Aprobat,

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SĂNĂTATE IN MUNCA

COMUNE TUTUROR ANGAJAŢILOR
- CERINŢE
ERINŢE MINIME -

CUPRINS:

INRODUCERE ÎN DOMENIUL S.S.M. – NOŢIUNI DE BAZĂ

Cap.I. DOMENIU DE APLICARE

CONŢINUT, SCOP

Cap.II. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ, ÎNCADRAREA, REPARTIZAREA

SARCINILOR PE LOCURI DE MUNCĂ, DOTAREA CU ECHIPAMENT DE
PROTECŢIE
- INSTRUIREA PERSONALULUI
- DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE INSTRUCŢIUNI
PRIVIND FOLOSIREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
- REPARTIZAREA SARCINILOR DE MUNCĂ
- ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ŞI A ACTIVITĂŢILOR

Cap. III. INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA COMUNE

TUTUROR ANGAJAŢILOR
Cap. IV. REGULI GENERALE PRIVIND AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ, DE
EVITARE, PREVENIRE A ELECTROCUTĂRII, ACCIDENTELOR. DISPOZITIVE ŞI
MATERIALE DE PROTECŢIE
- REGULI GENERALE DE EVITARE A ELECTROCUTĂRII
- REGULI PRIVIND AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ.
- DISPOZITIVE ŞI MATERIALE DE PROTECŢIE.
- REGULI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Cap. V. Efectuarea transporturilor, responsabilitatea conducătorilor auto

Cap. VI. DIPOZIŢII FINALE

- Protectia împotriva incendiilor si exploziilor

1
 INTRODUCERE ÎN DOMENIUL S.S.M. – NOŢIUNI DE BAZĂ

În societatea contemporană, omul este expus unor multiple agresiuni, care provin din mediul
social, din mediul ambiental sau din mediul de muncă. Civilizaţia pe care a creat-o îi primejduieşte
viaţa şi sănătatea pe nenumărate căi.
Pe de altă parte, s-a realizat ideea că omul este cea mai importantă resursă pentru menţinerea
şi dezvoltarea continuă a civilizaţiei noastre, resursa care trebuie conservată pe toate căile posibile,
inclusiv prin realizarea securităţii sale fizice.
Cele doua interese convergând, au apărut o serie de activităţi şi organisme orientate spre
salvgardarea vieţii, a sănătăţii şi integrităţii corporale a omului în contextul activităţilor sale. Printre
nou-născutele domenii se înscrie şi protecţia omului în procesul de munca, abreviat “SECURITATE ŞI
SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ (S.S.M.)”.
Pentru a-şi atinge scopul, securitatea şi sănătatea în muncă implică existenţa şi funcţionarea
unui sistem, multidisciplinar fundamentat, de concepte teoretice, acte legislative, măsuri şi mijloace
tehnice, social-economice, organizatorice, de igiena şi medicina muncii etc.
Dezvoltarea sub aspect concret-aplicativ a securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi
problemele complexe legate de noile tehnologii, au condus, în final, la conturarea noţiunii de
securitatea şi sănătatea în muncă: disciplină ştiinţifică din cadrul ştiinţelor muncii, al cărei obiect de
studiu îl reprezintă fenomenul accidentării şi îmbolnăvirii profesionale (mod de apariţie şi de
eliminare), respectiv al realizării securităţii muncii.
Pe plan internaţional, în special în spaţiul Uniunii Europene, documentele oficiale
promovează noţiunea de „securitate şi sănătate în muncă”. El a fost preluat şi în terminologia
specifică română.
Termenul este pe deplin justificat, deoarece obiectivele urmărite, prin legislaţia specifică,
sunt ceva mai largi: nu numai eliminarea accidentelor şi bolilor profesionale, ci şi crearea unor
condiţii de lucru care să asigure confortul fizic, psihic şi social al executantului.
În practică, avem de-a face cu un adevărat sistem de obiective, dezvoltate pe verticală,
deoarece dezideratul protejării omului în procesul de muncă se traduce prin subobiective clare:
eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională, care la
rândul său înseamnă eliminarea şi/sau reducerea unor riscuri particulare, specifice activităţii
desfăşurate, deci aplicarea unor măsuri concrete, punctuale.

PROTECŢIE PERSOANE
SOCIALĂ JURIDICE

SECURITATEA DE NATURA SECURITATEA

MUNCII Se ORGANIZĂRII ŞI SĂNĂTATEA
Şi are ca
realizează MUNCII ÎN MUNCĂ
scop
prin masuri
DE
TEORETIZARE
STIINTIFICĂ

Fig. 1 - Coordonatele noţiunii de securitate a muncii in Directiva – cadru 89/391/CEE, care trasează
direcţiile generale pentru întreaga activitate de reglementare în domeniu, s-au stipulat ca principii
preventive de bază:
 evitarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 minimizarea riscurilor care nu pot fi evitate.

2
 A. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCA ÎN
CADRUL S.C. MEDIATRUST ROMANIA S.R.L.

La nivelul unităţii, organizarea activităţii de securitate a muncii se desfăşoară pe baza

următoarelor criterii:
a). obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea angajaţilor în toate aspectele referitoare la
muncă revine conducerii societăţii;
b). obligaţiile angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu afectează principiul
responsabilităţii conducerii societăţii;
c). realizarea efectivă a obligaţiilor pe linie de securitate a muncii revine personalului cu
atribuţii de organizare şi conducere a procesului de muncă;
d). persoanele specificate la pct.”c).” vor întreprinde diferite măsuri tehnice şi organizatorice
necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii angajaţilor, cu sprijinul conduceri societatii şi al
departamentului de resurse umane;
e). măsurile adoptate vor fi periodic adaptate nivelului de organizare al activităţii, ţinând
seama de schimbarea condiţiilor de muncă şi pentru a îmbunătăţi situaţia existentă la locurile de
muncă.

SCHEMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN

MUNCĂ

DIRECTOR GENERAL S.C. MEDIATRUST ROMANIA S.R.L.

CONSULTANT S.S.M.

SERVICIUL MEDICAL
DE MEDICINA
Comitet de Securitate şi MUNCII
Sănătate în Muncă (EXTERNALIZAT)

PERSONAL
CONFORM STRUCTURII
PREZENTATE ÎN EVALUAREA
RISCURILOR

DIRECTORUL SOCIETATII: are responsabilitate în ansamblu pe probleme de S.S.M.

pentru toate părţile interesate în activitatea societatii.
El stabileşte politicile necesare şi resursele pentru implementarea unui proces de prevenire

3
efectivă a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, pentru a răspunde concret cerinţelor legale de
securitate şi sănătate în muncă pentru întrega activitate a organizaţiei.
Administratorul trebuie să conducă în mod ferm şi să manifeste un angajament real în
probleme de SSM pe parcursul tututor fazelor proiectului, şi va:
a) solicita aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura securitatea şi sănătatea
personalului propriu, a celorlalţi participanţi la procesul de muncă şi altor persoane
interesate, pentru a proteja mediul de muncă şi înconjurător în funcţie de obligaţiile legal
impuse şi/sau asumate, precum şi de responsabilităţile morale;
b) premia sau sancţiona respectarea cerinţelor sistemului de SSM;
c) numi suficiente persoane competente pentru coordonarea efectivă a obiectivelor
cuprinse în Politica de Securitate şi Sănătate în Muncă ;
d) împreună cu reprezentantul său în domeniul SSM, va întocmi un model de
comportament care se asteaptă de la toţi angajaţii pentru desfăşurarea lucrului în
securitate;
e) comunică managerilor de vârf şi contractorilor că programul, costul şi calitatea nu vor
micşora importanţa respectării cerinţelor de SSM;
f) promova activ obiectivele de performanţă ale SSM asupra întregii echipe şi
contractorilor;
g) promova activ cultura de SSM pentru a micşora riscul accidentării personalului şi
daunele asupra utilajelor, echipamentelor, mediului şi aspectelor de arheologie ale
proiectului;
h) alocă resursele necesare şi suficiente pentru SSM .

RESPONSABILUL S.S.M. are următoarele atribuţii:

a) Să asigure evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de

muncă şi să propună măsurile de prevenire corespunzătoare ce vor alcătui programul anual
de securitate a muncii;
b) Să controleze pe baza programului de activitate toate locurile de muncă ;
c) Să verifice dacă noxele se încadrează în limitele admise pentru mediul de muncă;
d) Să participe şi să dea avizul la angajarea personalului, respectiv la modul în care acesta
corespunde cerinţelor de securitate în muncă;
e) Să asigure instruirea şi informarea personalului în probleme de securitate si sanate in
munca;
f) Să propună măsuri pentru formarea personalului cu responsabilităţi în domeniul securitatii
muncii, funcţie de necesităţile concrete;
g) Să organizeze activitatea de propagandă a securitatii si sanatatii in munca în rândurile
angajaţilor;
h) Să asigure evaluarea cunoştinţelor dobândite de angajaţi în procesul de instruire;
i) Să avizeze dotarea personalului cu mijloace de protecţie individuală şi să participe la
recepţia mijloacelor de protecţie colectivă;
j) Să ţină evidenţa accidentelor de muncă;
k) Să colaboreze cu seviciul medical pentru cunoaşterea la zi a situaţiei îmbolnăvirilor
profesionale;
l) Să propună sancţiuni, dar şi stimulente economice pentru modul în care se respectă
cerinţele de securitatea muncii în organizarea şi desfăşurarea proceselor tehnologice la
toate locurile de muncă;
m) Să colaboreze cu serviciul medical în fundamentarea programului de securitate a muncii;
n) Să urmărească realizarea cerinţelor de securitate a muncii ca parte în comisia de recepţie a
lucrărilor de reparaţii planificate ale echipamentelor tehnice;
o) Să colaboreze cu reprezentanţii angajaţilor pentru realizarea programelor privind
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

4
 LUCRATORII: au următoarele obligaţii
a) Să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate si sanatate in munca şi măsurile de
aplicare a acestora;
b) Să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare atât
persoana proprie, cât şi pe ceilalţi patricipanţi la procesul de muncă;
c) Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă
situaţie care constituie un pericol de accidentare;
d) Să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să
anunţe imediat pe conducătorul locului de muncă;
e) Să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru
care a fost acordat;
f) Să dea relaţiile solicitate de organele de control şi de cercetare în domeniul S.S.M..
g) Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si
alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de
munca.
h) Sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie.
i) Sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare.
j) Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprie, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.
k) Sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
l) Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana.
m) Sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor.
n) Sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru
sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate.
o) Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora.
p) Sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

B. CONŢINUT, SCOP, DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII

Prezentele instrucţiuni conţin reguli minime pentru prevenirea accidentelor de muncă şi sunt
întocmite, conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Codului Muncii actualizat,
si prin concretizarea prevederilor din H.G. 1425 din 11/10/2006- Norme de aplicare a legii 319 sau
alte reglementări la condiţiile specifice de lucru.
Scopul instrucţiunilor este acela de a informa cât mai detaliat pe toţi salariaţii despre:
a). pentru angajaţii proprii:
- factorii de risc existenţi în cadrul unei sarcini de muncă;
- pericolele la care se pot expune prin nerespectarea reglementărilor de prevenire a
accidentelor;
- regulile minime dar absolut necesare de contracarare a factorilor de risc existenţi;

5
 - echipamentul individual de protecţie necesar reducerii acţiunii factorilor de risc asupra
executanţilor;
- echipamentul individual de lucru necesar reducerii murdăririi corpului sau îmbrăcăminţii
personale a angajaţilor;
- materiale igienico-sanitare necesare igienei personale după executarea lucrărilor;

b) pentru executanţii şi furnizorii de lucrări, produse şi servicii pe bază de contract:

- existenţa, în zona de activitate specificată prin contracte, a unor riscuri sau pericole care le
pot afecta activitatea;
- căile de acces şi deplasare ale personalului executantului;
- măsurile de securitate muncii şi PSI pe care trebuie să le respecte în activitatea specificată
de contract;
- modalitatea de supraveghere şi control exercitată de către departament în domeniul
protecţiei muncii.
Instrucţiunile se aplică în cadrul activităţii curente a societăţii precum şi pentru executanţii şi
furnizorii de lucrări, produse şi servicii pe bază de contract.
În sensul prezentei insructiuni si a legislatiei in vigoare legi, termenii şi expresiile de mai jos
au următorul înţeles:
lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă,
cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de
voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane
care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile
legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor în muncă;
prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului
de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu
şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum
şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol

6
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
îndeplini acest obiectiv;
loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii
şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces
în cadrul desfăşurării activităţii;
pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în
care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie
profesională;
securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate să
presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform
legii;
accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3
zile;
boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.

