S.C.

S.R.L.

Instructiuni proprii de S.S.M. nr.3

APROBAT,
ADMINISTRATOR

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU

MANIPULAREA MANUALA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU
LUCRATORI, IN SPECIAL AFECTIUNI DORSOLOMBARE
Prin manipularea manuala a maselor se intelege orice tip de transport sau
sustinerea unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea,
asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care datorita
caracteristicilor acesteia sau conditiilor organizatorice necorespunzatoare, prezinta
riscuri pentru lucratori, in special afectiuni dorsolombare.
Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico organizatorice necesare sau trebuie
sa utilizeze mijloace corespunzatoare, in special echipamente mecanice, pentru a
evita necesitatea manipularii manuala a maselor de catre lucratori.
Cand nu se poate evita necesitatea manipularii manuala a maselor de catre
angajati, angajatorul trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare, sa utilizeze
mijloace adecvate sau sa furnizeze lucratorilor eceste mijloace adecvate pentru a
reduce riscul pe care il implica manipularea manuala a maselor.
In toate cazurile in care manipularea manuala a maselor de catre lucratori nu
poate fi evitata, angajatorul trebuie sa organizeze posturile de lucru astfel incat
manipularea sa fie cat mai sigura si cu risc cat mai mic posibil pentru sanatate, fiind
obligat deasemenea:
a) sa evalueze, in prealabil, conditiile de securitate si sanatate pentru tipul de
lucrare respectiva si sa examineze in special caracteristicile maselor;
b) sa urmareasca evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucratori, in special
de afectiuni dorsolombare prin adaptarea de masuri corespunazatoare, avand in
vedere caracteristicile mediului de munca si cerintele activitatii.

1/5

S.C.

S.R.L.

Instructiuni proprii de S.S.M. nr.3

Angajatorul trebuie sa se asigure ca lucratorii primesc informatii generale, ori de

cate ori este posibil, informatii precise cu privire la:
a) greutatea maselor;
b) centrul de greutate sau puterea cea mai grea atunci cand pachetul este
excentric.
Caracteristicile masei
Manipularea manuala a maselor poate prezenta riscuri, in special cu afectiuni
dorsolombare daca masa este:
- prea grea sau prea mare;
- greu de manuit si de prins;
- instabila sau cu un continut ce risca sa se deplaseze;
- pozitionata astfel incat necesita sustinerea sau manipularea ei de la distanta
fortei de trunchi sau necesita rasucirea trunchiului;
- susceptabila sa produca leziuni lucratorilor din cauza consistentei sale, in
special in cazul unai coliziuni.
Efortul fizic necesar
Efortul fizic necesar poate prezenta riscuri, in special cu afectiuni dorsolombare daca:
- este prea intens;
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului care poate
sa antreneze o deplasare fireasca a masei;
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila.
Caracteristicile mediului de munca
Caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere a riscurilor de
munca, in special cu afectiuni dorsolombare, daca:
- nu exista suficient spatiu liber, in special pe verticala, pentru realizarea
activitatii;
- solul prezinta denivelari, prezentand pericole de impiedicare, sau este
alunecos pentru incaltamintele lucratorilor;
- locul de munca sau mediul de munca nu permite lucratorilor manipularea
manuala a maselor la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila ;
- solul sau planul de lucru prezinta denivelari, care impiedica manipularea
masei la diferite niveluri;
2/5

S.C.

S.R.L.

Instructiuni proprii de S.S.M. nr.3

- solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil;

- temperatura, umidiatea sau circulatia aerului este necorespunzatoare.
Cerintele activitatii
Activitatea poate prezenta riscuri, in special cu afectiuni dorsolombare, daca:
- efortul fizic prea frecvent sau prelungit solicita in special coloana vertebrala;
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distante pre mari pentru ridicare, coborare sau transport;
- ritm de lucru impus printr-un proces care nu poate fi modifcat de lucratori.
Factori individuali de risc
Lucratorul este expus unor riscuri daca:
- este necorespunzator din punct de vedere fizic, sa execute sarcina de munca
respectiva;
- poarta imbracaminte, incaltaminte necorespunzatoare;
- nu are cunostintele necesare, sau instruire suficienta ori adecvata.
Organizarea activitatii de descarcare, incarcare, transportul si depozitarea materialelor
1. Organizarea activitatii de descarcare, incarcare, transportul si depozitarea
materialelor se face astfel incat sa se excluda pericolul de accidente.
2. Toate operatiunile de manipulare a materialelor vor fi conduse de conducatorul
locului de munca.
3. Depozitarea materialelor pe rafturi se va face in asa fel incat sa nu fie posibila
caderea lor.
4. Pe rafturi, unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa care nu trebuie depasita.
5. Seful de depozit va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in
bucati care se depoziteaza.
6. Stivele vor fi construite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din
ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
7. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forma geometrica diferita nu este
permisa.

