ER Constructii

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
This page was created using BCL ALLPDF demo software.

To purchase, go to http://www.bcltechnologies.com/allpdf/
GENERALITĂŢI
Politica de SSM
Transpunerea legislaţiei europene în legislaţia naţională permite angajatorului să beneficieze de un mare
spaţiu de manevră pentru a-şi stabili o politică de SSM adaptată situaţiei din întreprinderea pe care o conduce.
Pentru optimizarea eficacităţii eforturilor în materie de prevenire şi protecţie a accidentelor a fost dezvoltat
UN MODEL care dă întreprinderilor libertatea necesară pentru a-şi construi ele însele o politică adecvată, întemeiată
pe respectarea principiilor generale de prevenire consfinţite în Directiva CEE 391/89. În cadrul acestor reglementări
angajatorul este obligat să-şi stabilească politica de SSM într-un sistem dinamic de GESTIONARE A
RISCURILOR.
Această politică cuprinde domenii ca acelea enumerate în lege, respectiv securitatea muncii, sănătatea în
muncă, încărcătura psihosocială ocazionată de muncă, ergonomia, igiena muncii, amenajarea locurilor de muncă şi
influenţa mediului de muncă asupra condiţiilor de muncă.
Acest model va permite elaborarea unui PLAN DE PREVENIRE
Elaborare programare
şi punerea în aplicare a unei politici adecvate pentru securitatea şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor.
evaluare Punere în
aplicare
2
ELABORAREA POLITICII
Angajatorul trebuie să-şi definească obiectivele şi mijloacele pe care doreşte să le utilizeze pentru a realiza
o politică de SSM în întreprinderea sa.
Noţiunea de „analiză totală a riscurilor” nu este nouă şi ea răspunde la faptul că trebuie efectuată la mai
multe nivele ale întreprinderii şi anume:
 Nivel de organizare în ansamblu (colectiv) şi pe fiecare post de lucru (funcţie) .
 Nivel de grupă de posturi de lucru (funcţiuni) până la nivel de individ.
Analiza cuprinde practic 3 etape principale:

1. IDENTIFICAREA RISCURILOR/PERICOLELOR
2. DEFINIREA ŞI DETERMINAREA RISCURILOR/PERICOLELOR
3. EVALUAREA RISCURILOR.
Analiza totală a riscurilor în interiorul întreprinderii devine o condiţie esenţială pentru politica de SSM.
„Cum am putea defini altfel măsurile sale de prevenire de o manieră adecvată?”
Există, conform legislaţiei, ca măsuri de bază:

 Măsuri de prevenire care au ca scop evitarea riscurilor;
 Evitarea pagubelor/ daunelor eventuale sau
 Limitarea pagubelor/daunelor la un prag acceptabil pentru întreprindere.
3
Angajatorul examinează tipul de bază şi categoria măsurilor de prevenire pe care le va aplica în
întreprinderea sa.
Analiza riscurilor pune în inventar 12 aspecte asupra cărora se stabilesc măsuri:
a) Organizarea întreprinderii / instituţiei în ceea ce priveşte metodele de muncă şi de producţie utilizate.
b) Amenajarea locului de muncă.
c) Conceperea locului de muncă.
d) Alegerea şi utilizarea echipamentelor de lucru şi a substanţelor şi preparatelor chimice.
e) Protecţia contra riscurilor rezultate din agenţi chimici, biologici, fizici.
f) Alegerea şi utilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală şi a EIP. (salopete, încălţăminte
etc)
g) Aplicarea unui sistem de semnalizare SSM adaptat.
h) Supravegherea sănătăţii lucrătorilor – examene medicale.
i) Încărcătura psihosocială ocazionată de muncă.
j) Competenţa, formarea şi informarea lucrătorilor, prin aceasta înţelegând şi cuprinzând instrucţiuni adecvate.
k) Coordonarea locurilor de muncă.
l) Proceduri pentru situaţii de urgenţă şi capacităţi de răspuns (inclusiv în ceea ce priveşte primul ajutor de
urgenţă, lupta contra incendiilor).
4
PROGRAMAREA POLITICII
Rezultatul modelului de gestiune dinamică a riscurilor de a cunoaşte analiza riscurilor şi măsurilor de
prevenire trebuie să fie reluat în documente scrise, cum ar fi :
- planul global de prevenire;
- planul anual de prevenire.
Planul global de prevenire este stabilit în înţelegere cu membrii liniei ierarhice şi serviciile re prevenire şi
protecţie.
El acţionează ca un plan strategic pe timp mediu care menţionează activităţile de prevenire ce vor fi
dezvoltate şi aplicate.
Obligaţia de a stabili un „plan de acţiune anual” bazat pe planul global de prevenire rămâne totodată în
aplicare.
PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII

Elaborarea unei politici de SSM „pe hârtie” nu constituie singurul obiectiv; ea trebuie de fapt transpus în
practică şi aplicată.
Toţi actorii prezenţi în întreprindere trebuie să colaboreze la execuţia acestui plan.
Aceia care nu realizează sarcinile sau atribuţiunile trebuie urmăriţi şi corijaţi, de unde importanţa pe care
legislaţia o acordă dublei urmăriri a politicii de SSM:
- urmărirea internă care aparţine angajatorului;
- urmărirea externă prin organele de control autorizate, audit intern etc.
5
EVALUAREA POLITICII
Evaluarea se face prin indicatori : - de mijloace;
- de rezultate.
Pentru aceasta trebuie organizată activitatea SSM, împărţirea răspunderilor în materie de SSM fiecăruia
după competenţă, experienţă, remunerare.
Organizarea sistemului informaţional de siguranţă.
6
ELABORAREA POLITICII DE SSM
Legislaţia de SSM stipulează că organizatorii sunt obligaţi să identifice şi să evalueze riscurile în domeniul securităţii şi
sănătăţii.
În baza identificării şi evaluării riscurilor, angajatorul trebuie să ia măsuri pentru a preveni sau a reduce riscurile.
Atât identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor cât şi măsurile de prevenire stabilite trebuie definite în scris.
Acest inventar şi această evaluare a riscurilor cuprinde riscurile pentru lucrătorii care, în baza caracteristicilor lor
personale, se expun la riscuri suplimentare cum ar fi: lucrătorii în vârstă, tinerii, lucrătorii străini etc.
Dacă inventarul a fost corect întocmit, numeroase riscuri vor fi semnalate, identificate şi analizate.
Prezentarea de mai jos abordează problematica unui bun INVENTAR AL RISCURILOR pentru securitate şi sănătate şi
tratează, într-o manieră detaliată, evaluarea riscurilor identificate.
Analiza riscurilor
Activităţi interne Activităţi externe

ale întreprinderii ale întreprinderii
Loc de Echipament de Mediu de Loc de Echipament de Mediu de

muncă muncă. Agent muncă muncă muncă. Agent muncă
Omul Omul
Adaptarea şi/sau urmărirea medicală
7
PENTRU CE SE ANALIZEAZĂ RISCURILE?
Pentru a obţine un nivel de securitate acceptabil în întreprinderea sa, angajatorul trebuie să posede cunoştinţe complete
despre riscurile legate de activitatea profesională (internă sau externă).
Noţiunea de risc poate fi definită în diferite maniere. O definiţie este indicată în norma europeană EN 292-1 ca „o
combinaţie a probabilităţii şi gravităţii unei leziuni sau a unei atingeri a sănătăţii ce pot surveni într-o situaţie periculoasă sau, de o
manieră mai simplificată, RISC = PROBABILITATE x EFECT.
Conform normei 292-1 pericolul este o situaţie/sursă ce poate angaja un risc de leziune sau de atingere a sănătăţii.
Experienţa de până acum arată că riscurile NU POT FI MĂSURATE; în cel mai bun caz, ele pot fi EVALUATE.
Evaluarea riscurilor depinde de cunoştinţele şi experienţa persoanei/persoanelor care va proceda la evaluarea riscurilor.
O analiză a riscurilor este totdeauna legată de timp, de grupuri, de persoană şi de cultura de securitate şi ea permite să
se aibă o idee completă şi corectă a unei situaţii în materie de SSM în întreprindere.
Condiţii de a surveni o vătămare/daună

O vătămare/daună nu are loc decât dacă următoarele trei condiţii sunt reunite:
 O persoană este expusă la un fenomen periculos/ pericol, ea găsindu-se atunci într-o situaţie periculoasă.
 Un eveniment periculos se produce, activând mecanismul de accident.
 Nici o posibilitate de evitare a vătămării nu este pusă în aplicare.
O
Este expusă la un
persoană
8
Fenomen
periculos/pericol
Creindu-se
Situaţia
I periculoasă
prin
Declanşarea
(de origine
materială/
unui umană)
II Eveniment
periculos
Dacă nu e
Probabilitatea de
a evita sau limita
vătămarea (de
origine mecanică
sau umană)
III
Vătămare
se produce
Tehnici de analiză a riscurilor
9
Diferitele tehnici de analiză la care consilierul în prevenire poate recurge pot fi aplicate atât pentru analiza situaţiilor de
muncă existente cât şi pentru planificarea noilor situaţii de muncă şi a noilor sisteme de muncă.
În cazul în care se ţine seama de „ierarhia măsurilor de prevenire”, corespunzător cu „principiile generale de prevenire”
este clar că operaţiunile pentru identificarea pericolelor, analiza şi evaluarea riscurilor profesionale, sunt cele mai eficace în faza
de proiect pentru fiecare nou aspect al muncii.
Din domeniul securităţii, riscurile reluate mai jos sunt considerate cauze de accidente:
 Riscurile rezultate din agenţi fizici (zgomote, vibraţii etc).