C. MĂSURI GENERALE DE CONTRACARARE A FACTORILOR DE RISC

1.MĂSURI ORGANIZATORICE

1. Desemnarea conducătorilor locurilor de muncă de către directori cu stabilirea atribuţiilor

acestora privind organizarea şi supravegherea activităţii;
2. Toţi angajaţii trebuie să fie calificaţi pentru lucrările executate, autorizaţi acolo unde este
cazul şi apţi din punct de vedere medical;
3. Trebuie să se efectueze autorizarea internă a executării funcţiilor prevăzute de legislaţie
4. Trebuie să se execute organizat instruirea pentru securitatea muncii a tuturor angajaţilor,
pentru ca aceştia să cunoască procesele tehnologice, modul corect de utilizare a instalaţiilor,
riscurile la care se pot expune şi modul de contracarare a acestora;
5. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, în timpul lucrului la exterior, trebuie să se acorde E.I.P., pe
baza factorilor de risc de la locurile de muncă, pe sortimente şi tipuri adecvate;

2.MĂSURI TEHNICE

1. Efectuarea măsurătorilor rezistenţei de dispersie a prizelor de pamânt;

2. Menţinerea stării instalaţiilor, maşinilor, echipamentelor şi utilajelor la parametrii normali de
funcţionare;
3. Trebuie stabilite, amenajate şi marcate căile de acces şi deplasare;
4. Trebuie asigurat microclimatul în spaţiile de lucru, prin ventilaţie naturală, încălzire, etc.;
5. Trebuie asigurat iluminatul în spaţiile de lucru cu corpuri de iluminat dirijate astfel încât să

7
 se evite oboseala, în locurile unde se efectuează lucrările de intervenţie, întreţinere şi
reparaţii;
6. La locurile de muncă trebuie asigurată apa potabilă;
7. Verificarea mijloacelor şi echipamentelor electrice înainte de utilizare, de punerea în
funcţiune, după reparaţii şi modificări şi periodic (în exploatare) trebuie să se facă în
conformitate cu prevederile specifice;
8. Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau
echipament, să se aducă modificări faţă de proiect. În cazuri speciale se pot aduce modificări
numai cu acordul scris al proiectantului/producătorului acestui echipament;
9. Pentru operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi
echipamentelor, trebuie prevăzute măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi
organizarea locului de muncă, astefel încat să se evite accidentele;
10. Recepţionarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament trebuie făcute
numai după ce s-a constata că se respectă normele de securitate si sanatate in munca şi
prezintă siguranţă în exploatare;

3.MĂSURI IGIENICO-SANITARE

1. Pentru toţi angajaţii trebuie să se distribuie gratuit materialele igienico-sanitare pentru

asigurarea igienei corporale în timpul lucrului şi recăpătarea ţinutei şi înfăţişării la
terminarea lucrului;
2. Trebuie amenajate posturi de prim ajutor pentru acordarea primelor îngrijiri în caz de
accident, dotate şi aprovizionate cu materiale şi medicamente conform baremului;
3. Trebuie asigurate spaţii prevăzute cu vestiare pentru păstrarea ţinutei personalului şi a
echipamentului de protecţie, acolo unde este necesar acest lucru;
4. Trebuie să se efectueze periodic igienizarea spaţiilor de lucru şi a grupurilor sociale;

D. INSTRUIREA

Instruirea personalului în domeniul securitatii muncii reprezintă ansamblul de activităţi

organizate prin care se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate a
muncii.
Acest proces este parte a pregătirii profesionale şi are ca scop eliminarea sau micşorarea
numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor de protecţia muncii.
Conţinutul procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor aferente securitatii
si sanatatii in munca care prin asimilare şi repetare, conduc la formarea comportamentului normal,
optim în muncă, dezvoltă orientarea corectă faţă de riscuri şi stimulează capacitatea de mobilizare
în raport cu acestea.
Instruirea pe linie de securitate si sanatate in munca cuprinde trei faze:
 instruirea introductiv generala;
 instruirea la locul de muncă;
 instruirea periodica;

1.INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALĂ

Se realizează la încadrarea în muncă şi are ca scop cunoaşterea specificului activităţii

societăţii, a principalelor măsuri de securitate si sanatate in munca care trebuie respectate în timpul
lucrului, corespunzătoare riscurilor de accidentare sau îmbolnăvire profesională. Această formă de
instruire se face noilor angajaţi, celor transferaţi de la o societate la alta, celor veniţi în societate ca
detaşaţi, elevilor şi studenţilor pentru practică profesională şi persoanelor aflate în departament în
perioada de probă în vederea angajării. Instruirea introductiv generală se face individual sau în
grupuri de max. 20 persoane, de către personalul specializat din cadrul S.C. AC&CA Consulting

8
Services S.R.L. timp de 8 ore.
În cadrul instruirii introductiv generale se expun în principal următoarele probleme:
a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate
în muncă;
c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
Instruirea introductiv generala se încheie printr-o verificare a cunoştinţelor a personalului
instruit, pe bază de teste, rezultatul fiind consemnat în fişa de instructaj. Nu vor fi angajaţi cei care
nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate.

2. INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ ( LA ANGAJARE)

Se efectuează după instruirea introductiv generala. Acesta instruire se mai efectuează şi

personalului transferat de la un loc de muncă la altul, în cadrul aceleaşi unităţi (la schimbarea
locului sau condiţiilor de muncă).
Scopul instruirii la locul de muncă este prezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire
specifice locului de muncă unde a fost repartizat lucrătorul. Se efectuează de către conducatorul
locului de munca, individual sau maxim pentru 20 persoane, pe baza unui material scris (sau verbal)
care va cuprinde:
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului
de muncă şi/sau postului de lucru;
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind
activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de
prim ajutor.
Instruirea la locul de muncă va avea durata de cel puţin 8 ore, efectuarea sa fiind
consemnată în fişa de instructaj, iar admiterea la lucru a persoanei se va face numai după ce şeful
ierarhic al celui care a efectuat instructajul a verificat dacă persoana şi-a însuşit cunoştinţele de
securitate si sanatate in munca.

3. INSTRUIREA PERIODICĂ

Se face întregului personal şi are rolul de a reânprospăta, actualiza, completa şi aprofunda

cunoştinţele referitoare la prevederile de securitate si sanatate in munca. Instruirea periodica se va
face de către conducatorul direct al locului de munca pe baza unei tematici care va fi păstrată de
către acesta, preliminar comunicată angajaţilor. Instruirea se completează obligatoriu cu
demonstraţii practice.
Instruirea periodica se efectuează suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii,
inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c) la reluarea activităţii după accident de muncă;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului

9
 existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instructajului periodic este de minim 2 ore.
Efectuarea instructajului se consemnează în fişa de instructaj şi în proces verbal de instruire;
verificarea cunoştinţelor se face prin sondaj de către şeful ierarhic celui care a efectuat instructajul
periodic.

E. ACORDAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE (E.I.P.)

Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare angajat
pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Scopul acordării este prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale în
cazurile în care au fost epuizate orice alte mijloace tehnice sau organizatorice de securitate si
sanatate in munca sau când nu pot fi avute în vedere alte mijloace. Acesta se acordă gratuit.
Procedura de stabilire a necesarului de E.I.P. pe categorii de personal şi condiţii concrete de
lucru, criteriile de acordare, obligaţiile societăţilor şi obligaţiile angajaţilor sunt stabilite prin
“HOTĂRÂRE GUVERNULUI nr. 1.048 din 9 august 2006” privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de munca
Echipamentul individual de protecţie se referă la :
- protecţia capului ( cască, capişon, căciulă, şapcă, bonetă, basma);
- protecţia feţei, ochilor şi urechilor (ochelari, mască, cască antifon) ;
- protecţia căilor respiratorii ( mască);
- protecţia mâinilor (mănuşi, palmare);
- protecţia picioarelor ( cisme, bocanci);
- E.I.P. electroizolant (mănuşi, cisme);
- îmbrăcăminte de protecţie ( salopetă, combinezon, halat, pufoaică, şubă, pelerină);
- diverse echipamente de protecţie (burtieră, şorţ, mască sudură,jambiere,etc.).
Acestea se acorda conform tabelului existent pe meserii

F. ACORDAREA MATERIALELOR IGIENICO - SANITARE ŞI ALIMENTAŢIEI DE

PROTECŢIE

Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igienă individuală, se distribuie gratuit,

iar angajaţii trebuie instruiţi de personalul sanitar în vederea utilizării acestora.
Materialele igienico-sanitare care se acordă gratuit angajaţilor, cantităţile respective şi
periodicitatea acordării acestora se stabilesc prin contractul colectiv de muncă, la recomandarea
medicului societăţii şi pe baza caracteristicilor locurilor de muncă.
Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit de către societate persoanelor care
lucrează în locuri de muncă cu condiţii vătămătoare.

G. ACCIDENTELE DE MUNCĂ , BOLILE PROFESIONALE ŞI INCIDENTELE

PERICULOASE NOŢIUNI

ACCIDENT DE MUNCĂ = vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută

profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu
şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
BOALĂ PROFESIONALĂ = afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de

10
muncă;
INCIDENT PERICULOS = evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
EVENIMENTUL = accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs
în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;

H. COMUNICAREA EVENIMENTELOR

Accidentul urmat de incapacitate temporară de muncă va fi comunicat imediat I.T.M pe raza

căruia s-a produs cât şi la I.T.M pe teritoriul căruia îşi are sediul societatea la care este angajată
victima.
Informaţiile obligatorii ce se comunică sunt:
a. denumirea/numele angajatorului la care s- starea civilă, copii în întreţinere, alte
a produs accidentul şi, dacă este cazul, persoane în întreţinere, ocupaţia,
denumirea/numele angajatorului la care vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă;
este/a fost angajat accidentatul; g. împrejurările care se cunosc şi cauzele
b. sediul/adresa şi numărul de telefon ale prezumtive;
angajatorului; h. consecinţele accidentului;
c. locul unde s-a produs evenimentul; i. numele şi funcţia persoanei care comunică
d. data şi ora la care s-a produs evenimentul;
evenimentul/data şi ora la care a decedat j. data comunicării;
accidentatul; k. unitatea sanitară cu paturi la care a fost
e. numele şi prenumele victimei; internat accidentatul.
f. datele personale ale victimei: vârsta,
I. CERINŢE GENERALE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ

În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă se vor asigura :

- păstrarea permanent liberă a ieşirilor de urgenţă şi a ieşirilor propriu-zise ;
- întreţinerea tehnică a locului de muncă; orice defectare periculoasă trebuie remediată în cel mai
scurt timp posibil;
- curăţirea cu regularitate la nivelul adecvat de igienă a locului de muncă, a echipamentelor şi
dispozitivelor, în mod deosebit a instalaţiilor de ventilare ;
- întreţinerea şi verificarea periodică a echipamentelor şi dispozitivelor de protecţie concepute
pentru a preveni sau elimina riscurile .
Clădirile care adăpostesc locurile de muncă trebuie să respecte cerinţele minime.

