Noţiuni şi definiţii (RO)

• Evaluare:
• Acţiune de determinare a aspectelor
next cantitative ale unui sistem analizat
home
şi rezultatul ei.
prev

• Evaluare a riscului de accidentare şi îmbolnăvire

profesională:

• Activitate prin care se identifică

factorii de risc de accidentare şi/sau
îmbolnăvire profesională şi se
determină nivelul de risc.
 Noţiuni şi definiţii (RO)

• Nivel de risc de accidentare şi îmbolnăvire

profesională:
next
• Indicator convenţional ce exprimă sintetic şi
home
cumulativ dimensiunea riscurilor de
prev accidentare şi îmbolnăvire profesională
existente într-un sistem de muncă şi care se
determină în urma evaluării riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.

• Nivel de risc acceptabil:

• Nivel de risc admis prin convenţiile sociale în
materie de securitate a muncii pentru
desfăşurarea proceselor de muncă.
Informaţii oferite de evaluarea
riscurilor:
• Descriere calitativă a scenariilor de accident

• Descriere calitativă a tipurilor de accident la

care ne putem aştepta

• Măsurare cantitativă a factorilor de care

depinde prevenirea

• Stabilirea importanţei factorilor care contribuie

la apariţia accidentelor

• Recomandări de prevenire (îmbunătăţire)

 Nivelurile evaluării riscurilor
Puţin Puţin Costuri
detaliate precise reduse
Identificarea
pericolelor

Analiza structurii
riscurilor

Analiza detaliată pe
activităţi

Analiza
detaliată pe
probleme
punctuale
(expertiza)

Foarte Foarte Foarte

detaliate precise scumpe
 Evaluarea – cerinţă legală

next
Obligativitatea evaluării riscurilor la
home

prev
locurile de muncă în ţara noastră
decurge din legislaţia actuală în
domeniu, care a fost armonizată cu
legislaţia Uniunii Europene privind
sănătatea şi securitatea în muncă.
 Evaluarea – cerinţă legală
L E G EA
securităţii şi sănătăţii în muncă
Nr. 319, din 14 iulie 2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26/07/2006
Intrare in vigoare: 01/10/2006
next
Art. 7. - (1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia
home măsurile necesare ………
prev …………………………….
(3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2),
pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
……………………………………………….
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura
activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice
utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;
…………………………………..
 Evaluarea – cerinţă legală
Art. 13. - În vederea asigurării condiţiilor de
securitate şi sănătate în muncă şi pentru
prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor
next

home
profesionale, angajatorii au următoarele
prev obligaţii:
………………………..
b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie
compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi de altă natură, bazat pe
evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice
corespunzător condiţiilor de muncă specifice
unităţii;
Ce este, de fapt, evaluarea
riscurilor profesionale ?
Evaluarea riscurilor profesionale
constă în identificarea şi ierarhizarea
riscurilor dintr-o întreprindere în
vederea configurării unui plan de
acţiuni preventive pertinente.

Ea este etapa iniţială a unei

politici de securitate şi sănătate în
muncă.
 Conducătorul întreprinderii
trebuie să protejeze sănătatea şi să asigure
securitatea salariaţilor

În acest scop el organizează activitatea de

prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale în întreprinderea sa

Evaluarea riscurilor profesionale

este o etapă esenţială în demersul de
prevenire

 Ea se înscrie în mod natural în demersul de

gestionare a întreprinderii
 Ea a devenit o obligativitate legală impusă
angajatorului
 Evaluarea se bazează pe principii şi este
realizată de o structură specializată.
Pentru rezultate bune în evaluarea riscurilor profesionale

trebuie respectate 5 principii

1. ANGAJATORUL PREZINTĂ SALARIAŢILOR DORINŢA SA DE A FACE O
EVALUARE A RISCURILOR
 Prezintă demersul salariaţilor
 Face un plan coerent de evaluare şi asigură resursele necesare
 Organizează comunicarea
 Se implică în mod ordonat şi continuu în acest demers

2. ÎNTREPRINDEREA ÎŞI ALEGE PROPRIILE MIJLOACE DE EVALUARE A

RISCURILOR
 Conducătorul întreprinderii alege mijloace adaptate situaţiei concrete din
întreprinderea sa: tipul organizaţiei, mărimea, natura activităţilor, natura
riscurilor, climat social, cultura, securitatea etc.
 El reiterează această alegere de fiecare dată când întreprinderea sa
evoluează, tinzând spre o evaluare cât mai completă posibil.
Pentru rezultate bune în evaluarea riscurilor profesionale

trebuie respectate 5 principii

3. ÎNTREPRINDEREA SE ORGANIZEAZĂ PENTRU A FI AUTONOMĂ ÎN
PROCESUL DE EVALUARE
 Evaluarea riscurilor chiar de către întreprindere trebuie să constituie o
prioritate.
 Ea trebuie realizată pe baza unor responsabilităţi şi competenţe interne
 Se poate apela la resurse externe dar numai pentru dezvoltarea
competenţelor interne deja existente