 Riscurile chimice (reacţii, explozii, corozivitate, nocivitate, toxicitate).
 Riscurile mecanice (părţi în mişcare, manipularea mărfurilor, recipiente sub presiune etc).
 Riscurile de incendiu (produse inflamabile, surse de foc etc).
 Riscurile de mediu (poluarea aerului, a solului).
 Riscurile de radiaţii (ionizante, ultraviolete).
 Riscuri biologice (alergii etc).
 Riscuri externe (industrie în apropiere, trafic aerian, fluvial, feroviar).
În principiu, fiecare imperfecţiune ce priveşte omul, echipamentul său, produsele cu care lucrează şi mediul înconjurător
al său, comportă riscuri. Fără a le descoperi, stăpânirea lor este IMPOSIBILĂ.
Cum „sistemul dinamic de gestionare a riscurilor” poate fi definit ca tehnică de management pentru evitarea
evenimentelor nedorite ce pot antrena daune, pagube, stricăciuni etc este necesar integrarea în fiecare întreprindere a unui astfel
de sistem care permite o adaptare sistematică a prevenirii riscurilor profesionale şi integrarea ei în gestiunea economică a
întreprinderii.
APROXIMAREA SISTEMATICĂ A ANALIZEI RISCURILOR
10
Fiecare accident posibil sau real prezintă una sau mai multe cauze, respectiv una sau mai multe consecinţe.
Pentru a analiza riscurile trebuie să existe şi să posede cunoştinţele necesare privind diferiţii factori care joacă sau au
jucat un rol în caz de accident. În toate cazurile există 4 factori de bază:
 Omul;
 Echipamentul de lucru;
 Mediul; cu care lucrează.
 Produsele.
Aceşti factori de bază sunt prezenţi în fiecare situaţie de muncă şi între ei există în permanenţă o interferenţă.
Reuniunea acestor factori constituie un ansamblu al funcţionării dinamice. Suprimarea sau modificarea unuia dintre
factori influenţează automat alţi factori.
Pentru abordarea problemelor de securitate cu succes şi de o manieră mai aprofundată, cei 4 factori vor fi studiaţi serios.
OM ECHIPA-
MENT
MEDIU PRODUS
În consecinţă, următoarea metodă poate fi aplicată.

1. Începeţi prin a inventaria toate activităţile întreprinderii şi şantierului.
11
Analiza riscurilor
Identificarea activităţilor întreprinderii Identificarea activităţilor pe şantier
Loc de muncă Echipament de Agenţi Personal

muncă prevăzut
Detectarea riscurilor Riscuri noi
Definirea măsurilor
de prevenire
Stabilirea unui plan Adaptarea planingului

global de prevenire
Executarea planului
Urmărirea şi
controlul
Responsabil Mijloace Timpi de reacţie,

periodicitate
Feed-backul datelor
12
2. Repertorizaţi diferitele :
- locuri (posturi) de muncă – mediu
- echipamente de muncă utilizate – echipament
- agenţi – produs
- personal prevăzut – omul.
3. Dovediţi riscurile posibile care pot apare legate de aceşti 4 factori de bază.
4. Definiţi măsurile de prevenire.
5. Elaboraţi un planing şi determinaţi priorităţile.
6. Integraţi deja în cazul stabilirii planingului un anumit număr de puncte de control pentru execuţie.
7. Desemnaţi responsabilul cu executarea şi definiţi mijloacele necesare.
8. Executaţi şi urmăriţi planingul.
9. Vegheaţi şi urmăriţi, controlaţi şi adaptaţi prin măsuri corective.
13
INVENTARIEREA RISCURILOR
Preluarea datelor de bază:
Un prim demers foarte important constă în a strânge, grupa şi pune în ordine datele de bază reale privind situaţia
întreprinderii:
 Numărul persoanelor prevăzute în activitatea profesională  Agenţi chimici.
 Sarcinile pe care le realizează acestea.  Agenţi fizici.
 Experienţa în muncă.  Agenţi biologici.
 Utilizarea echipamentelor de muncă.  Mediu şi climatul de muncă.
 Amenajarea locurilor de muncă.  Sarcina de muncă.
 Incendii şi explozii.  Organizarea muncii.
 Electricitate.  Alţi factori specifici.
Legislaţia cere ca situaţia să fie redată cât mai bine posibil.
Depistarea tendinţelor:
În cazul în care situaţia reală este reprodusă, este posibil să se procedeze la regruparea diferitelor fapte şi incidente ce
pot indica o problemă posibilă de securitate. Aceste fapte şi incidente pot fi: accidente, răniri, loviri, absenţe, pagube, dezordine,
fisuri la maşini, maladii, stres etc. Este vorba de semnale ce arată prezenţa unei probleme situată probabil la nivel de securitate.
Pentru a obţine lista corespunzătoare riscurilor şi pericolelor persoana cade efectuează analiza riscurilor poate să se
bazeze pe sisteme de analiză complementare:
a) analiza statistică a accidentelor, evaluarea analitică;
14
b) sondarea sistematică a lucrătorilor;
c) studiul sistematic al locului de muncă.
Analiza statistică a riscurilor :

Subliniază adesea o insecuritate. În cazul enumerării situaţiilor periculoase, în mod normal, o distincţie se poate reţine:
 evenimente fără pagube/daune;
 evenimente numai cu daune/stricăciuni;
 evenimente ce înglobează o leziune care:
- se reface rapid după îngrijire şi nu ocazionează ITM;
- ocazionează ITM;
- creează o incapacitate de muncă permanentă;
- devine mortală.
Evenimentele periculoase sunt aşadar totdeauna identificate.
Analiza statistică este oportună pentru a putea stabili legătura între cauze şi consecinţe.
15
ANALIZA RISCURILOR
Legea sănătăţii şi securităţii în muncă

Directiva 391/89/CEE
Locuri şi posturi de Echipamente de Produse periculoase Alţi agenţi

muncă muncă. Maşini
Interne Externe Utilizare Inventar Fişe tehnice

(întreprindere) (şantier) internă/externă de
securitate
Legea 319/2006 Directive Legea 319/2006 Legea 319/2006 +

Directiva de şantier securitatea HG produse
locurilor de HG300/200 maşinilor periculoase +
muncă 6 directive
Plan de Plan de Analiza riscurilor

urgenţă securitate echipamente de
şi sănătate muncă
Analiza globală a riscurilor
16
Sondajul sistematic al lucrătorilor:
Lucrătorii care execută în fiecare zi sarcinile care le sunt date sunt cei mai îndreptăţiţi să cunoască fiecare, postul său de
muncă. Ei constituie o sursă sigură de experienţă şi informaţii şi pot ajuta analistul în a decela cauzele diferitelor accidente
(neinventariate în statistică), incidente de muncă ce au fost produse ulterior analizei.
Ei pot formula, de asemenea, sugestiile necesare asupra măsurilor de prevenire ce pot fi luate.
Fiecare inventariere a datelor pe probleme umane poate începe, practic, cercetând răspunsurile la mai multe întrebări,
cum ar fi:
 Ce meserii din domeniul construcţiilor prezintă riscuri ce pot constitui probleme pe plan de securitate şi sănătate?
 Lucrătorii sunt mulţumiţi de meseriile lor?
 De ce sunt ei nemulţumiţi?
 Care sunt aspectele invocate ale nemulţumirilor? Care este ritmul nemulţumirilor?
 Care ar fi gradul de gravitate al problemei ridicate?
 Există şi alte motive necitate pentru care se pune problema de către lucrători?
În ciuda cantităţii considerabile de informaţii care pot fi furnizate prin această metodă, trebuie să se ţină cont de anumite
restricţii:
1. prima restricţie o reprezintă „informaţia de mâna a doua”, numeroase observaţii fiind obţinute prin cuvântul „da”!
2. a doua restricţie este „imaginea falsă a întreprinderii”; observarea unei situaţii este determinată vis-a-vis de individ –
un lucrător a cărui imagine nu se încadrează cu realitatea.
17
Studiul sistematic al posturilor de muncă prin vizualizarea de către analistul însuşi:
Instrumentele următoare pot fi utilizate:
 Liste de control pentru sectorul de construcţii.
 Descrierea funcţiilor şi sarcinilor.
 Instrucţiuni/notiţe de utilizare, manuale şi proceduri.
 Obţinerea de date în cazul sondajelor sistematice.
 Statistica intervenţiilor de prim-ajutor, accidente de muncă şi supraveghere medicală.
 Date de control şi măsuri stabilite anterior.
 Informaţii ale fabricanţilor şi furnizorilor.
Se verifică, între altele:
- dacă realitatea concordă cu procedurile curente de muncă (prescrise) şi cum sunt efectuate activităţile care pleacă
de la rutină: întreţinerea, reglajul maşinilor, încărcarea-descărcarea, suspendarea, desprinderea sarcinilor etc.
18
FAZA DE PROIECT
Scop Elaborarea şi stabilirea unui plan de SSM implică în primul rând un coordonator de proiect.
: Coordonatorul de proiect are ca sarcină de coordonare realizarea misiunilor în materie de SSM a managerului
operei de construcţie însărcinat cu proiectul (managerul de proiect).
El trebuie să vegheze ca principiile generale de prevenire să fie respectate în cazul alegerii arhitectului, a tehnicilor
şi organizărilor în raport cu planificarea lucrărilor sau fazelor de muncă ce se vor derula simultan sau succesiv ca şi în
cazul evaluării termenului de execuţie a acestor diferite activităţi sau faze ale acestora.
De asemenea, în deciziile sale pe perioada fazei de proiect, conducătorul lucrării este obligat să ţină cont de condiţii
de lucru care ulterior se vor utiliza, se vor întreţine şi vor demola, eventual, proiectul construcţiei.
Coordonatorul trebuie să vegheze ca aceste condiţii să fie luate în mod real în considerare.
Înţelegerea în materie de coordonare între diferitele părţi participante semnifică, în consecinţă, că un plan corect să
fie stabilit, iar acordurile încheiate să fie definite în scris.
Pentru misiunile individuale ale proiectului pentru părţile aceluiaşi proiect, un singur coordonator de proiect
desemnat în acest mod trebuie să coordoneze diferitele aspecte ale securităţii şi sănătăţii în cadrul proiectelor parţiale.
Riscurile legate de muncă ce nu pot fi evitate pe durata fazei de proiect trebuie să fie inventariate, evaluate
şi fixate în planul de securitate şi sănătate.
În acest mod, coordonatorul poate să utilizeze o LISTĂ DE CONTROL. Noi facem distincţia între pericolele care se
raportează la mediul înconjurător al şantierului şi pericolelor proprii ale proiectului însuşi.
19
O analiză a riscurilor trebuie, de asemenea, să fie făcută în proiectul planului de SSM şi vom constata că mai bine
se reflectează la realizarea lucrărilor şi la întreţinerea ulterioară a lor pe durata fazei de proiect şi cu atât mai mult apare
posibilitatea de a identifica riscurile şi a stabili măsuri pentru eliminarea şi/sau reducerea lor.
Se va obţine astfel un plan de SSM condensat care tratează riscurile reziduale ce nu pot fi evitate.
STABILIREA PLANULUI DE SSM