1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCURILE DE

MUNCĂ NOI INFIINTATE

Stabilitate şi rezistenţă
1. Clădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie să aibă o structură şi o rezistenţă
corespunzătoare naturii utilizării lor.
Instalaţii electrice

11
2. Instalaţiile electrice trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte un
pericol de incendiu sau explozie.
3. Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă
şi/sau atingere indirectă.
4. Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie trebuie să ţină
seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa lucrătorilor care
au acces la părţile componente ale instalaţiei.
Căi şi ieşiri de urgenţă
5. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în mod cât
mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
6. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a
lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
7. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă depind de utilizare, de
echipament şi de dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maxim de persoane
care pot fi prezente.
8. Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
9. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi
deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în
caz de urgenţă. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au
destinaţia de ieşiri de urgenţă.
10. Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. Această semnalizare trebuie să fie suficient
de rezistentă şi să fie plasată în locurile corespunzătoare.
11. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate.
12. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie
să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără
dificultate.
13. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de
siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu
energie electrică.
Detectarea şi prevenirea incendiilor
14. În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin,
de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de
persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare
pentru stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de
alarmă.
15. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor accesibile şi simplu
de manevrat. Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 971/2006. Aceste semnalizări trebuie să fie suficient de rezistente şi
amplasate în locuri corespunzătoare.
Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise
16. La locurile de muncă în spaţii închise trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer
proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse
lucrătorilor.
17. În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie să fie menţinut în stare de
funcţionare.
18. Orice avarie trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar
pentru sănătatea lucrătorilor.
19. Dacă se utilizează instalaţii de ventilare mecanică sau de aer condiţionat, acestea trebuie să
12
 funcţioneze astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer.
20. Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin
poluarea atmosferei trebuie eliminată fără întârziere.
Temperatura în încăperi
21. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru
trebuie să fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate
şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
22. Temperatura în camerele de odihnă, în încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în
grupurile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să
corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi.
23. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive
la locurile de muncă, în funcţie de natura muncii şi de locul de muncă.
Iluminatul natural şi artificial
24. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi
să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
25. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de
circulaţie trebuie amplasate în aşa fel încât să nu existe riscul de accidentare a lucrătorilor ca
rezultat al tipului de iluminat montat.
26. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de
întrerupere a iluminatului artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă
de o intensitate suficientă.
Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilor
27. Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri
înclinate periculoase şi trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
28. Încăperile care cuprind posturi de lucru trebuie să fie izolate termic în mod corespunzător,
ţinându-se seama de tipul de întreprindere şi de activitatea fizică a lucrătorilor.
29. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi trebuie să fie curăţate şi
renovate pentru a se obţine condiţii de igienă corespunzătoare.
30. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii despărţitori realizaţi integral din sticlă,
din încăperi sau din vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de circulaţie trebuie să fie
semnalizaţi clar şi construiţi din materiale securizate sau să fie separaţi de aceste posturi de
lucru şi căi de circulaţie, pentru a preveni intrarea în contact a lucrătorilor cu pereţii şi
rănirea cauzată de spargerea lor în bucăţi.
31. Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu rezistenţă insuficientă trebuie permis
numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de securitate.
Ferestre şi luminatoare
32. Lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea să deschidă, să închidă, să regleze sau să fixeze
ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate. Când sunt deschise,
acestea trebuie poziţionate şi fixate astfel încât să nu constituie un pericol pentru lucrători.
33. Ferestrele şi luminatoarele trebuie să fie concepute în raport cu echipamentul sau trebuie
prevăzute cu dispozitive care să permită curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care
execută această muncă sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în jurul acesteia.
Uşi şi porţi
34. Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor, precum şi materialele care se folosesc la
construcţia acestora sunt determinate de natura şi ulilizarea încăperilor sau incintelor.
35. Uşile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.
36. Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.
37. Dacă suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor nu sunt construite dintr-un

13
 material securizat şi dacă există pericolul ca lucrătorii să fie răniţi în cazul spargerii unei uşi
sau porţi, suprafeţele trebuie să fie protejate împotriva spargerii.
38. Uşile glisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de
pe şine şi căderea lor.
39. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care
să împiedice căderea lor.
40. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie marcate corespunzător.
Trebuie să fie posibilă deschiderea lor din interior în orice moment, fără ajutor special.
Trebuie să fie posibilă deschiderea uşilor atunci când locurile de muncă sunt ocupate.
41. În vecinătatea imediată a oricăror porţi destinate în principal circulaţiei vehiculelor trebuie
să existe uşi pentru pietoni, cu excepţia cazului în care ulilizarea de către pietoni a acestor
porţi nu prezintă un pericol; astfel de uşi trebuie să fie marcate clar şi degajate în
permanenţă.
42. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte un risc de accidentare pentru
lucrători. Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi
uşor de identificat şi, dacă nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentării cu energie
electrică, să poată fi deschise manual.
Căile de circulaţie - zone periculoase
43. Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să
fie amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru
pietoni şi vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de
circulaţie.
44. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern trebuie să fie
dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate. Dacă
pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie asigurate distanţele
minime de securitate pentru pietoni.
45. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distanţă
suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
46. Atunci când echipamentele din încăperi şi ulilizarea acestora impun protecţia lucrătorilor,
căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar.
47. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activităţii, există
riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu
dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone. Trebuie luate
măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în zonele
periculoase. Zonele periculoase trebuie marcate clar.
Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare
48. Scările rulante şi transportoarele trebuie să funcţioneze în condiţii de securitate. Acestea
trebuie prevăzute cu dispozitive de securitate necesare şi dotate cu dispozitive de oprire de
urgenţă accesibile şi uşor de identificat.
Cheiuri şi rampe de încărcare
49. Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să corespundă dimensiunilor încărcăturilor care se
transportă.
50. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puţin un punct de ieşire. Dacă este posibil din
punct de vedere tehnic, docurile care depăşesc o anumită lungime trebuie să aibă câte un
punct de ieşire la fiecare capăt.
51. Rampele de încărcare trebuie să fie sigure pentru a preveni căderile lucrătorilor.
Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de mişcare la postul de
lucru
52. Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafaţă, o înălţime şi un volum de aer suficiente, care

14
 să permită lucrătorilor să îşi îndeplinească sarcinile de muncă fără riscuri pentru securitatea,
sănătatea sau confortul acestora.
53. Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie să fie calculate astfel încât să
permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de
muncă. Dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul
trebuie să aibă suficientă libertate de mişcare în apropierea postului său de lucru.
Încăperi pentru odihnă
54. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezenţei
unui număr mare de angajaţi, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la
dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile. Această prevedere nu se aplică dacă
lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru similare care oferă posibilităţi
echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
55. Încăperile pentru odihnă trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi
scaune cu spătar corespunzător numărului de lucrători.
56. În încăperile pentru odihnă trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia
nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
57. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o încăpere pentru
odihnă, trebuie să fie asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta în timpul unor
astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor. Trebuie
luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat
de fumul de tutun.
Femei gravide şi mame care alăptează
58. Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în
poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
Instalaţii sanitare
Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
59. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie
să poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau de decenţă, nu li
se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu. Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă
o capacitate suficientă şi să fie prevăzute cu scaune.
60. Vestiarele trebuie să aibă dimensiuni suficiente şi să aibă dotări care să permită fiecărui
lucrător să îşi încuie îmbrăcămintea în timpul programului de lucru. Dacă este cazul (de
exemplu, existenţa substanţelor periculoase, umiditate, murdărie), dulapurile pentru
îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de cele pentru vestimentaţia şi efectele
personale.
61. Trebuie să existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi
femei.
62. Dacă vestiarele nu sunt necesare în sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie prevăzut
pentru fiecare lucrător un loc în care să îşi ţină îmbrăcămintea personală sub cheie.
Duşuri şi chiuvete
63. Trebuie prevăzute pentru lucrători duşuri corespunzătoare şi în număr suficient, dacă acest
lucru este impus de natura activităţii sau din motive de sănătate. Trebuie prevăzute săli de
duşuri separate sau o utilizare separată a sălilor de duşuri pentru bărbaţi şi pentru femei.
64. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de încăpătoare încât să permită fiecărui lucrător să îşi
facă toaleta fără să fie deranjat şi în condiţii de igienă corespunzătoare. Duşurile trebuie
prevăzute cu apă curentă rece şi caldă.
65. Atunci când duşurile nu sunt necesare în sensul primului paragraf, trebuie să fie prevăzute
chiuvete cu apă curentă (şi cu apă caldă, dacă este necesar) adecvate şi în număr suficient şi
care să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor. Din motive de

15
 decenţă, trebuie să existe chiuvete separate sau să fie asigurată utilizarea separată a acestora
pentru bărbaţi şi pentru femei.
66. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie să existe o cale
uşoară de comunicare între ele.
Cabine de WC-uri şi chiuvete
67. În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri
sau chiuvete, lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de
WC-uri şi de chiuvete.
68. Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau utilizarea
separată a acestora.
Încăperi pentru acordarea primului ajutor
69. În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul de activitate desfăşurată şi de frecvenţa
accidentelor, trebuie să fie asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului
ajutor.
70. Încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaţii şi dispozitive
indispensabile pentru primul ajutor şi trebuie să permită accesul cu brancarde. Acestea
trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
71. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile unde
condiţiile de lucru o cer. Acest echipament trebuie să fie marcat corespunzător şi să fie uşor
accesibil.
Lucrători cu dizabilităţi
72. La organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama de lucrătorii cu dizabilităţi, dacă
este necesar.
73. Această prevedere se aplică în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările,
duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de persoanele
cu dizabilităţi.
Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)
74. Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau
ocupate de lucrători în cursul activităţii lor, trebuie să fie organizate astfel încât pietonii sau
vehiculele să circule în condiţii de securitate.
75. Prevederile punctelor ce fac referire la „Cai de Circulatie – Zone periculoase”, „ Măsuri
specifice pentru scări rulante şi transportoare” şi „Cheiuri şi rampe de încărcare” se
aplică, de asemenea, căilor de circulaţie principale aflate în perimetrul întreprinderii (căi de
circulaţie care conduc la posturi de lucru fixe), căilor de circulaţie utilizate pentru
întreţinerea curentă şi supravegherea instalaţiilor întreprinderii şi spaţiilor de încărcare.
Prevederile fac referire la „Cai de Circulatie – Zone periculoase” se aplică, de asemenea,
locurilor de muncă în aer liber.
76. Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate corespunzător cu un sistem de
iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă.
77. Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie
să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:
   a) să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar, împotriva
căderii obiectelor;
   b) să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influenţe exterioare vătămătoare, cum
ar fi gaze, vapori sau praf;
   c) să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui pericol sau să poată primi
rapid asistenţă;
   d) să nu poată aluneca sau cădea.
Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)

16
 78. Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze
lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
79. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în
condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana
care asigură supravegherea:
   a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
   b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
   c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, cameră de luat vederi
şi monitor).
Principii ergonomice
80. Dimensiunea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice,
fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi caracteristicile
echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului
în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru
manipularea maselor, ca şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic.
81. Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor
de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă,
prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de muncă care
respectă prevederile reglementărilor în vigoare.
82. Locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute
corespunzător caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum
şi activităţii care se desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
83. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică trebuie asigurate, de regulă,
mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu,
scaune, bănci).
84. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient
pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu
posibilitatea mişcării acestora.
85. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de
distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale
lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.
86. Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului, precum şi a mişcărilor foarte
ample ale braţelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic,
de manipulare corectă a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de muncă la care
lucrătorul intervine direct

2. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCURILE DE

MUNCĂ AFLATE DEJA ÎN FOLOSINŢĂ

Stabilitate şi rezistenţă
1. Clădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie să aibă o structură şi o rezistenţă
corespunzătoare naturii utilizării lor.
Instalaţii electrice
2. Instalaţiile electrice trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie să fie protejaţi în mod adecvat împotriva riscului de
accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă.
3. Instalaţiile electrice şi dispozitivele de proiecţie trebuie să corespundă tensiunii nominale,
condiţiilor exterioare şi competenţei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
Căi şi ieşiri de urgenţă

17
 4. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în mod cât
mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
5. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a
lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
6. Trebuie să existe un număr corespunzător de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă.
7. Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior. Uşile glisante sau
turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de ieşiri de urgenţă. Uşile de ieşire de
urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă
de către orice lucrător care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă.
8. Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 971/2006. Această semnalizare trebuie să fie suficient de rezistentă şi să
fie amplasată în locurile corespunzătoare.
9. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi
căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel
încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate.
10. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de
siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie
electrică.
Detectarea şi prevenirea incendiilor
11. În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin,
de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de
persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă.
12. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de
manevrat. Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
971/2006. Aceste semnalizări trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri
corespunzătoare.
Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise
13. Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de muncă în spaţii
închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
14. În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie să fie menţinut în stare de
funcţionare.
15. Orice avarie trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru
sănătatea lucrătorilor.
Temperatura în încăperi
16. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce conţin posturi de lucru trebuie
să fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele
fizice impuse lucrătorilor.
17. Temperatura în camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în
încăperile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să corespundă
destinaţiei specifice a acestor încăperi.
Iluminatul natural şi artificial
18. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi
să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
19. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de
defecţiune la iluminatul artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de
intensitate suficientă.
Uşi şi porţi

18
 20. Uşile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.
21. Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.
Zone periculoase
22. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activităţii, există
riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie să fie prevăzute, în măsura în care
este posibil, cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone.
23. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să
pătrundă în zonele periculoase.
24. Zonele periculoase trebuie marcate clar.
Încăperi şi zone pentru odihnă
25. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezenţei
unui număr mai mare de angajaţi decât cel prevăzut, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se
pună la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare.
Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru
similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
26. Încăperile şi zonele pentru odihnă trebuie prevăzute cu mese şi scaune cu spătar.
27. În încăperile şi zonele pentru odihnă trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru proiecţia
nefumătorilor împotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
Femei gravide şi mame care alăptează
28. Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în
poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
Instalaţii sanitare
Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
29. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie
să poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau de decenţă, nu li se
poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu. Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile şi să aibă
capacitate suficientă.
30. Vestiarele trebuie să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îşi încuie îmbrăcămintea
personală în timpul programului de lucru. Dacă este cazul (de exemplu, existenţa substanţelor
periculoase, umiditate, murdărie), vestiarele pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate
de vestiarele pentru vestimentaţia şi efectele personale.
31. Trebuie să existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi
pentru femei.
Duşuri, cabine de WC-uri şi chiuvete
32. Locurile de muncă trebuie dotate astfel încât lucrătorii să aibă în apropierea lor:
   - duşuri, dacă natura activităţii lor impune acest lucru;
   - locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete.
33. Duşurile şi chiuvetele trebuie prevăzute cu apă curentă rece (şi apă caldă, dacă este necesar).
34. Trebuie prevăzute duşuri separate sau trebuie asigurată utilizarea separată a duşurilor pentru
bărbaţi şi pentru femei.
35. Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurată utilizarea separată a
cabinelor de WC-uri pentru bărbaţi şi pentru femei.
Echipamente de prim ajutor
36. Locurile de muncă trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.
37. Echipamentele trebuie să fie marcate corespunzător şi să fie uşor accesibile.
Lucrători cu dizabilităţi

19
 38. La organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama de lucrătorii cu dizabilităţi, dacă
este necesar.
39. Această prevedere se aplică în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările,
duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrătorii cu
dizabilităţi.
Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
40. Locurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii şi
vehiculele să poată circula în condiţii de securitate.
Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)
41. Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie
să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:
   a) să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar, împotriva
căderii obiectelor;
   b) să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influenţe exterioare vătămătoare, cum
ar fi gaze, vapori sau praf;
   c) să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui pericol sau să poată primi rapid
asistenţă;
   d) să nu poată aluneca sau cădea.
Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
42. Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze
lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
43. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în
condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care
asigură supravegherea:
   a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
   b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
   c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, cameră de luat vederi
şi monitor).
Principii ergonomice
44. Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice,
fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi caracteristicile
echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în
timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor,
ca şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic.
45. Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor
de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin
optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile
reglementărilor în vigoare.
46. Locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute
corespunzător caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi
activităţii care se desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
47. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică trebuie asigurate, de regulă,
mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune,
bănci).
48. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient
pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea
mişcării acestora.
49. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de
distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi

20
de mărimea efortului membrelor superioare.
50. Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului, precum şi a mişcărilor foarte
ample ale braţelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic, de
manipulare corectă a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul
intervine direct.

21
 Cap. I DOMENIU DE APLICARE

CONŢINUT
Art. 1. Prezentele instrucţiuni sunt realizate în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale în acest domeniu în cadrul firmei noastre.
SCOP
Art. 2. Măsurile de securitate cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea sau
diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă în raporturile dintre : MIJLOACE DE
PRODUCŢIE - MEDIU DE MUNCĂ - SARCINĂ DE MUNCĂ - EXECUTANT
Art. 3. Activitatea societatii este organizată şi se desfăşoară în baza prevederilor Legea nr.
31/1990 si Legea nr. 15/1990 privind societatile comerciale. Prin prevederile acestor acte normative
societatea este abilitată să efectueze: CAEN : 7311 – Activitati ale agentiilor de publicitate.
Art. 4. Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, a H.G. 1425 /2006 -
Norme metodologice de aplicare a a legii nr. 319/2006 se aplică personalului societatii S.C.
MEDIATRUST ROMANIA S.R.L., iar în conformitate cu prevederile art. 7, 20 din Legea nr.
319 / 2006, a art. 83-100 din Normele metodologice de aplicare a a legii nr. 319/2006 şi având în
vedere specificul activităţilor desfăşurate de personalul societatii s-au elaborat prezentele
“Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate a muncii – cerinţe minime”
Art. 5. Prezentele instrucţiuni se aplică personalului firmei noastre, precum şi tuturor
persoanelor care pot să desfăşoare această activitate temporar în spaţiile firmei noastre, sau se
găseste din diverse cauze obiective în sediul nostru.

Cap. II ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ, ÎNCADRAREA,

REPARTIZAREA SARCINILOR PE LOCURI DE MUNCĂ, DOTAREA
CU ECHIPAMENT DE PROTECŢIE
Art. 6. (1). Partile sunt de acord ca nici o masura de securitate si sanatate in munca nu este
eficienta daca nu este cunoscuta, insusita şi aplicata in mod conştient de catre salariati;
(2) La angajarea unui salariat, la schimbarea locului de munca, sau a conditiilor de munca,
acesta va fi instruit si testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de munca si la
instructiunile de securitate si sanatate a muncii pe care este obligat in procesul muncii sa le
cunoasca si sa le respecte;
(3) In cazurile in care in procesul muncii intervin schimbari ce impun aplicarea unor
instructiuni noi de securitate a muncii, salariatii vor fi instruiti in conditiile prevazute de aliniatul
precedent;
INSTRUIREA PERSONALULUI
Art.7. (1) Angajatorul va asigura pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric instruirea, testarea si
perfectionarea profesionala a salariatilor cu privire la normele de securitate si sanatate in munca;
(2) În prima zi de lucru, va se va prelucra instruirea introductiv generala pe line de securitate
şi sănătate în muncă, cu personalul nou angajat. Instruirea va fi consemnata în fişa de instruire pe
linie de securitate şi sănătate în muncă de responsabilul cu S.S.M sau de reprezentantul serviciului
extern.

22
 DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
INSTRUCŢIUNI PRIVIND FOLOSIREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE

Bază – HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de munca EMITENT: GUVERNUL
Art. 8. Echipamentului individual de protecţie se acordă pentru a reduce factorii nocivi,
periculoşi sau de risc.
Se înţelege prin:
- factorii nocivi - factorii de risc a cărui acţiune asupra executantului duce, în anumite condiţii la
îmbolnăvirea acestuia
- factorii periculoşi - factorii de risc a cărui acţiune asupra executantului duce, în anumite condiţii
la accidentarea acestuia.
- factorii de risc sunt însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente. Constitue cauze
potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. După producerea accidentului factorii
de risc se transformă în cauze ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
Prezentele instrucţiuni reglementează acordarea, utilizarea şi tipurile de utilizatori. Criteriile de
acordare sunt trecute în prezentele instrucţiuni
Art. 9 (1) Acordarea E.I.P. trebuie să reducă sau să elimine factorii nocivi, periculoşi sau de
risc care sunt sau ar putea să apară în activitatea personalului din societate.
(2) Criteriile de acordare a E.I.P. sunt stabilite de reprezentanţii angajatorului, şefii locurilor
de muncă şi o firmă de specialitate în baza legii. La stabilirea sortimentelor şi a tipurilor se ţine cont
de difernţele existente între fiecare loc de muncă, sexe, mărimi.
Art. 10. Personalul muncitor, precum şi celelalte categorii de personal care beneficiază de
echipament individual de protecţie au următoarele obligaţii:
1 - Să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare a mijloacelor individuale de
protecţie din dotare, prevăzute în STAS sau în instrucţiunile de utilizare;
2 - Să poarte întregul echipament individual de protecţie pe toată durata îndeplinirii sarcinii
de muncă sau a activităţii pe care o desfăşoară în unitate;
3 - Să utilizeze echipamentul individual doar în scopul pentru care a fost atribuit şi să se
preocupe de (păstrarea) conservarea calităţilor de protecţie ale acestuia;
4 - Să prezinte mijloacele individuale de protecţie la verificările periodice prevăzute în
instrucţiunile de utilizare şi pentru curăţare sau denocivizare;
5 - Să solicite un nou mijloc individual de protecţie, atunci când, din diverse motive,
mijlocul individual de protecţie avut în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare.
Art. 11 Angajatorul se obligă în baza legii să înlocuiască mijloacele individuale de protecţie
care nu mai posedă calităţile de protecţie pentru condiţiile pentru care au fost acordate, de fiecare
dată când se constată acest lucru, indiferent de motiv.
Art. 12. Nepurtarea echipamentului individual de protecţie, în cazul când acesta este corect
acordat şi în stare de funcţionare, sau utilizarea acestuia în alte condiţii decât cele prevăzute de
instrucţiunile de utilizare, va fi sancţionată conform legislaţiei în vigoare.
Art. 13. Executantul unei sarcini de muncă are dreptul de a refuza executarea acesteia dacă
nu i se asigură mijloacele individuale de protecţie necesare prevăzute în normativ, fără ca refuzul să
atragă asupra sa măsuri disciplinare.
Art. 14. Pierderea calităţilor de protecţie înainte de termenul prevăzut de producători şi
dovedită a se fi produs din vina purtătorului îndreptăţeşte agentul economic la recuperarea pagubei
pe seama purtătorului.

