Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………...70
4
1.
PREVEDERILE LEGISLAŢIEI
NAŢIONALE PRIVIND EVALUAREA
RISCURILOR PENTRU SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR
5
1.1.
LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
ÎN MUNCĂ NR. 319/2006
6
evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de
muncă specifice unităţii” (art. 13, lit. b).
1.2.
H.G. NR. 1425/2006 PENTRU APROBAREA
NORMELOR METODOLOGICE DE APLICARE A
PREVEDERILOR LEGII SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006
7
de evaluare a riscurilor cu o durată de cel puţin 180 ore” (art. 50, alin.
1, lit. c);
8
2.
PRINCIPIILE ŞI PRACTICA
GENERALĂ A EVALUĂRII
RISCURILOR PROFESIONALE ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ
9
2.1.
TERMINOLOGIE
10
2.2.
SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR
11
schema generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi
câteva elemente de management al acestuia este următoarea:
Observaţie:
Conţinutul şi amploarea fiecărei etape depind de situaţia concretă
existentă la locul de muncă analizat (de exemplu, numărul de muncitori,
materialele utilizate, accidentele de muncă şi bolile profesionale
înregistrate, tehnologiile aplicate, caracteristicile locului de muncă şi
riscurile specifice).
12
2.3.
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE
EVALUĂRII RISCURILOR
13
evaluarea riscurilor la locurile de muncă în care circumstanţele şi
condiţiile se modifică implică o abordare care să faciliteze luarea în
considerare a acestor schimbări; riscurile pot fi evaluate de o manieră
generală, astfel încât principiile de eliminare şi control să rămână valabile,
chiar dacă locul de muncă se modifică (principiile de construire a unor
schele de calitate se pot aplica pe toate şantierele de construcţii; în
agricultură se va ţine cont de succesiunea anotimpurilor şi de influenţa ei
asupra muncii în exterior;
evaluarea riscurilor:
14
2.4.
METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCURILOR
15
selectarea modului de abordare a procesului de evaluare depinde de
următoarele elemente:
natura locului de muncă (de exemplu, permanent sau temporar);
tipul de proces (de exemplu, operaţii repetitive, procese
variabile/evolutive, lucrări executate în baza unor comenzi);
particularităţile sarcinii de muncă (de exemplu, sarcini repetitive,
ocazionale, de tipul tratamentelor pe loturi de piese sau aplicarea
sezonieră a pesticidelor, sarcini cu risc major cum ar fi intervenţiile în
sistemele energetice sau penetrarea spaţiilor izolate);
complexitatea tehnică a locului de muncă.
16
1. Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul de muncă
a. consultarea şi asocierea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor acestora,
pentru a le cunoaşte percepţia asupra riscurilor profesionale;
b. examinarea sistematică a tuturor aspectelor sistemului de muncă,
incluzând:
analiza modului de derulare a procesului de muncă (deoarece
practica curentă nu concordă cu prescripţiile, indiferent de natura
acestora: legale, tehnologice etc.); situaţiile ce trebuie examinate
cu prioritate cuprind lucrul în instalaţiile cu tehnologii noi,
întreţinerea, curăţenia, precum şi urgenţele previzibile;
luarea în considerare a operaţiilor intermitente;
analiza evenimentelor neprogramate, dar previzibile, de tipul
întreruperilor activităţii din diferite cauze.
c. identificarea aspectelor legate de muncă ce pot induce pericole, cu
accent asupra celor asociate activităţii profesionale
d. utilizarea în sens larg a noţiunii de pericol, pentru a se putea ţine cont
nu numai de pericolele menţionate pe lista de control, ci şi de modul
în care angajaţii interacţionează cu pericolele, modificând astfel
nivelul de risc.
17
4. Adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul
eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de bună
practică
→ obiectivul acestei etape vizează garantarea protecţiei muncitorilor
în raport cu cerinţele legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă;
→ acţiunile ulterioare concluziilor evaluării riscurilor:
CONCLUZII ACŢIUNI
Riscuri nesemnificative pentru Sfârşitul evaluării. Nu este necesară adoptarea nici unei
moment şi pentru care nu se poate măsuri suplimentare.
prognoza, în mod raţional, o creştere
în viitor.