 DEZVOLTAREA AUTONOMIEI ÎN EVALUARE PERMITE ANGAJATORULUI:

 SĂ RĂMÂNĂ STĂPÂN PE PROPRIILE DECIZII GARANTÂND ŢINEREA
SUB CONTROL A RISCURILOR
 SĂ CORELEZE PROCESUL DE EVALUARE CU RESURSELE UMANE DE
CARE DISPUNE ŞI CADRUL TEHNOLOGIC ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ
ACTIVITATEA
Pentru rezultate bune în evaluarea riscurilor profesionale

trebuie respectate 5 principii

4. CONDUCĂTORUL ÎNTREPRINDERII CONSULTĂ ANGAJAŢII ÎN
PROCESUL DE EVALUARE A RISCURILOR
 Trebuie organizate consultări cu angajaţii procedându-se la analize asupra
locurilor de muncă şi a situaţiei concrete în care îşi desfăşoară activitatea
 Aceste consultări conduc la sporirea bazei de cunoştinţe şi a cunoştinţelor
despre modul de acţiune atât ale angajaţilor cât şi ale experţilor evaluatori.
 SUBIECTE ALE COMUNICĂRII:
 MEDIUL DE MUNCĂ
 ORGANIZAREA MUNCII
 OPINII PRIVIND SECURITATEA ŞI MODUL DE LUCRU
 UTILITATEA PROCEDURILOR DE LUCRU
 DIFICULTĂŢILE ÎNTÂMPINATE DE SALARIAŢI
 LEGĂTURILE CU CONTRACTORII SAU PARTENERII
 PROPUNERILE DE AMELIORARE
 MODALITĂŢI DE COMUNICARE
Pentru rezultate bune în evaluarea riscurilor profesionale

trebuie respectate 5 principii

4. CONDUCĂTORUL ÎNTREPRINDERII CONSULTĂ ANGAJAŢII ÎN
PROCESUL DE EVALUARE A RISCURILOR (continuare)
 MODALITĂŢI DE CONSULTARE ŞI PARTICIPARE A ANGAJAŢILOR ÎN
PROCESUL DE EVALUARE
 SCURTE DISCUŢII LA LOCUL DE MUNCĂ
 FORMAREA DE GRUPURI DE LUCRU PENTRU ANALIZA DATELOR
NECESARE
 FORMAREA DE GRUPURI DE LUCRU PENTRU GRUPAREA PE CATEGORII A
RISCURILOR
 CREAREA DE LEGĂTURI ÎNTRE DIFERIŢII ACTORI AI UNEI
ÎNTREPRINDERI
 ANGAJATOR
 SALARIAŢI
 REPREZENTANŢII SALARIAŢILOR
 REPREZENTANŢII SERVICIILOR MEDICALE
 REPREZENTANŢI INSTITUŢII (EXTERNI)
Pentru rezultate bune în evaluarea riscurilor profesionale

trebuie respectate 5 principii

5. CONDUCĂTORUL ÎNTREPRINDERII DECIDE ASUPRA MĂSURILOR DE
PREVENIRE CE TREBUIE ADOPTATE ŞI IMPLEMENTATE ÎN PRACTICĂ
 Evaluarea riscurilor conduce la alegerea de măsuri de
prevenire potrivite cu situaţia concretă şi menite la păstrarea
sănătăţii şi îmbunătăţirea securităţii angajaţilor din
întreprindere

 ACEST DEMERS ESTE:

 ANTICIPATIV
 DINAMIC
 ÎNTR-O EVOLUŢIE CONTINUĂ
Cele 4 etape esenţiale pentru a reuşi:
1. PREGĂTIREA EVALUĂRII RISCURILOR

 Definirea cadrului în care se va desfăşura evaluarea

riscurilor înainte de începerea lucrării
 Precizarea obiectivelor şi a mijloacelor
- Prezentarea de către angajator a obiectivelor
- Organizarea internă (cine de ce răspunde)
- Definirea câmpului de analiză (loc de muncă, atelier, etc.)
- Precizări despre informaţii, moduri culegere şi transmitere
- Alegerea instrumentelor
- Mijloace financiare alocate
- Organizarea şi informarea
Cele 4 etape esenţiale pentru a reuşi:

2. IDENTIFICAREA RISCURILOR

 Reperarea pericolelor şi pronunţarea asupra

consecinţelor expunerii la aceste pericole
- Din documentaţia disponibilă: statistici de accidente/boli
profesionale, analize ale disfuncţiunilor, pericole din sectorul de
activitate, fişe toxicologice, diagnostice medicale etc.
- Prin observaţia directă
- Discuţii cu angajaţii şi observarea activităţii
Cele 4 etape esenţiale pentru a reuşi:

