FURNIZORILOR:
Pentru a asigura succesul unui astfel de program
este necesară elaborarea unei politici/unui
angajament din partea conducerii, cu privire la
diminuarea riscurilor de sănătate și securitate
generate de către subcontractori.
Acest lucru poate fi realizat prin definirea unor
obiective cu privire la furnizori, clarificarea
responsabilităților tuturor părților implicate,
numirea unui responsabil de gestionare safety a
furnizorilor și stabilirea cadrului de monitorizare,
urmărire periodică, raportare indicatori și analiză
de management.
Tot aici se vor defini și obiectivele specifice cu
privire la furnizori: de exemplu 100% furnizori
calificați; setarea unui nivel minim al ponderii
performanței de safety în decizia de contractare a
furnizorilor; limitarea lanțului de subcontractare
până la un anumit nivel; 100% subcontractori
declarați etc.
ETAPELE MINIME ALE PROCESULUI DE
GESTIONARE A FURNIZORILOR:
Prioritizarea contractelor
sau a proiectelor în funcție
de gradul de risc safety:
Definirea unor criterii de aplicare a analizei și
implicit a deciziei safety, în funcție de nivelul de
risc și tipurile de activități prestate. Spre exemplu,
un furnizor care desfășoară lucrări la înălțime va fi
prioritizat înaintea unui furnizor care va desfășura
doar activități IT. Acest lucru poate fi făcut prin
implicarea fiecărui beneficiar al contractului,
imediat după definirea cerințelor tehnice.
Precontractarea:
Standardul va viza o primă analiză a proceselor
de safety și a performanței furnizorilor din
faza de selecție a acestora. La acest capitol sunt
analizate bazele unui sistem de management al
sănătății și securității în muncă, performanța
recentă în acest domeniu, cât și respectarea bazei
legislative în domeniul său. Acest lucru va indica,
în final, capacitatea furnizorului de a se conforma
cerințelor și de a controla riscurile de proiect
într-un mod corespunzător. Criterii cu privire
la angajamentul conducerii, accidente de muncă
recente fără îmbunătățire, sau lipsa unui sistem de
gestionare a furnizorilor ar trebui să fie considerate
eliminatorii, având în vedere eforturile ulterioare
de îmbunătățire, precum și riscurile pe care acestea
le presupun în cazul semnării unui contract.
Atribuirea contractului
și conștientizarea:
Decizia finală trebuie să țină cont, pe lângă
criteriile comerciale și tehnice ale contractului
și de nivelul de siguranță pe care furnizorul îl va
Romania
reprezenta după implicarea sa.
În această etapă, foarte importante sunt:
Setarea unor termene realiste pentru fiecare
acțiune de conformare identificată în etapă
anterioară și estimarea unui termen pentru
începerea lucrărilor;
O comunicare consistentă și concretă a
cerințelor proprii;
Asigurarea că sistemul de management safety
este aplicabil, adaptat scopului proiectului. Acest EUGEN
lucru poate fi definit prin elaborarea unui plan de MUNTEANU
securitate specific, sau a unor cerințe de proiect MANAGER
care să contracareze principalele riscuri de safety. HEALTH AND
În cadrul contractului sunt menționați termenii SAFETY
specifici, regulile minime de monitorizare, VODAFONE
asumarea responsabilităților, dar și un sistem de ROMÂNIA
gestionare a consecințelor, în cazul eventualelor
abateri.
Mobilizarea și începerea activităților:
Mobilizarea va ține cont de:
transcrierea responsabilităților furnizorului;
stabilirea unui set minim de indicatori care se
vor monitoriza pe perioada contractuală, respectiv
modul de raportare și urmărire a acestora;
identificarea riscurilor specifice proiectului
și indicarea măsurilor principale de control, a
responsabililor și a acțiunilor de urmărire;
riscurile identificate vor fi tratate prin
instrucțiuni proprii, iar regulile acestora vor fi
livrate printr-un proces de instruire documentat
(de exemplu definire risc pentru care se face
instruirea, tematica minimă, cine este instruit,
mod de livrare, cine instruiește, periodicitate etc.);
echipamentul minim de protecție în funcție de
riscurile proiectului;
monitorizarea lucrărilor cu risc crescut de
safety (de exemplu implementarea unui program de
inspecții și raportarea periodică a acestora);
implementarea unui sistem consecvent de
gestionare a abaterilor și aplicare a consecințelor
contractuale;
managementul subcontractorilor etc.
În această etapă pot fi perfectate și clauzele de
sănătate și securitate incluse în contract. Tot prin
contract pot fi încurajate practicile pozitive, sau
punctele cheie de control a riscurilor iminente
(de exemplu oprirea lucrărilor în caz de risc
iminent, fără repercusiuni asupra lucrătorilor sau a
subcontractorilor în cauză).
Monitorizare operațională, raportare
și îmbunătățire continuă:
Setarea unui program de audit recurent și
monitorizare a lucrărilor în teren, adunarea
raportărilor periodice și urmărirea îmbunătățirii
performanței de safety sunt principalele măsuri în
cadrul acestei etape. Tot aici sunt aplicate măsuri de
gestionare a neconformitătilor, planuri de acțiuni și
alte programe sau priorități pentru îmbunătățirea
performanței furnizorului.
127
 Romania
CONȘTIENTIZAREA
SECURITĂȚII
OPȚIUNE SAU NECESITATE?
P
ornind de la definiția securității din
DEX - „faptul de a fi la adăpost de
orice pericol, sentiment de încredere
și de liniște pe care îl dă cuiva absența
oricărui pericol”aș aborda puțin
altfel tema Securității și Sănătății,
un domeniu care, în România, se
situează, din păcate, încă, în zona
formalismului.
Toată lumea se plânge de lipsa
CORNEL
conștientizării din partea lucrătorilor
ISACOV
privind consecințele nerespectării
ȘEF SERVICIU
celor mai elementare norme de
INTERN DE
Securitate. Ar trebui să privim
PREVENIRE ȘI
tabloul mai în ansamblu și să ne
PROTECȚIE
întrebăm – de unde provine această
URGENT
atitudine de nepăsare, de „nu mi se
CARGUS
poate întâmpla chiar mie”? De ce
lucrătorul român, spre deosebire de
lucrătorii din alte țări mai dezvoltate,
este mai predispus la accidente?
De ce în România, din toate țările
membre UE, se înregistrează cel mai
mare număr de accidente mortale per
100.000 de locuitori?
Cred că trebuie să privim mai în
profunzime și la fel ca în multe alte
aspecte sociale, care lasă de dorit
în societatea noastră, ar trebui să
existe o cultură care să ne dea „acel
sentiment de încredere și de liniște
pe care îl dă cuiva absența oricărui
pericol”.
Părerea mea e că educația în privința
securității, ar trebui cultivată de la
cele mai fragede vârste, de acasă,
și continuată în timpul școlii, prin
includerea în programa școlară a unor
ore cu privire la modul în care ne
protejăm.
128
EXPERTS PLATFORM
Educația de acasă coroborată cu cea de la școală ar
trebui să cuprindă un set minim de reguli, fără a fi
exhaustiv, cum ar fi:
să nu traverseze la culoarea roșie a semaforului,
să se asigure chiar și când e verde;
să evite zonele periculoase;
prevenirea riscului de accidentare care apare în
timpul parcurgerii traseului spre și de la școală (dacă
asculți muzică la căști, sigur nu auzi autovehiculele
din jur);
mod de comportare la urcare - coborâre în și din
mijloacele de transport în comun;
riscul de alunecare pe perioada iernii;
protecția la temperaturi extreme;
riscul de accidentare în timpul jocului (dacă se
comportă violent);
modul de a se comporta și a reacționa în cazul
agresiunii verbale sau fizice, așa numitul bullying;
modul de comportare în caz de situație de
urgență;
greutatea unui ghiozdan să fie adecvată vârstei
copilului.
Putem vedea multe similitudini între copii noștri
care petrec minim 6 ore cu activitățile școlare,
extrașcolare și timpul petrecut de adulți la serviciu:
traseu spre și dinspre școală/serviciu, timp petrecut la
școală/serviciu sau vacanțe, excursii/team building.
Copiii noștri, viitori adulți care vor lucra, ar trebui de
la vârste fragede, printr-un efort conjugat familie-
școală, să fie instruiți cu privire la pericolele la care
se expun, ca astfel, când vor fi adulți și se va produce
inevitabil schimbul de generații, să aibă deja o cultură
a securității prin care se vor proteja și astfel să nu
mai conducem în topurile europene cu privire la
accidentele de muncă.
Discuția este mult mai amplă și implică, pe lângă
eforturile societății civile, și voința politică din
partea decidenților. Trebuie să ne schimbăm fiecare
în parte, să schimbăm în bine orice aspect care
privește viața noastră și implicit a copiilor noștri.
Q&A Romania

Q&A

Care sunt principalele provocări în protecția mediului din

România și ce modalități de abordare pot fi eficiente în
îmbunatățirea acestui domeniu de activitate? Puteți să dați
exemple de bune practici în activitatea de implementare
a strategiei de protecție a mediului din cadrul companiei
în care activați? Care sunt beneficiile imediate sau
cele pe termen lung ale unei strategii coordonate și a
investițiilor în programele de protecție a mediului?

În România, cred că principalele provocări Alinierea la legislația în continuă schimbare. Buna

în protecția mediului sunt constituite de
colectarea selectivă a deșeurilor și de tratarea
acestora cu recuperare de energie. Din păcate,
atât timp cât autoritățile nu asigură cadrul de
aplicare și apoi cel de respectare a cerințelor
legilor de mediu, o bună parte din acțiunile individuale
sau la nivel de societăți comerciale sunt ineficiente.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
legatură cu autoritățile de mediu poate îmbunătăți
procesul de lucru și actualizarea de modificări
legislative și modul lor de aplicare. Raportarea
investițiilor pe mediu atât la legislația României,
dar și la cea a UE, care este puțin mai restrictivă.
Beneficiile imediate întâlnite, în cazul nostru, sunt reducerile
semnificative ale costurilor, iar pe termen lung, mediul de
lucru devine mai prietenos și mai curat.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON

Principala provocare în domeniul protecției

mediului în România, o constituie legislația O gestionare mai eficientă a deșeurilor, un control
care este deosebit de stufoasă, foarte mai riguros al celor care manageriază deșeurile
schimbabilă și, care, în anumite arii, deservește (transport, depozitare).
politic anumite interese. Lipsa de predictibilitate,
claritate, creează confuzii, interpretări diverse care
MIHAI AUREL HORJEA - BA GLASS ROMÂNIA
sunt abordate în mod diferit de fiecare companie în
parte sau autoritate de control. Abordarea eficientă
constă în claritate, abordare comună și unitară a
autorităților, precum  și comunicare clară către Colectarea selectivă. Conștientizarea angajaților
companii și personalul de specialitate. cu privire la importanța colectării selective.