Riscuri aflate în domeniul de Ameliorarea gradului de protecţie, dacă este posibil.
acceptabilitate, de exemplu, la un Sfârşitul evaluării. Respectarea normelor implică
nivel conform normelor naţionale aplicarea efectivă a sistemului de prevenire implementat
sau comunitare. de către angajator.
Riscuri controlate în prezent, dar care Măsuri ce permit îmbunătăţirea protecţiei, stabilizarea,
pot creşte în viitor, existând pericoluleliminarea, controlul şi minimalizarea riscurilor de
ca sistemele de securitate să expunere mărite.
funcţioneze defectuos sau să fie Determinarea măsurilor suplimentare ce permit controlul
greşit utilizate. situaţiilor de risc major, materializate în pofida măsurilor
preventive aplicate anterior.
Riscuri potenţiale care nu sunt Compararea măsurilor efectiv aplicate cu codurile de
considerate a priori ca generatoare de bună practică. În cazul evidenţierii unor lipsuri,
accidente de muncă sau boli identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a măsurilor de
profesionale. prevenire şi protecţie.
Riscuri corect controlate, dar Eliminarea riscurilor sau modificarea sistemului de
inacceptabile (în baza principiilor management al riscurilor, în scopul conformării cu
generale enunţate în art. 6, paragraful principiile de bună practică în vigoare.
2 din Directiva 89/391/CEE).
Riscuri ridicate şi greşit (sau Identificarea şi aplicarea măsurilor provizorii imediate
insuficient) controlate pentru (dacă este cazul, chiar oprirea funcţionării sistemului de
moment. muncă).
Evaluarea exigenţelor pe termen lung.
Absenţa elementelor semnificative Continuarea procesului de colectare a informaţiilor până
privind existenţa sau inexistenţa la obţinerea uneia dintre concluziile menţionate anterior.
riscurilor. Între timp, se va minimiza expunerea prin aplicarea
prescripţiilor.
18
2.5.
ACŢIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE
EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE
2.6.
ORGANIZAREA EVALUĂRII RISCURILOR
angajatorilor li se recomandă stabilirea şi implementarea unui plan de
acţiune destinat eliminării şi/sau controlului riscurilor ar trebui să
cuprindă:
iniţierea, organizarea şi coordonarea evaluării;
nominalizarea persoanelor competente pentru a realiza evaluarea;
consultarea reprezentanţilor muncitorilor în ceea ce priveşte stabilirea
modalităţilor de nominalizare a persoanelor competente pentru a realiza
evaluarea;
furnizarea informaţiilor, formarea şi alocarea resurselor necesare
personalului însărcinat cu procesul de evaluare;
asigurarea unei coordonării adecvate între evaluatori (dacă este cazul);
implicarea conducerii la vârf şi participarea angajaţilor;
stabilirea măsurilor de control şi revizuire a evaluării riscurilor;
supravegherea respectării cerinţei ca măsurile de prevenire şi protecţie
să ţină seamă de rezultatele evaluării;
urmărirea măsurilor de prevenire şi protecţie, pentru verificarea
eficacităţii acestora;
informarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la
concluziile evaluării şi a măsurilor adoptate.
19
2.7.
SELECTAREA PERSOANELOR ÎNSĂRCINATE CU
EVALUAREA RISCURILOR
20
2.8.
INFORMAŢIILE NECESARE
21
2.9.
SURSELE DE INFORMAŢII
22
2.10.
ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR EVALUĂRII
2.11.
URMĂRIREA EFICACITĂŢII MĂSURILOR
23
informaţiile obţinute prin supraveghere servesc ca bază de referinţă
pentru controlul şi revizuirea evaluării riscurilor.
2.12.
CONTROLUL ŞI REVIZUIREA EVALUĂRII
25
3.1.
GENERALITĂŢI
ELEMENTELE RISCULUI
(după SR EN 1050: 2000 Securitatea maşinilor: Principii pentru aprecierea riscului)
PROBABILITATEA APARIŢIEI
RISCUL GRAVITATEA acelei daune
26
PROCESUL ITERATIV PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII
(după SR EN 1050: 2000 Securitatea maşinilor: Principii pentru aprecierea riscului)
START
Determinarea
limitelor maşinii
Identificarea Analiza
pericolelor riscului
Estimarea
riscului
Aprecierea
riscului
Evaluarea
riscului
DA
Maşina SFÂRŞIT
prezintă
securitate?