23
 REPARTIZAREA SARCINILOR DE MUNCĂ

Art. 15. Repartizarea sarcinii de muncă se face numai în baza unui instructaj specific
activităţii şi locului în care se desfăşoară activitatea zilnică. Instructajul specific locului din ziua
respectivă, în care se desfăşoară activitatea zilnică a personalului se efectuează de conducatorul
locului de munca, şeful de echipă, seful formaţiei de lucru sau de un muncitor cu experienţă,
împuternicit pentru ziua respectivă să conducă lucru, activităţile personalului.

ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ŞI A ACTIVITĂŢILOR

Art. 16. (1) In vederea mentinerii, imbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii,

angajatorul va lua urmatoarele masuri de amenajare a locului de munca:
- asigurarea conditiilor de mediu ( iluminat, microclimat, temperatura, aerisire, exhaustare
praf, umiditate, zgomot, vibratii);
- amenajarea conform prevederilor în vigoare, în măsura posibilităţilor a anexelor sociale ale
locurilor de munca (vestiare, grup sanitar);
- verificarea mijloacelor de producţie şi efectuarea verificărilor pe linie ISCIR conform
reglementărolor emise de această instituţie - dacă este cazul.
(2) Salariati sunt obligati sa pastreze in bune conditii amenajarile efectuate de angajator, sa
nu le deterioreze, descompleteze ori sa sustraga componente ale acestora;
Art. 17. La începerea activităţii conducatorul locului de muncă va lua măsuri de instruire,
semnalizare, împrejmuire (la nevoie) a locului de muncă pentru a se evita orice fel de accident.
Art. 18. Pentru căile de acces se vor respecta prevederile Art. 32 din prezentele instrucţiuni.
Art.19. Pentru lucrări efectuate în aer liber şi care datorită temperatuii ambientale extreme
prezintă pericol pentru sănătatea celor ce participă la procesul de muncă se vor aplica măsuri de
protecţie pe această linie

Cap. III INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE A MUNCII COMUNE

TUTUROR ANGAJAŢILOR

Art. 20. (1) S.C. MEDIATRUST ROMANIA S.R.L. este un angajator care oferă şanse
egale. Noi respectăm în totalitate legile care asigură şanse egale pentru toţi. Ne-am luat
angajamentul să oferim tuturor şanse egale de angajare indiferent de rasă, culoare, sex, vârstă,
religie sau naţionalitate. Nu vom practica nici un fel de discriminare împotriva nici unui lucrător sau
candidat din cauza oricăruia dintre aceste motive. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor noastre,
suntem deschişi colaborării cu toate părţile implicate în procesul de munca sau care au un cuvânt de
spus asupra acestuia.
(2) Adoptarea instructiunilor de securitate şi sănătate în muncă constituie o condiţie de
angajare pentru întregul personal al societatii. Nerespectarea instructiunilor de securitate şi sănătate
în muncă este considerată o încălcare a condiţiilor de angajare care poate duce la acţiuni
disciplinare inclusiv concediere. Următoarele fapte sunt considerate încălcări ale condiţiilor de
angajare.
a) Nerespectarea instructiunilor de securitate şi sănătate în muncă;

24
 b) Fumatul în locuri nepermise;
c) Consumul sau posesia de alcool sau droguri;
d) Neinformarea privind utilizarea unor medicamente prescrise care pot avea ca efect reducerea
capacităţii de muncă;
e) Bătaia, distracţia grosolană, comportamentul rebel, glumele proaste pe seama altora sau
deranjarea altor lucrători;
f) Posesia de arme de foc, albe sau ascunse;
g) Neraportarea unui accident, sau a unei situaţii de pericol iminent;
h) Acte de vandalism, abuzuri sau distrugeri intenţionate;
i) Furt sau posesie de obiecte interzise în societate;
j) A lucra fără un permis acolo unde acesta este necesar.
(3) Toţi lucrătorii trebuie să ia cunoştinţă de instrucţiunile privind fumatul ale societatii, la
cursurile de instruire. Se vor afişa semne cu ”FUMATUL INTERZIS", iaz zonele unde fumatul este
interzis vor fi monitorizate în vederea respectării acestei condiţii. S.C. MEDIATRUST
ROMANIA S.R.L. îşi rezervă dreptul de a institui orice zone din cadrul societatii, sau toate zonele,
ca zone de fumat interzis. Acest lucru va fi luat în calcul pentru toate secţiunile principale care sunt
considerate cu risc mare de incendiu.
(4). S.C. MEDIATRUST ROMANIA S.R.L. are obligaţii de securitate şi securitate faţă de
beneficiari şi faţă de public în general. Prin urmare, această instrucţiune interzice utilizarea ilegală,
vânzarea, cumpărarea, transferul, posesia sau existenţa în sistemul unui lucrător al drogurilor, altele
decât medicamentele prescrise medical, pe durata prezenţei in companie.
Lucratorii sunt obligati sa respecte urmatoarele cerinte privind abuzul de alcol si droguri:
a) Lucrătorii vor respecta legile şi reglementările aplicabile privind posesia sau utilizarea de
alcool sau droguri.
b) Nici un lucrător nu va veni sau sta la serviciu având un nivel de alcool care depăşeşte (0)
miligrame de alcool la o sută (100) mililitri de sânge, urină sau salivă.
c) Nici un lucrător nu va veni sau sta la serviciu având droguri în organismul său, în afară de
cele prescrise medical pentru uzul particular al unui lucrător.
d) Nici un lucrător nu va distribui, deţine, consuma, utiliza sau va fi sub influenţa alcoolului
sau drogurilor sau nu va consuma în mod abuziv medicamente, fie prescrise, fie vândute
liber, care afectează facultăţile mentale sau fizice ale acestuia/acesteia pe nici un teren sau
incintă ocupată de companie sau în orice vehicul sau alte utilaje.
e) Fără a aduce atingere acestor cerinţe generale, în cazul în care există instrucţiuni sau
instructiuni specifice privind alcoolul şi drogurile instituite de o autoritate de stat, lucrătorii
au obligaţia de a respecta aceste instrucţiuni.
f) Încălcarea oricăruia dintre cerinţele de mai sus de către oricare dintre lucrători va fi
considerată o încălcare a prezentei instructiuni şi va duce la măsuri disciplinare, inclusiv
concediere.
Pentru a asigura un plus de securitate a mediului de lucru, precum şi conformarea cu
prezenta instrucţiune, compania poate să impună efectuarea de teste de alcoolemie şi consum de
droguri specifice (nu întâmplătoare), în următoarele situaţii:
a) Motive raţionale: Atunci când societatea consideră, din motive raţionale, capacitatea unui
lucrător de a-şi desfăşura activitatea în securitate şi în mod satisfăcător este diminuată, va
impune lucrătorului să se supună unui test de alcoolemie şi de consum de droguri. (Vezi
”Lista de motive raţionale” prezentată mai jos)
b) Accident sau alt incident. Atunci când oricare dintre lucrătorii sunt implicaţi într-un
accident, accident evitat sau în alt incident potenţial periculos, dacă conducerea companiei
are motive raţionale de a considera că, consumul de alcool sau droguri a fost un factor care

25
 a determinat respectivul accident sau incident, va cere lucrătorului să se supună unui test de
alcoolemie şi de consum de droguri imediat după accident sau incident sau cât de curând
posibil ţinând seama de circumstanţe.
Pentru o claritate mai mare şi numai cu titlu de exemplu, ”motive raţionale” înseamnă:
a) În mod specific, o situaţie în care se detectează miros de alcool în respiraţia lucrătorului la
serviciu; şi
b) În mod general, o situaţie în care un lucrător se comportă într-o manieră ciudată sau
neobişnuită sau în care un lucrător nu a fost în stare să corecteze un mod de activitate greşit
sau o problemă de comportament la serviciu, care dă naştere unei suspiciuni raţionale din
partea conducatorului locului de munca al lucrătorului cu privire la faptul că lucrătorul este
posibil să fi consumat sau utilizat alcool sau droguri la locul de muncă sau poate fi sub
influenţa alcoolului sau drogurilor, suspiciune care nu poate fi înlăturată de lucrător atunci
când este verificat, într-un mod satisfăcător pentru conducatorul locului de munca.
Orice lucrător care utilizează un medicament prescris sau neprescris va lua respectivul
medicament conform prescripţiei şi va avea în vedere orice efecte secundare potenţial periculoase.
Dacă lucrătorul nu este sigur de efectele secundare ale unui medicament prescris sau neprescris,
acesta se va consulta cu un medic. Dacă există efecte secundare potenţial periculoase sau restricţii
în muncă, lucrătorul îşi va informa şeful de aceste efecte secundare sau restricţii.
Art. 21. Obligaţii ale angajaţilor privind folosirea utilajelor:
1. Se interzice folosirea aparatelor, echipamentelor, utilajelor, sculelor sau alte accesorii ale
acestora, defecte sau degradate. În acest sens se va organiza revizia periodica a tuturor instalatiilor,
iar de la caz la caz se vor repara cele defecte. Angajatul are obligaţia de a informa şeful locului
de muncă de orice problemă apărută pe această linie.
2. În cazul deranjamentelor angajaţii nu vor conecta (pune sub tensiune) instalatia, înainte de a
fi verificata de cadre autorizate –personal care asigură servce-ul. Nu conectati apratura decât
dupa ce a fost verificată. Se interzice cu desavârsire orice fel de joaca cu instalatia sau aparatele
aparatele. Angajaţii în cadrul societatii vor ramâne tot timpul la locul lor de lucru evitându-se
plimbările fără rost.
Art. 22. Pentru prevenirea evenimentelor (accidente, incidente periculoase, inbolnaviri
profesionale) in timpul muncii, conform programului de lucru stabilit de conducerea societatii,
angajatii au urmatoarele obligatii:
1. Să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de securitate a muncii şi măsurile de
aplicare a acestora;
2. Să solicite conducătorului locului de muncă o instruire suplimentară în situaţia în care
trebuie să execute alte activităţi decât cele specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru.
3. Să utilizeze mijloacele de protecţie din dotare corect şi corespunzător scopului pentru care
acestea sunt destinate;
4. Să nu procedeze la modificarea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor din dotare;
5. Să verifice echipamentele de munca, sa fie in stare buna si sa nu le foloseasca pe cele care
nu prezinta securitate deplina in timpul programului anuntand despre aceasta conducerea
societatii;
6. Să aducă la cunoştinţa şefului direct, a conducătorului locului de muncă orice defecţiune
tehnică sau altă situaţie care constituie pericol de accident sau îmbolnăvire profesională;
7. Să nu procedeze la mutarea sau schimbarea arbitrara a dispozitivelor securitate a
echipamentelor tehnice, a cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
8. Să se ingrijeasca de ordinea si curatenia la locul de munca;
9. Să respecte dispozitiile conducatorului locului de munca, sa nu intervina la echipamentele
de munca aflate in functionare, pentru care nu are calificarea necesara si nici nu le are in
26
primire. Orice iniţiativă a unui lucrător de a efectua activităţi sau operaţii noi, necesare pentru
îndeplinirea unor sarcini de muncă, trebuie să aiba acordul prealabil al conducatorului locului de
munca.
10. Să aducă la cunoştinţa şefului direct şi conducătorului locului de muncă orice accident de
muncă suferit de persoana proprie, angajaţi ai societatii sau clienti;
11. Să-şi întrerupă activitatea la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să
informeze de îndată conducătorul locului de muncă sau/şi administratorul societatii;
12. Să refuze întemeiat executarea unei sarcini de serviciu dacă aceasta ar pune în pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa, sau a altor angajaţi;
13. Să coopereze cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
atâta timp cât este necesar, pentru a da relatiile prin care să se asigure că toate condiţiile de
muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul său de
muncă, precum şi pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritatea competentă
pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale;
14. Să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
15. Să nu paraseasca locul de munca fara aprobarea conducerii societatii;
16. Să efectueze orice deplasare dintr-o incapere in alta in mod atent, cu fata inainte.
Deschiderea usii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in incapere, in
imediata apropiere a ei;
17. Să utilizeze pentru a pozitiona sau lua un obiect aflat la inaltime, obligatoriu o scara sigura.
Este interzis sa se improvizeze podete formate din scaune, cutii, sertare, etc. asezate unele peste
altele deoarece, nefiind stabile, se pot rasturna;
18. Să manevreze atent usile cu geamuri. Este interzis a se sprijini sau a se impinge pe partea de
sticla a usilor;
19. Usile vitrate se vor semnaliza la inaltimea planului vederii.
20. Să se asigure in toate directiile pentru a nu fi surprinsi de vreun mijloc de transport la iesirea
din cladire;
21. Pentru prevenirea lovirilor de catre mijloace auto in parcari sau pe aleile interioare ale
societatii, in zona portii de acces in societate, in garaje, la rampa etc – lucartorii au obligatia sa
fie vigilenti, sa se asigure inainte de a se deplasa, sa se deplaseze numai cu fata inainte in sensul
de mers. ESTE INTERZIS ca lucratorii sa se expuna accidentarii prin deplasarea cu spatele
(mers inapoi) in orice loc din incinta societatii fara a observa obstacolele sau golurile ce le pot
provoca loviri, caderi in gol, caderi prin impiedicare de la acelasi nivel.
22. SUNT INTERZISE glumele intre colegi ce degenereaza in impingeri, dezechilibrari, gesturi
accidentogene.
23. Circulatia pe scari se face atent, parcurgand treapta cu treapta, cu o mana pe balustrada
pentru sprijin, numai cu fata inainte in sensul de mers.
24. Să priveasca totdeauna in directia de mers, iar cand transporta pachete in brate, acestea nu
trebuie sa impiedice vizibilitatea;
25. Sa utilizeze incaltaminte adegvata locului de munca in care isi desfasoara activitatea, stransa
pe laba piciorului si fara toc. Este interzisa folosirea incaltamintei degradate sau neincheiate la
sireturi, in timpul serviciului;
26. Pentru orice defectiune intervenita in timpul functionarii unui echipament de munca sa
cheme mecanicul de intretinere autorizat. Este interzisa interventia utilizatorului;