3. CLASIFICAREA RISCURILOR

 Constă în atribuirea unor valori, pe baza unor criterii

proprii întreprinderii, ce pot caracteriza riscul:
 Probabilitatea de apariţie
 Gravitatea
 Frecvenţa
 Număr de persoane expuse
Cele 4 etape esenţiale pentru a reuşi:
4. PROPUNEREA DE ACŢIUNI DE PREVENIRE

 Se discută toate măsurile de prevenire pertinente

 Se insistă pe acoperirea deplină a tuturor riscurilor

identificate
 Se obţine acordul angajaţilor sau reprezentanţilor
acestora
 Conducătorul întreprinderii îşi asumă responsabili-
tatea punerii în practică
 SE ÎMBUNĂTĂŢEŞTE PROGRAMUL ANUAL DE
PREVENIRE (de măsuri de protecţia muncii)
Cele 4 etape esenţiale pentru a reuşi:
Fiecare etapă poate impune utilizarea unor
instrumente diferite

Pe parcursul celor 4 etape se va pune accent pe

clarificarea următoarelor aspecte:
identificarea pericolelor
numărul persoanelor potenţial expozabile
locul expunerii
durata expunerii
consecinţele expunerii
circumstanţele expunerii
comprehensivitatea situaţiilor considerate
 NU UITAŢI !
 Evaluarea riscurilor NU ESTE UN SCOP ÎN SINE
evaluarea riscurilor profesionale serveşte la planificarea
acţiunilor de prevenire în întreprindere ţinând cont de
priorităţi.

 RESPONSABILITATEA Evaluarea riscurilor ESTE A

ÎNTREPRINDERII
chiar dacă aţi recurs la consiliere externă deciziile finale şi
aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor din întreprinderea
dumneavoastră vă aparţin.
 NU UITAŢI !
 Evaluarea riscurilor ESTE UN DEMERS COLECTIV
chiar salariaţii sunt cel mai adesea plasaţi în poziţii în care
cunosc cel mai bine riscurile
este necesar ca ei să fie asociaţi în evaluare pentru a
surprinde realitatea situaţiilor

 Evaluarea riscurilor NU ESTE DEMERS EFEMER

evaluarea este un proces continuu în întreprindere
impunând actualizări anuale sau ori de câte ori se schimbă
ceva în procesul de muncă
 Evaluarea riscurilor

• Există multe metode de evaluare a riscurilor dar

toate au în comun următoarele caracteristici:

• Sunt structurate

• Sunt predictive

• Se bazează pe experienţă

• Sunt adaptative
 Aplicabilitatea diverselor metode de
Metoda de evaluare a evaluare a riscurilor
Identificarea Analiza Analiza Analiza detaliată pe
riscurilor pericolelor structurii detaliată pe probleme punctuale
riscurilor activităţi (expertiza)

Metoda PARETO x
Metoda CHESTIONARELOR x x x x
Ierarhizarea relativă/indexarea riscurilor x x
Analiza preliminară a riscurilor (PrRA) x
Analiza schimbărilor x x x x
Metoda WHAT-IF x x x x
Metoda analizei efectelor modurilor de x x
defectare (FMEA)
Analiza de pericol şi operabilitate x
(HAZOP)
Analiza ARBORELUI de DEFECTE (FTA) x x
Analiza ARBORELUI de EVENIMENTE x x x
(ETA)
Cartografierea evenimentelor şi a factorilor x
cauzali
Analiza preliminară a pericolelor (PrHA) x x
Elementele
riscului
Frecvenţa
Consecinţa
(sau gravitatea maximă a consecinţei)

• Riscul este combinaţia între frecvenţa (F) şi

consecinţa (C) sau (g), cel mai adesea fiind
calculat cu expresia F x C (respectiv Fxg)

• Sunt două categorii de riscuri:

• Riscuri care pot fi reduse sau eliminate
• Riscuri remanente
 Exemple de scale de cotare a
frecventei (probabilitatii)
Scala # 1 Scala # 2 Scala # 3 Scala # 4

Exemple de scale de cotare a

gravitatii
Scala # 1 Scala # 2 Scala # 3

Exemple de grile de evaluare a

riscurilor
Grila # 1 Grila # 2 Grila # 3 Grila # 4 Grila # 5

Exemple de grile/fişe de analiză a

riscurilor
Grila # 1 Grila # 2 Grila # 3 Grila # 4 MODELUL
PIRAMIDA
L
next

home

prev

Elementele implicate în realizarea

procesului de muncă şi relaţiile
dintre ele
next

home

prev
 Fig. 5 Criterii de clasificare a cauzelor accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale

next

home

prev
next

home

prev
next

home

prev
next

home

prev

Fig.15 Relaţia risc - securitate

 next

home

prev

Fig.16 Reprezentarea grafică a

echivalenţei riscurilor
caracterizate prin cupluri diferite
gravitate - frecvenţă
next

home

prev

Fig.17 Curba de acceptabilitate a riscului

 next

home

prev

Fig. 12
Trasarea curbelor
nivelurilor de risc
Pentru ce anume stabilim
gravitatea şi probabilitatea ? MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mişcări periculoase
1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
next - organe de maşini în mişcare
- curgeri de fluide
home - deplasări ale mijloacelor de transport etc.