NU
Reducerea
riscului
27
3.2.
PRINCIPII ŞI CRITERII DE EVALUARE A
RISCURILOR, RESPECTIV A SECURITĂŢII
ÎNTR-UN SISTEM
28
3.3.
METODE APRIORICE DE ANALIZĂ A
RISCURILOR ŞI DE EVALUARE A SECURITĂŢII
MUNCII ÎNTR-UN SISTEM
29
INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE
SCOP UTILITATE LIMITE
LUCRU APLICARE APLICARE
1.METODE TIP „CONTROALE Şl VERIFICĂRI”
Depistarea deficien- Norme Instalaţie Inspecţii ale organis- Eficacitate bună pentru Nu iau în considerare
ţelor echipamentului Instrucţiuni (extrase) Loc de muncă melor specializate: riscurile tehnice deficienţele de proiectare,
tehnic în raport cu Atelier - externe Se utilizează când stabilire şi repartizare a
normele de securitate Întreprindere - interne nivelul de risc este sarcinii de muncă
a muncii foarte ridicat, iar Nu iau în considerare
riscurile evidente şi erorile executantului
majore Nu surprind riscurile
sporadice şi cele datorate
unor vicii ascunse ale
elementelor implicate în
procesul de muncă
Analiza este de ordin
general, evaluarea pur
calitativă, iar procedeele
de lucru sunt puţin sau
deloc participative
2.ANALIZA RISCURILOR DUPĂ MODELUL HEINRICH
Identificarea Fişe de observaţii tip Operator Observaţie directă a Eficacitate bună în Metodele se axează pe
acţiunilor periculoase Heinrich, Lefevre, Loc de muncă procesului de muncă stabilirea erorilor analiza acţiunilor
şi a condiţiilor Ramsey executantului operatorului
periculoase Aplicabilitate în Utilizează ca model de
întreprinderi de tip referinţă comportamentul
taylorist (muncă sigur, mărime dialectică,
normală normată pe greu de cuantificat
operaţii şi mişcări) Metodele sunt non-
participative, iar
evaluarea calitativă
29
INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE
SCOP UTILITATE LIMITE
LUCRU APLICARE APLICARE
3.METODE BAZATE PE TEORIA FIABILITĂŢII SISTEMELOR
3.1.ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE Şl A EFECTELOR LOR (AMDE)
Evaluarea nivelului Scheme-bloc Scheme tehnice Experţi cu dublă Metodă directă, Nu ia în considerare
de risc al unui sistem Tabele sinoptice simple: specializare (în inductivă (cauze - decât factorul tehnic
tehnic Scală de evaluare a - maşină tehnologie şi efect) Face abstracţie de ceilalţi
gravităţii şi probabi- - aparat securitate) Posibilitate de factori implicaţi în
lităţii defectărilor - subansamblu cuantificare a riscului procesul de muncă:
Grilă de evaluare a la sisteme tehnice executant - sarcină de
riscurilor Eficienţă maximă în muncă - mediu
faza de concepţie Poate conduce la tabele
Poate constitui un mari, chiar pentru sisteme
instrument de simple
aprofundare în cadrul Cost ridicat
analizelor de securitate Competenţă deosebită a
a muncii analistului
3.2.ANALIZA ARBORELUI DE DEFECTE (AAD)
Analiza fiabilităţii Arbori logici Sisteme tehnice Experţi cu dublă Metodă indirectă, Se limitează la sectorul
sistemelor tehnice Simboluri complexe specializare deductivă (efecte - tehnic
Scheme logice (sistemele analizate cauze) Stabilirea „evenimentului
şi securitate) Posibilitate de cuantifi- de vârf” necesită o
care a riscurilor tehnice cunoaştere perfectă a
Aplicabilitate bună în sistemului
faza de concepţie Presupune elaborarea
Prelucrare automată a unui arbore cauzal pentru
datelor fiecare eveniment
Cost ridicat
Volum mare de muncă
Competenţă înaltă a
analistului
Nu prezintă remedii
30
INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE
SCOP UTILITATE LIMITE
LUCRU APLICARE APLICARE
3.3.ANALIZA PRELIMINARĂ A RISCURILOR (APR)
Analiza riscurilor Tabele sinoptice Proiectarea Specialişti în Metodă directă, Metoda a fost concepută
pentru sisteme Arbori logici subansamblurilor proiectare sisteme inductivă pentru industria