NICOLETA RĂDUCANU - DIANA TEODORA MANTA - EXPERT HSE

BRITISH AMERICAN TOBACCO
(ROMÂNIA) TRADING

129
 Q&A
Romania
Principalele provocări în protecția mediului din
România sunt: legislație de mediu confuză
(modalitate de abordare eficientă: revizuirea
legislației pentru a fi mai concisă și mai clară);
legislație de mediu care se schimbă prea des
(modalitate de abordare eficientă: realizarea unei
simulări a aplicării actelor normative în firme/societăți
înainte de a fi emise, obținându-se astfel și o simulare a
aplicabilității reale a actului normativ emis); limite ale
indicatorilor apei evacuate în canalizarea localităților
stabilite de autoritățile din România care nu se regăsesc
în legislația europeană (modalitate de abordare eficientă:
armonizarea cu cerințele europene); lipsa de rezultate
în rezolvarea unor probleme naționale de protecția
mediului, cum ar fi despăduririle, iazurile decantoare
mari și gestionarea gropilor de gunoi (modalitate de
abordare eficientă: alocarea de resurse pentru măsuri
practice și responsabilizarea autorităților în acest sens).
Exemple de bune practici în activitatea de implementare
a strategiei de protecție a mediului din cadrul companiei
în care activez: înnoirea periodică a flotei de maşini pe
criterii ecologice; iluminat artificial cu lămpi LED dotate
cu senzori de mişcare; eficientizarea energetică și a
consumului de apă; achiziții verzi. Beneficiile imediate
sau cele pe termen lung ale unei strategii coordonate și
a investițiilor în programele de protecție a mediului sunt:
conformarea cu obligațiile de mediu, deci evitarea
amenzilor; prevenirea poluării; îmbunătățirea
performanțelor de mediu; încrederea părților interesate
în managementul mediului practicat de firma noastră;
o bună imagine proiectată către stakeholderi.
CĂTĂLIN RUSU - BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ
Provocarea numărul unu, în mod clar, este
„asigurarea bugetului” pentru realizarea unui
proiect în acest domeniu. Cu asta se începe.
Există o idee, dar trebuie să ai susținere financiară,
ca să faci lucruri cu un impact semnificativ, în
companie și comunitate. Am avut de-a lungul anilor mai
multe colaborări foarte bune cu diverse asociații și am
participat la programe extrem de frumoase cum ar fi
„Plantăm fapte bune”, „Let’s do it Romania”, „Every can
counts”, iar acest lucru ne-a inspirat să facem ceva și la
nivel de companie în comunitatea în care trăim, și astfel,
am început un proiect Bosch Green Weekend, prin
intermediul căruia, împreună cu colegii noștri, am plantat
o perdea forestieră de protecție, lângă Timișoara, și dorim
ca și în viitor să continuăm acest proiect. Conștientizarea
este prima etapă, apoi responsabilitatea pentru ceea ce
lăsăm în urma noastră, ca indivizi, și nu în ultimul rând
crearea unui lifestyle în armonie cu mediul înconjurător.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Invesțiile în domeniul protecției mediului
reprezintă viitorul. Folosirea de surse de energie
regenerabilă în industrie, va deveni un „must”
în viitorul nu foarte îndepărtat.
JENICĂ CRISTIAN POPA - DS
SMITH PAPER ZĂRNEȘTI
130
Q&A
În primul rând colectarea selectivă a deșeurilor și stocarea
acestora reprezintă o adevărată provocare.Sunt foarte multe
de pus la punct pe această parte. Există, în afară, un sistem de
colectare a deșeurilor menajere într-o zonă locală, transportare
și transfer la depozitul final cu ajutorul unor vehicule separate,
în funcție de tipul de deșeu preluat. S-au efectuat cursuri de formare
pentru operatori și activități extinse de diseminare. Principalele
caracteristici inovatoare ale sistemului au fost utilizarea organismelor
demontabile și gradul ridicat de automatizare, necesitând ca doar o
singură persoană să opereze sistemul. Aceste elemente au sprijinit în
mod considerabil sustenabilitatea generală a sistemului.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
În iulie 2018, România a organizat un dialog la nivel național
cu privire la EIR, axat pe trei aspecte principale: deșeurile,
apele uzate și calitatea aerului, acestea fiind în prezent domeniile
cele mai problematice. Gestionarea deșeurilor rămâne o provocare
majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate
ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor. În
ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească,
în continuare, politica în domeniu în conformitate cu Directiva-cadru
privind apa. În plus, România face încă eforturi pentru punerea în
aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru
ameliorarea cantității și a calității apei potabile. Calitatea slabă a aerului
continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a
aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în
special din utilizarea combustibililor fosili/solizi. România ar putea
înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme
prin: restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a
gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile și trecerea
la gaze naturale, la încălzirea centralizată și la controlul poluării), măsuri
de trafic și alte măsuri de control și prevenire a poluării. Reciclarea
materialelor (fier, sticlă, hârtie, plastic etc.) reduce mult impactul
deșeurilor asupra mediului. Pe lângă conservarea resurselor naturale,
reciclarea reduce și nivelul poluării. Astfel, producerea oțelului din fier
vechi reduce poluarea aerului cu 85%, a apei cu 76%, eliminând totodată
și deșeurile miniere. Producerea hârtiei din materiale reciclate micșorează
poluarea aerului cu 74% și a apei cu 35%. Crearea unui sistem eficient
de management de mediu, care să contribuie la creșterea calității
factorilor de mediu și să asigure populației dreptul la un mediu natural
curat, sănătos și durabil.
ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA (CSR)
Principale provocări privind protecția mediului în România:
colectarea separată a deșeurilor; angajații învață cum să
colecteze deșeurile în companie, dar nu putem vorbi de o
colectare separată a deșeurilor când vine vorba de localități, unde
nu există containere dedicate. Mă întreb cum își ating primăriile
obiectivele de mediu și din ce fonduri plătesc amenzile la Fondul de
Mediu; economia circulară = dezvoltare sustenabilă - ar trebui setate
obiective și în acest sens, iar companiile să cuprindă acest aspect încă
din faza de proiect; ar trebui să existe o platformă comună în ceea ce
privește raportările de mediu, iar fiecare agenție să își extragă informațiile
necesare; legislația de mediu se schimbă foarte des, iar de multe ori
termenii sunt ambigui, lăsând loc de interpretare; este necesară educarea
populației privind respectul pentru mediu. Beneficiile abordării unei
strategii de mediu sunt: costuri mai mici, adaptarea la resursele existente,
lucrul într-un mediu curat, oameni sănătoși și cultura de mediu.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Q&A
O provocare în domeniul protecției mediului este lipsa
educației, o alta este lipsa mijloacelor necesare. Avem o
legislație de mediu alambicată iar costurile cu respectarea
acestei legislații pot fi destul de ridicate. Provocări? - Iată
că nu avem soluții pentru preluarea deșeurilor de polistiren.
În curând gropile de deșeuri industriale ale Bucureștiului se
vor umple și nu avem încă soluții. Prin semnarea unui contract
cu grupul de firme elvețian Allcot Group, specializat în promovarea
conceptului de „green business”, Concelex, companie ce proiectează
și execută lucrări de construcții civile și industriale la cheie, a
devenit prima companie de construcții din România care își
neutralizează emisiile de CO2. Concelex și-a măsurat amprenta
de carbon, compensându-și în același timp emisiile de CO2 realizate
anul trecut, lucru pe care-l va face și în următorii ani. - „Concelex
îşi neutralizează emisiile de CO2”, businessmagazin.ro.
Compensarea emisiilor de CO2 se bazează pe contribuția voluntară,
cu o sumă de bani, proporțională cu tonele de CO2 emise, care nu
au putut fi reduse prin alte mijloace. În mod specific, banii sunt
folosiți pentru a cumpăra credite de carbon, fiecare dintre ele fiind
echivalent cu o tonă de CO2 emisă. Această contribuție economică
este dedicată proiectelor în țările în curs de dezvoltare. Concelex
a ales un proiect care constă în reutilizarea energiei biogazului
dintr-un depozit de deșeuri și este certificată de către organizația
Verified Carbon Standard. Mai exact, proiectul constă în colectarea,
transportul și sistemul de tratare pentru gazul de depozit și
producerea de energie electrică pentru consumul propriu și
încorporarea la rețeaua națională. Din moment ce constituentul
major al gazelor de depozit este metan, care are un potențial de
încălzire globală (GWP) de 21 de ori mai mare decât CO2, proiectul
va reduce degradarea atmosferei prin captarea și arderea
componentei de metan a biogazului, pentru a genera electricitate
curată și pentru a înlocui energia electrică generată din surse de
combustibili fosili. De asemenea, este important de menționat
faptul că acest proiect nu numai că generează beneficii de mediu,
dar generează, totodată, bogație în zonă, întrucât au fost create
locuri de muncă pentru realizarea și dezvoltarea acestui proiect
verde.
CARMEN NISTOR - CONCELEX
Principalele provocări în protecția mediului din România
sunt unitățile de măsură diferite folosite de autorități față
de diverse companii, lipsa consecvenței și a prioritizării
logice (în funcție de impactul de mediu).
IULIAN GHERMAN - EXPERT HSE
Protecția mediului la nivelul unei organizații e important
să fie percepută nu doar ca o conformare cu legislația. E
nevoie de mult mai mult. Investițiile de mediu, care conduc
la o diminuarea consumurilor de energie și materiale, care
conduc la diminuarea cantităților de deșeuri sau chiar de noxe
eliminate din procesul operațional, e important să fie privite ca
un plus de valoare adăugată afacerii, pe termen lung. Există
standarde internaționale care pot fi utilizate pentru monetizarea
beneficiilor aduse de astfel de investiții și care conduc la un
important indicator de performanță în cadrul organizației și anume
„profitabilitatea investiției de mediu”. Din păcate, finanțiștii din
organizații, consideră aceste investiții doar costuri și nu cuantifică
beneficiile pe termen lung. De asemenea, o investiție de mediu
aduce, pe lângă beneficii de mediu, și beneficii sociale, dar care,
din păcate, nu sunt identificate, recunoscute sau cântărite la
adevărata lor valoare.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
Romania
Consider că în momentul de față doar marile companii
au puterea financiară să aibă proiecte prin care să
obțină un impact vizibil asupra îmbunătățirii
condițiilor de mediu. Bineînțeles, toate companiile,
indiferent de dimensiune, iau măsuri de respectare a
normelor de mediu și chiar încearcă să dezvolte programe
utile în acest sens. Ne asigurăm că facem o selecție corectă a
deșeurilor, că spațiile de depozitare sunt corespunzătoare,
iar relația cu furnizorii de servicii de mediu se desfășoară în
mod corect. Aceste aspecte sunt doar o mică parte din întregul
tablou al protecției mediului din România. Cea mai mare
provocare vine, ca și în cazul legislației de securitate și sănătate
în muncă, atunci când vorbim de interacțiunea dintre
autorități, companii și societatea civilă. Se vede faptul că se
depun eforturi pentru îmbunătățirea mediului în România.
Lacune încă există, din păcate, pe linia combaterii acțiunilor
ilegale și pe linia programelor de implicare și conștientizare
a societății civile cu privire la importanța acestui domeniu.
RADU SIRETEANU - DSM NUTRITIONAL
PRODUCTS ROMÂNIA
Una din principalele provocări în protecția mediului,
din punctul meu de vedere, o reprezintă întocmirea
documentațiilor cerute de legislație, datorită lipsei
unei informări corecte din partea autorităților.
Modernizarea sistemelor de evacuare a apelor reziduale
din cadrul fabricilor și raportarea periodică către autorități,
conform cerințelor legale. Creșterea eficienței energetice la
nivel de organizație, scăderea cheltuielilor aferente
programelor de protecție a mediului, precum și îmbunătățirea
imaginii organizației la nivelul societății.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
O legislație armonizată și ușor de aplicat de către
companii, prin întocmirea de către autorități a unui
cadru legal în armonie cu legislația europeană.
Anveloparea sediilor și renovarea căminelor de locuit,
pentru angajați, pentru reducerea consumurilor de resurse
energetice. Creșterea eficenței energetice la nivelul companiei
și scăderea cheltuielior, prin adoptarea de programe de
protecția mediului.
CLAUDIU IONESCU-ȚENEA -
ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI
Oamenii sunt nepăsători în privința problemelor de
mediu. Pentru o abordare eficientă, cred că instalarea
de camere video și atenționare prin afișare în zonele
de interes ar schimba mentalitatea știind că cineva îi
poate vedea că au făcut o greșeală. Pentru colectarea
selectivă a deșeurilor, recipientele noastre sunt inscripționate
cu materialele ce pot fi colectate, precum și o imagine sugestivă
care le cuprinde. Prin contractul de achiziții, în cazul
schimbării tonerelor, cele vechi sunt preluate și predate de
către firma contractoare. Beneficii: reducerea costurilor,
îmbunătățirea condițiilor de lucru, creșterea competitivității
și crearea unui mediu stimulativ.
VASILE ANGHELACHE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
131
 Romania
Una din provocări este legată de înțelegerea privind
importanța sortării deșeurilor. Lipsa proiectelor de
informare, educare și conștientizare, la nivel local/
național privind sortarea deșeurilor, este un factor
care îngreunează implementarea la nivel de companie
a mentalității privind colectarea selectivă a deșeurilor.
Semnarea unui acord cu un operator de reciclare, pentru
instalarea unui sistem intelegent de colectare a ambalajelor
de tip PET. Acest sistem poate include un bancomat, pentru
a oferi angajaților o sumă de bani. Beneficile imediate vor fi
de natură peisagistică, dar pe termen lung se va scădea/elimina
nivelul de poluare.
ADRIAN NEGRILESCU - EXPERT HSEQ
Protecția mediului. Bună întrebare! Aici nu merge
decât centralizat. Dacă în safety este OK să fie
compania X mai bună decât compania Y (se văd
rezultate palpabile), în ceea ce privește mediul, nu mai
avem acest raport. X poate să facă câte ceva la el în curte,
dar adevăratele îmbunătățiri vin de sus. Deci, statul trebuie
să fie mult mai mult implicat aici. Nu doar cu amenzi mari,
ci cu programe bune. Colectarea separată a deșeurilor ar trebui
să fie mai ieftină decât inversul. PET-urile de plastic ar trebui
„reimbursed”. În Europa de vest, orice PET gol costă 0,25
euro.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSEQ
Principalele provocări în protecția mediului sunt cele
legate de consolidarea capitalul natural și de
promovare a unităților sau a companiilor care
utilizează resursele în mod eficient pentru a proteja
sănătatea populației. În cadrul companiei se pune un accent
deosebit pe utilizarea eficientă a resurselor naturale, adică a
solului. Asta se traduce în producție mai mare cu un consum
redus de material, prin utilizarea resurselor în mod durabil
și gestionarea lor mai eficientă. Pentru toate acestea avem
nevoie de inovare, de schimbări în modurile de producție și
consum. Ca beneficii amintim reducerea emisiilor atmosferice
prin implementarea soluțiilor pentru reducerea consumului
de energie în toate etapele procesului de producție.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Cea mai mare provocare în domeniul protecției
mediului este legislația foarte stufoasă. Sunt foarte
multe cerințe, care sunt modificate frecvent, unele
chiar în decurs de trei luni (ex. viza anuală pentru
autorizațiile de mediu). Ca bună practică pot exemplifica
crearea și certificarea unui sistem de management în
conformitate cu standardul ISO 14001, includerea în programul
anual de instruire, în toate organizațiile, a unor aspecte ce
țin de protecția mediului (ex. selectarea deșeurilor, curățenia
la locul de muncă, folosirea eficientă a resurselor etc.).Beneficiul
imediat al unei strategii coordonate de protecția mediului ar
putea fi creșterea conștientizării salariaților pentru un mediu
curat, iar ca program pe termen lung, reducerea impactului
creat de organizație asupra mediului.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT QHSE
132
Q&A
În primul rând, colectarea selectivă a deșeurilor.
Implicarea salariaților în activități de ecologizare a
zonelor din jurul șantierelor, sediilor subunităților.
Beneficiile imediate și pe termen lung, sunt cele legate
de reducerea poluării și creșterea gradului de reciclare și
de neutralizare a deșeurilor.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Protecția mediului are un impact financiar foarte mare
asupra companiilor. Reciclarea din punctul meu de
vedere rămâne prima provocare în România. Încă nu
s-a înțeles scopul și cu atât mai puțin beneficiile reciclării.
Avem nevoie clar de campanii privind protecția mediului,
reciclarea și sortarea. Trebuie să ne aliniem standardelor europene.
Suntem obligați să devenim o țară civilizată și trebuie să înțelegem
că toți suntem responsabili de protecția mediului. Sper să realizăm
asta până nu va fi prea târziu. Statul trebuie să se implice mai
mult în determinarea companiilor de a implementa o strategie
privind protecția mediului prin programe naționale de suport și
control.
ALEXANDRU MIHAI GRIGORE - EXPLEO ROMÂNIA
Prevenirea deversărilor accidentale de substanțe. Sunt
metode moderne de prevenire. În cazul nostru avem
decantoare prevăzute cu captatoare de substanțe lichide
dintre cele mai moderne. Beneficiile sunt, evident,
deversări în rețelele comunității cu mult sub limitele admisibile.
De asemenea, avem pus la punct un sistem de recirculare a apelor
reziduale în cadrul procesului tehnologic, cu avantaje atât din
punct de vedere al respectării normelor în vigoare cât și economice.
NICOLAE BĂDIN - KASTAMONU ROMÂNIA
Pricipala provocare este gestionarea deșeurilor. Câțiva
pași necesari: educarea privind colectarea (și nu
aruncarea la întâmplare); educarea privind colectarea
selectivă; colectarea selectivă de către societățile autorizate.
În momentul de față, acestea se fac puțin peste nivelul
declarativ. Beneficiu imediat: un mediu de lucru curat și plăcut.
Beneficii pe termen lung: un nivel ridicat de educație în domeniu,
benefic atât la locul de muncă, cât și în societate.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Principalele provocări în protecția mediului: reutilizarea
resurselor să fie cât mai mare, iar deșeurile reziduale să
ajungă aproape de zero; protejarea, conservarea și
consolidarea capitalului natural; asigurarea sănătății și a
calității vieții pentru cetățeni. Exemple de bune practici:
program de prevenire și reducere a deșeurilor generate din
activitatea proprie; instrumente de punere în aplicare a
programului de mediu, în cadrul agentului economic. Informarea/
accesul la informație privind modul în care se desfășoară
participarea publicului în practică. Politica/programele de mediu,
la nivel de țară, pot fi implementate (dacă e aplicabil), la scară
mai mică, la nivel de agenți economici. Beneficiile imediate sunt
măsurabile, iar cele pe termen lung pot fi previzionate.
GABRIELA FRÂNCU - MECHROM INDUSTRY
Q&A
Diminuarea volumului și greutății deșeurilor!
Prelucrarea și reutilizarea deșeurilor în cantitate cât
mai mare! Eliminarea pierderilor de energie și
refolosirea acesteia la randamente cât mai mari!
Oprirea defrișărilor necontrolate și refacerea pădurilor
pe principii științifice! Compania noastră a dezvoltat
un proiect de sprijin al colectării uleiului uzat alimentar.
Succesul e dat de cererile din ce în ce mai mari, în zone în
care nu a fost implementat și creșterea constantă a cantităților
de ulei uzat alimentar colectat de partenerii noștri. Protecția
Mediului se dedică, în primul rând, rezultatelor pe termen
lung, “Vrem ca și copiii noștri să se bucure de natură, de
resurse și în final de viață”. Pe termen scurt, rezultatele se
văd în jurul nostru. Londra nu mai are smog. Nici Bucureștiul!
Nimic nu e perfect dar tinde spre asta!
OVIDIU CRISTUREAN - MOL
ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS
De departe, colectarea selectivă. Suntem pe ultimul
loc în UE la acest capitol. Umplem gropi de gunoi cu
materiale reciclabile amestecate cu deșeuri menajere.
Bunele practici în materie de colectare selectivă trebuie
să le fie inoculate cetățenilor încă de la grădiniță sau, cel
târziu, școala primară. Ar trebui să pregătim ACUM
generațiile viitoare. Altminteri, un obicei COLECTIV prost,
se dezvață extrem de greu. Un alt impediment în a educa
oamenii să colecteze selectiv îl reprezintă infrastructura
inexistentă, proastă sau inadecvată. De câte ori nu am văzut
pubelele cu deșeuri colectate selectiv descărcate/încărcate, la
grămadă, în aceeași mașină de gunoi? În cadrul companiei
nu se pot implementa cu succes programe de colectare selectivă
câtă vreme în afara companiei regulile sunt „altele” (adică nu
există sau nu sunt respectate). Beneficii: pe termen scurt - nu
mai aruncăm bani la gunoi; pe termen lung - ne dezvoltăm
sustenabil și lăsăm ceva resurse și urmașilor noștri.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX, TÂRGOVIȘTE
Protecția mediului este unul dintre cele mai
importante sisteme HSE începând cu sistemul pentru
managementul deșeurilor, respectarea condițiilor
prevăzute prin autorizația de mediu și până la planurile
de prevenire și protecție în cazul poluărilor accidentale
sau un management eficient pentru substanțele chimice
utilizate în fabrică. Trebuie să evităm, cu orice preț, epuizarea
resurselor utilizate în procesul de producție pentru a asigura
dezvoltarea durabilă a afacerii. Un management eficient
pentru deșeuri și un plan de reducere a cantităților de deșeuri
trebuie, de asemenea, implementat cu prioritate. Să nu uităm
că prin aderarea la UE ne-am asumat obligații și în domeniul
protecției mediului, nu numai pentru această generație, ci și
pentru asigurarea unei calități a vieții corespunzătoare și
pentru generațiile viitoare. Și nu în ultimul rând, parafrazând-
ul pe marele Barbu Ștefănescu Delavrancea: “Planeta asta nu
a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci
a urmaşilor noştri, şi a urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul
vecilor”.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU
- POLICOLOR BUCUREȘTI
Romania
ISO 14001:2015 este un standard internațional care
stabilește criteriile pentru un Sistem de Management
de Mediu. Acesta ajută organizațiile să-și
îmbunătățească performanțele legate de mediu prin
intermediul mai multor instrumente eficiente, care
reduc pierderile de resurse în schimbul avantajelor de
ordin competitiv și a încrederii părților interesate. Mai specific
spus, ISO 14001:2015 garantează unei companii, angajaților
săi dar și altor părți interesate, un sistem de management de
mediului eficient, impactul tuturor acțiunilor intreprinse
fiind constant măsurat și îmbunătățit.
CĂTĂLINA BALAȘ - PROGRESSIO MINERVA
Reducerea impactului semnificativ al activităților
economice desfășurate de companie. Prevenirea
producerii deșeurilor, gestionarea eficientă a
deșeurilor rezultate din activitatea de producție,
gestionarea eficientă a deșeurilor de ambalaje puse pe piață,
ecodesignul, achiziționarea de tehnologii verzi care să reducă
poluarea. Asigurarea unui mediu sănătos, nepoluat înseamnă
o viață sănătoasă pentru angajați și nu numai. Pentru familiile
acestora, înseamnă costuri mai mici pentru servicii medicale.
Se știe că este mai ușor să previi decât să tratezi! De altfel, la
baza dezvoltării oricărei companii ar trebui să stea conceptul
de dezvoltare durabilă prin care se îmbină armonios cele trei
politici, anume politica economică, de mediu și socială. În
acest fel, întreaga planetă ar avea de câștigat!
EMILIA PĂTRUȚI - ROMAQUA GROUP
Principalele provocări în domeniul protecției
mediului sunt: managementul deșeurilor;
implementarea corectă și eficientă a unor bune
practici de colectare selectivă a deșeurilor în toate
secțiile și sectoarele de activitate; conștientizarea și
instruirea tuturor angajaților cu privire la selectarea
deșeurilor; achiziționarea de recipiente, amenajarea spațiilor
de depozitare temporară a deșeurilor și marcarea specifică,
pe coduri de deșeuri, a acestor spații și recipiente; verificarea
și atentionarea personalului cu privire la sancțiunile aplicate
de autorități în cazul nerespectării legislației în vigoare.
Beneficiul primordial este cel al respectării protecției mediului
la locurile de muncă, un mediu de lucru mai curat, mai sigur.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Colectarea selectivă a deșeurilor, care, încă, nu se face
cum trebuie. Conștientizarea populației privind
acest aspect și aplicarea de tarife diferențiate pentru
cei care nu respectă regulile. Colectarea selectivă a
deșeurilor, stabilirea de proceduri clare în caz de poluare
accidentală, urmărirea cantității materialelor reciclabile. Un
mediu mai sănătos, un aer mai prietenos, mai ales în
aglomerările urbane, iar autoritățile competente ar trebui să
se implice mai mult.
CORNEL ISACOV - URGENT CARGUS
133
 Romania
Nivelul de înțelegere asupra impactului pe
care fiecare dintre noi îl are asupra mediului
înconjurător reprezintă principala
provocare pentru a realiza primul și cel
mai sănătos pas în acest domeniu, reducerea
acestui impact. Infrastructura necesară pentru
colectarea și reutilizarea deșeurilor este o altă zona
ce necesită atenție și resurse investite. Colectarea
selectivă a deșeurilor nepericuloase și periculoase,
depozitarea controlată a substanțelor chimice și
monitorizarea nivelului de zgomot produs, reprezintă
câteva bune practici implementate. Pe termen scurt,
reducerea impactului asupra mediului înconjurător
înseamnă micșorarea resurselor și implicit a
costurilor. Beneficiile pe termen lung sunt date de
realizarea activităților zilnice, fără a epuiza resursele
disponibile, fără a distruge mediul, prin urmare
fără a compromite posibilitățile de satisfacere a
nevoilor generațiilor următoare.
MIRCEA BOSIE - SKANSKA
PROPERTY ROMÂNIA
Principala provocare în protecția mediului
o reprezintă gestionarea deșeurilor. Politica
companiei în domeniul gestionării
deșeurilor se subscrie obiectivelor politicii
europene și a României în materie de prevenire
a generării deșeurilor și urmărește reducerea
consumului de resurse, reciclarea în procent cât mai
mare și valorificarea în totalitate a deșeurilor
generate. La nivelul companiei, strategia de protecție
a mediului se realizează prin: implicarea,
conștientizarea și instruirea semestrială a
personalului și asigurarea de logistică în activitatea
de colectare selectivă a deșeurilor; instruirea
personalului în vederea utilizării raționale a
resurselor de apă, energie și gaze; asigurarea de zone
de depozitare selective, cu compartimente de
depozitare pe tipuri de deșeu; monitorizarea
suplimentară față de cerințele legale a calității apelor
evacuate; achiziționarea de aparatură de ultimă
generație pentru monitorizarea emisiilor în aer.
Beneficii imediate și pe termen lung din punctul de
vedere al mediului, la nivelul companiei, s-au realizat
prin investițiile: „Modernizarea complexului de
tratament termic (Heat Treatment Plant)”, beneficii:
reducerea cantității de emisii evacuate în atmosferă;
reducerea consumului de gaz; reducererea
consumului de energie; 2. „Hala brichetare șpan”,
beneficii: îmbunătățirea condițiilor de colectare,
depozitare și transport a șpanului în condiții de
siguranță privind protecția mediului.
FLORIN-MARIUS BELIȚOIU -
TMK-ARTROM
134
Q&A
Principala provocare în protecția mediului o reprezintă
anticiparea problemelor de mediu care pot apărea, dar și a
legislației naționale sau europene astfel încât compania să fie
pregătită cât mai rapid să îndeplinească noile cerințe legale.
Compania noastră este la zi cu toate informațiile legale, prin
reprezentanții săi care participă la grupurile de lucru de la
Bruxelles, în domeniul gazelor cu efect de seră, managementul
deșeurilor, BREF, BAT, REACH. Astfel, știm ce proiecte legislative se
dezvoltă sau sunt pe ordinea de zi la Comisia Europeană. Protecția
mediului, la nivel de Divizie Europeană, implică protejarea solului, a
aerului și a apei. În ultimii ani s-a investit în impermeabilizarea
depozitelor de deșeuri sau de materie primă și s-au construit puțuri de
supraveghere a pânzei freatice a solului. Reducerea consumului de gaz
și energie, prin măsuri de automatizare a sistemelor de ardere a
cuptoarelor, prin utilizarea celor mai moderne arzătoare cu consum
redus de gaz și emisii reduse de NOX, a fost o altă măsură importantă
în vederea protejării mediului înconjurător. Compania a investit în
secția de tratament termic peste 30 milioane de Euro. Investiția a fost
finalizată în anul 2018. Compania caută, în permanență, soluții de
reciclare viabile, astfel încât să respecte principiile economiei circulare
și toate deșeurile obținute să fie reciclate. Beneficiile pe termen lung
se referă la succesul afacerii, unde, prin găsirea și utilizarea celor mai
bune tehnici disponibile (BAT) se pot salva sau recupera cantități deloc
neglijabile de resurse naturale sau materiale. Toate produsele „secundare”
rezultate în procesul tehnologic, odată cu obținerea produsului principal
- oțel sau țevi - sunt valorificate: zgura, se procesează obținându-se
fierul care reintră în fluxul tehnologic și materialul mineral care se
folosește în general la asfaltarea drumurilor; resturile metalice de bare
de țiglă sau țeavă se introduc direct în cuptorul electric pentru reciclare;
uleiurile folosite în procesul de producție se reciclează sau se recuperează
prin diverse procese tehnologice. Investiția încheiată în anul 2018 și
anume „Hala brichetare șpan” a permis compactarea șpanului, prin
brichetare, concomitent cu recuperarea și reutilizarea a min 90% din
uleiul rezidual aferent șpanului rezultat de la prelucrările mecanice a
țevilor pentru cilindri hidarulici. S-au îmbunătățit astfel și condițiile
de colectare, depozitare și transport a acestuia, eliminându-se
contaminarea depozitelor cu uleiul rezidual. A scăzut, de asemenea,
consumul de motorină, prin faptul că se trimite la reciclat cu camionul,
o cantitate mai mare de șpan, de acum brichetat, scăzând astfel procentul
de gaze cu efect de seră. De altfel, la nivel de Divizie Europeană se
folosește sistemul de transport combinat șosea - cale ferată. În ultimii
patru ani, Divizia Europeană a primit anual de la partenerii de afaceri
externi, diploma de companie activă pentru reducerea cantității de
CO2 emis în atmosferă.
MAGDALENA POPESCU - TMK-ARTROM
Deși în ca drul funcției pe care o ocup nu am responsabilități
delegate pentru managementul mediului, principalele provocări
ale companiei sunt în domeniul gestionării energiei și a
resurselor consumate. Acestea vor ajuta, cu siguranță, la
dezvoltarea unei afaceri sustenabile, orientată pe inovație și limitarea
consumului de resurse.
EUGEN MUNTEANU - VODAFONE ROMÂNIA
WHO’S
WHO IN
WHO’S
WHO IN