prev 1.1.2. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor

funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei:
-alunecare
- rostogolire
-rulare pe roţi
- răsturnare
-cădere liberă
- scurgere liberă
-deversare
- surpare, prăbuşire
-Scufundare
1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:
- proiectare de corpuri sau particule
- deviere de la traiectoria normală
Anexa 1 - balans
- recul
- şocuri excesive
- jet, erupţie
Pentru ce anume stabilim
gravitatea şi probabilitatea ? MIJLOACE DE PRODUCŢIE (Continuare)
1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:
- înţepătoare, - tăioase, - alunecoase, - abrazive, - adezive
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice

next 2. FACTORI DE RISC TERMIC

2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
home
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor

prev 2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1. Curentul electric:
- atingere directă, - atingere indirectă, - tensiune de pas

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanţe toxice
4.2. Substanţe caustice
4.3. Substanţe inflamabile
4.4. Substanţe explozive
4.5. Substanţe cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii, - virusuri, - richeţi, - spirochete, - ciuperci, - Protozoare
Anexa 1
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
Pentru ce anume FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

stabilim
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului: - ridicată; scăzută

gravitatea şi 1.2. Umiditatea aerului: - ridicată; scăzută

1.3. Curenţi de aer

probabilitatea ? 1.4. Presiunea aerului: - ridicată; scăzută

1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
next
1.9. Vibraţii
home 1.10 Iluminat: - nivel de iluminare scăzut, - strălucire, Pâlpâire
1.11. Radiaţii
prev
1.11.1. Electromagnetice: infraroşii, - ultraviolete, - microunde, - de frecvenţă înaltă, - de
frecvenţă medie, - de frecvenţă joasă, - Laser
1.11.2. Ionizante: - Alfa, - beta, - gamma
1.12. Potenţial electrostatic

1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări,

surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14. Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1. Microorganisme în suspensie în aer:
Anexa 1 - bacterii; virusuri; richeţi; spirochete; ciuperci; protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
- subteran; acvatic; subacvatic; mlăştinos; aerian; cosmic etc.
Pentru ce anume
stabilim
gravitatea şi
probabilitatea ?
FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN

next RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE

home 1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite

prev
1.2. Absenţa unor operaţii

1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită

a operaţiilor)

2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU

CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizică:
- efort static
- poziţii de lucru forţate sau vicioase
- efort dinamic
2.2. Solicitare psihică:
- ritm de muncă mare
Anexa 1 - decizii dificile în timp scurt
- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.
- monotonia muncii
Pentru ce anume
stabilim
gravitatea şi
FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

1. ACŢIUNI GREŞITE
probabilitatea ? 1.1. Executare defectuoasă de operaţii
- comenzi
- manevre
- poziţionări
- fixări
next - asamblări
- reglaje
home - utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
prev
- întârzieri
- devansări
1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
- pornirea echipamentelor tehnice
- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.)
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare, - alunecare, - împiedicare
 de la înălţime: - prin păşire în gol, - prin dezechilibrare, - prin alunecare
1.4. Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
Anexa 1 2.1. Omiterea unor operaţii
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie
 Anexa 2
ANE
LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE
ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
(leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman)

Nr. CONSECINŢE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

crt. POSIBILE Cu- Cu- Ab- Te- Apa- Apa- Apa- Apa- Sistem osteoarticular Sis- Organe de simţ Sis- Multi-
tie tie do- gu- rat rat rat rat Co- Membru superior Membru tem Ochi Nas Ureche tem plă
inferior
cra- tora- men ment respi- car- di- re- loana mus- ner-
nia- cică rator dio- ges- na verte- Braţ Palmă Coap- Pi- cular In- Ex- vos
brală Antebraţ Degete să cior
nă vas tiv l Gam-
ter- ter-
next -cu- bă nă nă
lar D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
home
1. Plagă - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
prev 2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
in-terne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de
pul-
 Anexa 2