27
 27. Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu muschii
spatelui. Trebuiesc evitate intinderile rapide ale bratelor si intoarcerile bruste;
28. Să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, odihniţi pentru a putea executa în
bune condiţii sarcinile de serviciu;
29. Este periculos ca lucratorii sa intretina discutii sau comunicari nonverbale (mimica, gesturi)
in timp ce se indeparteaza mergand cu spatele in directii opuse, sau vorbind la telefon mobil
cand atentia este scazuta.
Art. 23. (1) În cazul muncii manuale, tehnicile de manipulare corectă asigură protecţie. Înainte de a
ridica o încărcătură trebuie să vă pregătiţi şi să vă planificaţi sarcina de lucru.
1. Asiguraţi-vă că:
a) ştiţi unde trebuie să mergeţi;
b) zona din jurul locului de muncă este fără obstacole;
c) uşile sunt deschise şi nu există nimic pe planşeu care să poată provoca un accident;
d) aţi prins bine greutatea;
e) dacă o ridicaţi cu încă o persoană, amândoi ştiţi dinainte ce urmează să fie făcut.
2. Trebuie să adoptaţi o tehnică bună la ridicarea greutăţii:
a) puneţi picioarele în jurul greutăţii şi trunchiul aplecat deasupra acesteia, sau încercaţi să
apropiaţi cât puteţi trunchiul de greutate şi în faţa acesteia;
b) la ridicare sprijiniţi toată greutatea în muşchii picioarelor;
c) Îndreptaţi-vă spatele;
d) trageţi greutatea cât mai aproape posibil de trunchiul dumneavoastră;
e) ridicaţi şi purtaţi greutatea cu braţele întinse.
(2) Este important ca împingerea şi tragerea să se facă prin implicarea greutăţii proprii a
corpului - la împingere trebuie să vă aplecaţi înainte, la tragere trebuie să vă lăsaţi pe spate;
1. La efectuarea manevrei de impingere sau de tragere trebuie ca:
a) să aveţi suficientă aderenţă la sol pentru a vă apleca înainte/pe spate;
b) să evitaţi răsucirea, întoarcerea şi încovoierea spatelui;
c) echipamentele de manipulare sa aiba mânere/elemente de prindere pentru a vă putea
folosi mâinile pentru exercitarea unei forţe. Amplasarea mânerelor trebuie să fie la
înălţimea dintre umăr şi talie pentru a putea împinge/trage înr-o poziţie bună, neutră;
d) echipamentele de manipulare sa fie bine întreţinute pentru ca roţile să ruleze fără
obstacole;
e) planşeele să fie tari, nivelate şi curate.
Art. 24. (1). Deplasarea de la domiciliu la sediul societatii, şi retur, se va face numai pe
traseele stabilite, cele declarate de fiecare angajat la întocmirea fişei individuale de securitate si
sanatate in munca. Este interzis a se consuma bauturi alcolice sau a se intreprinde alte activitati in
acest timp. Pe timpul deplasării în calitate de pieton sau conducător auto se vor respecta cu stricteţe
prevederile codului rutier. Nerespectarea acestora duce la răspunderea fiecărui salariat în parte în
caz de accident;
(2). La deplasarea cu mijloacele de transport în comun se va evita pe cât posibil aglomeraţia
şi se interzice mersul pe scara mijlocului de transport, urcatul sau coborâtul din mers;
(3). La deplasarea cu trenul se vor respecta prevederile regulamentelor specifice cu privire la
transporturile pe calea ferată;
(4) Se vor anunţa în cel mai scurt timp posibil şefii ierarhici de apariţia accidentărilor pe
timpul deplasării de la domiciliu la sediul societatii la post şi retur;

28
 (5) Deplasarea în sediul societatii se va efectua cu atenţie evitându-se circulaţia în zone care
ar putea pune în pericol persoana proprie, folosindu-se de la caz la caz încălţăminte de protecţie, de
lucru sau un pantof adecvat.
Cap. IV REGULI GENERALE PRIVIND AMENAJAREA LOCULUI DE
MUNCĂ, DE EVITARE, PREVENIRE A ELECTROCUTĂRII SI
ACCIDENTELOR. DISPOZITIVE ŞI MATERIALE DE PROTECŢIE

REGULI GENERALE DE EVITARE A ELECTROCUTĂRII (vezi anexa)

Art.25. (1). Angajaţii nu vor face legaturi la tabloul electric fara a fi autorizaţi în acest
sens şi nu vor atinge tabloul electric dupa ce a fost pus sub tensiune.
(2). Se interzice folosirea mijloacelor şi a reţelelor electrice improvizate pentru iluminat sau
încălzit, iar acolo unde există surse electrice de încălzit (calorifere, aeroterme, etc.) se folosesc
numai sub o supraveghere permanentă ;
(3). Se interzice intervenţia directă în remedierea unor defecţiuni la sistemul de alimentare
cu aer, gaz, la reţeaua electrică, de încălzire, la aparatura electrică pneumatică şi electronică de
personal neautorizat;
(4). Personalul nu va pune mâna pe partile metalice ale aparaturii când acestea sunt sub
tensiune dacă nu s-a efectuat punerea la masă a aparaturii, deoarece pot exista strapungeri ale
instalatiei. Aparatura se conecteaza la reteaua de alimentare numai prin prize shuko pentru a se
proteja personalul complet de retea
(5). Nu faceţi în conectarea aparaturii improvizaţii şi nu folositi conductori cu izolatie
deteriorata si legaturi de proasta calitate. Toate tablourile principale de electroalimentare vor fi
prevazute cu prize cu pamântare.
(6). Toate legaturile electrice la reteaua de curent alternativ (220 V) se vor face numai cu
prelungitoare prevazute cu prize SHUKO - prevazute cu borne de nul.
(7). Este interzis a se scoate stecherul din priza, tragandul de cordon;
(8). Trebuie semnalata orice uzura sau defect care apare la cordonul electric. El va putea fi
reutilizat numai dupa ce a fost reparat sau inlocuit dupa caz;
(9). Este interzis a se pune in functiune un echipament de munca inainte de a fi cunoscut
sistemul de functionare al acestuia;
(10). Inainte de conectarea unui echipament de munca la o priza electrica, trebuie controlat
pentru a fi in pozitia “deconectat ”
(11). Orice operatie de reglare, intretinere si curatire la echipamentele tehnice se va efectua
atunci cand s-a intrerupt alimentarea cu energie elctrica si dupa ce au fost deconectate;
(12). Este interzis a se introduce conductoarele direct in priza electrica, fara sa se foloseasca
stecherul;
(13). Nu se va pune niciodata un echipament de munca in fuctiune caruia i s-a scos carcasa;

(14). Este interzis ca operatorul echipamentului de munca sa-si repare singur echipamentul.
Intretinerea si repararea lor vor fi efectuate de personalul special calificat;

(15) În cazul unor inundaţii în încăperi/spaţii de lucru unde sunt instalaţii electrice deforţă,
iluminat, prize, etc., se procedează în primul rând la întreruperea curentului electric de la cel mai
apropiat tablou de distribuţie montat într-un loc neinundat şi apoi se intervine pentru eliminarea apei
şi repararea instalaţiei care a provocat inundaţia.

29
 Art. 26. Pentru evitarea distrugerii de instrumente si aparate diverse, angajaţii au obligatia
de a tine cont de urmatoarele:
- Cunoasterea caracteristicilor aparatelor folosite la lucru,
- Conditiile în care functioneaza instalatia sau aparatul, (de exemplu în sarcina, în
gol, regim continuu, regim intermitent etc).
- Problma surselor de alimentare, de exemplu: de curent continuu, alternativ;
- Marimea surselor de alimentare,
- Protectia circuitelor de electroalimentare,
- Presiune,
- Turaţie, etc.
- În cazul când se constata o functionare anormala, care indica prezenta unui deranjament, se
va întrerupe imediat sursa de alimentare. Punerea în functiune se va face numai de cei autorizaţi
dupa identificarea si înlaturarea deranjamanetului.
- În caz de accidente prin electrocutare, se vor aplica masurile de prim ajutor prevazute în
actele privind securitatea muncii în vigoare.

REGULI PRIVIND AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCA. DISPOZITIVE SI

MATERIALE DE PROTECTIE. REGULI PENTRU PREVENIREA ACCICENTELOR.