ALSTOM TRANSPORT VIOREL BADEA

Adresă: Str. Răzoare, nr. 32, MANAGER MEDIU, SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
et. 2, Sector 6, București Domeniu de specialitate: Securitate și Sănătate în Muncă, Protecția Mediului, Sisteme
Tel: +(40)21 2721700 de Management ISO14001, OHSAS18001/ ISO45001, ISO50001.
Fax: +(40)21 3185503 Educație și pregătire profesională: Inginerie Mecanică, Evaluare Riscuri, Audit SSM/
Mediu, Sisteme de Management SSM-Mediu-Energie.
Având o experiență de peste 20 de ani în domeniul SSM, Viorel coordonează activitatea
de SSM - Mediu în toate proiectele din industria feroviară desfășurate de Alstom în România. Anterior, a
coordonat activitatea de SSM într-o fabrică din industria alimentară, lucrând și pentru Institutul Național
de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii. Este expert în evaluarea riscurilor de accidentare și
este certificat ca auditor al sistemelor de management SSM-Mediu.

AUTOLIV ROMÂNIA MARIUS TIPURIȚA

Adresă: Str. Bucegi, nr. 8, Brașov RBD HEALTH& SAFETY MANAGER
Website: www.autoliv.com Curs specializare ATEX/INSEMEX
Tel: +(40)268 508100 Specialist în Sistemul de Management al Calității conform ISO 9001/TUV Austria
+(40)268 508388 Curs de specializare pirotehnician/INSEMEX
Curs de instruire auditori interni ai sistemului de management al sănătății și securității
ocupaționale OHSAS 18001/2008- SGS
Auditor de securitate și sănătate în muncă și evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională
Universitatea București/Intratest
Securitatea muncii pentru sistemul permiselor de lucru/LRQA Business Assurance București
Securitatea muncii în cazul echipamentelor cu funcționare la presiuni înalte/LRQA Business Assurance
București
Sigurantă proceselor - ATEX/GlaxoSmithKline
Securitatea muncii pentru lucrul la înălțime/LRQA Business Assurance București
Instalații de producere apă pură/BTW Pharma & Biotech Gmbh
Camere curate - VDI 2083/TUV Sud Cleancert Gmbh
Universitatea „Transilvania” Brașov, inginer TCM

MIHAELA LICHIARDOPOL
RBD ENVIRONMENT&EMERGENCY SITUATION OFFICER
Universitatea „Transilvania” Brașov, inginer
Responsabil de mediu
Auditor de mediu ISO 14001:2015
Specialist managementul deșeurilor
Specialist în domeniu SSM
Curs specializare ATEX/INSEMEX

BRITISH AMERICAN TOBACCO NICOLETA RĂDUCANU

(ROMÂNIA) TRADING EHS COUNTRY MANAGER
Inginer fizician, absolventă a Facultății de Fizică, Universitatea București, 1993-1998,
specializarea Fizică și Protecția Mediului. Calificări/ instruiri: curs de evaluator
de riscuri, iulie 2008, Universitatea “Ghe. Asachi”, Iași; curs de specialist protecția
mediului, martie 2008; curs cadru tehnic PSI, februarie 2007; curs de radioprotecție,
calificare galben, Centrala Nucleară Cernavodă, 2004; curs de auditor intern ISO
standarde 18001/14001(2015)/9001; curs de prevenire pierderi, Praga, iunie 2011; curs de responsabil
mediu 2017; curs de auditor intern – metodologie BAM în cadrul actualei companii; participare la audituri
interne BAT în calitate de: specialist H&S 2015, 2016: Venezuela, Costa Rica, Honduras și șef echipă audit
EHS – 2017: Croația, Ungaria. Activitate profesională:inginer pregătire situații de urgență și capacitate
de răspuns – 2003-2005 Cernavodă- Centrala Nucleară, unitate 1&2; H&S Specialist – SC Coca Cola
HBC România SRL, SC Unilever România SA, Saint Gobain Construction Products BU ISOVER (2005-
2008); EH&S Manager – British American Tobacco (România) Investment SRL – fabrica de țigarete
2008-20016; EH&S Country Manager – British American Tobacco (România) Trading SRL – 2016-2018;
- Coordonator implementare programe H&S în cadrul BAT: PULSAR (îmbunătățire comportamente),
RED cards (contractori); Coordonator implementare IWS EHS pillar – Integrated Work System.

137
Romania
WHO’S
WHO IN

BA GLASS ROMÂNIA MIHAI AUREL HORJEA

Adresă: B-dul Theodor Pallady, ȘEF SIPP
nr 45, Sector 3, București, În cadrul companiei, Mihai ocupă postul de Șef serviciu intern prevenire și protecție
RO-032258 din anul 2013.
Tel: +(40)212 018500 Ca domeniu de specializare, domnul Horjea este Inginer mecanic cu profilul Mecanică
Email: baglass_bu@baglass.com Fină, iar în ultimi șase ani s-a specializat în domeniul securității și sănătății în muncă.
Din punct de vedere al educației și pregătirii profesionale, el a absolvit Facultatea de
Inginerie Mecanică și Mecatronică din cadrul Universității Politehnica din București cu titlul de Inginer
Mecanic, apoi a urmat cursurile de Master din cadrul aceleiași universități, obținând titlul de masterand
în Inginerie Mecanică Fină și Nanotehnologii, apoi a urmat cursurile post universitate privind „Auditul
securității, sănătății în muncă și evaluarea riscurilor”, iar în prezent este masterand la Universitatea
Politehnica din București, Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică (fostă IMST), Specializarea
Ingineria Securităţii şi Sănătăţii în Muncă.

BEKAERT SLATINA GABRIEL SPALOGHE

Adresă: Str. Drăgănești, MANAGER SAFETY, HEALTH & ENVIRONMENT,
nr. 33, Slatina, Jud. Olt BEKAERT MANUFACTURING SYSTEM-INDUSTRIAL
Website: www.bekaert.com ENGINEERING/SH&E, BMS-IND ENG MANAGER
Email: Cord.Secretary@bekaert.com Domeniul de specialitate: Securitate și Sănătate în Muncă, Protejarea Mediului, Situații
Tel: +(40)249 405600 de Urgență, Inginerie Industrială.
Educație și pregătire profesională: Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanică,
Inginer mașini unelte, Institutul Politehnic București. Evaluarea riscurilor pentru sănătate și securitate
în muncă. Curs post-universitar, TÜV Rheinland România, Rina Simtex România. Auditor intern
pentru sisteme de management al calității, ISO 9001:2015, TÜV Rheinland România. Rina Simtex
România. Auditor intern pentru sisteme de management de mediu, ISO 14001:2015., TÜV Rheinland
România, Rina Simtex România. Auditor intern pentru sisteme de management al sănătății și securității
ocupaționale, OHSAS 18001:2007.

LIVIU IONUȚ OPREA

RESPONSABIL SAFETY, HEALTH & ENVIRONMENT
Domeniul de specialitate: Securitate și Sănătate în Muncă, Protectia Mediului, Situații
de Urgență.
Cu o experiență de peste șapte ani în domeniul industrial, absolvent al Universității din
Craiova, Specialist în Sănătate și Securitate în Muncă, Protecția Mediului și Situații
de Urgență, în cadrul Bekaert Slatina din 2012, companie cu aproximativ 1000 de
angajati. Din Ianuarie 2018, Liviu este Responsabil BeCare project - un proiect având ca scop principal
schimbarea culturii organizaționale privind siguranța la locul de muncă. Liviu este auditor intern pentru
sistemele de management ISO 9001:2015, ISO1400:2015 și OHSAS 18001:2007.

BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ SORIN BURCIU

Adresă: Str. Aurel Vlaicu, BLAJ PLANT HSE
nr. 2, Blaj, Jud. Alba Sorin a început activitatea în Bosch Automotive SRL în luna mai 2008, în poziția de
Website: www.bosch.com responsabil protecția mediului, în cadrul departamentului HSE, la momentul respectiv
firma având aproximativ 300 de angajați, pregatirea lui profesională fiind de inginer
în sisteme de depoluare și de protecție a mediului, diplomă emisă de către Facultatea
de Știință și Tehnologia Mediului, Babes Boylai, Cluj Napoca. Sarcina principală după
angajare, in cadrul departamentului HSE, a fost implementarea și certificarea sistemului de management
conform cerințelor referențialului ISO 14001. Pentru a putea realiza acest task, a început prin dezvoltarea
departamentului și în același an, a reușit să formeze o echipă de trei persoane, în cadrul departamentului,
care să fie responsabile doar de topicuri HSE. Prin multă muncă a reușit certificarea societății pentru
standardele ISO 14001 și OHSAS 18001 în următorul an. Ca să reușească, pe lângă crearea sistemului,
pentru a răspunde tuturor cerințelor din referențialele mai sus menționate, a participat, împreună
cu echipa, la o serie de sesiuni de training care i-au ajutat să se dezvolte atât pe plan profesional cât și
personal. Printre aceste cursuri se numără: evaluator risc, managementul riscului, auditor sisteme de
management (ISO 14001, OHSAS 18001, ISO 9001, IATF), curs SSM 80 ore etc. Între timp, Sorin a fost
promovat în pozitia de Manager HSE în cadrul BOSCH Automotive SRL, având în subordine șapte
persoane. Începand din anul 2009, societatea este în continuă dezvoltare (produse și linii de producție
noi) și de aceea zilnic, ca și departament, se confruntă cu topicuri noi, cărora împreună cu echipa,
reușește să le facă față cu succes.

138
Romania
WHO’S
WHO IN

BOSCH AUTOMOTIVE, BLAJ CĂTĂLIN RUSU

Adresă: Str. Aurel Vlaicu, BLAJ PLANT HSE
nr. 2, Blaj, Jud. Alba Cătălin a început activitatea în Bosch Automotive, în luna iulie 2016, în poziția de
Website: www.bosch.com funcționar administrativ, în cadrul departamentului HSE, la momentul respectiv
firma având aproximativ 2000 de angajați. În mometul intrării în echipă, pregătirea
lui profesională era la inceput de drum, el fiind student în anul II, la Universitatea
Babeș-Bolyai, Facultatea de Drept.
Sarcinile principale, după angajare, în cadrul departamentului HSE, au fost: realizarea studiului și a
evaluării conformării cu cerințele legale naționale, a tratatelor internaționale și îmbinarea armonioasă
a celor enumerate cu regulamentele, cultura, practica și standardele Bosch.
Ca să reușească, pe lângă crearea sistemului, pentru a răspunde tuturor cerințelor din referențialele mai
sus mentionate, împreună cu colegii săi, a participat la o serie de sesiuni de training care i-au ajutat să se
dezvolte atât pe plan profesional cât și personal. Printre acestea se numără: evaluator risc, managementul
riscului, auditor sisteme de management (ISO 14001, OHSAS 18001, ISO 9001, IATF), curs SSM 80 ore, etc.

BOSCH SERVICE SOLUTIONS, FLORIN MATLAK

TIMIȘOARA MANAGER HSE
Adresă: B-dul. Take Ionescu, Activează de cinsprezece ani în cadrul companiei Bosch Service Solutions, iar în
nr. 46b, Timișoara domeniul Health & Safety de nouă ani și de trei ani în poziție de manager HSE.
Tel: +(40) 256 200000 Florin este expert în domeniul Sănătății și Securității în Muncă, Cadru tehnic PSI
Website: și Responsabil de mediu, absolvent al Institutului de mine Petroșani. Coordonează
www.boschservicesolutions.com programe interne de dezvoltare și conștientizare a angajaților, în privința îmbunătățirii
work balance și wellbeing, a managementul stresului ocupațional, activități de CSR în privința mediului
înconjurător, campanii de voluntariat în prim-ajutor.
Prin activitățile desfășurate la nivelul companiei, se încearcă aducerea unui plus valoare angajaților
interni și comunității.

BUREAU VERITAS ROMÂNIA GENOVEVA DINU

CONTROLE INTERNATIONAL COORDONATOR QHSE
Adresă: Str. Turturelelor, nr. 62, Responsabilități principale: monitorizarea performanțelor privind securitatea în muncă,
Decebal Tower, Sector 3, București mediu și calitate, coordonarea instruirii, identificarea oportunităților de îmbunătățire ale
Website: www.bureauveritas.ro sistemului de management QHSE și implementarea acestora, comunicarea în cadrul companiei
Tel: +(40)213 153898 privind aspectele HSE, calitate și mediu, stabilirea responsabilităților, implementarea și
menținerea sistemelor de management.
Studii: Universitatea de Petrol și Gaze, Facultatea de Economie, licențiată în Economia
Serviciilor.
Specializări/competențe: Specialist în managementul calității, managementul riscului, managementul
mediului, inspector SSM, specialist în resurse umane, auditor de calitate, mediu și sănătate și securitate
în muncă.