Planul de SSM trebuie să fie elaborat în mai multe faze. De fapt, numeroasele sale faţete de realizare sunt încă
necunoscute. De exemplu, un coordonator de proiect nu poate şti în avans echipamentele de lucru (tip de eşafodaj, scări
etc) pe care un antreprenor le va utiliza pe şantier.
Va fi de domeniul coordonatorului însă de a releva riscurile legate de utilizarea lor.
Printre primele elemente care trebuie să fie cunoscute sunt datele administrative ale intervenienţilor deja
cunoscuţi.
Pentru a ţine la zi, cu precizie, aceste date se poate utiliza o FIŞĂ, dată ca exemplu mai jos, care va fi completată cu
toate datele necesare.
MODEL DE FIŞĂ DE COMPLETAT PENTRU PLANUL DE SSM – ANALIZA RISCURILOR ÎN FAZA DE PROIECT
Activitatea/ Om/echipament/ Evaluare
situaţia reală mediu/produs Risc Măsuri de prevenire
RP RR Pda
Legendă: RP – risc prezent; RR – risc rezidual; Pda – neaplicabil.
20
Apoi este necesar şi indispensabil să se stabilească o INVENTARIERE ŞI O EVALUARE A RISCULUI. În cazul în care
se stabileşte analiza riscurilor, coordonatorul de proiect va trebui mai ales să ia în considerare un anumit număr de întrebări cheie şi
puncte importante.
Răspunsurile la aceste întrebări-cheie şi parcurgerea diferitelor puncte-cheie ca importanţă îi va permite coordonatorului
să-şi facă o primă idee despre riscurile legate de realizarea operei de construcţie şi de fazele de întreţinere ulterioară a acesteia.
Întrebările-cheie în materie de SSM sunt bazate pe metoda [ OEMP ] bazată pe 4 parametri-factori:
o Om; ECHIPA-
OM
o Echipament; MENT
o Mediu;
o Produs.
MEDIU PRODUS
Fiecare dintre aceşti parametri pot, în consecinţă, constitui un risc sau suferi un risc.
În cazul unei analiza OEMP se studiază în primul rând fiecare element separat, considerând, prin urmare, fiecare
parametru în raport cu ceilalţi. Această interacţiune ne dă 16 câmpuri
O – O; O – E; O – M; O – P;
E – O; E – M; E – P; E – E;
În practică se stabileşte o astfel de matrice.
M – O; M – E; M – P; M – M;
P – O; P – E; P – M; P – P.
21
Analiza tuturor combinaţiilor procură informaţii precise ce permit obţinerea unei inventarieri complete a tuturor
problemelor şi riscurilor posibile.
Cum toată această combinare devine mult mai vagă în faza de proiect decât în cazul realizării propriu-zise şi cum nu
este posibilă întocmirea unei matrice precise, ea trebuie să se reducă la o serie de întrebări cheie.
Răspunsurile formulate la aceste întrebări vor dezvălui deja un anumit număr de PROBLEME şi/sau RISCURI
ELEMENTARE.
Aceste probleme şi riscuri vor trebui să fie luate în considerare de către CONCEPTOR.
Parcurgerea întrebărilor-cheie va trebui să permită obţinerea unei serii de măsuri de prevenire ce pot fi deja puse la punct
pe durata fazei de proiect.
În cazul stabilirii măsurilor de prevenire, trebuie să se ţină cont de realizarea operei de construcţie şi de faza ulterioară de
ÎNTREŢINERE a acesteia.
În ajutorul coordonatorului de proiect a fost stabilită „o listă de control” neexhaustivă (vezi ex. practic)
Rezultatul parcurgerii listei de control poate fi o fişă de analiză a riscurilor în faza de proiect (vezi modelul de mai sus).
Acest model de fişă poate fi completat astfel:
1. diferitele activităţi sunt de la început realizate în subactivităţi succesive.
2. riscurile prezente sunt inventariate pentru fiecare subactivitate în parte; trebuie apoi să se încerce un răspuns la
următoarea întrebare „Ce poate merge rău?”
Răspunsul la această întrebare este de fiecare dată o manieră de a constata o carenţă. Pentru a defini riscurile
utilizăm metoda [OEMP]. Pentru ca această inventariere să fie pe cât posibil mai exactă „lista de control” neexhaustivă
este utilizată ca GHID.
3. în analiza standard a riscurilor se face referire la analiza riscurilor separat, în raport cu echipamentele de muncă
utilizat (utilaje, maşini, alte accesorii)
22
4. este apoi realizată o evaluare elementară a riscurilor .
Cum nu există indici clare pentru a cunoaşte dacă un anumit risc va fi în realitate prezent, este posibilă evaluarea, în
timpul fazei de proiect, a câtorva scenarii posibile.
Iată de ce a fost ales un sistem de marcaj a unei „x” pentru evaluarea riscurilor.
Există de fapt 3 posibilităţi:
- RP – risc prezent;
- RR – risc rezidual;
- Pda - neaplicat
5. pentru fiecare risc sunt enumerate apoi un anumit număr de măsuri de prevenire posibile. Ele vizează eliminarea sau
reducerea daunelor/ pagubelor la minimum acceptabil.
23
PLAN GENERAL DE SSM
Subiecte de examinat Evaluare Măsuri

RP RR Pda
Organizarea şi funcţionarea pe şantier: x Stabilirea unei organigrame a şantierului şi definirea responsabilităţilor.
- determinarea clară a ierarhiei.
Motivarea părţilor angajate: x Reuniuni de introducere;

- manager de proiect; Informarea şi instruirea lucrătorilor;
- şeful şantierului;
- arhitect + birou de lucru; Punerea la zi a Jurnalului de Coordonare şi a Dosarului de Intervenţii Ulterioare.
- antreprenori, subcontractanţi;
- lucrători independenţi;
- lucrători salariaţi.
Ordinea şi curăţenia constituie o parte a fiecărei faze de muncă.

Ordinea şi curăţenia şantierului permite: Desemnarea a câte o persoană/ serviciu pentru întreţinerea instalaţiilor.
- o mai bună execuţie şi uşurarea muncii;
- securitatea şi sănătatea pe şantier;
- o motivaţie continuă a tuturor părţilor angajate x
Control periodic de către organisme de control agreate.

Starea bună a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor de ridicat, a tuturor x Păstrarea la dosar a câte unei copii după fiecare certificat de control.
accesoriilor de ridicat, a EIP.
Starea bună a extinctoarelor. x Controlul de către furnizor.
Starea bună a scărilor, schelăriei, a spraiţurilor, a stâlpilor de susţinere Control de către o persoană competentă.
din lemn etc. x
Protecţie individuală: x
- purtarea obligatorie a EIP; Obligaţie permanentă (pictograme).
- purtarea obligatorie a altor echipamente în funcţie de Informarea orală şi în scris a lucrătorilor.
circumstanţe;
- căşti de protecţie obligatorii pentru vizitatori. Păstrarea unei rezerve de EIP.
Climat de muncă: x Evitarea stressului inutil.
- acord între directorul şantierului, şeful de şantier şi lucrători; Stabilirea acordurilor în mod univoc.
- termene şi planing realizat. Utilizarea modelelor de muncă şi a metodelor de lucru studiate şi bine cunoscute.
Asigurarea unei formări regulate şi acordarea de instrucţiuni necesare.
24
Subiecte de examinat Evaluare Măsuri
RP RR Pda
Primul ajutor şi îngrijiri de urgenţă: x O persoană însărcinată cu primul ajutor la 20 persoane.

- primul ajutor; Formare şi instruire.
- trusă de prim ajutor, targă, pături; Stabilirea unei proceduri de accident
- proceduri de urgenţă în caz de accident grav sau catastrofe. Afişarea în locuri vizibile a numerelor de urgenţă.
Igienă: Acordarea unei atenţii sporite echipamentelor sociale în timpul planificărilor

- numărul dispozitivelor amenajate; x amenajării şantierului.
- organizarea întreţinerii lor (în fiecare zi).
Protecţie colectivă: x
- ordine şi curăţenie; Protecţia colectivă să facă parte din procedura de execuţie.
- căi de trecere libere; Menţinerea în bună stare a EPC.
- balustrade, plase de protecţie; Nu se vor elimina niciodată EPC înainte de a fi luate alte măsuri de protecţie şi
- protecţia scărilor şi a cabinelor de ascensoare; fără intervenţia coordonatorului din faza de realizare.
- căi de acces.
Subcontractanţi: x Informare şi instructaj.