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
beri organice şi
substanţe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vaso-motorie
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
tem-peraturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps
caloric, dege-rături)
next17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepţie
home18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
prev
20. Artroze cronice, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
periartri-te, stiloidite,
osteocondili-te, bursite,
epicondilite, discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
nodulii cântăreţilor
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativă, agravarea
miopiei existen-te
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratocon-junctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
 Anexa 2

next

home

prev

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
com-presiunilor şi
decompresi-unilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazi-tare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
şi tulburări de
termoreglare (datorită
undelor electro-
magnetice de înaltă frec-
venţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe
 ANEXA 3
SCALA DE COTARE A GRAVITATII CONSECINŢELOR
ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE
CONSE-
DE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
GRAVI CINŢE
-TATE
next
-consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă
până la 3 zile calendaristice
home 1 NEGLIJABILE
(vindecare fără tratament)

prev
-consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de
2 MICI 3 - 45 zile, care necesită tratament medical

-consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă

3 MEDII între 45 - 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare

-consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de

4 MARI maxim 50 % (invaliditate de gradul III)

- consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capacităţii de

5 GRAVE muncă, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)

-consecinţe ireversibile cu pierderea TOTALĂ a capacităţii de muncă

şi a capacităţii de autoservire
6 FOARTE GRAVE
(invaliditate de gradul I)

- DECES
7 MAXIME
 ANEXA 3
SCALA DE COTARE A FRECVENŢEI CONSECINŢELOR
ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE
DE
FREC- EVENIMENTE FRECVENŢA CONSECINŢELOR
VENŢĂ
next

home
Frecvenţă de producere a consecinţelor extrem de mică
prev
1 EXTREM DE RARE 1 eveniment la mai mult de 10 ani

Frecvenţă de producere a consecinţelor foarte mică

2 FOARTE RARE 1 eveniment între 5 şi 10 ani

Frecvenţă de producere a consecinţelor mică

3 RARE 1 eveniment între 2 şi 5 ani

Frecvenţă de producere a consecinţelor medie

4 PUŢIN FRECVENTE 1 eveniment între 2 ani şi 1 an

Frecvenţă de producere a consecinţelor mare

5 FRECVENTE 1 eveniment între 1 an şi 1 lună

Frecvenţă de producere a consecinţelor foarte mare

6 FOARTE FRECVENTE mai mult de 1 eveniment pe lună
 ANEXA 4
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI
FRECVENŢA PRODUCERII LOR
CLASE DE FRECVENŢĂ
1 2 3 4 5 6
EX- FOAR- RAR PUŢIN FREC- FOAR-
TREM TE RAR FREC- VENT TE
DE RAR VENT FREC-
VENT
next
1 1 1 1 1 mai
home CLASE DE GRAVITATE evenim evenim evenim evenim evenim mult de
ent la ent ent ent ent 1
mai între 5 între 2 între 2 între 1 evenim
prev mult de şi 10 şi 5 ani ani şi 1 an şi 1 ent pe
CONSECINŢE 10 ani ani an lună lună

MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

7
FOARTE GRAVE INVALIDI- (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
6 TATE GR. I

GRAVE INVALIDI- (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

5 TATE GR. II

MARI INVALIDI- (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

4 TATE GR. III

MEDII ITM 45 - 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
3
MICI ITM 3 - 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
2
1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
 next

home ANEXA 5
SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE
prev

NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE - FRECVENŢĂ NIVEL DE

SECURITATE
1 MINIM 7 MAXIM
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)

2 FOARTE MIC 6 FOARTE MARE

(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)

3 MIC 5 MARE
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)

4 MEDIU 4 MEDIU
(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)

5 MARE 3 MIC
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)

6 FOARTE MARE 2 FOARTE MIC

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)

7 MAXIM 1 MINIM
(6,6) (7,5) (7,6)
 Anexa 6

UNITATEA: .......................... FIŞA DE EVALUARE A NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ..........

SECŢIA: .............................. LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: ........................

LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE

........................................................................................

PROBABILITATE
CON-SECINŢA

PREVIZIBILĂ

GRAVITATE

CLASA DE
CLASA DE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

MAXIMĂ
COMPONENTA FACTORI DE
NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6

next

home

prev
 ANEXA 7
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

Nr. LOC DE MUNCĂ/

NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
RISC

next

home

prev
 ANEXA 8
ORDINEA IERARHICĂ
A MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE
next INTRINSECĂ)

home MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)

prev
IZOLAREA RISCURILOR
RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE
PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)

EVITAREA RISCURILOR
RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE
EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)

IZOLAREA OMULUI
RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
Pentru ce anume stabilim
gravitatea şi probabilitatea ?

FIŞE DE RISCURI SPECIFICE

LISTA FACTORILOR DE RISC

de accidentare/îmbolnăvire profesională
Pentru ce
anume stabilim
gravitatea şi
probabilitatea ?

 Back to risk factors

 Fişa nr. 3 RISCUL DE CĂDERE
Este riscul de rănire cauzat de căderea la acelaşi nivel sau de la înălţime a unei persoane.
Rănirea poate fi cauzată de căderea în sine sau de răsturnarea (căderea) unei părţi de maşină
sau mobilier.