Art. 27. (1) În vederea reducerii accidentelor şi prevenirii acestora, la locul de muncă se
interzice cu desăvârşire consumul de băuturi alcoolice pe timpul executării serviciului sau înainte
de intrarea în serviciu;
(2) Se interzice cu desăvârşire introducerea de băuturi alcoolice în sediul societatii chiar
dacă persoana respectiva nu consumă băutură şi o aduce pentru terţi;
Art.28. Să nu aprindă şi să nu permită nici altor persoane să aprindă focul sau să fumeze în
locurile unde este interzis acest lucru;
Art 29. Să cunoască modul de acţiune în diferite situaţii (în caz de calamitate, cutremur,
incendiu, alarmă aeriană, etc.)
Art. 30. (1)Pe linie de securitate a muncii salariaţii vor avea în dreptul meselor de lucru -
unde sunt instalate aparate electrice dacă este necesar - un covor de cauciuc sau alt material izolant
cu grătar iar mesele de lucru vor fie acoperite cu cauciuc, material PVC sau carton.
(2). Pentru asigurarea conditiilor de igiena a muncii se va pastra curatenia la locul de muncă,
iar la începutul şi sfârşitul programului se va aerisi bine locul de muncă.
(3) Se va evita pe cât posibil încrucişarea dezordonată a firelor de legatură, blocarea
panourilor electrice de control şi alimentare.
(4) Nu se permit legaturi improvizate – nici măcar temporar.
Art 31. (1). Pentru a putea face posibila acordarea primului ajutor în caz de accidente prin
electrocutare sau accident de alta natura, se va folosi trusa sanitara cu medicamente cu care este
dotata societatea.
(2). Instructiunile de prim ajutor, în caz de accidentare, electrocutare, ardere, se vor prelucra
cu fiecare angajat, spre luare la cunostinta si se vor afisa vizibil la locul de muncă. Angajaţii au
obligaţia de a le păstra în bune condiţiuni şi a verifica existenţa lor
(3). Pentru a se putea interveni în caz de incendiu, se va întrerupe curentul electric si
se va actiona conform normelor P.S.I. afisate.
(4) Medicamentele aflate în trusa sanitară vor fi folosite doar în cazuri în care se
impune apelarea la aceasta. Pentru probleme mai deosebite se va face apel la medicul de medicină a
muncii care prestează acest serviciu societatii.
Art. 32. (1). Se interzice categoric executarea, modificarea, efectuarea de intervenţii
sau reparaţii la aparatură, utilajele sau dispozitive în timpul funcţionării.
(2). Aparatura nu se va pune sub tensiune decât dupa ce a fost verificata de personal

30
autorizat si numai în prezenta acestuia se conectază la reţea.
(3). In timpul lucrului se va respecta disciplina în munca si se va pastra linistea,
interzicându-se convorbiri sau plimbari fără rost.
(4). La terminarea lucrului, se va verifica locul de muncă, se va întrerupe curentul electric
verificând lipsa de tensiune, iar aparatura şi echipamentele rămân în ordine.
(5) Se interzice categoric punerea în funcţiune a utilajelor, aparaturii care nu a fost
legată la masă, sau folosirea de ştechere normale acole unde sunt prize tip “shuco”

CĂI DE ACCES
Art. 33. Căile de circulaţie vor fi amenajate în aşa fel încât lăţimea, declivitatea, curbele,
ramificaţiile etc. să permită circulaţia mijloacelor de transport în condiţii de siguranţă. Căile de
circulaţie vor fi marcate vizibil pe margini şi vor fi menţinute în bună stare şi libere.
La exploatarea căilor de acces, de evacuare şi de interventie se vor avea în vedere
prevederile reglementǎrilor tehnice în vigoare
Drumurile din interiorul unitătilor şi în general, orice cale de acces necesară circulatiei
obişnuite (interioare şi exterioare), se vor întretine, astfel încât, să permită, în caz de incendiu,
următoarele:
a) evacuarea nestingherită şi în conditii de sigurantă a persoanelor şi bunurilor materiale;
b) accesul uşor, circulatia şi interventia personalului de interventie şi a maşinilor de
pompieri, în orice anotimp, atât ziua cât şi noaptea, spre fiecare constructie sau depozit
din incintă.
Se interzice blocarea căilor de acces, total sau partial, definitiv sau temporar, cu materiale,
autovehicule ori în alt mod.
Nu se vor amplasa obstacole de tipul coşurilor de gunoi, prize de telefon sau de curent şi
echipamente de birotică în locurile în care ar putea bloca circulaţia sau prezenta risc de împiedicare.
Dulăpioarele vor fi amplasate la distanţă suficientă de uşi sau de căile de circulaţie astfel
încât să nu blocheze ieşirile.
Spălarea podelelor se va face după orele de program.
Pentru prevenirea propagării rapide a eventualelor incendii şi asigurarea operativitătii în
desfăşurarea dispozitivelor de interventie la incendii, se va evita depozitarea materialelor sau a
ambalajelor, chiar dacă sunt incombustibile şi crearea spatiilor închise, prin îngrădiri, în jurul
clădirilor.
- Pe timp de iarnă, căile de acces şi evacuare se vor curăta de zăpadă, gheată sau polei.
- Pe căile de acces şi evacuare se vor monta indicatoare executate conform STAS 297/1,
297/2 şi afişa planuri de evacuare.
- In casa scărilor nu vor fi amenajate încăperi de lucru, depozite şi nu vor fi introduse
conducte pentru gaze petroliere lichefiate sau prafuri combustibile, altele decât cele prevăzute prin
reglementări.
DESERVIREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Art. 34. Lucrătorul va verifica zilnic starea echipamentului de munca, pe care il deserveşte:
- înainte de începerea lucrului va controla starea generală a echipamentului
- integritatea panoului de comandă,
- modul de functionare a dispozitivelor.
va verifica prin vizualizare
- Integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie.
- Starea de contact între bornele de legare la pământ şi maşină daca este cazul.
- Starea, continuitatea conductorului de protecţie dacă este mobil.
- Starea, continuitatea şi modul de dispunere a cablurilor flexibile care deservesc componente
mobile ale echipamentului.
Art. 35. Se interzice lucrătorilor care deservesc echipamentele să execute reparaţii la

31
echipamentul de munca în timpul funcţionării, chiar şi muncitorii cu experienţă, autorizaţi să
execute astfel de operaţii, vor fi supravegheaţi de conducatorul locului de muncă în timpul
intervenţiei, după ce s-au luat toate măsurile de siguranţă.
Art. 36. În mod obligatoriu personalul:
- deconectează alimentarea în următoarele situaţii:
 părăsirea locului de muncă - chiar dacă este pentru scurt timp.
 la întreruperea curentului electric - pană de curent.
 la efectuarea operaţiunilor de întreţinere, curăţire.
 la constatarea oricărei defecţiuni.
- la terminarea programului de lucrui:
 echipametul rămâne curat;
 gunoiul va fi înlăturarea.

Art. 37. În cazul unor inundaţii în încăperi/spaţii de lucru unde sunt instalaţii electrice
deforţă, iluminat, prize, etc., se procedează în primul rând la întreruperea curentului electric de la
cel mai apropiat tablou de distribuţie montat într-un loc neinundat şi apoi se intervine pentru
eliminarea apei şi repararea instalaţiei care a provocat inundaţia.
Art. 38. Evacuarea gunoiului se face de câteori este nevoie.

Cap. VI DIPOZIŢII FINALE

Protectia împotriva incendiilor si exploziilor

Organizarea activitătii de apărare împotriva incendiilor pe locurile de muncă se desfăşoară

în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare şi se realizeazǎ în principal prin :
a) prevenirea incendiilor, prin evidentierea materialelor şi dotărilor tehnologice care prezintă
pericol de incendiu, surselor posibile de aprindere ce pot apărea şi a mijloacelor care le pot genera,
precum şi a măsurilor generale şi specifice de prevenire a incendiilor;
b) salvarea utilizatorilor şi evacuarea bunurilor, prin întocmirea şi afişarea planurilor specifice şi
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite;
c) instruirea personalului prin elaborarea documentelor specifice instructajului pe linie de situatii
de urgenta pe locul de muncă, desfăşurarea propriu-zisă a instructajului şi asigurarea certificării
efectuării acestuia, precum şi afişarea schemelor de interventie sau a instructiunilor de apărare
împotriva incendiilor ;
d) marcarea pericolului de incendiu prin montarea de indicatoare de securitate şi de orientare sau a
altor inscriptii ori mijloace de atentionare ;
e) organizarea stingerii incendiilor

32
 ANEXA 1

REGULI PRIVIND EVITAREA, PREVENIREA ELECTROCUTĂRII ŞI

ACCIDENTELOR. DISPOZITIVE, MATERIALE PROTECŢIE

A. REGULI SPECIFICE

Art. 1 La realizarea conectărilor, a instalaţiilor electrice va lucra doar personal

autorizat
Art. 2 Este strict interzis realizarea de improvizatii

EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR SI RETELELOR

ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Controlul general al instalatiilor de joasa tensiune:
Art.3 Este interzis, ca la exploatarea, intretinerea, sau reparatia unei instalatii
electrice, sa fie aduse modificari fata de proiectul instalatiei respective.
Art.4 Toate instalatiile si echipamentele de protectie, precum si rezistentele de izolatie,
vor fi verificate, la darea in exploatare, in timpul exploatarii si de fiecare data cand se
constata defecte, sau se efectueaza reparatii sau modificari fata de instalatia initiala.
Art.5 Controlul si supravegherea instalatiilor si a retelelor de joasa tensiune, se face,
de catre electricieni speciali desemnati, in acest scop, cel putin din categoria a- IV - a de
calificare ca electrician de intretinere si reparatii sau, categoria a-V–a de calificare ca
electrician pentru exploatarea retelelor electrice.
Art.6 În timpul efectuarii controlului, instalatia trebuie sa fie considerata ca fiind sub
tensiune, chiar in cazul in care se cunoaste, ca ea este scoasa din functiune, avandu-se in
vedere ca ea poate fi pusa sub tensiune voit, sau accidental.
Art.7 Controalele, se efectueaza fara dispozitie de lucru. in timpul controlului, este
interzisa orice fel de activitate legata de instalatia respectiva.
Art.8 În timpul controlului, se va urmari vizual si cu instrumente de masura, ca
partile metalice ale instalatiilor, care in mod normal nu sunt puse sub tensiune, sa fie legate
la pamant.
Art.9 Electricianul care face controlul, va avea in dotare un indicator de prezenta a
tensiunii, cu care va verfica prezenta tensiunii in instalatia la care se va lucra.
Executarea manevrelor, inlocuirea sigurantelor si schimbarea becurilor:
Art.10 Înlocuirea sigurantelor de tablou, sau a becurilor, se poate face numai daca, se
respecta prevederile de tehnica a securitatii muncii, special concepute pentru lucrul sub
tensiune, de catre un personal special instruit.

33
 Art.11 La montarea sau demontarea sigurantelor sub tesiune, executantul manevrei se
va pozitiona astfel, incat la o eventuala ardere a fuzibilului sigurantei, sa nu fie afectat. se
va verifica, inainte de inlocuire, cauza care a determinat arderea fuzibilului, si se va
remedia defectul.
Art.12 În incaperile umede, sau cu pericol de explozie, schimbarea becurilor si
inlocuirea fuzibilelor, se va face numai dupa ce instalatia electrica a fost scoasa de sub
tensiune. se vor inlocui urgent duliile defecte, si se vor efectua toate remedierile necesare
unei bune functionari, a instalatiei electrice.
Art.13 Manevrarea intrerupatoarelor, care sunt montate in tablourile electrice din
incaperile periculoase si foarte periculoase, se va face numai cu manusi electroizolante,
stand pe un covor electroizolant din cauciuc, sau pe un podet izolant. la manevrarea
sigurantelor, se vor purta obligatoriu, ochelari de protectie.