- respectarea EPC; Stabilirea unui „regulament al şantierului”.
- respectarea planului de execuţie; Fixarea acordului în cadrul contractului.
- respectarea climatului de muncă şi a bunei înţelegeri pe şantier.
Acţiuni în caz de accidente. x Administrarea primului ajutor.

Apelarea medicului de pe ambulanţă.
Ameliorarea, eventual, a situaţiei periculoase , imediat.
Avertizarea imediată a consiliului de prevenire al întreprinderii şi a
coordonatorului din faza de realizare.
Completarea raportului accidentului.
25
Activitatea/ situaţia Evaluare
Echipament de lucru Risc Măsuri de prevenire
reală RR RP Pda
1. Influenţa datorată
lucrărilor de pregătire
Lucrări pregătitoare pentru Camion Coliziune x Amplasarea unei semnalizări corecte.
primirea materialelor şi Respectarea codului rutier.
materiilor prime.
Incendii, explozii, x Cererea planurilor amplasării conductelor.
Cabluri, conducte, electrocutări. Excavarea unei tranşee de încercare.
canalizare. Cercetarea amplasării conductelor cu ajutorul
mijloacelor de detectare.
Excavarea solului, manual în apropierea
conductelor.
Semnalarea conductelor.
Deplasarea eventuală a conductelor şi contactarea
gestionarului/proprietarului.
Ruperea conductelor x Deplasarea eventuală a conductelor şi contactarea

datorită unei încărcături gestionarului/proprietarului.
de sol prea grea. Utilizarea plăcilor de rulare.
Ruperea conductelor în x Susţinerea, suspendarea, ghidarea şi protejarea

timpul excavaţiilor. cablurilor şi conductorilor.
Electrocutarea datorată x Deplasarea eventuală a conductorilor şi contactarea

contactului cu gestionarului/proprietarului.
conductorii aerieni. Instalarea unui gabarit de securitate.
Respectarea zonei de securitate.
Echiparea macaralelor cu limitatoare, sisteme
anticoliziune şi semnalizatoare.
26
reală RR RP Pda
2. Influenţe datorate
amplasării şantierului
Influenţa parcelelor Generalităţi Căderi ale lucrătorilor, ale x Instalarea unui gard de împrejmuire cu semnalizarea
adiacente, a locuitorilor din materialelor; blocarea necesară (trecerea interzisă, purtarea obligatorie a EIP,
cartier, a terţilor. trecerilor. etc)
Aplicarea măsurilor împotriva căderilor (balustrade),
platforme de primire şi treceri pentru pietoni.
Stabilirea unui plan de semnalizare şi aprobarea lui de
către autorităţile competente.
Informarea riveranilor în legătură cu lucrările de efectuat.
Asigurarea ieşirilor de siguranţă.
Respectarea planului de SSM al proprietarului sau al
gestionarului.
Stabilirea orarului de muncă împreună cu riveranii.
Excavator. Surpări, prăbuşiri etc. x Stabilirea unei descrieri prealabile a locului.
Efectuarea unui studiu de stabilitate.
Instalarea eventuală a măsurilor de stabilizare.
Menţinerea unei distanţe suficient de mari.
Maşini de bătut ţăruşi Vibraţii, surpări de teren, Efectuarea unui studiu de stabilitate.
slăbirea clădirilor x Instalarea punctelor de măsurare.
alăturate, Alte tehnici de execuţie posibile?!
Alte maşini Zgomote. x Utilizarea materialelor anti-zgomot.
Alte tehnici posibile,
Amplasarea unui perete anti-zgomot.
Circulaţia, căile de acces Coliziune, răniri. x Stabilirea unui plan de semnalizare şi aprobarea lui de
către autorităţile competente.
Amplasarea conform planului a semnalizării.
Instalarea şi semnalizarea echipamentelor de circulaţie
(demarcarea rutelor).
Risc de coliziune datorat x Acompanierea transporturilor speciale.
aprovizionării şi eliminării Urmarea unei rute alternative.
materialului cu volum
mare.
27
reală RR RP Pda
Poluarea solului Prezenţa substanţelor x Cererea unui certificat asupra calităţii solului.
toxice în sol. Luarea de eşantioane de sol.
Informarea şi instruirea fixată în acord cu medicul de
muncă.
Efectuarea periodică a măsurătorilor.
Informarea riveranilor asupra măsurilor luate.
Furnizarea EIP.
Luarea de măsuri pentru curăţarea materialelor înainte de
a părăsi şantierul.
Şantier Risc datorat dimensiunii x Instalaţii sanitare, suprapunerea birourilor de şantier,
reduse a şantierului. utilizarea instalaţiilor existente sau închirierea terenurilor
vecine.
Adaptarea metodelor de lucru (lucrul cu prefabricate ce
pot fi puse direct în camion).
Evitarea depozitării materialului.
Montarea macaralelor în afara terenului pe care se
construieşte; instalarea semnalizării corespunzătoare.
Riscul imposibilităţii x Închideţi în fiecare zi complet accesul la toate
împrejmuirii şantierului. deschiderilor periculoase.
Supravegherea şantierului, eventual chiar cu ajutorul
riveranilor.
Risc de ridicare a x După înţelegerea cu poliţia şi cu serviciul drumuri:
sarcinilor prea grele pe - adaptarea semnalizărilor rutiere, rute alternative,
deasupra traficului sau a oprirea temporară a circulaţiei, transportul cub
riveranilor. supraveghere.
După înţelegere, evacuaţi locuitorii, utilizarea anumitor
spaţii.
Alegerea unei alte metode de construire.
Limitarea portanţei macaralei.
28
reală RR RP Pda
3. Influenţe datorate
echipamentelor de
şantier
Echipamente de şantier, Risc crescut de accident x Prevederea unui spaţiu suficient.
instalaţii sanitare. datorat unui spaţiu Căi de trecere la minimum 80cm.
insuficient. Eventual (prin mijloace autorizate) montarea în afara
terenului de construit.
Cădere de la înălţime x Vegherea pentru un acces corect.

datorate montării sau Fixarea înălţimilor scărilor conform aprobărilor.
demolării. Utilizarea EIP contra căderilor.
Tăieri datorate contactului x Utilizarea mănuşilor de protecţie.

cu margini ascuţite.
Ruperea accesoriilor de x Utilizarea doar a echipamentelor de ridicare controlat

ridicare. periodic.
Formare şi instruire adecvată.
Suprasarcina fizică. x Formare şi instruire adecvată.

Utilizarea instrumentelor auxiliare adaptate.
29
reală RR RP Pda
Căi de circulaţie pe şantier, Răsturnări, basculări de x asigurarea căilor de acces asfaltate, suficient de largi, a
parcări, spaţii de depozitare. material datorate slabei spaţiului de depozitare, a parcărilor.
rezistenţe a solului.
Agravarea consecinţelor x Eliberarea în permanenţă a căilor de trecere.

unui accident din cauza Stabilirea unui plan de intervenţie şi transmiterea lui către
accesibilităţii dificile. serviciile angajate.
Reanalizarea planului de intervenţie şi adaptarea lui în
funcţie de circumstanţe.
Risc de coliziune pe x Respectarea codului rutier.

acelaşi teren în Amplasarea unei semnalizări corespunzătoare.
construcţie. Instaurarea unei viteze maxime.
Iluminarea corespunzătoare a terenului de construit.
Stabilirea unui regulament de acces.
Păstrarea căilor de circulaţie în stare bună.
Risc de coliziune în afara x Semnalizarea rutieră adaptată la intrări.

terenului construit. Asigurarea unor eventuale locuri de încărcare-descărcare
pentru camioane.
Eliberarea permanentă a căilor de trecere pentru pietoni şi
biciclişti.
Împrejmuirea terenului de Împrejmuire Strivirea/prinderea x Utilizarea EIP corespunzătoare.

construit. mâinilor sau a picioarelor.
Suprasarcină fizică x Utilizarea de instrumente auxiliare de ridicare.

datorată ridicării Ridicarea cu amândouă mâinile.
elementelor prea grele. Formare.
Risc pentru terţi datorat x Legarea împrejurimilor si amplasarea elementelor de

răsturnării elementelor susţinere necesare.
etc. Asigurarea căilor de acces cu închidere suficientă.
Instalarea panourilor de interdicţie şi de obligare
necesare.
Activitatea/ situaţia Echipament de lucru Risc Evaluare Măsuri de prevenire
30
reală RR RP Pda
Depozitarea materialelor şi Răsturnarea materialelor x Nu stocaţi pe înălţime mai mare de 2m.
materiilor prime. depozitate. Livraţi materiale prefabricate pe paleţi.
Utilizaţi etajere.
Sarcina fizică datorată x Evitaţi deplasarea manuală a pieselor grele.
deplasării inutile a Utilizaţi instrumente auxiliare adaptate.
materialelor. Alegeţi cu grijă locul de depozitare.
Limitaţi cantitatea de depozitat.
Risc de incendii şi explozii x Depozitaţi substanţele periculoase în spaţii închise,
datorate unei proaste ventilate.
depozitări a materialelor Depozitaţi buteliile de gaz în afara clădirilor pe verticală,
periculoase. protejate de lumina solară şi separate, cele pline de cele
goale.
Afişaţi etichetele şi simbolurile necesare.
Asiguraţi extinctoare la îndemână.
Evitaţi focul deschis în preajma locului de depozitare.
Lucrul cu electricitatea. Tablouri de distribuţie, cabluri Risc de electrocutare sau x Îngropaţi şi marcaţi cablurile subterane.
etc. de incendiu datorat Suspendaţi şi protejaţi cablurile aeriene.
suprasarcinii. Asiguraţi controlul instalaţiilor de către un agent autorizat.
Utilizaţi numai materiale care asigură un grad minim e
securitate.
Control zilnic de către persoane competente.
Asiguraţi racorduri suficiente pentru a evita suprasarcina.
Păstraţi în permanenţă tablourile electrice închise.
După utilizare, debranşaţi, dacă este posibil, instalaţia
electrică.
Lucrări cu macaraua. Macaraua Răsturnări datorate unei x Formare şi informare adecvată.