CERSANIT ROMÂNIA ADRIANA TICAMUCA,

Adresă: Aleea Plopilor, nr. 10, SPECIALIST SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Roman, Jud. Neamţ - Inginer geolog (Facultatea de Geografie și Geologie Al. I. Cuza – Iași)
Website: www.cersanit.com - Cursuri Specialist Sănătate și Securitate în Muncă
Email: office@cersanit.com - Cursuri evaluator riscuri
Tel: +(40) 233 742101

139
Romania
WHO’S
WHO IN

CIE MATRICON VLĂDUȚ STOICA

Adresă: Str. Gheorghe Doja, nr. RESPONSABIL HSE
155, Târgu Mureș, Jud. Mureș Vlăduț a absolvit Facultatea de Inginerie, Profil Automatică și Informatică aplicată,
Website: www.cieautomotive.com apoi a finalizat și Masteratul în Ingineria Sistemelor Calității. Ca studii de formare
Email: profesională, a finalizat cursul de inspector SSM și cursul post-universitar de Evaluator
ciematricon@cieautomotive.com riscuri SSM, urmând apoi cursul de responsabil de mediu, protecție civilă și cadru
Tel: +(40) 372 659700 tehnic PSI. Vlăduț are o experiență de trei ani pe postul de expert SSM în cel mai
mare combinat chimic din România și trei ani Responsabil HSE în cadrul CIE Matricon, companie
multinațională care activează în industria auto.

CIECH SODA ROMÂNIA (CSR) PH.D. ANCA GOLGOJAN

Adresă: Str. Uzinei, nr. 2, HSEQ DIRECTOR
Râmnicu-Vâlcea, Jud. Vâlcea Domeniul de specialitate: Doamna Anca Golgojan, de profesie inginer chimist, a
Website: www.ciechgroup.com absolvit cursurile Facultății de Chimie din cadrul Institutului Politehnic București
Email: csr@ciechgroup.com în anul 1984.
Tel: +(40)250 731852 Educație și pregătire profesională: În anul 2007 a obținut titlul de doctor în chimie, iar
Fax: +(40)250 733382 în cadrul organizației a ocupat diferite funcții: inginer chimist în cadrul Instalației Site
Moleculare, inginer chimist in cadrul Departamentului Controlul Calității, Șef Instalație Detergenți, Șef
Vânzări în cadrul Departamentului de Marketing, Șef al Departamentului Protecția Mediului, Director
Organizare Management, iar în prezent Director HSEQ. A participat la numeroase simpozioane naționale
și internaționale, a scris mai multe publicații și a obținut brevete, toate în domeniul chimiei detergenților.

DANIEL BIRCHI
INSPECTOR SSM
Daniel Birchi ocupă funcția de inspector de securitate și sănătate în muncă, în cadrul
Departamentului HSEQ din CIECH Soda România. De profesie inginer, absolvent
al Universității Tehnice Petroșani, deține și o diplomă de economist în domeniul
Management Financiar Contabil, absolvind cursurile Universității Constantin
Brâncoveanu. Cu o experiență de peste 20 ani în CIECH Soda România, societate în
care a ocupat mai multe functii (tehnolog, șef instalație producție, șef comisie recepție), începând din
anul 2012 se preocupă activ de implementarea și respectarea reglementărilor de Securitate și Sănătate
în Muncă, de îmbunătățirea condițiilor și a siguranței lucrătorilor în procesele de muncă.

CONCELEX CARMEN NISTOR

Adresă: Str. Aeroportului, nr. HEALTH SAFETY ENVIRONMENT MANAGER
120-130, Sector 1, București Carmen ocupă poziția de Health Safety Environment Manager la Concelex din anul
Website: www.concelex.ro 2012. Împreună cu echipa managerială ajută la implementarea politicii de securitate
Email: office@concelex.ro și sănătate în muncă.
Tel: +(40)21 3185489 Principala preocupare este transformarea mentalității învechite, creșterea nivelului de
conștientizare și instruire pentru aproximativ 600 de angajați și 1200 de colaboratori
și trecerea într-o nouă etapă a culturii securității în muncă, de la reactivă la proactivă.
Ea este inginer, absolvent al Facultății de Mecanică Fină în cadrul Universității Politehnice București,
având studii postuniversitare privind evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăviri profesionale
și multe altele: management, comunicare, manager proiect, specialist gestiunea deșeurilor, evaluarea și
identificarea alternativelor substanțelor periculoase, management de mediu și de audit EMAS, cadru
tehnic prevenirea și stingerea incendiilor, prim ajutor, auditor sistem management integrat calitate,
mediu, securitate ocupațională.
Între 2008 și 2012 a ocupat funcția de manager al sistemului integrat de management calitate, mediu,
securitate și sănătate ocupațională la aceeași societate, având rolul de a îmbunătăți sistemul de management
integrat, de a efectua numeroase audituri în domeniul calității, mediului și securității ocupaționale.

DE’LONGHI ROMÂNIA LAURA ORDEANU

Adresă: Str. Leonardo da Vinci, IMS & HS MANAGER
nr. 1, Jucu-Herghelie, Jud. Cluj Laura Ordeanu, în calitate de IMS & HS manager în De’Longhi România, coordonează
Tel: +(40)364 137300 sistemele de managementul calității, mediului, siguranței alimentare, securitate și
Website: www.delonghi.com sănătate în muncă și situații de urgență. Experiența de peste 15 ani în domeniul
industrial reprezintă un avantaj în ceea ce privește managementul aspectelor mai sus
menționate într-o companie cu peste 2000 de angajați. Este absolventă a Facultății
Chimie și Inginerie Chimică, Universitatea Babeș Bolyai, licențiată în Știință și Ingineria Materialelor
Oxidice.

140
Romania
WHO’S
WHO IN

DENKSTATT ROMÂNIA GABRIELA FISTIȘ

Adresă: Str. Madrid, nr. 22, DIRECTOR EXECUTIV
Timișoara, Jud. Timiș Gabriela este Director Executiv al companiei Denkstatt România, companie de
Fax: +(40)256 434397 consultanță în domeniul sustenabilității, parte din grupul de consultanță Denkstatt. Cu
Website: www.denkstatt.ro o experiență vastă, de peste 21 ani, în care a parcurs atât segmentul de cercetare, sectorul
Email: office@denkstatt.ro industrial și al consultanței în management, se concentrează actualmente în găsirea
de soluții spre a atinge performanța în domeniul managementului sustenabilității
împreună atât cu organizațiile private, cât și cu instituțiile de stat. Este expert
HSE și trainer profesionist. A făcut parte din echipa internațională de traineri care au instruit primii
Sustainability Manageri certificați din România. Consideră că respectul față de mediu și respectul față
de oameni este esențial atunci când vorbim de evoluție. Crede cu tărie că evoluția cere schimbare, iar
atunci când vine vorba de sustenabilitate vorbim de principii, valori și schimbări de comportament.
Se regăsește printre cei care promovează schimbarea și își concentrează eforturile în suportul orientat
către cei care înțeleg sau nu înțeleg nevoia de schimbare. Luptă pentru nevoile generațiilor viitoare și
consideră că nevoile acestora vor fi mult diferite de cele actuale, că responsabilitatea noastră este de a
crea contextul de evoluție propice pentru un viitor echilibrat.

DS SMITH PAPER ZĂRNEȘTI JENICĂ CRISTIAN POPA

Adresă: Str. 13 Decembrie, HSE MANAGER
Nr. 18, Zărnești, Jud. Brașov, Cu o experiență de peste zece ani în domeniul HSE, Jenică Popa coordonează
Website: www.dssmith.com departamentul de securitate în muncă al fabricii de hârtie DS Smith din Zărnești.
Este absolvent al Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității
Ovidius și absolvent al Facultății de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
din cadrul Universității Transilvania. Anterior pozitiei din cadrul DS Smith, a deținut
funcția de Facility & HSE Manager în industria de ambalaje, obținând rezultate
semnificative în dezvoltarea culturii de sănătate și securitate la locul de muncă.

DSM NUTRITIONAL RADU SIRETEANU

PRODUCTS ROMÂNIA SHE OFFICER
Adresă: Șoseaua de Centură Radu Sireteanu ocupă funcția de SHE Officer în cadrul DSM Nutritional Products
2L, Ștefăneștii de Jos, Ilfov România SRL din ianuarie 2018.
Website: www.dsm.com A terminat Facultatea Finanțe-Bănci din cadrul Universității Spiru Haret și deține
Email: info.dnp@dsm.com Certificat de absolvire pentru Specialist SSM, Cadru Tehnic PSI, Șef Serviciu Situații
Tel: +(40)21 3695792 de Urgență, Responsabil Mediu, Specialist în Managementul Deșeurilor și Director
Securitate. În trecut a fost Safety, Health Safety and Fire Protection Coordinator la
Sheraton Bucharest Hotel și Security Manager la Ramada North Bucharest Hotel.

ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI CLAUDIU DAVID

Adresă: Str. Candiano Popescu, HSEQ MANAGER
nr. 1, Sector 4, București Absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universității „Politehnica” din
Website: www.electromontaj.ro București, dar și a numeroase cursuri de specializare în domeniile Calității, Mediului,
Email: office@electromontaj.ro Securității și Sănătății în Muncă, atât interne cât și internaționale, se ocupă, în prezent,
Tel: +(40)21 3367334 de implementarea și auditarea Sistemelor de Management aplicabile atât Organizației
cât laboratoarelor acesteia, coordonând în special departamentul pentru SSM, din
funcția de HSEQ Manager în cadrul Electromontaj S.A. București, aceasta totalizând,
atât prin sucursalele - interne și externe - cât și prin fabricile sale, 1000 de angajați, români și străini.
Cunoștințele și experiența dobândite de-a lungul timpului în cadrul organizației îl ajută la înlesnirea
misiunii managementului de la cel mai înalt nivel spre o abordare de tip proactivă și îmbunătățirea
continuă a domeniilor sus-menționate.

CLAUDIU IONESCU-ȚENEA
RESPONSABIL SSM-SU, COORDONATOR SSM
ȘANTIERE MOBILE ȘI TEMPORARE
Prin funcțiile și responsabilitățile deținute în cadrul Departamentului, se ocupă, în
prezent, de implementarea programelor aferente Securitații și Sănătații în Muncă,
SU și coordonarea, din punct de vedere SSM-SU, a șantierelor mobile și temporare
la nivelul Electromontaj, aceasta totalizând, atât prin sucursalele - interne și externe
- cât și prin fabricile sale, 1000 de angajați, români și străini.

141
Romania
WHO’S
WHO IN

ENDAVA ROMÂNIA MIRCEA ADRIAN RUS

Adresă: Str. Alexandru Vaida COORDONATOR SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Voevod, nr. 51, clădirea Activist securitate și sănătate în muncă, protecția mediului, alergător, alpinist și iubitor
United Business Center, de natură. Experiență de peste 10 ani în domeniul securității și sănătății în muncă
Cluj Napoca, Jud. Cluj în industrii diferite, cu focus pe cultura organizațională, schimbări organizaționale
Website: www.endava.com și comportament. Coordonator al programelor ”Înțelegerea culturii de securitate și
sănătate în muncă” și ”Cum să adresăm aspectele de securitate și sănătate”, oferind
consultanță și suport companiilor care doresc să facă un pas în față în domeniul
securității și sănătății.

ENERECO S.P.A. FANO VASILE ANGHELACHE

SUCURSALA BUCUREȘTI ȘEF DEPARTAMENT HSE
Adresă: Șos. București-Ploiești, Inginer petrolist, absolvent al IPG Ploiești, promoția 1989, a continuat specializarea
nr. 19-21, et. 7, Sector 1, București prin finalizarea diverselor cursuri în domeniul Securității și Sănătății în Muncă. Pe
Website: www.enereco.com parcursul activității profesionale de peste 40 de ani, atât în țară cât și în străinatate, a
Tel: +(40)21 2031533 avut ocazia să colaboreze cu diverse categorii de oameni, cunoscându-le cultura, modul
de înțelegere, modul de percepție al acestora, căutând să găsească punți de legatură.
Capacitatea de a găsi soluții și de a se adapta diverselor situații de muncă l-au ajutat
să își valorifice cu succes calitățile de decizie și de acțiune în coordonarea activităților privind calitatea,
securitatea și sănătatea și mediul în sucursala Enereco București.

E.ON ROMÂNIA ȘI LUCIAN RADU MUICĂ

DELGAZ GRID DIRECTOR HSE
Adresă: B-dul. Pandurilor, nr. Director HSE la E.ON România şi Delgaz Grid, începând cu luna noiembrie 2017.
42, Târgu Mureș, Jud. Mureș Deţine o experiență profesională progresivă, de peste 15 ani, în România şi în alte
Email: office@delgaz-grid.ro zone geografice: Orientul Mijlociu, Africa de Vest, în proiecte din sectorului de petrol
Website: www.eon-romania.ro și gaze, onshore și offshore.
Domeniul de specialitate: Îmbunătăţirea culturii HSE în organizaţii.
Educație și pregătire profesională: Inginer diplomat în Inginerie economică industrială.
Auditor intern și lead pe diverse standarde ISO. Diverse cursuri (interne și internaționale) de specialitate
HSE.

CÂMPEAN CONSULTING ADRIAN CÂMPEAN

MANAGER
Domeniul de specialitate: Construcţii, ergonomie, oil&gas, training, expertize tehnice
Educație și pregătire profesională: Inginer, formare profesională în domeniul HSE cu
experţi din UK, Franţa, Belgia, Germania şi cele legale din România.

MIRCEA BOGDAN TADIO MIRCEA BOGDAN TADIO

EXPERT HSE
Domeniu de specialitate: Specialist HSE cu o experiență de 12 ani în domeniul
prevenirii, în general în proiecte internaționale mari de construcții în domenii
precum petrol și gaze, energie (centrale cogenerare și eoliene), construcții civile,
construcții industriale, infrastructură, dar și în zona de exploatare petrol și gaze,
onshore și offshore. Are cunoștințe tehnice puternice în domenii cheie specifice,
cum ar fi: managementul HSE al unui proiect, evaluări de risc, permise de lucru,
lucrul la înălțime, schele, ridicări speciale, excavații, spații închise, controlul energiilor periculoase,
H2S, prevenirea incendiilor, stuații de urgență, investigarea incidentelor, siguranța flotei vehiculelor,
programele de siguranță comportamentală, dezvoltarea și punerea în aplicare a managementului
siguranței, instruirea și motivarea personalului. Are bune cunoștințe ale regulilor și regulamentelor
aplicabile privind procedurile și politicile de siguranță, competențe pentru dezvoltarea și implementarea
unei culturi a siguranței durabile la orice nivel al organizației.
Distincții profesionale, premii: „Premiu de excelență – Un milion de ore lucrate fără accident”, acordat
de Ambasada S.U.A. la București. Educație și pregătire profesională: Diplomă inginer construcții civile -
U.T.C.B.; Diplomă post universitară evaluator de risc și Manager de sisteme integrate – U.P.B.; Formator
autorizat – I.P.F.A.; NEBOSH I.G.C. și I.C.C. – SETA Training, UK; OSHA Construction Safety&Health
Specialist – OSHA Academy, USA; GWO Training - Eoliene; BOSIET Training – offshore; și alte cursuri
naționale și internaționale.

142
Romania
WHO’S
WHO IN

ADRIAN NEGRILESCU ADRIAN NEGRILESCU

EXPERT HSEQ
A făcut cunoștință cu sistemul HSEQ la echipa seismică, unde era încadrat ca geofizician.
Studiind această disciplină, a realizat că este un sistem destul de complicat, integrând
aspecte legate de protecția angajaților, a mediului, cu complexitatea procesului
tehnologic. În cursa pentru a cunoaște acestă disciplină a dobândit certificările cerute
pentru a deveni un profesionist în domeniul HSEQ, lăsând întotdeuna loc pentru
îmbunătățire.

ALINA-MARIA CRASNIANEC ALINA-MARIA CRASNIANEC

EXPERT HSE
Absolvent Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Știința Mediului – Cluj-Napoca;
Master în environment - universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Știința Mediului
– Cluj-Napoca;
Master

CONSTANTIN POPA CONSTANTIN POPA

EXPERT HSEQ
Constantin POPA este pasionat de HSEQ. Cu toate că pregătirea lui de bază este Fire
Safety Engineer, prin cursurile ulterioare și prin experiența acumulată, se poate
numi expert HSEQ. Deține o diploma Nebosh IOG, master în Inginerie mecanică
și doctorat în Energetică, toate cursurile naționale care i-ar permite să lucreze în
România, ca evaluator de riscuri și șef serviciu extern. A publicat mai multe cărți
și articole științifice, este tutore/trainer acreditat Nebosh și IADC, se mândrește cu
proiecte în care a îmbunătățit nivelul de safety culture în diverse medii de lucru, cum ar fi construcții,
oil and gas, parcuri de turbine eoliene, dar și cu proiecte care includ systems engineering și partea de
product safety regulatory compliance (inclusiv Functional Safety) în proiecte complexe. Deschis către
orice proiect care i-ar oferi ocazia să producă și să ofere valoare.

DIANA TEODORA MANTA DIANA TEODORA MANTA

EXPERT HSE
Diana are o vastă experiență privind securitatea și sănătatea în muncă, în diferite
domenii de activitate, cum ar fi: industria automotive, industria metalurgică, construcții
de drumuri și poduri, construcții civile, transporturi și servicii.
Ea are pregătire de Inginer horticultor, Specialist în domeniul Securității și Sănătății
în Muncă (specializare), Cadru Tehnic PSI (specializare), Curs de Formator/Evaluare
competențe profesionale, Curs de Auditor Intern Sisteme de Management Integrat OHSAS 18001:2007,
Managementul Securității și Sănătății în Muncă și Relațiilor de Muncă (masterat).
Este dedicată îmbunătăţirii continue a performanţelor sistemului de management privind Securitatea,
Sănătatea şi Mediul, care susţin o activitate durabilă şi profitabilă în domeniul automotive.