tehnice în vederea elaboraţi în baza unui avioanelor şi a altor tehnice şi securitate Permite eliminarea aeronautică şi este
îmbunătăţirii model teoretic sisteme tehnice unor deficienţe de particularizată pentru
proiectării Fişe de analiză proiectare care conduc acest domeniu
Grilă de evaluare a la mărirea fiabilităţii şi Poate fi extinsă şi la alte
consecinţelor pentru securităţii sistemelor domenii, utilizând alte
domeniul aeronautic tehnice grile de evaluare
Este axată pe factorul
tehnic
Volum de muncă mare,
cost ridicat
Specializare şi
competenţă deosebită a
analistului
31
INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE
SCOP UTILITATE LIMITE
LUCRU APLICARE APLICARE
4.2.METODA DSF (Diagnosis Safety Form)
- Listă de control Întreprindere Completarea Permite elaborarea Metoda nu oferă o tratare
Chestionare închise chestionarelor de unui „pre-diagnostic" sistemică, bazându-se
către executanţi intern al problemelor exclusiv pe opiniile
Prelucrarea şi de securitate, care executanţilor
ulterior se profundează Instrumentele de lucru
interpretarea datelor
de către specialiştiprin alte metode (check-list şi chestionar)
interni (serviciul de sunt închise şi nu
securitate a muncii) epuizează categoriile de
probleme de securitate
(lipsă de model teoretic)
4.3.METODA DCT (Diagnostique des Conditions du Travail)
- Baterie de evaluare – Întreprindere Răspunsuri dirijate
Aplicabilă în Abordare sociologică,
chestionare specifice, Sector pe bază de întreprinderile deschise care nu evidenţiază decât
închise chestionare, culesedialogului social în secundar aspectele de
Permite obiectivarea
de o echipă inter- securitate a muncii
disciplinară externă
celor mai critice
condiţii de muncă şi a
mecanismelor care le
determină
4.4.METODA SDQ (Safety Diagnosis Questionaire)
Identificarea Chestionar închis, Loc de muncă Răspunsuri culese de Permite stabilirea Se limitează la analiza
situaţiilor periculoase detaliat, asupra Activitate expertul în securitate incompatibilităţilor activităţii operatorului
(configuraţii critice) activităţii de la operatori între activitatea Utilizează un model
operatorului operatorului şi teoretic simplist, care nu
condiţiile tehnice şi permite o abordare
organizatorice date sistemică
Metodă participativă (se
bazează în bună parte pe
aprecierile operatorului)
32
INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE
SCOP UTILITATE LIMITE
LUCRU APLICARE APLICARE
4.5.METODA MORT (Management Oversight and Risk Tree)
Identificarea: Chestionar deschis, Întreprindere Se aplică de către Metodă bazată pe un Nu surprinde toate
- omisiunilor în structurat pe baza Atelier serviciul de model teoretic detaliat elementele implicate în
prevenire unui model logic securitate intern sau care permite o analiză accident, axându-se pe
- factorilor de risc experţi, formaţi pertinentă a organizare şi mai puţin pe
asumaţi pentru această deficienţelor de factorii tehnici
- erorilor de metodă conducere şi organizare Analiza este foarte
management al Permite evaluare a complexă şi necesită
riscurilor priori şi a posteriori experţi în domeniu
(deficienţe de
organizare)
33
INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE
SCOP UTILITATE LIMITE
LUCRU APLICARE APLICARE
4.7.METODA RENAULT - FRANŢA
Evaluarea Tabel cu factori de Loc de muncă Observaţie directă Permite stabilirea Securitatea muncii se ia
ergonomică a influenţă Analiză, prelucrare profilului analitic al în considerare numai în
condiţiilor de la Scală de evaluare cu date şi interpretare organizării ergonomice secundar, ca unul din
locurile de muncă 5 niveluri făcute de experţi a locului de muncă, factorii de influenţă a
rezultând şi unele condiţiilor
aspecte ale securităţii Metoda se axează pe
muncii optimizarea organizării
ergonomice a locului de
muncă
34
4.
METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE
EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ
35
4.1.
PREMISE TEORETICE
36
4.2.
DESCRIEREA METODEI
4.2.1.SCOP ŞI FINALITATE
4.2.2.PRINCIPIUL METODEI
4.2.3.UTILIZATORI POTENŢIALI
4.2.4.ETAPELE METODEI
37
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.
4.2.5.INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE
38
nivelul de risc.
39
4.3.
APLICAREA METODEI
4.3.1.PROCEDURA DE LUCRU
40
Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională
pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează
lista din Anexa 2;
gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3;
informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se
obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de
muncă respectiv sau la locuri de muncă similare;
pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3;
încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică
sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal,
lunar, anual etc.); intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate
prin număr de evenimente posibile pe an;
rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6).
cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste
niveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o ierarhizare a
dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei
ierarhizări a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul
cel mai mare de risc;
nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca rezultatul
obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de
ponderare rangul factorului de risc (r i), care este egal cu nivelul de risc; formula de
calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
ri R i
i =1
Nr = n
ri
i =1
nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5);
atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă (Anexa 6).
Stabilirea măsurilor de prevenire
pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului
de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate,
conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), în
ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire:
măsuri de prevenire intrinsecă;
măsuri de protecţie colectivă;
măsuri de protecţie individuală.
măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
4.3.2.CONDIŢII DE APLICARE
locul de muncă analizat trebuie să fie bine definit (scop, elemente componente);
41
existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti
în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici de medicina muncii etc.
42
ANEXA 1
A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
comenzi;
manevre;
poziţionări, fixări, asamblări;
reglaje;
utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
întârzieri;
devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
pornirea echipamentelor tehnice;
întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
deplasări, staţionări în zone periculoase;
deplasări cu pericol de cădere:
de la acelaşi nivel:
- prin dezechilibrare;
- alunecare;
- împiedicare;
de la înălţime:
prin păşire în gol;
prin dezechilibrare;
prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCĂ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU
CERINŢELE DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
efort static;
poziţii de lucru forţate sau vicioase;
43
efort dinamic.
2.2.Solicitare psihică :
ritm de muncă mare;
decizii dificile în timp scurt;
operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
organe de maşini în mişcare;
curgeri de fluide;
deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor
funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
alunecare;
rostogolire;
rulare pe roţi;
răsturnare;
cădere liberă;
scurgere liberă;
deversare;
surpare, prăbuşire;
scufundare.
1.1.4.Deplasări sub efectul propulsiei:
proiectare de corpuri sau particule;
deviere de la traiectoria normală;
balans;
recul;
şocuri excesive;
jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
înţepătoare;
tăioase;
alunecoase;
abrasive;
adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
44
tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene
45
1.11.2.Ionizante:
alfa;
beta;
gama.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări,
surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
bacterii;
virusuri;
richeţi;
spirochete;
ciuperci;
protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
subteran;
acvatic;
subacvatic;
mlăştinos;
aerian;
cosmic etc.