proaste utilizări. Utilajele de ridicare vor fi utilizate doar de macaragii care
au urmat cursuri de formare şi care posedă atestat
medical.
Montaţi utilajul conform notei de calcul.
După montare, controlaţi şi verificaţi bunul mers al
utilajului de către personal autorizat.
Căderea de obiecte. x Utilizaţi mijloace de ridicare adecvate.
Formarea şi afişarea instrucţiunilor adaptate.
Nu ridicaţi persoane.
Asiguraţi macaraua cu semnal acustic.
Delimitaţi zona periculoasă.
31
reală RR RP Pda
Coliziune între mai multe Plasaţi macaralele la înălţimi diferite.
utilaje de ridicare. x Sistem facil de comunicare între macaragii.
Utilizaţi limitatoare de giraţie sau semnal acustic.
Piedici în calea Asiguraţi şi semnalizaţi mia multe căi de trecere.
x
parcursului macaralei.
Imobilizarea sub macara Nu depozitaţi materiale pe traseul macaralei.
pe traseu. x Semnal acustic în timpul fiecărei deplasări a macaralei.
Protejaţi cele două linii de cale ferată a macaralei.
Protejaţi cablurile de alimentare.
Risc de electrocutare. x Asiguraţi împământarea şasiului.
Controlaţi la fiecare 5 ani instalaţia electrică a macaralei.
Sarcină fizică pentru Prevedeţi macaraua cu platforme de repaus la fiecare
macaragiu. x 30m.
Lucrări cu macarale mobile. Macaraua mobilă. Răsturnări datorate unei x Formare şi informare adecvată.
proaste utilizări. Utilajele de ridicare vor fi utilizate doar de macaragii care
au urmat cursuri de formare şi care posedă atestat
medical.
Utilizaţi platouri de reglaj.
Control periodic al macaralei.
Căderea de obiecte. x Utilizaţi mijloace de ridicare adecvate.
Formarea şi afişarea instrucţiunilor adaptate.
Nu ridicaţi persoane.
Asiguraţi macaraua cu semnal acustic.
Delimitaţi zona periculoasă
Prinderea strivirea între x Un spaţiu liber de minim 80cm în jurul cercului de rotaţie.
elementele macaralei
Lucrări cu elevatorul de Elevatorul de sarcini, Prăbuşiri, striviri, căderi x Spaţiu de montare suficient şi delimitarea zonei de
sarcini, ascensoare, ascensoare, platforme de de obiecte. securitate la sol.
platforme de lucru mobile. lucru mobile
Gestionarea deşeurilor. Containere. Daune ale mediului. x Gestionarea separată a deşeurilor (chimice, lemn,
combustibile etc).
Utilizarea condiţiilor de reciclare.
32
reală RR RP Pda
Utilizarea maşinilor de Maşini de şantier. Prindere, strivire, x Zonă de rulare fără obstacole.
construcţie – generalităţi răsturnări, prăbuşiri. Asfaltarea zonei de rulare.
Utilaje de ridicare prevăzute cu mijloace de protecţie.
Montarea stabilă în funcţie de natura solului (studiul
solului – consultarea planului).
URMĂRIREA PROIECTULUI
Coordonatorul de SSM are ca sarcină coordonarea respectării punctelor de plecare în raport cu securitatea şi
sănătatea în muncă pe durata procesării proiectului.
O consecinţă logică a acestei coordonări este că un anumit număr de acorduri în materie de SSM vor trebui să fie
încheiate pe durata fazei de proiectare cu şeful de lucrare.
Pentru a evita discuţiile, este recomandat a se fixa aceste acorduri ÎN SCRIS în JURNALUL DE COORDONARE.
STABILIREA UNUI REGULAMENT AL ŞANTIERULUI
33
Pentru a realiza o bună înţelegere pe şantier şi a determina un anumit număr de reguli şi principii, înainte ca
şantierul să funcţioneze, este de dorit să se stabilească un REGULAMENT AL ŞANTIERULUI.
Acest regulament este valabil pentru toţi intervenienţii de pe şantier şi conţine obligaţii ce trebuie respectate de către
aceştia.
El este stabilit în scris şi reluat în anexe în cadrul Planului de Securitate şi Sănătate.
La sfârşitul fazei de proiect, prima parte a planului de SSM va fi terminată.
Coordonatorul de proiect remite apoi celelalte documente legale (Jurnalul de Coordonare şi Dosarul de Intervenţii
Ulterioare) către managerul de proiect.
Remiterea documentelor la finalul fazei de proiect se semnalează în scris în Jurnalul de Coordonare ca şi într-un
document distinct.
Perioada de oferte de preţ are loc înainte de a se antama lucrările. Pe durata acestei perioade, coordonatorul
transmite elementele planului de SSM intervenienţilor pentru ca aceştia să le aplice în activitatea lor.
Încă de la primirea primelor oferte, coordonatorul de proiect trebuie să vegheze ca ofertele propuse să corespundă
dispoziţiilor luate în Planul de SSM.
Dacă nu este cazul, el trebuie să informeze managerul de proiect sau şeful de lucrare.
FAZA DE REALIZARE A OPEREI DE CONSTRUCŢIE
34
Scop: Odată ce proiectul operei de construcţie a fost definitivat, realizarea ei poate începe. De asemenea, în timpul
acestei perioade tranzitorii în care planul de SSM deja stabilit va fi remis către „COORDONATORUL CU REALIZAREA”
(trebuie sa fie adăugat documentelor de adjudecare).
Coordonatorul cu realizarea va trebui să respecte acordurile încheiate pe durata fazei de proiect cât şi a acelora ce
vor trebui incluse în faza de realizare a lucrării.
În practică, planul de SSM existent trebuie să fie dezvoltat şi perfecţionat.
DEZVOLTAREA PLANULUI DE SSM: DESĂVÂRŞIREA INVENTARIERII ŞI EVALUĂRII RISCURILOR

Generalităţi Legislaţia de specialitate în cazul şantierelor temporare si mobile prevede ca angajatorii şi lucrătorii independenţi
sunt obligaţi să inventarieze şi să evalueze riscurile în materie de SSM.
În baza acestei inventarieri şi a aceste evaluări a riscurilor în materie de SSM, angajatorul sau lucrătorul
independent trebuie să ia măsuri pentru a preveni sau a reduce riscurile.
Inventarierea şi evaluarea, ca şi măsurile de prevenire, trebuie fixate în SCRIS. Această inventariere şi evaluare a
riscurilor trebuie, de asemenea, să menţioneze riscurile suplimentare pentru lucrătorii care, pe baza caracteristicilor
proprii, se expun acestora (ex. femei gravide, tineri, lucrători în vârsta).
Daca inventarierea a fost corect întocmită numeroase riscuri vor fi decelate. În următoarele prezentări se vor aborda
problematicile unui bun inventar al riscurilor pentru SSM şi tratează, de o manieră mai exactă, evaluarea riscurilor
inventariate printr-o clasificare cantitativă a riscurilor.
Cum şi pentru ce se foloseşte METODA M.I.E.R.
35
(M)etoda de (I)inventariere si(E)valuare a (R)iscurilor) este o tehnică de analiză ce permite a inventaria într-o
manieră sistematică riscurile pentru securitatea şi sănătatea din întreprinderile de construcţii ca şi riscurile profesionale
de pe şantiere.
Metoda M.I.E.R. are ca scop de a incita angajatorul de a administra sistematic aceste riscuri în întreprinderea sa.
Metoda comportă doua elemente: inventarierea şi evaluarea.
Inventarierea constă în a repertoriza principalele puncte critice în materie de SSM în cazul executării unei activităţi.
Punctele critice care rezultă din inventariere sunt apreciate în timpul “Evaluării”.
În timpul acestei aprecieri, o evaluare matematică sau prin alte metode, este realizată prin puncte
critice.
Rezultatul evaluării trebuie să permită obţinerea unei LISTE reluând punctele critice ca şi măsurile de
prevenire alese.
Realizarea unei analize şi evaluarea riscurilor nu constituie totodată o dată unică. De fapt, tehnicile
de muncă evoluează şi, în consecinţă, riscurile de asemenea se modifică.
De aceea o revizie regulate a materiei MIER se impune!
METODA DE MUNCĂ
Înainte de a putea începe o analiză a riscurilor, trebuie să avem cunoştinţe suficiente despre proiectul ce trebuie
realizat, mai mult, vor trebui mai curând examinate posturile din caietul de sarcini, menţionate (pentru arhitect şi pentru
antreprenor).
Atunci va fi posibil să se facă o idee asupra diferitelor activităţi principale şi parţiale.
Este deci, posibil de a începe să completăm fişele tip de analiză.
36
Completarea unui astfel de formular va cere mult timp într-o primă fază şi va putea fi considerat ca un sistem care
nu este interesant.
În ciuda muncii considerabile la început, utilizatorul acestei metode va putea reutiliza total sau parţial după un
anumit timp, diferitele analize ale riscului activităţilor parţiale.
Analiza activităţilor principale si parţiale:
 dă o idee globală a activităţilor principale care se derulează pe şantier;
Ex: demolarea, terasarea, armătura.
 subdivizează diferitele activităţi principale şi mai micile activităţi parţiale
Ex: demolarea acoperişului, terasarea cu ajutorul buldozerului, sudarea armăturilor.
 cercetaţi dacă aceste activităţi parţiale pot încă să fie divizate;
Ex: sudura electrică sau oxiacetilenică.
Completarea fişei tipizate de analiză :
Toată analiza este bazată pe o fişă de analiză tip:
 completaţi denumerea proiectului;
Ex: reînnoirea membranei de etanşeitate a acoperişului unei hale industriale.
 reluaţi activitatea principală sau activitatea parţială ce poate fi din nou subdivizată;
 de îndată ce activitatea parţială este cunoscută este posibil de a face pentru aceasta o enumerare a
echipamentelor de muncă, a produselor utilizate, a factorilor umani şi de mediu;
Pentru a uşura aplicarea acestei metode, un anumit număr de factori de echipamente standard, de factori umani şi
de mediu sunt reluaţi sub formă de tabel.
37
FACTORI CE ŢIN DE ECHIPAMENTE STANDARD
1. Tipul echipamentului.
2. Gradul de protecţie al echipamentului.
3. Gradul de automatizare al echipamentului.
4. Conceptul de comandă.
5. Caracteristicile proiectului.
6. Realizarea echipamentului.
7. Claritatea lecturii.
8. Calitatea verificării echipamentului.
9. Gradul de întreţinere.
10. Viteza funcţionării echipamentului.
11. Natura energiei utilizate.
12. Prezenţa unei opriri de urgenţă.
13. Prezenta unui buton „om mort”.
14. Posibilitatea eventuala de pontaj sau sabotaj.
38
FACTORI CE ŢIN DE STANDARDUL UMAN
1 Condiţie fizică. 12 Maturitatea persoanei.