IOANA CARMINA NIȚU IOANA CARMINA NIȚU

SPECIALIST ÎN DOMENIUL SSM
Carmina este absolvent al facultății de Chimie și Inginerie Chimică al Universității
Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, cu certificări în domeniul SSM, PSI, SU, auditor în
domeniul Calității, Mediului și OSHAS. Carmina are o experiență de peste doi ani
în domeniul securității și sănătății în muncă și a reușit implementarea unei culturi
sigure de securitate și sănătate pentru 200 angajați.

IOSIF BALINT IOSIF BALINT

ȘEF SERVICIU PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Domeniu de specialitate: Inginer Mecanic.
Educație și pregătire profesională: Certificat de pregătire pedagogică; Securitate și
Sănătate în Muncă - Nivel mediu; Evaluarea riscurilor și auditului de conformitate de
Securitate și Sănătate în Muncă; Cadru tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și
stingerii incendiilor; Șef serviciu voluntar/privat pentru situații de urgență; Strategia
de abordare a problematicii de mediu în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate
de România; Program de perfecționare în protecția Mediului; Responsabil cu supravegherea și verificarea
tehnică a instalațiilor - RSVTI; Sisteme de Management al Mediului ISO-14001; Sisteme de Management
al Calității ISO 9001:2000, ISO 9001:2002; Curs de formare a inspectorilor de protecție civilă; Curs de
acordare a primului ajutor.

143
Romania
WHO’S
WHO IN

IULIAN GHERMAN IULIAN GHERMAN

CONSULTANT INDEPENDENT
Inginer mecanic, MBA, Iulian este consultant pentru sisteme de management. Are
o experiență de 20 de ani în lucrul cu firmele multinaționale. În ultimii zece ani s-a
concentrat pe consultanță în implementarea unei culturi a siguranței. Proiectele pe
care le-a condus în România și Europa, pentru companii având domenii de activitate
diverse, i-au întărit convingerea că o cultură a siguranței puternică sprijină și se
integrează perfect în cultura companiilor de top. Este condiție și rezultat al excelenței
operaționale.

VALTER STĂNCIULESCU GORAN VALTER STĂNCIULESCU GORAN

EXPERT QHSE
Distincții profesionale – Grad. IOSH
Educație și pregătire profesională
Universitatea Pitești – Facultatea de Autovehicule Rutiere
Universitatea Petroșani - Master – Evaluarea impactului antropic și reconstrucția
ecologică a zonelor afectate

EXPLEO ROMÂNIA ALEXANDRU MIHAI GRIGORE

Adresă: B-dul Iuliu Maniu, nr. 7, HEALTH, SAFETY & SECURITY MANAGER
corp D, Sector 6, București, România Departamentul HSE este coordonat de către ing. Alexandru Mihai Grigore. Acesta
Tel: +(40)374 701924 deține funcția de Health, Safety & Security Manager și se subordonează direct
administratorului societății. Este specializat în Securitate și Sănătate în Muncă
fiind absolvent al Universității Politehnica București, Facultatea IMST, specializarea
Ingineria Securității în Industrie. La nivel de pregătire profesională acesta deține
următoarele diplome: Curs post-universitar la Universitatea Tehnică din Cluj de Evaluator de risc în
domeniul Securității și Sănătății în Muncă, Curs de Inspector în Securitate și Sănătăte în Muncă, Curs
de Cadru Tehnic PSI, Curs de Inspector de Mediu, Curs de Manager Securitate.

FEDERAL-MOGUL FRICTION NICOLETA NICULESCU

PRODUCTS PLOIEȘTI MANAGER SISTEM INTEGRAT – QEHS & ÎMBUNĂTĂȚIRE
Adresă: Ploiești West Domeniul de specialitate: Siguranță și Sănătate în Muncă, Protecția Mediului, Situații
Park, Str. Washington, de Urgență, Sistem de Management de Calitate IATF, Lean & Îmbunătățire Continuă.
Ariceștii Rahtivani, Jud. Prahova Educație și pregătire profesională:
Tel: +(40)374 433225 Inginer mecanic – Universitatea Politehnică București
Auditor de sisteme de management (ISO 14001, ISO 45001, IATF 16949)
Evaluator de riscuri
Cadru tehnic PSI, Șef Serviciu de Prevenire și Protecție
Certificări Green Belt & Lean Expert
Pasiunea pentru sisteme de management, îmbunătățire și dezvoltarea oamenilor, îmi oferă motivația
necesară pentru analiza și minimizarea riscurilor, precum și pentru simplificarea proceselor și a
instrumentelor utilizate. Consider că succesul este garantat prin concentrarea și alocarea resurselor pe
prevenție, nu pe corecție. Iar industria auto, în care activez de 15 ani, este o continuă provocare pentru
siguranță, îmbunătățire și dezvoltare.

FORD ROMÂNIA ALEX BURADA

Adresă: Str. Henry Ford, nr. RISK MANAGER
29, Craiova, Jud. Dolj Cu o experiență de peste 10 ani în managementul riscului, Alex Burada este manager
Website: www.ford.ro de risc pentru Ford România începând cu 2014, fiind responsabil pentru siguranţă,
Email: fordcv@ford.ro securitate şi pompieri. Fiind inginer la bază și având şi o diplomă de Master în
Tel: +(40)372 516000 managementul siguranței, recomandarea lui a venit din rezultatele excelente în
managementul sănătăţii şi siguranţei pentru construcția și instalarea mai multor
site-uri pentru Ford România, dar şi pentru site-uri Ford din Cologne şi Saarlouis. Dezvoltarea carierei
personale se bazează însă pe un set de valori cum ar fi feedback-ul, transparenţă, gândire inovatoare,
respectarea deontologiei profesionale, precum şi contribuţia prin baza de cunoștințe aduse unui mediu
auto aflat în permanentă schimbare.

144
Romania
WHO’S
WHO IN

HIDROCONSTRUCȚIA EUGEN ŞTEFĂNESCU

Adresă: Calea Dorobanților, ȘEF BIROU SECURITATEA MUNCII
nr. 103‑105, Sector 1, București Are o experiență de 18 ani în domeniul securității și sănătății în muncă din domeniul
Website: www.hidroconstructia.com construcțiilor hidrotehnice, industriale, civile și edilitare. Eugen coordonează sistemul
Email: office@hidroconstructia.com de management al securității și sănătății în muncă din cadrul societății și implementarea
Tel: +(40)21 2081400 obiectivelor specifice, în cadrul tuturor subunităților interne și externe ale acesteia.
Profesia de inginer miner i-a fost de ajutor în acest domeniu, al securității și sănătății
muncii, activând în cadrul Serviciului de Prevenire și Protecție de la una dintre cele mai mari societăți
de construcții din țara - Hidroconstrucția.

HOLCIM (ROMÂNIA) MĂDĂLINA GOGORICI

Adresă: Calea Floreasca, nr. 169A, MANAGER NAȚIONAL SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Clădirea B, et. 7, București, România Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul industrial, Mădălina coordonează
Website: www.holcim.ro implementarea programului de management în ceea ce privește sănătatea și securitatea
Email: și activitățile de profil în fabricile și locațiile Holcim România, pentru aproximativ
rom-office@lafargeholcim.com 800 de angajați. Ea este absolventă a Facultății de Chimie din cadrul Universității
Tel: +(40)21 2317708 București, licențiată în Biochimie, și deține o diplomă de masterat în Ecologie și
Dezvoltare Sustenabilă. Anterior poziției din Holcim România, a deținut diferite funcții de manager
de sănătate, siguranță și mediu în industria de petrol și gaze. Din aceste poziții a obținut performanțe
semnificative în gestionarea politicilor de sănătate și siguranță într-un mediu exigent.

IMSAT GEORGEL GHIȚĂ

Adresă: Calea Floreasca, nr. 169A, COORDONATOR SSM
Clădirea B, et. 7, București, România Domeniu de specialitate: Utilaj tehnologic în construcții - Mașini și utilaje pentru
Tel: +(40)21 3167770 construcții
Educație și experiență profesională: Absolvent Institutul de Construcții, Facultatea
de Utilaj tehnologic în construcții, specializarea Mașini și utilaje pentru construcții
Cursuri: Curs postuniversitar Evaluator riscuri SSM; Manager al Sistemului de
management al Securității și sănătății în muncă; Manager al sistemelor de management de mediu.

ISAFETY.RO SORIN CENUȘĂ

Website: www.isafety.ro FONDATOR ISAFETY.RO & CONSULTANT H&S
Sorin ajută companiile să își îmbunătățească siguranța în muncă din poziția de
consultant H&S, prin intermediul companiei pe care a fondat-o în 2018 din dorința
de a exista siguranță în muncă cu o abordare practică. Experiența provine din cei 11
ani petrecuți în industria materialelor de construcții (Lafarge/CRH) și ultimii doi
ani ca și consultant independent.

JOYSON COSMIN CARJA

Website: www.joysonsafety.com MANAGER SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ,
Tel: +(40)372 572310 MEDIU ȘI SECURITATEA FIRMEI
Cu o experiență de 8 ani în domeniu, Cosmin coordonează activitățile legate de
sănătate, securitate în muncă și protecția mediului din cadrul companie KSS RO. El
se ghidează după principiul că buna gestionare a SSM într-o companie este corelată
cu o îmbunătățire a performanței și a rentabilităţii. Bolile profesionale, incidentele,
accidentele de muncă, implică o serie de costuri economice ridicate pentru persoane,
angajatori și societate. Cunoștințele de evaluare a riscurilor și a activității de prevenire, în cazuri de
urgență (planuri de urgență, de evacuare, de prim ajutor), în domeniul securității și sănătății în muncă,
reprezintă un avantaj pentru a face față sarcinilor diverse din acest domeniu.

KASTAMONU ROMÂNIA NICOLAE BĂDIN

Adresă: Str. Ierbuș, nr. 37, MANAGER DEPARTAMENT EHS (ENVIRONMENT, HEALTH & SAFETY)
Reghin, Jud. Mureș Domeniul de specialitate: Inginer Industrializarea lemnului
Website: www.kastamonu.ro/ Educație și pregătire profesională: Universitatea Transilvania – Brașov, Facultatea
Email: info@kastamonu.ro Industrializarea Lemnului
Tel: +(40)37 2593720 Inginer Licențiat (1996) + master în Ingineria Lemnului – domeniul Structuri Avansate
din Lemn și Tehnologii Inovative – 2015;
Titlu de doctor în Științe – Domeniul Inginerie Forestieră – 2019;
Multiple cursuri postuniversitare în domeniul Health & Safety precum și în Sisteme de Management
al Calității.

145
Romania
WHO’S
WHO IN

LINDE GAZ ROMÂNIA DAN BAJALIU

Adresă: Str. Imbroane MANAGER SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Avram, nr. 9, Timișoara Domeniul de activitate: Coordonarea activităților înglobate de domeniile Securitate
Tel: +(40)256 300700 și Sănătate în Muncă, Situații de urgență, Securitate Fizică: programe de dezvoltare,
Website: www.linde-gas.ro instruirea și educarea angajaților, monitorizarea condițiilor de la locurile de muncă,
Email: office@ro.linde-gas.com evaluări de risc privind Securitatea și Sănătatea în Muncă și Securitatea Fizică,
Managementul Riscului etc.; Lead Auditor pentru audituri conform OHSAS 18001:2007;
Lead Investigator pentru investigații și cercetarea accidentelor; Managementul Contractorilor pentru
SSM și Securitate Fizică; Country Manager pentru Fișe cu date de securitate conform Regulamentelor
REACH&CLP.
Educație: Absolvent al Institutului de Chimie Militară „Nicolae Bălcescu” Sibiu; Absolvent al Universității
de Chimie Sibiu, secția Chimie-Fizică.
Specializări: Psihopedagogie; Curs avansat de conducere subunități ( caracter psihologic); Specializare
în SSM – Nivel Expert; Curs Postuniversitar de specializare în SSM; Specializare în Apărare Împotriva
Incendiilor și Protecție Civilă; Specializare în Transport de Mărfuri Periculoase pe calea ferată (RÎD) –
Consilier de siguranță; Curs Farmacologie – Persoană Calificată pentru Gaze Medicinale; Curs Manager
Securitate Fizică; Curs Evaluator la Securitate Fizică.
Experiență: 2003 – prezent: Manager Securitate și Sănătate în Muncă, Linde Gaz România; 1995 - 2002:
Ofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

MAXAM ROMÂNIA DAN-ADRIAN DIDIŢEL

Adresă: Str. Mr. Av. Ştefan HSEQS MANAGER – CLUSTER 4 EUROPE
Sănătescu, nr. 7A, Sector 1, București HSEQS Manager în cadrul MAXAM România din anul 2010 (domeniul de activitate:
Website: www.maxam.net fabricarea și distribuția de explozivi de uz civil; servicii tehnice, de împuşcare şi
Email: office@maxam-romania.ro demolări). Auditor OHSAS 18001, ISO 9001, ISO 14001. Responsabil pentru
Tel: +(40)21 2693469 amplasamente încadrate conform Directivei SEVESO şi elaborator de Rapoarte de
Securitate.
Distincții profesionale, premii: Certificat NEBOSH IGC; Membru în comitetul tehnic de standardizare
pentru explozivi.
Educație si pregătire profesională: doctorand în cadrul Facultăţii de Geologie - Universitatea din Bucureşti;
licenţiat în „Stiinţa Mediului”; curs post-universitar „Auditul securităţii, sănătăţii în muncă şi evaluarea
riscurilor”; master „Relaţii Economice Internaţionale”.

MECHROM INDUSTRY GABRIELA FRÂNCU

Adresă: Str. Calea Câmpulung, ȘEF SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
nr. 552, Com. Mărăcineni, În prezent, Gabriela ocupă funcția de responsabil HSE/Șef serviciu intern de prevenire
Sat Argeșelu, Jud. Argeș și protecție la Mechrom Industry, societate în care cultura organizațională are la bază
Website: www.campagnolo.com conceptul „Safety first”.
Email: office@campagnolo.com Ea este specialist HSE cu o experiență de peste nouă ani în dezvoltarea, implementarea
Tel.: +40 248 206490 și monitorizarea politicii de siguranță. Reducerea riscurilor „as low as reasonably
practicable” este o preocupare continuă.
Anterior poziției din Mechrom, a deținut funcție similară în activitatea de mentenanță pentru OMV
Petrom, unde experiența și mediul cu riscuri ridicate au dus la dezvoltarea sa profesională și personală.
Pasionată de psihologie comportamentală și inteligență emotională, a planificat și implementat în
organizația pentru care lucrează, împreună cu colegii, acțiuni preventive/proactive specifice HSE
prin implicarea personalului la toate nivelurile. Sintagma „Sănătate și siguranță în tot ceea ce faceți!” a
devenit salutul companiei.
Inițiativele de a reduce riscurile de siguranța muncii și de a îmbunătăți condițiile de muncă au fost
completate prin proiecte destinate îmbunătățirii culturii siguranței muncii, prin evaluarea riscurilor
aferente locurilor de muncă din ambele puncte de lucru - Mărăcineni și Curtișoara - prin implementarea
unor condiții de muncă mai sigure, prin îmbunătățirea echipamentului de protecție personală, dar și
prin îmbunătățirea standardelor și procedurilor HSE, prin stabilirea performanțelor și cerințelor HSE
pentru contractorii prestatori de servicii și monitorizarea performanțelor acestora pe baza standardelor
Mechrom.

MOL ROMÂNIA OVIDIU CRISTUREAN

PETROLEUM PRODUCTS SD&HSE MANAGER
Adresă: Str Daniel Danielopolu, Departamentul SD&HSE din cadrul companiei noastre se subordonează direct CEO.
nr. 4-6, Sector 1, București Formația profesională a SD&HSE Manager este ingineria și managementul calității
Website: www.molromania.ro (BS) cu supraspecializări în domeniile Managementului Afacerii (MS), Ecologiei (MS)
Tel: +(40) 212 048500 și Sănătate și Securitate în Muncă (NEBOSH).

146
Romania
WHO’S
WHO IN

OPTIPLAZA ALINA CIRIPOI

Adresă: B-dul Griviței, INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ
nr. 1A, Brașov Inspector în domeniul Securității și Sănătății în Muncă în cadrul Optiplaza, firmă cu
Website: www.optiplaza.ro o experiență în domeniul opticii medicale de 11 ani, având un număr de aproximativ
Email: office@optiplaza.ro 300 de angajați. Alina este implicată în programul pilot privind „Managementul și
Tel.: +(40)268 429559 Optimizarea activității de securitate și sănătate în muncă prin digitalizare”, proiect
ce ar urca activitatea SSM la un nivel superior.

OȚELINOX TÂRGOVIȘTE RĂZVAN VASILE

Adresă: Str. Șoseaua Găești, nr. HEAD OF HEALTH, SAFETY & ENVIRONMENT
16, Târgoviște, Jud. Dâmbovița Domeniul de specialitate: Securitate și Sănătate în Muncă, Protecția Mediului,
Tel: +(40)245 209100; Mangementul Proiectelor.
+(40)245 209101 Educație și pregătire profesională: Licențiat în Fizică și Chimie, Management de
Website: www.otelinox.ro Mediu (studii de master & postuniversitare), Managementul Proiectelor (studii de
master & specializări ulterioare), Evaluator al riscurilor pentru Securitate și Sănătate
în Muncă (studii postuniversitare), Auditor de Mediu (specializare), Inspector în domeniul Securității și
Sănătății în Muncă (specializare), Cadru Tehnic cu atribuții în domeniul Prevenirii și Stingerii Incendiilor
(specializare), Leadership & Management, Comunicare, Negociere etc.