Exemple de pericole sau situaţii periculoase Pericole sau situaţii periculoase în

întreprinderea Dumneavoastră

Cădere la acelaşi nivel …………………………………………………………

- sol alunecos (produse răspândite, starea vremii) …………………………………………………………
- denivelări (la deplasare) …………………………………………………………
- pasaj strâmt …………………………………………………………
- pasaj întortocheat …………………………………………………………
- locuri slab iluminate …………………………………………………………
Cădere de la înălţime …………………………………………………………
- zone prezentând cote inegale (scări, pasarele) …………………………………………………………
- acces la locuri aflate la înălţime (acoperişuri, …………………………………………………………
luminatoare, etajere, rafturi)
…………………………………………………………
- utilizarea de dispozitive mobile (scări, schele,
…………………………………………………………
eşafodaje)
…………………………………………………………
- utilizarea de mijloace neadaptate (scaune, cutii
din carton) …………………………………………………………
 Back to risk factors Cont to risk lists
 Fişa nr. 3
continuare RISCUL DE CĂDERE

Exemple de măsuri de prevenire Măsuri de prevenire propuse

Protecţia colectivă …………………………………………………………

- Organizarea circulaţiei pietonale …………………………………………………………
- Întreţinerea căilor de circulaţie …………………………………………………………
- Degajarea şi iluminarea căilor de acces …………………………………………………………
-Suprimaţi zonele cu diferenţa de nivel şi de acces …………………………………………………………
la înălţime
…………………………………………………………
- Montarea de protecţii împotriva căderii (mână
…………………………………………………………
curentă, protectori)
…………………………………………………………
- Instruirea personalului
…………………………………………………………
- Întreţinerea dispozitivelor de prevenire a
căderilor …………………………………………………………
Protecţia individuală …………………………………………………………
-Utilizarea încălţămintei antiderapante …………………………………………………………
- Utilizarea centurii de siguranţă, cordeline, …………………………………………………………
echipamente complexe împotriva căderii
 Back to risk factors

SOURCE: Document réalisé par la CRAM des Pays de la Loire et les Services de Santé au Travail du Maine-et-Loire
Pentru ce anume stabilim
gravitatea şi probabilitatea ? MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mişcări periculoase
1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
- organe de maşini în mişcare
- curgeri de fluide
- deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor
funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei:
-alunecare
- rostogolire
-rulare pe roţi
- răsturnare
-cădere liberă
- scurgere liberă
-deversare
- surpare, prăbuşire
-Scufundare
1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:
 Back to risk factors - proiectare de corpuri sau particule
- deviere de la traiectoria normală
- balans
- recul
Next to risk factors - şocuri excesive
- jet, erupţie
Pentru ce anume stabilim
gravitatea şi probabilitatea ? MIJLOACE DE PRODUCŢIE (Continuare)
1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:
- înţepătoare, - tăioase, - alunecoase, - abrazive, - adezive
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1. Curentul electric:
- atingere directă, - atingere indirectă, - tensiune de pas

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanţe toxice
4.2. Substanţe caustice
4.3. Substanţe inflamabile
4.4. Substanţe explozive
4.5. Substanţe cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
 Back to risk factors 5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii, - virusuri, - richeţi, - spirochete, - ciuperci, - Protozoare

5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)

Next to risk factors 5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
Pentru ce anume FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

stabilim
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului: - ridicată; scăzută

gravitatea şi 1.2. Umiditatea aerului: - ridicată; scăzută

1.3. Curenţi de aer

probabilitatea ? 1.4. Presiunea aerului: - ridicată; scăzută

1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibraţii
1.10 Iluminat: - nivel de iluminare scăzut, - strălucire, Pâlpâire
1.11. Radiaţii
1.11.1. Electromagnetice: infraroşii, - ultraviolete, - microunde, - de frecvenţă înaltă, - de
frecvenţă medie, - de frecvenţă joasă, - Laser
1.11.2. Ionizante: - Alfa, - beta, - gamma
1.12. Potenţial electrostatic

1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări,

surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14. Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

 Back to risk factors 3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1. Microorganisme în suspensie în aer:
- bacterii; virusuri; richeţi; spirochete; ciuperci; protozoare etc.