3/5

S.C.

S.R.L.

Instructiuni proprii de S.S.M. nr.3

8. Cand incarcarea, descarcare sau transportul materialelor se efectueaza de doi

sau mai multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca
capacitatea fizica a fiecaruia.
9. La efectuarea operatiunilor de manipulare si transport prin purtarea maselor, se
vor repartiza numai lucratori care corespund din punct de vedere fizic.
10. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al
maselor, daca nu au echipament individual de protectie in conformitate cu prevederile
Normativului Intern de acordare a EIP conform H.G. nr. 1048/2006.
11. Organizarea operatiunilor de manipulare cu efective suficiente si suficeint de
pregatite pentru operatiunile respective.
12. Amenajarea locurilor de stocaj si a cailor de circulatie.
13. Organizarea salariatilor pe formatii specifice in functie de posturi si dotarea lor
cu echipamente individuale de protectie adaptabile conditiilor existente.
14. Medicul de medicina muncii trebuie sa contribuie atat prin actiuni de consiliere
cat si prin participarea la informarea lucratorilor asupra riscurilor la care pot fi expusi in
cazul manipularii sarcinilor.
Scurt ghid de bune practici privind manipularea manuala a maselor
Mecanizarea si automatizarea au o influenta principala asupra tehnologiilor de
productie, scurtand ciclul de fabricatie. Rezulta insa o frecventa mare a manipularilor
necesare alimentarii cu materie prima sau materiale si evacuari de materiale finite.
Multe categorii de salariati sunt afectate de accidente si boli profesionale
provocate de manipularea sarcinilor. Dintre acestea se evidentiaza manipulatorii
calificati, muncitorii din comert etc.
Riscuri pentru sanatate
Efortul muscular dezvoltat de manipularea manuala a maselor provoaca o
crestere a ritmului cardiac, a ritmului respiratoriu si a energiei calorice.
Sub influenta acestui efort muscular si a greutatii sarcinii manipulate la nivelul
articulatiilor pot sa apara, dupa un anumit timp afectiuni grave, in special coloana
vertebrala (in zona discurilor intervertebrale, hernie de isc etc.).
4/5

S.C.

S.R.L.

Instructiuni proprii de S.S.M. nr.3

Aceste fenomene pot sa apara cu atat mai devreme cu cat sarcinile sunt:
- mai grele;
- manipularea intr-un ritm mai ridicat;
- de un gabarit mai mare;
- ridicate sau depuse departe de axa corpului;
- ridicate sau depuse la o distnata mare pe veticala;
- manipularea prin rasucire;
- manipularea la distante mari.
Manipulantii nu vor trasnsporta in maini mase mai grele decat cele enumerate mai jos:
Tip de
manipulare

Frecventa
operatiilor

Barbati
Varsta (ani)
16-19 19-45 Peste 45
Ridicare
Rar
35
55
50
kg
Frecvent
25
30
25
Foarte frecvent
20
25
20
Purtare
Rar
30
50
40
kg
Frecvent
20
30
25
Foarte frecvent
15
20
15
Tragere
Rar
15
Frecvent
10
Rar
16
Frecvent
11
Nota: rar: sub 5% din durata schimbului

16-19
13
9
8
13
9
8

Femei
Varsta (ani)
19-45
Peste 45
15
13
10
9
9
8
15
13
10
9
10
8
10
7
11
7,5

frecvent: intre 6 10% din durata schimbului

foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului

Huedin,
24.03.2015

ntocmit,
Alina Pasca insp SSM.

5/5