PROGRESSIO MINERVA CĂTĂLINA BALAȘ

Website: www.progressiominerva.ro ADMINISTRATOR
Email: office@progressiominerva.ro Educație și pregătire profesională:
2018 - Grafician - Pixel Lab
2017 - Evaluator de Risc SSM - Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
2017 - Formator - Upway Consulting Grup
2012 - Coordonator SSM - INCDPM - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protecția Muncii
2012 - Cadru Tehnic PSI - Eurodeal
2010 - Auditor pentru Sisteme de Management în concordanță cu SR OHSAS 18001: 2008 și SR EN ISO
19011: 2003 - Mișcarea Română pentru Calitate
2009 - Inginer Economic - Universitatea Aurel Vlaicu Arad
2009 - Inspector SSM - Best Proserv Center

RELOKT SAFETY PROTECT RELU DĂNUŢ CIOBOTARU

Adresă: B-dul. Dunărea, nr. 42A, DIRECTOR GENERAL
bl. PR1, sc 3, ap. 95, Galați Domeniul de specialitate: Specialist în domeniul lucrului la înălțime, consultanță și
Email: relokt.sp@gmail.com soluții pentru implementarea sistemului de Linia vieții și implementare sistemului
LOCKOUT/TAGOUT în diferite domenii de activitate și industrie (telecomunicații,
metalurgie, petrol și gaze, materiale de construcții, automotive, food, beverages, ș.a. ),
certificare și experiență în domeniul securității și sănătății în muncă de peste 15 ani.
Distincții profesionale, premii: Locul 1 și 2 în Top Profit România 2016 - 2017 pe regiunea Galați.
Educație și pregătire profesională: Certificat de atestare profesională în domeniul Inginerie și Management,
Licențiat în domeniul Științe economice – Business și administrare.

RENEWABLE ENERGY ION BLANA

SCHOOL OF SKILLS ȘEF SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Adresă: B-dul. Tomis, Domeniul de specialitate: construcții civile și industriale, transporturi feroviare,
nr. 480, Constanța energie regenerabilă.
Website: www.gwo-training.eu Distincții profesionale și premii: participări la numeroase seminarii, colocvii în
Email: office@gwo-training.eu domeniul SSM/SU.
Tel: +(40)241 550353 Educație și pregătire profesională: studii superioare tehnice și postuniversitare,
studii superioare juridice, cursuri în domeniul SSM, cursuri în domeniul SU, cursuri în domeniul
managementul deșeurilor/audit de mediu, curs de formator/evaluare competențe profesionale, curs în
domeniul managementului de proiecte.

147
Romania
WHO’S
WHO IN

ROMAQUA GROUP EMILIA PĂTRUȚI

Adresă: B-dul. Bucureștii Noi, DIRECTOR MEDIU ȘI RESURSE MINERALE
nr. 52, Sector 1, București Domeniul de specialitate: Mediu și Resurse Minerale
Website: www.romaqua-group.ro Educație și pregătire profesională: Universitatea din București, Facultatea de Geologie
Email: office@romaqua.ro și Geofizică, secția Inginerie Geologice și Geofizică.
Tel: +(40)21 6684800

ROSSINI SLEEVE COSMINA ELENA URECANU

TECHNOLOGIES HSE MANAGER
Adresă: D.N. 59, km 8+550M, Domeniul de specialitate: Inginer Mecanic, Specialitatea Mașini și Echipamente
Chișoda, Jud. Timiș Termice.
Website: www.rossini-spa.it Auditor Intern Sisteme de Management Conform Standardelor ISO 9001, 14001,
Email: info@rossini-romania.ro IATF 16949.
Tel: +(40)356 456894 Educație și experiență profesională: Universitatea Politehnică Timișoara, Promoția
1987-1991, Facultatea de Mecanică; Institutul Politehnic București, Facultatea de Aeronave și Inginerie
Aerospațială, 1985-1987;
1991 - 1993 Șantierul Naval Orșova, Inginer Proiectant;
1993 - 2000 Institutul de Mașini Termice Timișoara, Inginer Cercetare;
2000 - 2004 Electrotimiș SA, Timișoara, Inginer Ofertare;
2004 - 2014 Consultant Sisteme de Management;
2014 - 2016 Frilame SRL,Timișoara, Manager Calitate;
2016 - 2018 Swoboda SRL, Timișoara, HSE Specialist;
2018 - Prezent Rossini Sleeve Technologies, Timișoara, HSE Manager.

POLICOLOR BUCUREȘTI CORNEL MARIUS RĂDULESCU

Adresă: Bulevardul Timișoara, AUDITOR SENIOR MANAGEMENTUL RISCULUI
nr. 98, sector 6, cod poştal: Domeniul de specialitate: Conformitate cu legea, SSM & SU
061334, București Seminarii, prezentări, articole: Workplace Safety Forum 2014, 2015, 2016, participare
Tel/Fax: +(40)021 3451730 în calitate de speaker; Simpozion Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova 2014,
Website: www.policolor.ro prezentare managementul substanțelor chimice; HS&E Management Forum 2016,
Email: office@policolor.ro 2017, 2018, participare în calitate de speaker; Articole cu tematică referitoare la S.S.M.
apărute în revista Procter & Gamble Urlați; Articol aparut în HS&E professional guide 2017 referitor la
managementul schimbărilor; Articol apărut în HS&E professional guide 2018 referitor la lucrul în spații
închise; Lucrare prezentată și editată pentru Simpozionul Tehnico-Științific “Locuri de Muncă Sănătoase
pentru Toate Vârstele” – Octombrie 2017- cu tema “Sistemul de Observare al Comportamentului la
locurile de muncă unde își desfășoară activitatea persoanele în vârstă”;
Educație și pregătire profesională: Inginer Chimist - Facultatea de Chimie Industrială București, secția
TSCO, licențiat în coloranți ; Curs Consilier ADR – 2004; Curs pregătire-perfecționare operator
calculator (WORD, EXCEL, POWER POINT, INTERNET) – 2005; Auditor intern pentru sisteme de
managementul calității conform ISO 9001:2000 și ISO 19011:2002, TUV Rheinland; Auditor intern
pentru sisteme de managementul mediului conform ISO 14001:2004, TUV Rheinland; Certificat de
calificare Inspector Protecția Muncii - 2008; Curs postuniversitar calificare Auditor S.S.M. - Evaluator
Risc - 2010; Certificat de calificare Manager Proiecte - 2011; Certificat de calificare Cadru Tehnic P.S.I.
- 2011; Certificat de calificare Inspector Protecție Civilă - 2011; Certificat de calificare Șef Serviciu
Voluntar/Privat pentru Situații de Urgență – 2018.

SANSIM CONSULTING SEBASTIAN ANDREICA-NAVRUC

Adresă: Al. Rm. Sărat, nr. 9, bl. 7D, COORDONATOR AL SERVICIULUI EXTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
ap. 20, Sector 3, București, România Societatea Sansim Consulting a fost înființată în luna iunie 2006, de către un grup
Email: office@sansim.ro de investitori din România, ca urmare a cererilor crescânde de servicii externe din
domeniul sănătații și securității în muncă (SEPP). Conform legislației în vigoare,
SEPP este condus de ing. Sebastian Andreica-Navruc, iar societatea deține abilitările și
certificările necesare prestării acestor tipuri de servicii pe piața din România și Europa.
Serviciile prestate de specialiștii Sansim Consulting au fost completate cu:
Consultanță în implementarea și mentenanța sistemelor de management a Calității (conform cerințelor
ISO 9001:2015), Mediului (conform cerințelor ISO 14001:2015) și Sănătății și Siguranței Ocupaționale
(conform OHSAS 18001:2007 și ISO 45001:2018).
Consultanță în pregătirea pentru Situații de Urgență (Apărare Impotriva Incendiilor și Protecție Civilă)
a lucrătorilor și locuitorilor.
Consultanță în managementul proiectelor și a conformării cu cerințele legale din România și Europa
din domeniile menționate mai sus.

148
Romania
WHO’S
WHO IN

SCHAEFFLER ROMÂNIA GEORGIANA OBEADA

Adresă: Aleea Schaeffler, nr. 3, COORDONATOR DEPARTAMENT HSE
Cristian, Jud. Brașov Domeniul de specialitate: evaluarea riscului; audit HSE; investigare incidente şi
accidente; metodologia SEVESO.
Educație și experiență profesională: licenţată în protectia mediului în domeniul
ingineriei şi industrial; MBA în Managementul Calităţii; curs postuniversitar auditor
riscuri de sănătate şi securitate în muncă; auditor sisteme managementul mediului.
Schaeffler Romania, Braşov, 2007-prezent.

SKANSKA ROMÂNIA IULIAN BADEA

Website: www.skanska.ro HEALTH & SAFETY MANAGER, SKANSKA CONTRUCTION ROMÂNIA
Email: office@skanska.ro Domeniu de specialitate: Inginerie Mecanică.
Tel: +(40)372 301300 Educație: Facultatea de Inginerie Mecanică - Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești.
Experiență profesională: în domeniul sănătății și siguranței din 2009.

MIRCEA BOSIE
EHS MANAGER, SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA
Domeniu de specialitate: Inginer CCIA

Distincții profesionale: Certificare NEBOSH IGC1, ICC1, ICC2, HSL Excellence;
Certificare Kinaston Associates Ltd. Accident Investigaton.

Educație și experiență profesională: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Iași,
specializarea Construcții Civile Industriale și Agricole, experiență în domeniul
sănătății și siguranței în muncă din 2008.

SMART WOOD ROMÂNIA HORAȚIU MOROȘANU

Adresă: Str. Ion Ionescu de la Brad, HSE MANAGER (INCLUDING FIRE SAFETY)
nr. 15, Timișoara, Jud. Timiș Educație și experiență profesională: Inginer mecanic/Politehnica Timișoara; Evaluator
Website: www.smartwood.world riscuri SSM/Universitatea Petroșani;
Alte calificări: Cadru tehnic PSI; Specialist de Mediu; Specialist SSM; Auditor OHSAS,
ISO 14001-2015, ISO 50001-2008; RSVTI.

SMITHFIELD ROMÂNIA NEBOIȘA GIURICI

Adresă: Str. Polonă, nr. 4, Timișoara HEALTH & SAFETY MANAGER, DIVIZIA FERME
Website: www.smithfieldferme.ro Expert sănătate și securitate în muncă cu o experiență de peste 10 ani în companii
Tel: +(40)256 278800 dinamice cu resposabilități în zona de securitate și sănătate în muncă, dezvoltarea
personalului și traininguri. Are ca obiectiv principal dezvoltarea și implementarea de
strategii pentru reducerea riscurilor și implicit creșterea performanței. A îmbunătățit
siguranța și bunăstarea angajaților în mediul de lucru, acordând asistență organizației
pentru a minimiza pierderile și expunerea inutilă la risc financiar, legal și de imagine prin dezvoltarea
și aplicarea unor programe de reducere a riscurilor. Creșterea gradului de conștientizare a angajaților
referitor la importanța sănătății și securității în muncă a condus la reducerea numărului de accidente de
muncă cu 60% în ultimii doi ani și implicit la reducerea costurilor. Programul de implicare a angajaților
denumit P.O.R.C. (prevenire, observare, raportare, corectare) a fost recompensat la nivel național în
anul 2014 prin câștigarea la Romanian CSR Awards a locului III la secțiunea „angajați”.
Întreaga activitate a departamentului de sănătate și securitate în muncă a fost recompensată în anii 2012
și 2014 în SUA prin acordarea premiului „International Awards for Outstanding Performance in Health
& Safety Management” în cadrul grupului Smithfield.

SYMMETRICA IOANA URSAN

Adresă: B-dul 1 Decembrie 1918, SPECIALIST SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
nr. 42, Suceava, Jud. Suceava Având o experiență de peste 16 ani în domeniul securității și sănătății în muncă,
Website: www.symmetrica.ro Ioana contribuie la performanțele companiei prin acțiunile prevăzute în programul
Tel: +(40)230 522619 de management al securității și sănătății în muncă, program ce vizează punctele de
lucru ale companiei, departamente și fabrici în care lucrează peste 400 de angajați.
Ioana este absolventă a Facultății Tehnologia Construcțiilor de Mașini, Iași, a urmat
studii post universitare de evaluare a riscurilor profesionale și în prezent este student doctorand în
domeniul Inginerie Industrială cu teza de doctorat în siguranța muncii.
Anterior poziției actuale, de specialist de securitate și sănătate în muncă în compania națională Symmetrica,
a performat pe linia HSE și în domeniile medical și bancar.

149
Romania
WHO’S
WHO IN

TMK-ARTROM MAGDALENA POPESCU

Adresă: Str. Drăgănești, DIRECTOR DE CALITATE, MEDIU ȘI SISTEM DE MANAGEMENT
Slatina, Jud. Olt INTEGRAT (CALITATE, MEDIU ȘI OHSAS)
Website: www.tmk-artrom.eu Domeniul de specialitate: lead auditor certificat CQI/IRCA (Registrul Internațional al
Email: office.slatina@tmk-artrom.eu Auditorilor Certificați) pentru standardul de calitate ISO 9001; auditor extern pentru
Tel: +(40)249 436862 standardele ISO 9001, 14001OHSAS 18001, IATF 16949.
Educație și pregătire profesională: Inginer chimist, Universitatea Politehnică București
- Facultatea de Tehnologie Chimică, Secția Anorganică.
Magdalena este Director de Calitate, Mediu și Sisteme de Management Integrat (Calitate, Mediu,
OHSAS) în cadrul companiei TMK Artrom din anul 2006, iar din anul 2012 coordonează Sistemul de
management integrat al Diviziei Europene (TMK Artrom SA,TMK Reșița, TMK Italia, TMK Europe
Gmbh în Germania și TMK-Industrial Solutions LLC SUA). Din anul 2012 este lead auditor certificat
CQI/IRCA (Registrul Internațional al Auditorilor Certificați) pentru standardul de calitate ISO 9001.
Începând cu anul 2015 coordonează la nivelul Diviziei Europene împreună cu Serviciul intern de
prevenire și protecție ziua „Steel Safety Day”, efectuând auditurile interne pe teme de securitate în muncă
și completând documentația solicitată pentru participarea la această acțiune.

FLORIN-MARIUS BELȚOIU
ȘEF SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Florin este absolvent al facultății de Inginerie Mecanică din cadrul Universității
Politehnica București, licențiat în Mașini Hidraulice și Pneumatice, deține o diplomă
de master în Dimensiunea Europeană a Managementului Organizației, postuniversitar
în Managementul Securității și Sănătății în Muncă și certificări de Evaluator de Risc
în Securitate și Sănătate în Muncă.
Coordonează activitatea de securitate și sănătate în muncă la TMK - ARTROM S. A. (aproximativ 1500
de oameni) și a obținut performanțe semnificative în atingerea obiectivelor stabilite la cele mai înalte
standarde de sănătate și siguranță.

UNIVERSAL ALLOY OANA HUTA

CORPORATION EUROPE MANAGER EHS
Adresă: Dumbrăvița, Și-a început activitatea în cadrul Universal Alloy Corporation în anul 2013. Începând
nr. 244A, Jud. Maramureș din 2014 a ocupat postul de Responsabil pentru Protecția Mediului, urmând ca din anul
Website: www.universalalloy.com 2015 sa preia funcția de Manager al Departamentului EHS. În toată această perioadă a
Tel: +(40)262 202429 urmat mai multe cursuri de specializare atât în domeniul Protecției Mediului cât și în
domeniul Sănătății și Securității în Muncă, însă cel mai important lucru este acela că
a avut ocazia să implementeze un sistem de management integrat bazat pe standardele ISO 14001:2015
și OHSAS 18001:2008. Împreună cu o echipă formată din șase persoane coordonează un număr de 2000
de angajați în tot ceea ce înseamnă Sănătatea și Securitatea în Muncă, Protecția Mediului și în domeniul
Situațiilor de Urgență.

URGENT CARGUS CORNEL ISACOV

Adresă: Str. Atomiștilor, nr. 99-115, ȘEF SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Corp C1, Măgurele, Jud. Ilfov Cornel ISACOV este la bază jurist, dar a acumulat o experiență de aproximativ nouă
Website: www.urgentcargus.ro ani în domeniul sănătății și securității în muncă. Cornel este absolvent al unui Master
E-mail: contact@urgentcargus.ro în Inginerie Industrială, Ingineria Securității și Sănătății în Muncă și coordonează
Tel: +(40)21 9330 activitatea a aproximativ 1500 lucrători, în 75 de puncte de lucru din cadrul companiei
Urgent Cargus. Provocările la care a fost supus de-a lungul timpului îl fac să creadă
că a devenit mai bun în meseria pe care a ales-o, încercând ca printr-un efort conjugat, să protejeze
sănătatea lucrătorilor la locul de muncă.

VODAFONE ROMÂNIA EUGEN MUNTEANU

Adresă: Str. Barbu Văcărescu, MANAGER HEALTH AND SAFETY
nr. 201, Globalworth Tower, Educație și pregătire profesională: Departamentul Health, Safety and Wellbeing este
Et. 8, București condus de către Eugen Munteanu, Manager Health and Safety, de profesie Inginer.
Eugen este absolvent al secției de Ingineria Mediului din cadrul Universtității Tehnice
Gheorghe Asachi Iași. Ulterior, a urmat cursuri aprofundate în domeniul dezvoltării
durabile și ecosustenabilității, precum și cursuri de calificare legale și internaționale
(ex. NEBOSH) în domeniul sănătății și securității în muncă, profesând timp de 14 ani în domeniul
sistemelor de management al calității, mediului și sănătății, securității în muncă în diferite industrii:
construcții, media outdoor, telecomunicații etc.