46
ANEXA 2
LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ
Aparat respirator
cardiovascular
Cutie craniană
Sistem nervos
Aparat digestiv
Cutie toracică
Membru
Aparat renal
Membru superior Ureche
Tegument
Abdomen
muscular
Nr. CONSECINŢE inferior
Multiplă
Aparat
Sistem
vertebrală
Coloana
crt. POSIBILE Braţ Palmă
Ochi
Nas
Externă
Internă
Antebraţ Degete
Coapsă
Gambă
Picior
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de
pulberi organice şi
substanţe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
45
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps caloric,
degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
20. Artroze cronice, periartrite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
stiloidite, osteocondilite,
bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie acomodativă, - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
agravarea miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic şi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
tulburări de termoreglare
(datorită undelor
electromagnetice de înaltă
frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe
46
Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
47
ANEXA 3
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă
până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de
3 – 45 zile, care necesită tratament medical
3 MEDII consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între
45 – 180 zile, care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de
muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de
orientare spaţială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE GRAVE consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă,
de autoservire, de autoconducere sau de orientare spaţială
(invaliditate de gradul I)
7 MAXIME deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
(frecvenţa probabilă de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE RARE extrem de mică
P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună
47
ANEXA 4
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
CO M B INAŢ IE ÎNT RE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI
P RO B AB IL IT ATEA PRODUCERII LOR
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
FRECVENT
FRECVEN
FRECVEN
EXTREM
FOARTE
FOARTE
DE RAR
PUŢIN
RAR
RAR
T
5 ani < P < 10 ani
P < 1 lună
P > 10 ani
CONSECINŢE
48
ANEXA 5
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
49
ANEXA 6
50
ANEXA 7
51
ANEXA 8
ORDINEA IERARHICĂ
A MĂSURILOR DE PREVENIRE
MĂSURI PRIMARE
(măsuri de ordinul întâi)
ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT
ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE
(măsuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR
MĂSURI TERŢIARE
(măsuri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR
MĂSURI CUATERNARE
(măsuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI
52
5.
STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA
METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M.
BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
53
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO” DIN CADRUL
S.C. HIDROELECTRICA S.A. - S.H. CLUJ
PROCESUL DE MUNCĂ
MIJLOACE DE PRODUCŢIE:
54
aspiratoare turbină;
instalaţie măsură nivele mers în CS.
SARCINA DE MUNCĂ
preia schimbul de la maşinistul din tura precedentă;
maşinistul care preia schimbul efectuează rondul redus în instalaţie împreună cu
maşinistul din schimbul anterior, prin parcurgerea traseului de rond stabilit;
verifică starea echipamentelor aflate în exploatare, prin identificarea acestora direct în
instalaţii;
verifică existenţa şi starea mijloacelor de protecţie de folosinţă comună din dotare,
existenţa şi starea sculelor şi dispozitivelor de lucru şi de manevră din inventar;
efectuează rondul complet;
execută manevrele specificate în documentele pe baza cărora se execută lucrări de
deservire (autorizaţie de lucru, procese-verbale, ITI-PM etc.) pentru admiterea echipelor
de lucru respectând ghidul de manevre;
se informează de stadiul lucrărilor ce se execută în schimbul său;
recepţionează lucrările executate;
execută toate lucrările în GVP (graficul de verificări profilactice) şi cel de ungere;
înregistrează în raportul zilnic de exploatare valorile orare;
asigură curăţenia la locul de muncă;
predă schimbul maşinistului din schimbul următor.
MEDIUL DE MUNCĂ
Maşinistul turbină hidro FRANCIS îşi desfăşoară activitatea în incinta centralei subterane, la
toate cotele hidrocentralei:
iluminat artificial;
zgomot continuu conform buletinelor de determinări anexate;
temperatură coborâtă în majoritatea galeriilor;
curenţi puternici de aer (tiraj natural, instalaţie de ventilare).
55
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
56
nivel ridicat de zgomot, în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe
compresoare, nivel turbină;
calamităţi naturale – colaps galerie (seism).