Masuri de protectie contra accidentelor datorate curentului electric, accidente produse

in incaperi si spatii de productie

Art.14 La executarea instalatiilor electrice la consumator, cat si la exploatarea

acestora, este obligatoriu sa se tina seama, de natura, pericolul de incendiu al procesului
tehnologic, starea fizica a atmosferei interioare si destinatia incaperii si a spatiului in care
se lucreaza.
Art.15 Este interzisa, folosirea conductorilor de aluminiu, in locurile in care exista
trepidatii accentuate, la utilaje portative, in instalatiile de protectie si in instalatiile de
semnalizare.
Art.16 Din punct de vedere al pericolului pe care il prezinta instalatiile electrice,
pentru persoanele care lucreaza in apropierea acestora, incaperile si spatiile din unitati, se
impart in
a. Locuri cu grad mic de periculozitate si anume :
- pardoseala uscata si rau conducatoare de electricitate.
- in apropiere nu se gasesc suprafete metalice legate la pamant.
- nu exista o atmosfera cu praf bun conducator de electricitate.
- locul de munca este uscat, ventilat si incalzit la temperatura normala.
b. Locuri periculoase si anume :
- pardoseala buna conducatoare de electricitate.
- suprafete metalice legate la pamant, care ocupa o suprafata mai mare de 60% din
suprafata zonei de manipulare.
- umiditate mai mare de 75%, insa mai mica de 97%.
- temperatura peste 25 c, dar mai mica de 35 c.
- praf bun conducator de electricitate.
- gaze sau lichide, care scad rezistenta electrica a corpului uman;
- de asemenea locurile devin periculoase, daca sunt stramte, prin aceasta existand
posibilitatea atingerii suprafetelor metalice puse la pamant.
c. Locuri foarte periculoase si anume :
- umiditate exesiva, peste 97%.
- temperaturi peste 35 c.
- suprafete metalice legate la pamant care ocupa peste 60% din zona de manipulare.
- mediu coroziv.
- instalatiile in faza de experimentare, sau provizorii, vor indeplini aceleasi conditii de

34
protectie impotriva accidentelor, ca si instalatiile definitive. Este interzisa folosirea
instalatiilor sau echipamentelor improvizate.
- in instalatiile electrice, se vor folosi numai masini, aparate si ecipamente electrice
omologate.
- in cazurile justificate, in care intreruperea alimentarii cu energie electrica ar putea
duce la accidente, se va prevedea o alimentare de rezerva.
- tensiunile de lucru maxim admise, pentru alimentarea sculelor si instalatiilor electrice
portative, precum si a corpurilor de iluminat, amplasate in locuri periculoase sau foarte
periculoase, din punctul de vedere al electrocutarii, sunt cele prevazute in standardele in
vigoare, privind protectia impotriva tensiunilor periculoase (limite admise). pentru corpurile
de iluminat, montate in locurile putin periculoase, se admit maximum 220v.
Art.17 Se vor prevedea masurile necesare de protectie, pentru evitarea posibilitatilor
de accidentare prin electrocutare si anume :
- atingerea intamplatoare a unor elemente aflate sub tensiune in conditii normale de
lucru ( atingeri directe ).
- atingerea unor elemente metalice, care fac parte din instalatia electrica si care in
mod normal nu se gasesc puse sub tensiune, dar in care ar putea sa apara tensiuni
accidentale de defect. ( atingere indirecta ).
- atingerea simultana a doua puncte de pe sol, aflate la potential diferite (tensiune de
pas).
Art.18 Masurile de protectie, impotriva tensiunilor de atingere, trebuiesc luate, pe toate
partile metalice ale instalatiilor, ale echipamentelor electrice, care in mod tensiune, dar in care, in
urma unui defect, pot sa apara tensiuni periculoase de atingere asemenea masuri, se vor lua in toate
incaperile de lucru si pentru toate instalatiile electrice exterioare de asemenea aceste masuri, se vor
lua, in toate incaperile cladirilor in care, exista pericol marit de electrocutare si anume in incaperile:
- cu pardoseala de beton sau de pamant. - cu temperatura ridicata etc.
- cu umezeala intermitenta sau permanenta. - cu vapori corozivi.
Exemplu: aparate folosite in incaperi ca: bucatarii, bai, spalatorii, coridoare cu pardoseala
de beton, centrale termice etc.
Art.19 Masurile principale, pentru evitarea accidentelor provocate prin electrocutare,
sunt urmatoarele :
- toate partile componente ale instalatiei electrice, care se gasesc sub tensiune, se vor
izola si proteja impotriva atingerilor directe, prin:
- montarea de carcase izolante.
- ingradirea accesului la aceste instalatii.
- amplasarea in locuri greu accesibile persoanelor neautorizate. (sub cheie)
- blocaje, care la deschidere intrerup alimentarea cu tensiune.
- folosirea tensiunilor reduse, maxim admise, pentru mediul respectiv.
- izolarea de protectie.
- separarea de protectie.
- protectia prin legare la pamant.
- protectia prin legare la nul.
- folosirea mijloacelor individuale de protectie.
- organizarea corespunzatoare a lucrului.
- egalizarea potentialelor.
În cazul unor inundaţii în încăperi/spaţii de lucru unde sunt instalaţii electrice deforţă, iluminat,
prize, etc., se procedează în primul rând la întreruperea curentului electric de la cel mai apropiat
tablou de distribuţie montat într-un loc neinundat şi apoi se intervine pentru eliminarea apei şi
repararea instalaţiei care a provocat inundaţia.

35
 Art.20 Protectia prin legare la nul si protectia prin legare la pamant sunt principalele
masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.

Protectia prin legare la nul:

Art.21. Protectia prin legare la nul, se poate aplica numai in cazul retelelor de curent
electric alternativ trifazat, cu neutrul legat la pamant si cu tensiunea intre faze de pana la
1000 v. se va aplica intotdeauna, cand nu este posibila, obtinerea cu mijloace economice, a
unor tensiuni de atingere, sub valorile admise cu ajutorul unei protectii, prin simpla legare
la pamant.
Art.22. Prin protectie cu legare la nul, se intelege, legarea la conductorul de nul de
protectie, a instalatiei electrice, a partilor conductoare (metalice) ale instalatiei electrice, ale
instalatiilor si echipamentalor electrice, care in mod normal nu sunt puse sub tensiune, dar
in care pot sa apara tensiuni periculoase de defect. In aceasta categorie, se gasesc printre
altele:
- carcasele masinilor, transformatoarelor, si aparatelor electrice.
- carcasele dispozitivelor de actionare a aparatelor electrice.
- infasurarile secundare ale transformatoarelor de masura, daca instalatiile de protectie
prin relee, permit acest lucru.
- partile metalice ale tablourilor de distributie, si ale panourilor de comanda.
- constructiile metalice, din instalatiile de distributie de tip interior si exterior.
- partile metalice, ale suportilor liniilor electrice aeriene, in conditiile aratate in
prescriptiile de exploatare tehnica.
- invelisurile metalice ale cablurilor de forta (la ambele capete), precum si corpurile
metalice, ale mansoanelor si cutiilor terminale.
În retelele de curent alternativ, cu patru conductori, punctul neutru (nulul)
se leaga la pamant.
Art.23 Partile metalice, ale instalatiilor si echipamentalor enumerate mai sus, se vor
lega la punctul de nul, printr-o instalatie speciala de protectie. aceste legaturi, trebuiesc
astfel dimensionate, incat sa asigure posibilitatea separarii printr-o deconectare rapida, de
catre sigurante fuzibile, sau intrerupatoare automate, a portiunilor in care s-au produs
scurtcircuitele; de asemenea, sa asigure realizarea unei tensiuni sub limita admisa, pentru
locul respctiv.
Art.24 Conductorul de nul de protectie, se va lega la pamant, urmarindu-se prin
aceasta, realizarea de tensiuni de atingere nepericuloase, in cazurile in care nu a avut loc o
deconectare rapida, a sectorului de instalatie cu defect de izolatie.
Art.25 Este interzisa :
- utilizarea conductorilor din instalatia de protectie prin legare la nul, drept conductori
de nul de lucru, sau conductori de faza.
- legarea in serie, la conductorul de nul de protectie, a carcaselor mai multor aparate.
fiecare utilaj, se va lega la conductorul de nul de protectie, printr-un racord separat.
- legarea pe conductorul de nul de protectiee, a sigurantelor, sau a dispozitivelor de
intrerupere a circuitului.
Art.26 Legarea la instalatia de protectie prin punere la nul, a receptoarelor electrice
mobile, se realizeaza printr-un conductor special destinat acestui scop. Acesta nu poate fi
folosit in acelasi timp, ca si conductor de nul de lucru.
Art.27 Dispozitivele de conectare prin prize si fise, ale receptoarelor electrice, trebuie
sa fie prevazute cu contacte speciale, pentru racordarea conductorului de legare la instalatia

36
de protectie (a nulului de protectie)
Art.28 Personalul de exploatare, va supraveghea legarea repetata la pamant, a
conductorului de nul si va sesiza imediat, orice defectiune constatata.
Art.29 Într-o instalatie electrica de utilizare, este interzisa protejarea unor echipamente
prin legarea la nul, iar a celorlalte, prin legarea la pamant. in instalatiile in care, se aplica
protectia prin legare la nul, sunt interzise legari de protectie, la alte instalatii de legare la
pamant, decat acelea, la care se leaga reteaua de nul de protectie.
Art.30. În zonele de dispersie, a instalatiilor de legare la pamant aferente protectiilor
prin legare la nul, nu se admite amplasarea conductelor metalice de orice fel, care ar putea
transmite potentiale periculoase.
Art.31 Verificarea instalatiei de protectie prin legare la nul, se va executa de
societatea constructoare, inaintea darii in folosinta a instalatiilor, si periodic, dupa aceea, cel
putin de doua ori pe an.
Protectia prin legare la pamant:
Art.32 Protectia prin legare la pamant, este principala masura, pentru inlaturarea
accidentelor provocate prin electrocutare si se poate aplica in cazul oricarui tip de retea,
indiferent de valoarea tensiunii de lucru.
Art.33 Protejarea impotriva accidentelor prin electrocutare, se face prin legarea partilor
metalice ale instalatiilor si echipamentelor electrice, care in mod normal de functionare nu
se gasesc sub tensiune, dar care accidental pot fi puse sub tensiune, la o instalatie de
protectie, denumita priza de punere la pamant.
Art.34 Protectia prin legare la pamant, trebuie sa asigure obtinerea unor tensiuni de
atingere si de pas, mai mici, decat valorile prevazute in prezentele norme.
Art.35 Rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la pamant, trebuie sa fie de
maximum 4 ohm pentru protectia in instalatiile de suprafata si 2 ohm in instalatiile din
subteran, exceptie facand cazurile speciale, pentru care, se prevad valori mai mici
Art.36 Fiecare element al instalatiei electrice, care trebuie legata la pamant, va fi
racordat la priza de pamant, la conductoarele de legare la pamant, ale mai multor elemente.
Art.37 Legarea la instalatia de protectie prin legare la pamant, a receptoarelor
electrice mobile, se realizeaza printr-un conductor special destinat acestui scop.
Art.38 Dispozitivele de conectare prin prize si fise, ale receptoarelor electrice,
trebuiesc prevazute cu contacte speciale, pentru racordarea conductorului de legare la pamant,
la reteaua de impamantare.
Art.39 Rezistenta electrica a instalatiei de protectie prin legare la pamant, va fi
verificata, de doua ori pe an cel putin, (vara si iarna) ocazie cu care se verifica si starea
legaturilor de la suprafata.
Art.40 Personalul de exploatare, va avea in permanenta, o situatie clara, a instalatiei
de legare la pamant si va tine evidenta masuratorilor, intr-un regisru, care va cuprinde
schema instalatiei de legare la pamant, cu date exacte, privind constructia si amplasamentul
instalatiei, precum si rezultatul masuratorilor inregistrate pe masura efectuarii controlului.
Art.41. Este cu desavarsire interzisa, darea in folosinta, a unei prize de legare la
pamant, a carei rezistenta de dispersie nu a fost masurata, sau ale carei valori obtinute in

37
urma masuratorilor, nu corespund din punctul de vedere al valorilor prescrise. in acest caz,
se iau masuri de imbunatatire, fie prin marirea numarului de electrozi, fie prin inlocuirea
solului din jurul prizei de pamant, sau prin adaugarea de saruri in solul de langa electrozi,
saruri care micsoreaza rezistenta de dispersie. Tipul de prize, orizontale sau verticale, se
alege in functie de caracteristicile solului. Stabilirea numarului optim de electrozi, se face
pe baza calculelor completate cu masuratori, pana la obtinerea valorilor prescrise de norme.

38