150
Romania
Romania’s Business News Gate
WHO’S
WHO IN

INSPECTORATE SITUAȚII DE URGENȚĂ

Instituție: IGSU Instituție: I.S.U. BACĂU

Localitate: BUCUREȘTI Localitate: BACĂU
Inspector Șef: General de brigadă Dan-Paul IAMANDI Inspector Șef: Colonel Ovidiu CĂRĂŞEL
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel Cristian Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
RADU Colonel Ștefan-Victor UNGUREAN
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Cezar-Mihai DAMIAN Colonel Alfons RĂILEANU
Adresa: Str. Banu Dumitrache, nr. 46, sector 2, cod poștal Adresa: Str. Milcov, nr. 49, cod poștal 600168
023765 Telefon: 0234 550000
Telefon: 021 2086150 Fax: 0234 575053
Fax: 021 2420990 Email: office@isubacau.ro
Email: igsu@mai.gov.ro; contact@igsu.ro Website: www.isubacau.ro
Website: www.igsu.ro
Instituție: I.S.U. MARAMUREȘ
Instituție: I.S.U. ALBA Localitate: BAIA MARE
Localitate: ALBA IULIA Inspector Șef: Colonel Pavel BALTARU
Inspector Șef: Colonel Adrian Marius GUIA Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel Ioan Ioniță SÎRB
Locotenent colonel Ovidiu Nicolae COSTEA Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Florin CIORNEA
Colonel Silviu DOGAR Adresa: Str. Vasile Lucaciu, nr. 87, cod poștal 430322
Adresa: Str. A. I. Cuza, nr. 10, cod poștal 510193 Telefon: 0262 211212
Telefon: 0258 810411 Fax: 0262 214981
Fax: 0258 810425 Email: pompierimm@rdslink.ro
Email: isujab@isualba.ro Website: www.isumm.ro
Website: www.isualba.ro
Instituție: I.S.U. BISTRIȚA
Instituție: I.S.U. TELEORMAN Localitate: BISTRIȚA
Localitate: ALEXANDRIA Inspector Șef: Colonel doctor inginer Constantin FLOREA
Inspector Șef: Colonel Marius STANCU Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel inginer Liviu Marcel POP
Colonel Valentin POMPILIU MANEA Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Ilie RÎNZIȘ
Colonel Eugen Mihai TRIFU Adresa: Str. Sigmirului, nr. 16, cod poștal 420158
Adresa: Str. Carpați, nr. 7, cod poștal 140050 Telefon: 0263 239404
Telefon: 0247 311113 Fax: 0263 236198
Fax: 0247 313143 Email: isubistrita@yahoo.com
Email: isuteleorman@isuteleorman.ro Website: www.isu-bistrita.ro
Website: www.isuteleorman.ro
Instituție: I.S.U. BOTOȘANI
Instituție: I.S.U. ARAD Localitate: BOTOȘANI
Localitate: ARAD Inspector Șef: Colonel Doctor Inginer Mihai-Cristian
Inspector Șef: Locotenent colonel Cristian GÂRBĂU AMARANDEI
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Cătălin PINTESCU Colonel Dan-Decebal MURARU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Rareș IOSIF Colonel Cornel GULUŢĂ
Adresa: Str. Andrei Saguna, nr. 66-72, cod poștal 317426 Adresa: Str. Uzinei, nr. 3, cod poștal 710020
Telefon: 0257 251212 Telefon: 0231 508015
Fax: 0257 256712 Fax: 0231 504986
Email: protciv@artelecom.net Email: relatii_publice@isubotosani.ro
Website: www.isuarad.ro Website: www.isubotosani.ro

152
Romania
WHO’S
WHO IN
Instituție: I.S.U. BRĂILA
Localitate: BRĂILA
Inspector Șef: Colonel Cristian ION
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Georgică BURLACU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Ion-Laurențiu ION
Adresa: Bd. Dorobanților, nr. 468, cod
poștal 810091
Telefon: 0239 611212
Fax: 0239619669
Email: situatii_urgenta@isubraila.eu
Website: www.isubraila.eu
Instituție: I.S.U. BRAȘOV
Localitate: BRAȘOV
Inspector Șef: Locotenent colonel Lucian
MARCIU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Valeriu DAVID
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Maricel RUGINĂ
Adresa: Str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod
poștal 500174
Telefon: 0268 428888
Fax: 0268 543537
Email: contact@isujbv.ro
Website: www.isujbv.ro
Instituție: I.S.U. BUCUREȘTI-ILFOV
Localitate: BUCUREȘTI
Inspector Șef: Colonel Orlando-Cătalin
ȘCHIOPU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Irinel-Alexandru PRECUP
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Marius Iulian ISAR
Adresa: Calea 13 septembrie nr.135, sector
5, cod poștal 050719
Telefon: 021 2075500
Fax: 021 3165116
Email: contact@isubif.ro
Website: www.isubif.ro
Instituție: I.S.U. BUZĂU
Localitate: BUZĂU
Inspector Șef: Colonel Valeriu ENACHE
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent Colonel Mihail-Loren PASCU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Alexandru NEGOIȚĂ
Adresa: Str. Bistriței, nr.51, cod poștal
120112
Telefon: 0238 721301
Fax: 0238 713973
Email: isubuzau@yahoo.com
Website: www.isubuzau.ro
Romania
Instituție: I.S.U. CĂLĂRAȘI
Localitate: CĂLARAȘI
Inspector Șef: Locotenent colonel Adrian
PĂDURARU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Mircea Vucașin
DRAGOMAN
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Ionel RUSCAREANU
Adresa: Str. București, nr. 344, cod poștal
910058
Telefon: 0242 311818
Fax: 0242 314062
Email: contact@isucalarasi.ro
Website: www.isucalarasi.ro
Instituție: I.S.U. CLUJ
Localitate: CLUJ NAPOCA
Inspector Șef: General de brigadă
Ion MOLDOVAN
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Gabriel DRÎNDA
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Grigore URCAN
Adresa: Bd. 21 Decembrie 1989, nr. 69-71,
cod poștal 400124
Telefon: 0264 591255
Fax: 0264 593873
Email: isujcj@yahoo.com
Website: www.isucj.ro
Instituție: I.S.U. CONSTANȚA
Localitate: CONSTANȚA
Inspector Șef: Colonel Daniel-Gheorghe
POPA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Vlăduț ION
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Ionel ROȘCA
Adresa: Str. Mircea cel Bătrân, nr. 110,
cod poștal 900663
Telefon: 0241 617381
Fax: 0241 616342
Email: urgente@isudobrogea.ro
Website: www.isudobrogea.ro
Instituție: I.S.U. DOLJ
Localitate: CRAIOVA
Inspector Șef: Colonel Constantin
FLOREA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Cătălin COTOC
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Teodor NISTOR
Adresa: Str. C.D. Fortunescu, nr. 2, cod
poștal 200385
Telefon: 0251 510126
Fax: 0251 510127
Email: isuolteniadolj@yahoo.com
Website: www.isudolj.ro
Instituție: I.S.U. HUNEDOARA
Localitate: DEVA
Inspector Șef: Colonel Viorel DEMEAN
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Claudiu ACHIM
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Capitan Dacian DUD
Adresa: Str. George Coșbuc, nr. 26, cod
poștal 330012
Telefon: 0254 214220
Fax: 0254 211212
Email: isuhd@isuhd.ro; isuhd@yahoo.com
Website: www.isuhd.ro
Instituție: I.S.U. MEHEDINȚI
Localitate: DROBETA TURNU
SEVERIN
Inspector Șef: Colonel Florentin
DRAGOMIR
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Marius GOGÂLTAN
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Cătălin CIOROIANU
Adresa: Str. Portului, nr. 2, cod poștal
220234
Telefon: 0252 313362
Email: informarepublica@isumehedinti.
ro
Website: www.isumehedinti.ro
Instituție: I.S.U. VRANCEA
Localitate: FOCȘANI
Inspector Șef: Colonel Flaviu CHISCOP
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Cristian SOARE
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Silviu-Constantin
MOCANU
Adresa: Str. Dornișoarei, nr. 10, cod poștal
620087
Telefon: 0237 611212
Fax: 0237 625701
Email: office@isujvn.ro
Website: www.isujvn.ro
Instituție: I.S.U. GALAȚI
Localitate: GALAȚI
Inspector Șef: Colonel Ion TOMA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Vasile ONU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Daniela Cătalina MELINTE
Adresa: Str. Mihai Bravu, nr. 36, cod
poștal 800208
Telefon: 0236 460441
Fax: 0236 460645
Email: relatiipublice@isujgalati.ro
Website: www.isujgalati.ro
153
WHO’S
WHO IN
Instituție: I.S.U. GIURGIU
Localitate: GIURGIU
Inspector Șef: Locotenent colonel Radu
COVACI
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Ștefan ELISEI
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Alin Mihai ROȘU
Adresa: Str. Dorobanți, nr. 19, cod poștal
080385
Telefon: 0246 215150
Fax: 0246 219149
Email: inspectorat@isugiurgiu.ro
Website: www.isugiurgiu.ro
Instituție: I.S.U. IAȘI
Localitate: IAȘI
Inspector Șef: Locotenent colonel Ionuț-
Ciprian GRĂDINARU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Gheorghiu-Viorel MOLOCEA
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Dragoș ROȘU
Adresa: Str.Lascar Catargi, nr. 59, cod
poștal 700107
Telefon: 0232 412121
Fax: 0232 213617
Email: isujiasi@gmail.com
Website: www.isujis.ro
Instituție: I.S.U. HARGHITA
Localitate: MIERCUREA CIUC
Inspector Șef: Colonel Stelian CIMPOEȘU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Ovidiu DUDU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Marian BĂRCĂCEANU
Adresa: Str. Iancu de Hunedoara, nr. 8, cod
poștal 530192
Telefon: 0266 314353
Email: mciuc@isuharghita.ro
Website: www.isuharghita.ro
Instituție: I.S.U. BIHOR
Localitate: ORADEA
Inspector Șef: Colonel Sorin Mihai CABA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Alexandru CSILIK
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Gheorghe MARIȘ
Adresa: Str. Avram Iancu, nr. 9, cod poștal
410094
Telefon: 0259 411212
Fax: 0259 430693
Email: ijsu@rdsor.ro; ijsu@yahoo.com
Website: www.isubh.ro
Romania
Instituție: I.S.U. NEAMȚ
Localitate: PIATRA NEAMȚ
Inspector Șef: General de brigadă Ioan
NIȚICĂ
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Mihai Ciprian MITREA
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Claudiu GAMAN
Adresa: Str. Cuiejdi, nr. 34, cod poștal
610024
Telefon: 0233 216815
Fax: 0233 211666
Email: isuneamt@ijsunt.ro
Website: www.ijsunt.ro
Instituție: I.S.U. ARGEȘ
Localitate: PITEȘTI
Inspector Șef: Locotenent colonel Bogdan
OLAR
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Alin BEREVOESCU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Daniel SOARE
Adresa: Str. Traian, nr. 26, cod poștal
110424
Telefon: 0248 217400
Fax: 0248 611301
Email: rel.pub@isuarges.ro
Website: www.isuarges.ro
Instituție: I.S.U. PRAHOVA
Localitate: PLOIEȘTI
Inspector Șef: Colonel Mihai DRĂGAN
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Dumitru ELISEI
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Alexandru MUSCALU
Adresa: Str. Rudului, nr. 96, cod poștal
100304
Telefon: 0244 595366
Fax: 0244 597000
Email: isu_ph@isuprahova.ro
Website: www.isuprahova.ro
Instituție: I.S.U. VÂLCEA
Localitate: RÂMNICU VÂLCEA
Inspector Șef: Locotenent colonel doctor
Dan PASCARU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Leontin Valeriu PĂTRU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Ciprian Virgil POCOVNICU
Adresa: Str. Decebal, nr. 7, cod poștal
240255
Telefon: 0250 748201
Fax: 0250 746836
Email: contact@isuvl.ro
Website: www.isuvl.ro
Instituție: I.S.U. SEMENIC
Localitate: REȘIȚA
Inspector Șef: Colonel Cristinel CONERU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel George COZARIUC
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Ionel-Petru TILCA
Adresa: Str. Castanilor, nr. 123, cod poștal
320030
Telefon: 0255 211213
Fax: 0255 211137
Email: contact@isusemenic.ro
Website: www.isusemenic.ro
Instituție: I.S.U. SATU MARE
Localitate: SATU MARE
Inspector Șef: Colonel Nicolae DIMA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Aurel ULICI
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Sergiu BUZDUGA
Adresa: Str. Fabricii, nr. 35, cod poștal
440096
Telefon: 0261 711212
Fax: 0261 768252
Email: dispecerat_isusatumare@yahoo.com
Website: www.isusatumare.ro
Instituție: I.S.U. COVASNA
Localitate: SFÂNTU GHEORGHE
Inspector Șef: Locotenent colonel Adrian
SIMȚEA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Daniel PREDICIOIU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Alexandru ARMINICI
Adresa: Str. Oltului, nr. 31-33, cod poștal
520027
Telefon: 0267 315350
Fax: 0267 311182
Email: covasna@isujcv.ro
Website: www.isujcv.ro
Instituție: I.S.U. SIBIU
Localitate: SIBIU
Inspector Șef: Colonel Laurențiu Cosmin
BALCU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Laurențiu ANASTASIU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Claudiu NAN
Adresa: Str. Vasile Cirlova, nr. 16-22, cod
poștal 550017
Telefon: 0269 211212
Fax: 0269 211928
Email: relatii.publice@isusibiu.ro
Website: www.isusibiu.ro
154
WHO’S
WHO IN
Instituție: I.S.U. OLT Instituție: I.S.U. DÂMBOVIȚA
Localitate: SLATINA Localitate: TÂRGOVIȘTE
Inspector Șef: Locotenent colonel Adrian Inspector Șef: Colonel Mihăiță PĂUN
TĂNASE Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Alfred HANTĂR
Locotenent colonel Alin PETRIȘAN Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Colonel Cezar Nicolae DINCĂ
Maior Constantin GHIOCANU Adresa: Șos. Găești, nr. 9, cod poștal 130087
Adresa: Aleea Tipografului, nr. 7, cod poștal Telefon: 0245 611212
230002 Fax: 0245 634020
Telefon: 0249 432211 Email: contact@isudb.ro;
Fax: 0249 432288 pompieriidambovita@yahoo.com
Email: isuolt@isuolt.ro Website: www.isudb.ro
Website: www.isuolt.ro
Instituție: I.S.U. GORJ
Instituție: I.S.U. IALOMIȚA Localitate: TÂRGU JIU
Localitate: SLOBOZIA Inspector Șef: Colonel Augustin MALACU
Inspector Șef: Colonel Laurentiu BÂCU Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel Lucian GHEORGHIŢĂ
Colonel Florian LICĂ Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Adresa: Calea București, nr. 9, cod poștal
Locotenent colonel Florin GIORCOVICI 210146
Adresa: Str. Lacului, nr. 23, cod poștal Telefon: 0253 211212
920012 Fax: 0253 211706
Telefon: 0243 232396 Email: office@isugorj.ro
Fax: 0243 230088 Website: www.isugorj.ro
Email: dispecerat@isujialomita.eu;
contact@isujialomita.eu Instituție: I.S.U. MUREȘ
Website: www.isujialomita.eu Localitate: TÂRGU MUREȘ
Inspector Șef: Colonel Călin HANDREA
Instituție: I.S.U. SUCEAVA Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Localitate: SUCEAVA Colonel Cristian BUHĂIANU
Inspector Șef: Colonel Costica GHIAȚĂ Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel Cătalin CARAN
Locotenent colonel Constantin-Mihai Adresa: Str. Horea, nr. 28, cod poștal 540036
PARASCA Telefon: 0265 269661
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Maior Fax: 0265 269660
Mihăiță PELINARIU Email: contact@isumures.ro
Adresa: Str. Universităţii, nr. 14, cod poștal Website: www.isumures.ro
720225
Telefon: 0230 524426 Instituție: I.S.U. TIMIȘ
Fax: 0230 524432 Localitate: TIMIȘOARA
Email: isusuceava@yahoo.com, contact@ Inspector Șef: Locotenent colonel inginer
pompierisv.ro Lucian-Vasile MIHOC
Website: www.pompierisv.ro Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel inginer Valentin
COLESNIC
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Cătălin-Florentin-George
PĂCURARU
Adresa: Str. Înfrăţirii, nr. 13, cod poștal
300126
Telefon: 0256 434870
Fax: 0256 430615
Email: office@isutimis.ro
Website: www.isutimis.ro
Romania
Instituție: I.S.U. TULCEA
Localitate: TULCEA
Inspector Șef: Locotenent colonel Daniel
PETROV
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Vasile ȘOAVĂ
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Doru ORGHIEV
Adresa: Str. 1848, nr. 16, cod poștal 820190
Telefon: 0240 524300
Fax: 0240 523700
Email: isudelta@isudelta.ro
Website: www.isudelta.ro
Instituție: I.S.U. VASLUI
Localitate: VASLUI
Inspector Șef: Colonel Ghiorghe BLAGOCI
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Niculae TĂTARU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Gelu Gabriel COȘCOTIN
Adresa: Str. Castanilor, nr. 9, cod poștal
730151
Telefon: 0235 311212
Fax: 0235 312110
Email: isuvaslui@isuvaslui.ro
Website: www.isuvaslui.ro
Instituție: I.S.U. SĂLAJ
Localitate: ZALĂU
Inspector Șef: Locotenent colonel Adrian
Vasile DOBOCAN
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Florin POP
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Radu LUCACI
Adresa: Str. Mihai Viteazu, nr. 57, cod
poștal 450099
Telefon: 0260 611212
Fax: 0260-615621
Email: contact@isusalaj.ro
Website: www.isusalaj.ro
155
WHO’S
WHO IN