2 Situaţie familiară şi eventuale dificultăţi. 13 Aptitudini ale persoanei.
3 Sănătate. 14 Experienţa trecută
4 Atitudine contra muncii şi securităţii. 15 Diferenţe în metoda de urmărire.
5 Motivaţia şi ardoarea persoanei. 16 Erori în ordinea de montare.
6 Informaţii primite de către persoană. 17 Distragerea atenţiei ocazionată de alţi
7 Talia persoanei. lucrători.
8 Mediul din care provine persoana. 18 Erori umane pe perioada conducerii,
9 Formarea profesională a persoanei. planificării sau organizării.
10 Vârsta persoanei. 19 Erori umane pe perioada controlului sau
11 Reflexele persoanei. adaptării.
20 Acţiuni periculoase voluntare ale omului.
39
FACTORI CE ŢIN DE MEDII FIZICE ŞI NATURALE
1 Exigenţe particulare în materie de mediu înconjurător

2 Condiţii climatice
2.1 Vapori 2.5 Gheaţă
2.2 Căldură 2.6 Vânt
2.3 Soare 2.7 Ploaie
2.4 Frig 2.8 Ninsoare
3 Proximitatea conductelor
3.1 Gaze 3.3 Apă
3.2 Electricitate 3.4 Altele
4 Zgomote
5 Iluminat
6 Gaze, vapori, fum
7 Radiaţii
7.1 I.R. 7.3 Ionizante
7.2 U.V. 7.4 Altele
8 Vibraţii
40
FACTORI DE MEDIU STANDARD LEGAŢI DE AMPLASAREA LOCURILOR DE MUNCĂ
1 Proximitatea apei 4 Sol/aer poluat

2 Accesul la locurile de muncă 5 Lucrări în excavaţii
3 Trafic 6 Lucrări la înălţime
RISCURI STANDARD
1 Tăiere 9 Cădere de obiecte 17 Zgomote

2 Şoc, ciocnire 10 Căderi 18 Asfixiere
3 Imobilizare 11 Fum, gaze, praf 19 Otrăvire
4 Zdrobire 12 Incendii, explozii 20 Înec
5 Răsturnare 13 Orbire 21 Îngropare, prăbuşire
6 Arsuri 14 Electrocutare 22 Afecţiuni medicale
7 Degajare 15 Radiaţii 23 Sarcină fizică/psihică
8 Evacuare 16 Vibraţii
41
Este necesar a se verifica dacă, prin factori şi prin câmpul riscurilor, există în mod real o posibilitate ca un risc să se
producă.
Într-o primă fază se acţionează doar prin a face un „x” dacă riscul aplicabil şi cu „-” dacă acesta nu este aplicabil
sau riscul este inexistent.
Se înţelege prin „item” factorii ce ţin de echipament, factorii umani şi factorii de mediu.
Completarea acestei matrice permite formarea unei idei despre riscurilor legate de o anumita activitate .
Apoi:
 un grad de risc poate fi definit. Utilizarea produselor auxiliare „ar putea” implica faptul că el nu este încă obligat de
a completa cu cifre acest loc.
Într-un anumit număr de cazuri, cuvântul „LEGE” poate să găsească locul gradului de risc.
 va trebui să se determine dacă măsurile de prevenire specifice ce vor fi necesare
Daca cuvântul „LEGE” este menţionat, legislatorul a impus deja măsuri de securitate obligatorii.
 dacă nu există măsuri de prevenire materiale sau dacă acestea nu sunt suficiente, este posibil a se stabili că
instrucţiunile specifice trebuie să fie date.
Aceste instrucţiuni constituie o completare la instrucţiunile impuse de lege .
 o coloană ce reprezintă „informaţii asupra serviciilor” poate fi completată (fără a fi obligatoriu).
Ele pot mai degrabă să fie utile pentru întreprinderile care aplică sau doresc să aplice un sistem dinamic de
gestiune prevenirii.
 ultima coloană oferă mai multe informaţii privind profilul executantului în special în ceea ce priveşte formarea sa,
experienţa asimilata sau specializările sale.
Aplicarea metodei permite a perfecta analiza riscurilor şi a răspunde dispoziţiilor legale.
În primul rând, un element este prevăzut pentru “Evaluarea riscurilor”
42
Cum legislatorul nu stipulează metoda de analiză a riscurilor pentru a fi aplicatã, alegerea ei este în consecinţă
liberă.
Metoda avansatã în acest caz este metoda Kinney.
A doua parte importantă este elementul „Mãsuri de prevenire” subdivizată în trei coloane: A - acţiuni, M - mijloace,
TR = timp de reacţie.
Marele avantaj al subdiviziunii constă în posibilitatea de a enumera diferitele puncte de acţiune (A) şi mijloace (M)
care vor fi invocate.
Ex: în cazul în care pentru acţiunea (A) purtarea EIP este redată în planul de securitate şi sănătate, elementul (M) –
mijloace poate fi completat cu „p”. (ex: disponibil în magazin, în depozit, pe şantier).
Prin urmare, coloana TR – timpi de reacţie oferă responsabilului cu execuţia o idee de rapiditate prin care el trebuie
să intervină in faţa unei „anumite infracţiuni” sau a unui punct de acţiune.
Ex: în cazul în care, cu ocazia unei vizite pe şantier, se constata că punerea în aplicare unui mijloc de protecţie
colectivă contra căderilor nu a fost efectuată, trebuie reacţionat în mod direct: elementul TR este completat în acel
moment!
Ex: pentru măsurile de prevenire cu privire la „ordine şi curăţenie”, un timp de reacţie de „o zi sau o săptămână”
poate fi impus.
Elementul „urmărirea execuţiei” este de asemenea prevăzut. Este cerinţa legală care impune desemnarea unui
responsabil pentru urmărirea măsurilor de prevenire. Poate, spre exemplu, fi vorba despre:
 conducătorul şantierului;
 şeful de echipă;
 coordonatorul cu realizarea.
Desemnarea responsabilităţilor şi responsabilului de execuţie depinde totodată de tipul şi talia şantierului.
43
Este posibil a se notifica în coloanele următoare mijloacele care pot fi utilizate de către responsabilul cu execuţia
pentru evaluarea riscurilor în cazul lucrărilor ca şi periodicitatea cu care aceastã urmărire trebuie sa se facă.
EVALUAREA RISCURILOR ŞI DETERMINAREA GRADULUI DE RISC