Next to risk factors 4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

- subteran; acvatic; subacvatic; mlăştinos; aerian; cosmic etc.
Pentru ce anume
stabilim
gravitatea şi
probabilitatea ?
FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN

RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite

1.2. Absenţa unor operaţii

1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită

a operaţiilor)

2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU

CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizică:
- efort static
- poziţii de lucru forţate sau vicioase
- efort dinamic
2.2. Solicitare psihică:
 Back to risk factors - ritm de muncă mare
- decizii dificile în timp scurt
- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.
Next to risk factors - monotonia muncii
Pentru ce anume
stabilim
gravitatea şi
FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

1. ACŢIUNI GREŞITE
probabilitatea ? 1.1. Executare defectuoasă de operaţii
- comenzi
- manevre
- poziţionări
- fixări
- asamblări
- reglaje
- utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
- întârzieri
- devansări
1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
- pornirea echipamentelor tehnice
- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.)
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare, - alunecare, - împiedicare
 de la înălţime: - prin păşire în gol, - prin dezechilibrare, - prin alunecare
1.4. Comunicări accidentogene
 Back to risk factors
2. OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operaţii
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie
 EXEMPLE
DE SCALE PENTRU FRECVENŢA CONSECINŢELOR
Ex
CATEGORIA DE DESCRIERE
FRECVENŢĂ

# 1 Foarte frecvent

Frecvent
Între 10 şi 100 evenimente
pe an
Între 1 şi 10 evenimente pe
an
Ocazional De la 1 eveniment la 10 ani
până la 1 eveniment pe an
Foarte puţin Mai puţin de 1 eveniment la
frecvent 10 ani
 Back
Rar Nu se aşteaptă petrecerea
unui astfel de eveniment
 EXEMPLE
DE SCALE PENTRU FRECVENŢA CONSECINŢELOR
Ex

# 2 CATEGORIA DE
FRECVENŢĂ
(1)
DESCRIERE

Foarte improbabilă
(2) Improbabilă
(3) Probabilă
(4) Foarte probabilă

 Back
 EXEMPLE
DE SCALE PENTRU FRECVENŢA CONSECINŢELOR
Ex

3
CLASE
DE
FREC- EVENIMENTE FRECVENŢA CONSECINŢELOR
# VENŢĂ

Frecvenţă de producere a consecinţelor extrem de mică

1 EXTREM DE RARE 1 eveniment la mai mult de 10 ani

Frecvenţă de producere a consecinţelor foarte mică

2 FOARTE RARE 1 eveniment între 5 şi 10 ani

Frecvenţă de producere a consecinţelor mică

3 RARE 1 eveniment între 2 şi 5 ani

Frecvenţă de producere a consecinţelor medie

4 PUŢIN FRECVENTE 1 eveniment între 2 ani şi 1 an

Frecvenţă de producere a consecinţelor mare

5 FRECVENTE 1 eveniment între 1 an şi 1 lună

 Back Frecvenţă de producere a consecinţelor foarte mare

6 FOARTE FRECVENTE mai mult de 1 eveniment pe lună
 EXEMPLE
DE GRILE PENTRU FRECVENŢA CONSECINŢELOR
Ex

# 4

 Back
 EXEMPLE

DE SCALE PENTRU GRAVITATEA CONSECINŢELOR

Ex
GRAVITATEA IMPACTUL ASUPRA

# 1 MAJORĂ
(3)
SECURITĂŢII
Unul sau mai multe decese
(instabilitate permanentă)

MODERATĂ Răniri care necesită

(2) spitalizare sau care conduc la
incapacitate temporară de
muncă
MINORĂ Răniri care necesită primul
(1) ajutor

 Back
 EXEMPLE

DE SCALE PENTRU GRAVITATEA CONSECINŢELOR

Ex
GRAVITATEA IMPACTUL ASUPRA
CONSECINŢEI SECURITĂŢII

# 2 NEGLIJABILA
(1)
MEDIE
Accident sau boală fără
întreruperea lucrului
Accident sau boală cu
(2) întreruperea lucrului
GRAVA Accident sau boală cu
(3) invaliditate
FOARTE GRAVA Accident sau boală urmate
(4) de DECES
 Back
 EXEMPLE
DE SCALE PENTRU GRAVITATEA CONSECINŢELOR
Ex
SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI FRECVENŢEI
CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC

# 3 CLASE
DE
GRAVI
-TATE
CONSE-
CINŢE
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

GRAVITATEA CONSECINŢELOR

-consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă

1 NEGLIJABILE până la 3 zile calendaristice
(vindecare fără tratament)

-consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de

2 MICI
3 - 45 zile, care necesită tratament medical

-consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă

3 MEDII
între 45 - 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare

-consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de

4 MARI
maxim 50 % (invaliditate de gradul III)

- consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capacităţii de muncă,

5 GRAVE
dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)
 Back -consecinţe ireversibile cu pierderea TOTALĂ a capacităţii de muncă
6 FOARTE GRAVE şi a capacităţii de autoservire
(invaliditate de gradul I)

7 MAXIME - DECES
 EXEMPLE
DE GRILE DE EVALUARE A RISCURILOR
Ex

# 1 Gravitate

F. Mare Foarte grav 4 Prioritate 1

Mare Grav 3 Frecvenţa
Medie Mediu 2 Prioritate 2 de
Mică Slab 1 Prioritate 3 expunere