INSPECTORATE TERITORIALE DE MUNCĂ

Instituție: INSPECȚIA MUNCII Instituție: ITM MARAMUREȘ Instituție: ITM BUCUREȘTI
Localitate: BUCUREȘTI Localitate: BAIA MARE Localitate: BUCUREȘTI
Inspector Șef: Danteș Nicolae BRATU – Inspector Șef: Dragoș NĂCUȚĂ Inspector Șef: Constantin BUJOR
Inspector General de Stat Inspector Șef Adjunct SSM: Traian RAD-TĂUT Inspector Șef Adjunct RM: Vacant
Adresă: Str. Matei Voievod, nr. 14, sector 2, Adresă: Str. George Coșbuc, nr. 50, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant
cod poştal 021455 430032 Adresă: Str. Radu-Vodă, nr. 26-26A,
Tel: 021 3027031 Tel: 0262 218921 sector 4, cod poştal 040275
Fax: 021 2520097 Fax: 0262 218851 Tel: 021 3301616
Email: secretariatigs@inspectiamuncii.ro Email: itmmaramures@itmmaramures.ro Fax: 021 3317614
Site: www.inspectiamuncii.ro Site: www.itmmaramures.ro Email: itmbucuresti@itmbucuresti.
ro
Instituție: ITM ALBA Instituție: ITM BISTRIȚA NĂSĂUD Site: www.itmbucuresti.ro
Localitate: ALBA IULIA Localitate: BISTRIȚA
Inspector Șef: Izabella URSALEȘ Inspector Șef: Otilia BERBECAR Instituție: ITM ILFOV
Inspector Șef Adjunct RM: Daniel Inspector Șef Adjunct RM: Julia Gabriella Localitate: BUCUREȘTI
NEGREA STEJEREAN Inspector Șef: George GAVRILĂ
Inspector Șef Adjunct SSM: Gabor Inspector Șef Adjunct SSM: Rodilă GAVRILĂ Inspector Șef Adjunct RM: Angela
CĂLMAN Adresă: Str. C.R. VIVU, nr. 60-64, cod poştal VILCEA
Adresă: Str. Frederik Mistral, nr. 7, cod 420024 Inspector Șef Adjunct SSM: Mihai
poştal 510110 Tel: 0263 235055 Dumitru VIZITIU
Tel: 0258 818632 Fax: 0263 217711 Adresă: Calea Giulești, nr. 6-8,
Fax: 0258 811439 Email: itmbistrita@itmbistrita.ro sector 6, cod poştal 060274
Email: itmalba@itmalba.ro Site: www.itmbistrita.ro Tel: 021 3162561/021 3162560
Site: www.itmalba.ro Fax: 021 3162562
Instituție: ITM BOTOȘANI Email: itmilfov@itmilfov.ro
Instituție: ITM TELEORMAN Localitate: BOTOȘANI Site: www.itmilfov.ro
Localitate: ALEXANDRIA Inspector Șef: Vacant - delegare atribuții Dan
Inspector Șef: Emil-Viorel CIOBANU MOLDOVANU Instituție: ITM BUZĂU
Inspector Șef Adjunct SSM: Viorel DINCĂ Inspector Șef Adjunct RM: Vacant - delegare Localitate: BUZĂU
Adresă: Str. Dunării, nr. 1, cod poştal atribuții Mihai ONOFRAȘ Inspector Șef: Cecilia
140002 Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant MANOLESCU
Tel: 0247 311175 Adresă: Calea Națională, nr. 103, cod poştal Inspector Șef Adjunct RM: Bogdan
Fax: 0247 311798 710051 CHIȚACU
Email: itmteleorman@itmteleorman.ro Tel: 0231 514854 Inspector Șef Adjunct SSM: Ion
Site: www.itmteleorman.ro Fax: 0231 512044 POPA
Email: itmbotosani@itmbotosani.ro Adresă: Str. Aleea Sporturilor, bl. 1B,
Instituție: ITM ARAD Site: www.itmbotosani.ro cod poştal 120099
Localitate: ARAD Tel: 0238 713047
Inspector Șef: Ecaterina ISAC Instituție: ITM BRĂILA Fax: 0238 426939
Inspector Șef Adjunct RM: Daniel SÂRB- Localitate: BRĂILA Email: itmbuzau@itmbuzau.ro
GLIGOR Inspector Șef: Liviu ARHIRE Site: www.itmbuzau.ro
Inspector Șef Adjunct SSM: Valentin Inspector Șef Adjunct RM: Nicu OLTEANU
IANCU Inspector Șef Adjunct SSM: Victor VOICULEŢ Instituție: ITM CĂLĂRAȘI
Adresă: Str. Episcopiei, nr. 11-13, cod poştal Adresă: Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 7, cod Localitate: CĂLARAȘI
310023 poştal 810022 Inspector Șef: Ionela IORDAN
Tel: 0257 257220/0257 257251 Tel: 0239 611586 Inspector Șef Adjunct RM: Daniela
Fax: 0257 211762 Fax: 0239 611587 CONSTANTIN
Email: itmarad@itmarad.ro Email: itmbraila@itmbraila.ro Inspector Șef Adjunct SSM: Nicolae
Site: www.itmarad.ro Site: www.itmbraila.ro DUMITRU
Adresă: Str. Flacăra, nr. 109, cod
Instituție: ITM BACĂU Instituție: ITM BRAȘOV poştal 910002
Localitate: BACĂU Localitate: BRAȘOV Tel: 0242 306350
Inspector Șef: Dan-Cristian PETREA Inspector Șef: Adrian Nicolae REIT Fax: 0242 318777
Inspector Șef Adjunct RM: Cezar-Iulian Inspector Șef Adjunct RM: Cătălin-Dan SUCIU Email: itmcalarasi@itmcalarasi.ro
GÂBUREANU Inspector Șef Adjunct SSM: Dorin Site: www.itmcalarasi.ro
Inspector Șef Adjunct SSM: Ioan ANDREI SENCHETRU
Adresă: Str. Ionița Sandu Sturza, nr. 63A, Adresă: Str. Ion Rațiu, nr. 17, cod poştal 500080
cod poştal 600269 Tel: 0268 472200
Tel: 0234 581800 Fax: 0268 475592
Fax: 0234 520397 Email: itmbrasov@itmbrasov.ro
Email: itmbacau@itmbacau.ro Site: www.itmbrasov.ro
Site: www.itmbacau.ro

156
Romania
WHO’S
WHO IN

Instituție: ITM CLUJ Instituție: ITM MEHEDINȚI Instituție: ITM HARGHITA

Localitate: CLUJ NAPOCA Localitate: DROBETA TURNU SEVERIN Localitate: MIERCUREA CIUC
Inspector Șef: Daniel PĂCURARIU Inspector Șef: Nicea MERGEANI Inspector Șef: Dorin MALE
Inspector Șef Adjunct RM: Marcel Inspector Șef Adjunct RM: Vacant Inspector Șef Adjunct RM: Ileana MOCREI
MUNTEAN Inspector Șef Adjunct SSM: Mirela CIORNEI Inspector Șef Adjunct SSM: Marian STAN
Inspector Șef Adjunct SSM: Adresă: Bd. Carol I, nr. 3, cod poştal 220099 Adresă: Str. Kossuth Lajos, nr. 26, cod poştal
Emilian ROȘCA Tel: 0252 314907 530230
Adresă: Str. George Coșbuc, nr. 2, Fax: 0252 324100 Tel: 0266 371141
cod poştal 400375 Email: itmmehedinti@itmmehedinti.ro Fax: 0266 371662
Tel: 0264 598407 Site: www.itmmehedinti.ro Email: itmharghita@itmharghita.ro
Fax: 0264 439219 Site: www.itmharghita.ro
Email: itmcluj@itmcluj.ro Instituție: ITM VRANCEA
Site: www.itmcluj.ro Localitate: FOCȘANI Instituție: ITM BIHOR
Inspector Șef: Eliza BOTEZATU Localitate: ORADEA
Instituție: ITM CONSTANȚA Inspector Șef Adjunct RM: Sebastian CIOCAN Inspector Șef: Marius ROTAR
Localitate: CONSTANȚA Inspector Șef Adjunct SSM: Simona Cristina Inspector Șef Adjunct RM: Nadia Florentina
Inspector Șef: Eugen BOLA PANCIU RACZ
Inspector Șef Adjunct RM: Gabriel Adresă: Str. Dimitrie Cantemir, nr. 10, cod Inspector Șef Adjunct SSM: Nicolae HODUT
IONIȚA poştal 620036 Adresă: Calea Armatei Române, 1B, cod poştal
Inspector Șef Adjunct SSM: Tel: 0237 615805 410087
Marian BECHEANU Fax: 0237 239659 Tel: 0259 475268/0259 437804
Adresă: Str. Decebal, nr. 13C, cod Email: itmvrancea@itmvrancea.ro Fax: 0259 407440
poştal 900665 Site: www.itmvrancea.ro Email: itmbihor@itmbihor.ro
Tel: 0241 693951 Site: www.itmbihor.ro
Fax: 0241 694317 Instituție: ITM GALAȚI
Email: itmconstanta@itmconstanta. Localitate: GALAȚI Instituție: ITM NEAMȚ
ro Inspector Șef: exercitare temporară Viorel Localitate: PIATRA NEAMȚ
Site: www.itmconstanta.ro DUMITRU Inspector Șef: Ioan POPESCU
Inspector Șef Adjunct RM: Paula STAFIE Inspector Șef Adjunct RM: Petronela Cătălina
Instituție: ITM DOLJ Inspector Șef Adjunct SSM: Viorel DUMITRU MINDRILA
Localitate: CRAIOVA Adresă: Str. Regiment 11 Siret, nr. 46 bis, cod Inspector Șef Adjunct SSM: Vasile TRUSESCU
Inspector Șef: Cătălin-Tiberius poştal 800302 Adresă: Str. Dr. Gheorghe Iacomi, nr. 8, cod
MOHORA Tel: 0236 465075 poştal 610150
Inspector Șef Adjunct RM: Raducu Fax: 0236 460629 Tel: 0233 215589
MITRAN Email: itmgalati@itmgalati.ro Fax: 0233 219608
Inspector Șef Adjunct SSM: Site: www.itmgalati.ro Email: itmneamt@itmneamt.ro
Alexandru RAGUȘILA Site: www.itmneamt.ro
Adresă: Str. Nicolae Bălcescu, nr. 51, Instituție: ITM GIURGIU
cod poştal 200676 Localitate: GIURGIU Instituție: ITM ARGEȘ
Tel: 0251 406710 Inspector Șef: Silviu Cristian ANCULESCU Localitate: PITEȘTI
Fax: 0251 406710 Inspector Șef Adjunct RM: Remus DRAGU Inspector Șef: Ion SAMOILĂ
Email: itmdolj@itmdolj.ro Inspector Șef Adjunct SSM: Cristian Valeriu Inspector Șef Adjunct RM: exercitare temporară
Site: www.itmdolj.ro CHINDEA Anița Maria NEACȘU
Adresă: Bd. C.F.R., Bl. 111, Sc. C, Parter + Inspector Șef Adjunct SSM: Florin Cornel
Instituție: ITM HUNEDOARA Mezanin BABOI
Localitate: DEVA Tel: 0246 218754 Adresă: Bd. Republicii, nr. 11, cod poştal 110062
Inspector Șef: Adrian Florin Fax: 0246 218754 Tel: 0248 223408
BOZDOG Email: itmgiurgiu@itmgiurgiu.ro Fax: 0248 223412
Inspector Șef Adjunct RM: Site: www.itmgiurgiu.ro Email: itmarges@itmarges.ro
Cristina-Emilia MARTON Site: www.itmarges.ro
Inspector Șef Adjunct SSM: Instituție: ITM IASI
Daniel-Lucian ȘUFANA Localitate: IAȘI Instituție: ITM PRAHOVA
Adresă: Str. Aleea Muncii, nr. 2, cod Inspector Șef: Daniel George TANASIEVICI Localitate: PLOIEȘTI
poştal 330094 Inspector Șef Adjunct RM: Cătălin TACU Inspector Șef: Dumitra IONESCU
Tel: 0254 216157 Inspector Șef Adjunct SSM: Raluca Inspector Șef Adjunct RM: Adrian VASILE
Fax: 0254 233670 GOSPODARU Inspector Șef Adjunct SSM: Constantin STOICA
Email: itmhunedoara@ Adresă: Sos. Moara de foc, nr. 31, cod poştal Adresă: Bd. Independenței, nr. 12, cod poştal
itmhunedoara.ro 700520 100559
Site: www.itmhunedoara.ro Tel: 0232 257100 Tel: 0244 510372
Fax: 0232 215583 Fax: 0244 510372
Email: itmiasi@itmiasi.ro Email: itmprahova@itmprahova.ro
Site: www.itmiasi.ro Site: www.itmprahova.ro

157
Romania
WHO’S
WHO IN

Instituție: ITM VÂLCEA Instituție: ITM OLT Instituție: ITM GORJ

Localitate: RÂMNICU VÂLCEA Localitate: SLATINA Localitate: TÂRGU JIU
Inspector Șef: Mariana-Livia DRUGAN Inspector Șef: Constantin Cristian Inspector Șef: George-Octavian
Inspector Șef Adjunct RM: Vacant UNGUREANU ROMANESCU
Inspector Șef Adjunct SSM: Valentin Inspector Șef Adjunct RM: Gheorghe Ginel Inspector Șef Adjunct RM:
Georgel TROFIN PETRE deleg. atrib. Iulian Denis PURDESCU
Adresă: Str. Regina Maria, nr. 2, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Nicolae Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant
240151 HRISTESCU Adresă: Str. 14 Octombrie, nr. 154, cod poştal
Tel: 0250 735804/0350 407968 Adresă: Al. Tineretului, nr. 1A, cod poştal 210164
Fax: 0250 732657 230053 Tel: 0253 237933
Email: itmvalcea@itmvalcea.ro Tel: 0249 439283 Fax: 0253 237943
Site: www.itmvalcea.ro Fax: 0249 439397 Email: itmgorj@itmgorj.ro
Email: itmolt@itmolt.ro Site: www.itmgorj.ro
Instituție: ITM CARAȘ SEVERIN Site: www.itmolt.ro
Localitate: REȘIȚA Instituție: ITM TIMIȘ
Inspector Șef: exercitare temporară Marius Instituție: ITM IALOMIȚA Localitate: TIMIȘOARA
MOTOSAN Localitate: SLOBOZIA Inspector Șef: Pavel KASAI
Inspector Șef Adjunct RM: exercitare Inspector Șef: Marius Daniel PETCU Inspector Șef Adjunct RM: Ileana
temporară Gheorghe VIDESCU Inspector Șef Adjunct RM: Mihăiță TOMOIAGA
Inspector Șef Adjunct SSM: Ștefan BALA BORDEI Inspector Șef Adjunct SSM: Anton-Francisc
Adresă: Str. Traian Lalescu, nr. 22, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Marian SZASZ
320050 NEDELCU Adresă: Splaiul Nicolae Titulescu, nr. 12, cod
Tel: 0255 214419 Adresă: Str. Constantin Dobrogeanu Gherea, poştal 300167
Fax: 0255 215208 nr. 1A, 920033 Tel: 0256 407959
Email: itmcaras@itmcaras.ro Tel: 0243 215146 Fax: 0256 203678
Site: www.itmcaras.ro Fax: 0243 220452 Email: itmtimis@itmtimis.ro
Email: itmialomita@itmialomita.ro Site: www.itmtimis.ro
Instituție: ITM SATU MARE Site: www.itmialomita.ro
Localitate: SATU MARE Instituție: ITM TULCEA
Inspector Șef: Cristian SASU Instituție: ITM SUCEAVA Localitate: TULCEA
Inspector Șef Adjunct RM: Alin Claudiu Localitate: SUCEAVA Inspector Șef: Izet ALI
DAN Inspector Șef: Romeo BUTNARIU Inspector Șef Adjunct RM: Ciprian MADAR
Inspector Șef Adjunct SSM: Sabin POP Inspector Șef Adjunct RM: Grigore Inspector Șef Adjunct SSM: Constanța
Adresă: Bd. Lucian Blaga, nr. 41, cod poştal DUCIUC ARSENIE
440237 Inspector Șef Adjunct SSM: Dorin Adresă: Str. Babadag, nr. 118, cod poştal
Tel: 0261 763395 MIHĂILĂ 820126
Fax: 0261 761460 Adresă: Str. Bistriței, f.n, cod poştal 720273 Tel: 0240 531064
Email: itmsatumare@itmsatumare.ro Tel: 0230 523283 Fax: 0240 531067
Site: www.itmsatumare.ro Fax: 0230 213185 Email: itmtulcea@itmtulcea.ro
Email: itmsuceava@itmsuceava.ro Site: www.itmtulcea.ro
Instituție: ITM COVASNA Site: www.itmsuceava.ro
Localitate: SFÂNTU GHEORGHE Instituție: ITM VASLUI
Inspector Șef: Ordog LAJOS Instituție: ITM DÂMBOVIȚA Localitate: VASLUI
Inspector Șef Adjunct RM: Liliana BALMUȘ Localitate: TÂRGOVIȘTE Inspector Șef: Gheorghe CHIRVASE
Inspector Șef Adjunct SSM: Dumitru Inspector Șef: Marius LIXANDRU Inspector Șef Adjunct RM: Vacant
MARINESCU Inspector Șef Adjunct RM: Nicolae POPA Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant
Adresă: Str. Muncitorilor, nr.12-14, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant Adresă: Str. Radu Negru, Bl. 274
520032 Adresă: Str. Revoluției, Bl. C8, Sc. A, P, cod Tel: 0235 319067
Tel: 0267 351298 poştal 130011 Fax: 0235 361420
Fax: 0267 351553 Tel: 0245 612021 Email: itmvaslui@itmvaslui.ro
Email: itmcovasna@itmcovasna.ro Fax: 0245 615240 Site: www.itmvaslui.ro
Site: www.itmcovasna.ro Email: itmdambovita@itmdambovita.ro
Site: www.itmdambovita.ro Instituție: ITM SĂLAJ
Instituție: ITM SIBIU Localitate: ZALĂU
Localitate: SIBIU Instituție: ITM MUREȘ Inspector Șef: Luminița Elena NEMEȘ
Inspector Șef: Remus FURTUNĂ Localitate: TÂRGU MUREȘ Inspector Șef Adjunct RM: Ovidiu
Inspector Șef Adjunct RM: Lucian RADU Inspector Șef: Eva MAN MUREȘAN
Inspector Șef Adjunct SSM: Alexandru Inspector Șef Adjunct RM: Vacant Inspector Șef Adjunct SSM: Lucian LAZOC
STĂNILĂ Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant Adresă: Bd. Mihai Viteazul, nr. 85, cod poştal
Adresă: Calea Dumbrăvii, nr. 17, cod poştal Adresă: Str. Iuliu Maniu, nr. 2, cod poştal 450135
550324 540027 Tel: 0260 611929
Tel: 0269 217516 Tel: 0265 262698 Fax: 0260 610244
Fax: 0269 214712 Fax: 0265 261622 Email: itmsalaj@itmsalaj.ro
Email: itmsibiu@itmsibiu.ro Email: itmmures@itmmures.ro Site: www.itmsalaj.ro
Site: www.itmsibiu.ro Site: www.itmmures.ro

158
Romania
 Romania’s Business News Gate

www.govnet.ro