Nu există, încă, la ora actuală, metode specifice de evaluare a riscurilor pentru sectorul construcţiilor, iar o serie de
metode generale de evaluare pot fi aplicate azi.
Metoda Kinney a fost reţinuta aici. Ea se bazează pe principiul că un risc se caracterizează prin 2 factori:
o probabilitatea de apariţie a unui eveniment periculos şi consecinţele lui.
Risc = Probabilitatea x Consecinţe
[R]= [p x c]
Se obţine o evaluare chibzuită a factorului PROBABILITATE (P) care va fi divizat în doi (2) parametrii distincţi:
1. Probabilitatea de apariţie a unui eveniment periculos (P).
2. Durata de expunere (E) la un risc.
 Probabilitatea P = riscul de apariţie a unei consecinţe sau a unei pagube/daune nedorite ca urmare a lipsei
măsurilor de prevenire şi a dispozitivelor de protecţie.
 Durata expunerii E = durata expunerii la risc unde o distincţie este făcută între, pe de o parte - durata sau
frecvenţa expunerii, iar pe de altă parte, numărul de persoane expuse.
Se obţin 3 parametri ai riscului, în combinaţie cu factorul CONSECINŢE(C)
Reprezentare: sub formula R=P x E x C
44
Pentru parametrii P, E, C, Kinney a dat gradaţii ce vor fi precizate în continuare:
P(probabilitate): P=0,1 – aproape inconvenabilă
P=0,2 – practic imposibilă
P=0,5 – convenabilă dar imposibilă
P=1 – imposibilă / cazuri limitat
P=3 – neobişnuit dar posibil
P=6 – foarte posibil
P=10 – poate fi…
.
E(Durata de expunere): E=0,5 foarte rar(1 x an)
E=1 – rar (câteodată – 1/an);
E=2 – câteodată (lunar);
E=3 ocazional(săptămânal);
E=6 frecvent(zilnic);
E=10 permanent;
G(gradul de gravitate):
Consecinţe (vătămări)
C=1 – rănire fără incapacitate de muncă;
C=3 – rănire importantă şi cu incapacitate de muncă;
C=7 – invaliditate gravă permanentă/afecţiune cronică cu incapacitate parţială de muncă;
C=15 – leziuni foarte grave,1 caz mortal;
C=40 catastrofe, accidente colective cu morţi
45
După stabilirea parametrilor P, E, C, este posibilă clasificarea riscurilor cu ajutorul produsului într-unul din cele 5
clase de riscuri stabilite:
R = P x E x C = rezultatul riscului şi acţiune rezultantă
R ≤ 20-Nu;
20 ≤ R ≤ 70-atenţie necesară;
70 ≤ R ≤ 200-măsuri necesare;
200 ≤ R ≤ 400-ameliorãri directe;
R ≥ 400-oprirea lucrãrilor
Un alt element examinat în cadrul analizei riscurilor sunt legate de riscurile legate de interacţiunea diferitelor activităţi
ale construcţiei
Tabloul de mai jos permite utilizatorului de a face un prim inventar sumar al riscurilor:
46
MODEL DE FIŞĂ DE ANALIZĂ PENTRU INTERACŢIUNEA ACTIVITĂŢILOR INTERVENIENŢILOR
CONFORM METODEI M.I.E.R. – PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
Activitatea de construcţie ........................
Om Echipament Mediu Produs
Echipament
Echipament
Echipament
Echipament
de lucru 1
de lucru 2
de lucru 3
de lucru 4
Produs 1
Produs 2
Produs 3
Produs 4
Produs 5
Produs 1
Produs 2
Produs
Produs 3
Produs 4
Produs 5
Activitatea de construcţie.......
Mediu
Echipament de lucru 1
Echipament
Om
47
APLICAŢII ULTERIOARE
Acum, când s-a putut face o idee aproximativă a activităţilor, a echipamentelor de muncă, a produselor, a factorilor
de mediu, a lucrãtorilor expuşi la riscuri, a riscurilor proprii activităţii şi ai interacţiunii cu activitatea terţilor ca şi a
principalelor măsuri de prevenire, este posibilă completarea tabelului următor.
Aceste date pot fi completate cu alte măsuri de prevenire cunoscute sau impuse de către LEGE care nu rezultă
direct din matrice
Pentru a conserva o apreciere globală, un anumit număr de date ale proiectului sunt de asemenea reluate ca: faza
de construcţie, desemnarea, postul caietului de sarcini, managerul de proiect, proiectul, la fel şi întreprinderea care va
efectua lucrările.
48
Exemplu: analiza riscurilor de securitate şi sănătate (în cazul muncilor cu elevatoare de sarcini)
MODEL DE FIŞĂ DE ANALIZĂ DUPĂ METODA M.I.E.R.
PROIECT: reînnoirea membranei de etanşeitate a acoperişului într-o hală industrială
Grad de Măsuri de pre-
RISCURI Profilul executanţilor
risc venire
Activitate Activitate Câmpuri
principală secundară de risc
Formare complemmentară
Informaţi asupra sarcinii
Sarcină fizică/psihică
Basculare/răsturnare
Cădere de persoane
Experienţă asimilată
Cădere de obiecte
Afecţiuni medicale
Fişă de instrucţie
Incendii, explozii
Strivire/zdrobire
Fum, gaze, praf
Electrocutare
Şoc-ciocnire
Imobilizare
Îngropare
Detaşare
Zgomote
Asfixiere
Formare
Ejectare
Otrăvire
Radiaţii
Vibraţii
Tăiere
Orbire
Arsuri
Înec
R
P
E
Dirija-rea Ridicarea
materialelor materiale-
spre şi pe lor
acoperiş
OM
etanşeist x x x x x x
ECHIPA-
MENT
Elevator x x x
de
materiale
MEDIU
climat x
PRODUS
Bloc de x Folosirea unor
bitum materiale de
transport
adecvate:
cărucioare.
LEGENDĂ: G = gravitate; P = probabilitate; E = expunere; R = grad de risc;

Rezultatul acestei analize poate fi prin urmare, indirect, pe de o parte, o fişă de prevenire, iar pe de altă parte o analiză a riscurilor sub formă de tabel.
49
MODEL DE ANALIZĂ A RISCURILOR PENTRU A FI COMPLETAT
ACTIVITATE ECHIPAMENT, CATEGORIE IDENTIFICAREA EVALUAREA MĂSURI DE URMĂRIREA FORMARE, INSTRUIRE

PRODUS, PERSONAL RISCURILOR RISCULUI PREVENIRE EXECUŢIEI
MEDIU P E G R A M TR RE PE P FS EA FC IS I
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
ABREVIERI:
P = probabilitate; PE = posibilitate de evaluare;
E = expunere; P = periodicitate;
G = gravitate; FS = formare şcolară;
A = acţiuni; EA = experienţă asimilată;
M = mijloace; FC = formare complementară;
TR = timp de reacţie (direct, la sfârşitul zilei); IS = informaţii asupra sarcinii;
RE = responsabilul cu execuţia; I = instrucţiuni.
50
Exemplu: ARMĂTURI
ACTIVITATE ECHIPAMENT, CATEGO- IDENTIFICAREA EVALUA- MĂSURI DE PREVENIRE URMĂRI- FORMARE,
PRODUS, RIE DE RISCURILOR REA REA INSTRUIRE
MEDIU PERSONAL RISCULUI EXECU-
ŢIEI
P E G R A M TR RE PE P FS EA FC IS I
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Descărcarea Utilaj de ridicat Tăiere în cazul - Formare şi instruire;
fierăriei pentru manual agăţării /desfacerii - Purtarea încălţămintei de
armături armăturii securitate;
- Utilizarea dispozitivelor auxiliare
Căderea - Formare şi instruire;
materialelor asupra - Purtarea căştii de protecţie;
personalului
Căderea - Buna înţelegere cu macaragiul

persoanelor (munci (gesturi codificate);
pe camion, - Formare şi instruire;
împiedicare de - Protejarea periferică a
armătură) camionului.
Decuparea, Decupator si Strivirea membrelor - Utilizaţi maşini în bună stare şi

lipirea filtuitor instalaţi-le corect.
armăturii - Formare şi instruire;
- Purtaţi încălţăminte şi mănuşi
de securitate;
Electrocutare - Lucraţi numai cu material
omologat, controlat zilnic;
- Protejaţi cablul.
- Purtaţi mănuşi de securitate;
Tăieri - Protejaţi/semnalizaţi armătura
retezată în unghi;
- Personal calificat.
51
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Pozarea Manual Tăiere - Purtarea mănuşilor de protecţie;
armăturii - Protejaţi şi semnalizaţi tăieturile în
unghi.
Lucrări cu tocila Tăiere - Utilizaţi o tocilărie portabilă

portabilă/ conformă;
dispozitive de - Formare şi instruire;
sudură - Purtaţi mănuşi de securitate;
Arsuri - Purtaţi veşminte complete;
- Purtaţi mănuşi de protecţie.
Răniri la ochi - Formare, instruire.
- Purtaţi ochelari de sudură.
Utilaj electric Electrocutare - Utilizaţi material controlat şi
omologat;
- Formare şi instruire;
Maşini de ridicat Înţepenire, blocare - Formare şi instruire;
- Personal calificat;
- Utilizaţi gesturi corecte;
- Purtaţi EIP corespunzător.
52
LUCRĂRI ÎNTR-UN ATELIER DE TÂMPLĂRIE
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Lucrări într-un Atelier Tâmplar De a fi înhăţat, - Instalaţi maşinile de o manieră
atelier strivit şi prins de stabilă sau fixaţi-le de sol.
(generalităţi) către maşină - Lăsaţi trecerea la 80cm.
- Menţineţi spaţiu liber în jurul maşinii.
- Instalaţi dispozitiv de protecţie
regulamentară obligatorie.
- Este interzis a interveni la maşinã în
timpul funcţionării fără a proteja
maşina contra repunerii în funcţie.
- Repuneţi toate protecţiile după
întreţinere.
- Dispozitiv adaptat de prim ajutor.
Cădere, - Echipaţi căştile cu apărătoare de