1 2 3 4
Slabă Medie Frecventă Foarte
frecventă
Mică Medie Mare Foarte
 Back mare
 EXEMPLE
DE GRILE DE EVALUARE A RISCURILOR
Ex CLASE DE FRECVENŢĂ
1 2 3 4 5 6

2
EX- FOAR- RAR PUŢIN FREC- FOAR-
TREM TE RAR FREC- VENT TE
DE RAR VENT FREC-

# CLASE DE GRAVITATE
1
evenim
1
evenim
1
evenim
1
evenim
1
evenim
VENT

mai
mult de
ent la ent ent ent ent 1
mai între 5 între 2 între 2 între 1 evenim
mult de şi 10 şi 5 ani ani şi 1 an şi 1 ent pe
10 ani ani an lună lună
CONSECINŢE
MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
7
FOARTE GRAVE INVALIDI- (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
6 TATE GR. I

GRAVE INVALIDI- (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

5 TATE GR. II

MARI INVALIDI- (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

4 TATE GR. III

MEDII ITM 45 - 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
3
 Back
MICI ITM 3 - 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
2
1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
 EXEMPLE
DE GRILE DE EVALUARE A RISCURILOR
Ex

Frecvenţa de manifestare
Foarte
frecvent M U U A = acceptabil
M = la limită

# 3 Frecvent
A U U
U = neacceptabil

Ocazional
A M U
Puţin
frecvent A A M
Rar
A A A
 Back 3 2 1

Gravitatea consecinţei
 EXEMPLE
DE GRILE DE EVALUARE A RISCURILOR
Ex

# 4

 Back
 EXEMPLE
DE GRILE DE EVALUARE A RISCURILOR
Ex

# 5

 Back
 0
CONSECINTE

DECES
1
CONCEDII
MEDICALE
10
ACCIDENTE
RAPORTABILE
30
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

300
NEAR MISSES

600
COMPORTAMENT RISCANT
(IMPRUDENT)
CAUZE

 Back
 Data: Unitatea:
Grila de analiza a Nr. salariaţi
riscurilor
Perico Situaţia Eveniment Risc Vătă- Estimarea Evaluarea
l periculoa periculos marea riscului riscului
să de Observaţii
(cauza
(operator ….. Gravitat Probab. Prioritate
) e
+ cauza) 1 la 4 de la 1 la 3
1 la 4

Ex

Estimarea gravităţii
GRAVITATEA
CONSECINŢEI
IMPACTUL ASUPRA
SECURITĂŢII
Estimarea
probabilităţii
CATEGORIA DE DESCRIERE
Gravitate

F. Mare Foarte grav 4

Mare Grav 3
# 1Prioritate 1

NEGLIJABILA Accident sau boală fără FRECVENŢĂ Medie Mediu 2 Prioritate 2

Frecvenţa
de
(1) întreruperea lucrului Mică Slab 1 Prioritate 3 expunere

MEDIE Accident sau boală cu întreruperea (1) Foarte improbabilă 1 2 3 4

Slabă Medie Frecventă Foarte
(2) lucrului frecventă

GRAVA Accident sau boală cu invaliditate (2) Improbabilă Mică Medie Mare Foarte
mare
(3)
(3) Probabilă
FOARTE GRAVA Accident sau boală urmate de
(4) DECES
(4) Foarte probabilă  Back
 Grila de evaluare Unitatea:

Nr. total salariaţi:

Gravitate Secţia:

Loc de muncă:
F. Mare Foarte grav 4 Prioritate 1
Mare Grav 3 Frecvenţa Număr persoane expuse: Durata expunerii:
Medie Mediu 2 Prioritate 2 de
Mică Slab 1 Prioritate 3 expunere
Evaluator(i):
1 2 3 4
Slabă Medie Frecventă Foarte Reprezentant unitate:
frecventă
Mică Medie Mare Foarte Data: Nr. de înreg. la unitate:
mare

Nr Gravi Frec-
crt Activitatea desfasurata Riscuri Masuri de prevenire Legislatie
tate venţa

Ex

 Back
# 2
UNITATEA: ..........................
SECŢIA: ..............................
LOCUL DE MUNCĂ:
FIŞA DE EVALUARE A NUMĂR PERSOANE EXPUSE: ..........
DURATA EXPUNERII: ........................
LOCULUI DE MUNCĂ
ECHIPA DE EVALUARE
........................................................................................

PROBABILITATE
CON-SECINŢA

PREVIZIBILĂ

GRAVITATE

CLASA DE
CLASA DE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

MAXIMĂ
COMPONENTA FACTORI DE
NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6

Ex

 Back

# 3
 Ex

 Back

# 4