împiedicare corpul balustradei.
- Protejaţi cu apărători stivele ce
depăşesc 2 m.
- Degajaţi trecerile.
- Eliminaţi regula desenată.
Incendii - Evitaţi stocarea lemnului sau
deşeurilor în apropierea surselor de
căldură sau a polizoarelor.
- Interziceţi fumatul.
- Extinctoare la locuri şi număr
adecvat.
- Spaţii libere în jurul extinctoarelor.
- Control periodic al aparaturii electric
53
ACTIVITATE ECHIPAMENT, CATEGO- IDENTIFICAREA EVALUA-REA MĂSURI DE PREVENIRE URMĂRI- FORMARE,
PRODUS, RIE DE RISCURILOR RISCULUI REA INSTRUIRE
MEDIU PERSONAL EXECU-
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Riscuri specifice Lege - Iluminat de securitate
Lege - Ţineţi de zi registrele de control
periodic
Lege - Lista produselor periculoase
Lege - Fişe tehnice de securitate
Lege - Declaraţii şi FIAM
Lege - Raport de punere în funcţiune şi
instrucţiuni pentru maşini,
instalaţii.
Lege - Nu depuneţi utilaj sau mijloace
detaşate pe maşini.
Lege - Utilizare obligatorie a:
- vestimentaţiei la lucrul adaptat
- încălţămintei de securitate;
Când trebuie:
- protecţia mâinilor;
- protecţia vederii;
- protecţia căilor respiratorii.
54
LUCRĂRI CU FIERĂSTRĂUL CIRCULAR
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Lucrări cu un Fierăstrău Tâmplar Contact direct cu - Utilizarea dispozitivului de protecţie,
fierăstrău circular de lama fierăstrăului corect plasat;
circular panouri - Utilizaţi butoane/saltere pentru
ultima parte a piesei de tăiat;
- Utilizaţi lemn sănătos;
- Utilizaţi un cuţit divizor bine reglat la
1cm maxim de lamă;
- Dispuneţi de o perie de mână pentru
curăţarea tablei;
- Protejaţi lama de tăiere mai sus de
tablă fără a elimina racordul de
aspiraţie a prafului;
- Podeaua trebuie să fie curăţată şi
căile de acces libere;
- Iluminatul trebuie să fie suficient
(800lux) şi se va prevede un iluminat
suplimentar la postul de muncă.
55
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Retragerea - Utilizaţi un cuţit divizor a cărei
lemnelor grosime (lăţime) egalã cu lărgimea
trăgătorului fierăstrăului cu minim
0,33mm;
- Cuţitul divizor trebuie să poată
rămâne în planul lamei, la o distanţã
de 1cm maxim faţă de aceasta din
urmă şi adaptarea unui profil cât mai
bun posibil al lamei;
- Viteze de tăiere mai mare de 40m/s
fără depăşirea regimului maxim
indicat de constructor;
- Respectaţi regula de bază:
 Crom-vanadium;
 2/3 din lamă sunt acoperite de
către piesă;
 lamele în curbă din tungsten;
 distanţa între partea superioară
a piesei şi vârful lamei este
egală cu lungimea dintelui
fierăstrăului plus 1cm
- În caz de lucru cu contraghid, nu
reglaţi contraghidul peste punctul
central al axei de tăiere;
- Utilizaţi lame omologate.
56
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Căderea planşei - Utilizaţi suporţi.
Contact direct cu - Veşminte de lucru adaptate;

părţi în mişcare - Partea inferioară a ciocanului să fie
bine protejate
- Părţile maşinii care, în caz de
deschidere directă, oferă acces la
transmisii trebuie să fie protejate cu
mijloace de protecţie;
- Aşteptaţi oprirea completă a maşinii
înainte de a închide porţile sau
asiguraţi un întrerupător electric care
opreşte maşina în caz de deschidere;
- Procedaţi la întreţinere numai după
ce maşina nu mai are tensiune.
Proiectarea - Controlaţi lemnele înainte de a le
diferitelor obiecte tăia;
- Utilizaţi un dispozitiv de captare a
prafului şi a aşchiilor/talaşului;
- Asiguraţi-vă că existã debit de aer
suficient în orificiul de aspiraţie;
- Sistem de comandă în afara zonei
periculoase.
57
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Proiectarea - Nu depăşiţi viteza maximă de tăiere
instrumentului ca şi viteza de rotaţie a lamei;
- Ascuţiţi regulat lama;
- Eliminaţi lamele uzate.
Zgomot şi vibraţii - Racordaţi sistemul de aspiraţie
printr-un bun echilibru al părţilor în
rotaţie;
- ??? insonorizate;
- Montaţi maşina pe un suport care
absoarbe vibraţiile.
Incendii, explozii - Evitaţi acumularea de praf utilizând
un dispozitiv adaptat de aspiraţie
- Creaţi dispozitivul de aspiraţie a
prafului conform regulilor de bune
practici;
- Aparatele electrice posedã un grad
de protecţie minimalã IP44 în
tâmplăria mecanică şi IP55 la
produse cu praf fin;
- Armături de iluminat IP55;
- Prize de curent IP44;
- Protejaţi instalaţii cu fuzibile şi un
întrerupător diferenţial automatic de
330 mA max;
- Extinctoare eficiente şi uşor
accesibile (cu pudră sau CO2).
58
ŢIEI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nocivitate - Un bun dispozitiv de aspiraţie a
prafului.
- O bună igienă corporală, spălarea
mâinilor înainte de masã
Punerea în - Protejaţi întrerupătorul contra unei
mişcare, involuntar, porniri involuntare;
a maşinii - Utilizaţi o priză cu buton de punere
în funcţie încastrată, şi butonul de
oprire în relief;
- Protejaţi întrerupătoarele;
- Alegeţi un loc uşor accesibil pentru
instalarea întrerupătorului;
- Prevedeţi un întrerupător de
tensiune minimală.
Situaţii de urgenţã - Lăsaţi în permanenţă protecţia pe
lamă;
- Dispozitiv de oprire de urgenţă legat
la un motor de formare electrică si
mecanică;
- Împământarea.
59

ER Constructii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ER Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

This page was created using BCL ALLPDF demo software.

Analiza cuprinde practic 3 etape principale:

Există, conform legislaţiei, ca măsuri de bază:

PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII

Activităţi interne Activităţi externe

Loc de Echipament de Mediu de Loc de Echipament de Mediu de

Adaptarea şi/sau urmărirea medicală

Condiţii de a surveni o vătămare/daună

 Riscurile rezultate din agenţi fizici (zgomote, vibraţii etc).

APROXIMAREA SISTEMATICĂ A ANALIZEI RISCURILOR

În consecinţă, următoarea metodă poate fi aplicată.

Identificarea activităţilor întreprinderii Identificarea activităţilor pe şantier

Loc de muncă Echipament de Agenţi Personal

Detectarea riscurilor Riscuri noi

Stabilirea unui plan Adaptarea planingului

Responsabil Mijloace Timpi de reacţie,

Legislaţia cere ca situaţia să fie redată cât mai bine posibil.

Analiza statistică a riscurilor :

Legea sănătăţii şi securităţii în muncă

Locuri şi posturi de Echipamente de Produse periculoase Alţi agenţi

Interne Externe Utilizare Inventar Fişe tehnice

Legea 319/2006 Directive Legea 319/2006 Legea 319/2006 +

Plan de Plan de Analiza riscurilor

Analiza globală a riscurilor

STABILIREA PLANULUI DE SSM

Legendă: RP – risc prezent; RR – risc rezidual; Pda – neaplicabil.

Subiecte de examinat Evaluare Măsuri

Motivarea părţilor angajate: x Reuniuni de introducere;

Ordinea şi curăţenia constituie o parte a fiecărei faze de muncă.

Control periodic de către organisme de control agreate.

Starea bună a extinctoarelor. x Controlul de către furnizor.

Primul ajutor şi îngrijiri de urgenţă: x O persoană însărcinată cu primul ajutor la 20 persoane.

Igienă: Acordarea unei atenţii sporite echipamentelor sociale în timpul planificărilor

Subcontractanţi: x Informare şi instructaj.

Acţiuni în caz de accidente. x Administrarea primului ajutor.

Ruperea conductelor x Deplasarea eventuală a conductelor şi contactarea

Ruperea conductelor în x Susţinerea, suspendarea, ghidarea şi protejarea

Electrocutarea datorată x Deplasarea eventuală a conductorilor şi contactarea

Cădere de la înălţime x Vegherea pentru un acces corect.

Tăieri datorate contactului x Utilizarea mănuşilor de protecţie.

Ruperea accesoriilor de x Utilizarea doar a echipamentelor de ridicare controlat

Suprasarcina fizică. x Formare şi instruire adecvată.

Agravarea consecinţelor x Eliberarea în permanenţă a căilor de trecere.

Risc de coliziune pe x Respectarea codului rutier.

Risc de coliziune în afara x Semnalizarea rutieră adaptată la intrări.

Împrejmuirea terenului de Împrejmuire Strivirea/prinderea x Utilizarea EIP corespunzătoare.

Suprasarcină fizică x Utilizarea de instrumente auxiliare de ridicare.

Risc pentru terţi datorat x Legarea împrejurimilor si amplasarea elementelor de

Activitatea/ situaţia Echipament de lucru Risc Evaluare Măsuri de prevenire

Lucrări cu macaraua. Macaraua Răsturnări datorate unei x Formare şi informare adecvată.

STABILIREA UNUI REGULAMENT AL ŞANTIERULUI

FAZA DE REALIZARE A OPEREI DE CONSTRUCŢIE

DEZVOLTAREA PLANULUI DE SSM: DESĂVÂRŞIREA INVENTARIERII ŞI EVALUĂRII RISCURILOR

Cum şi pentru ce se foloseşte METODA M.I.E.R.

1 Condiţie fizică. 12 Maturitatea persoanei.

1 Exigenţe particulare în materie de mediu înconjurător

1 Proximitatea apei 4 Sol/aer poluat

1 Tăiere 9 Cădere de obiecte 17 Zgomote

EVALUAREA RISCURILOR ŞI DETERMINAREA GRADULUI DE RISC

Fum, gaze, praf

LEGENDĂ: G = gravitate; P = probabilitate; E = expunere; R = grad de risc;

ACTIVITATE ECHIPAMENT, CATEGORIE IDENTIFICAREA EVALUAREA MĂSURI DE URMĂRIREA FORMARE, INSTRUIRE

Căderea - Buna înţelegere cu macaragiul