57
UNITATEA:
S.C. HIDROELECTRICA S.A. –
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 5
SUCURSALA HIDROCENTRALE –
CLUJ FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
SECŢIA:
C.H.E. MĂRIŞELU DURATA EXPUNERII: 12 h/schimb
CONSE-
COMPONENT CLASA
FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA CLASA DE
A DE NIVEL
RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
SISTEMULUI GRAVI- DE RISC
IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVI- BILITATE
DE MUNCĂ TATE
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare DECES 7 1 3
PRODUCŢIE/ MECANIC de către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin
ECHIPAMENTE arbori sau acţionări
DE MUNCĂ 2. Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de DECES 7 1 3
către mijloacele de transport - acces la locul de
muncă cu mijloace auto
3. Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva DECES 7 1 3
deplasărilor necontrolate
4. Răsturnarea batardourilor din galeria de fugă DECES 7 1 3
5. Cădere liberă de piese, scule, materiale de la DECES 7 1 3
cotele superioare sau rocă desprinsă
6. Scurgere liberă de ulei, apă provenite de la INV.gr.III 4 1 2
neetanşeităţi, condens
7. Surpare, prăbuşire - colaps galerie – centrala DECES 7 1 3
subterană la ~68 m adâncime
58
0 1 2 3 4 5 6
8. Proiectare de corpuri sau particule antrenate de INV.gr.III 4 2 3
către curenţii de aer sau de fisurare accidentală
izolatori
9. Devierea de la traiectoria normală a maselor DECES 7 1 3
transportate cu mijloacele de ridicat
10. Balansul maselor transportate cu mijloacele de DECES 7 1 3
ridicat
11. Jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală INV.gr.III 4 2 3
a traseelor hidraulice
12. Suprafeţe sau contururi periculoase – contact ITM 3-45 2 5 3
direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, zile
alunecoase
13. Recipiente sub presiune: recipiente de aer DECES 7 2 4
comprimat (pmax= 45 bar), apă (47 bar), ulei (40
bar) şi butelii oxigen sau acetilenă
14. Vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel Neglijabilă 1 6 1
turbine
FACTORI DE RISC 15. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor ITM 3-45 2 5 3
TERMIC – temperatură de cca. 70ºC la lagărul turbinei – zile
control manual
16. Temperatura coborâtă – suprafeţe metalice reci ITM 3-45 2 6 3
atinse în mod direct zile
17. Flăcări, flame la amorsarea accidentală a arcului DECES 7 1 3
electric
FACTORI DE RISC 18. Electrocutare prin atingere directă - conductori DECES 7 2 4
ELECTRIC neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă
19. Electrocutare prin atingere indirectă sau prin DECES 7 1 3
apariţia tensiunii de pas: legături la instalaţia de
împământare cu grad ridicat de coroziune, fără
papuci de priză; izolaţii străpunse accidental şi
scurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare);
59
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 20. Substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol DECES 7 1 3
CHIMIC pentru spălări, degresări etc.
21. Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea DECES 7 5 7
conductelor izolate cu şnur din azbest
MEDIUL FACTORI DE RISC 22. Temperatura coborâtă a aerului în special în ITM 3-45 2 6 3
DE MUNCĂ FIZIC zona conului de aspiraţie epuisment zile
23. Umiditatea relativă a aerului ridicată ITM 3-45 2 6 3
zile
24. Curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeria ITM 3-45 2 6 3
de acces zile
25. Presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei ITM 3-45 2 5 3
volumetrice a apei zile
26. Nivel ridicat de zgomot în special în fosă INV.gr.III 4 6 5
generator, con aspiraţie, grupuri pompe
compresoare, nivel turbină
27. Nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat INV.gr.III 4 6 5
28. Calamităţi naturale – colaps galerie (seism) DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC 29. Pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit) ITM 3-45 2 5 3
CHIMIC zile
30. Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi DECES 7 2 4
de la sudare, impregnare sau rezultate din
incendiu la avarie
31. Pulberi în suspensie: aer, gaze sau vapori DECES 7 1 3
inflamabili sau explozivi – vapori, diluanţi,
vopsele, lacuri etc.
60
0 1 2 3 4 5 6
34. Efort dinamic – traseu mare de intervenţie, ITM 3-45 2 5 3
deplasări repetate între cote zile
SUPRASOLICITA- 35. Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu ITM 3-45 2 5 3
RE PSIHICĂ de zgomot zile
EXECUTANT 36. Asamblări – lipsa unor organe de asamblare la DECES 7 2 4
ACŢIUNI GREŞITE ventile sau flanşe, vane
37. Reglaje – nerespectarea parametrilor limită de DECES 7 1 3
lucru
38. Nesincronizarea la lucrul în echipă DECES 7 1 3
39. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, ITM 45-180 3 5 4
alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, zile
denivelate
40. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, DECES 7 2 4
dezechilibrare sau alunecare
OMISIUNI 41. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 2 4
protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare
61
NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
62
LEGENDĂ
63
F22- Temperatura coborâtă a aerului, în special în zona conului de aspiraţie epuisment
F23- Umiditatea relativă a aerului ridicată
F24- Curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeria de acces
F25- Presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei volumetrice a apei
F26- Nivel ridicat de zgomot în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe
compresoare, nivel turbină
F27- Nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat
F28- Calamităţi naturale – colaps galerie (seism)
F29- Pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit)
F30- Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau rezultate
din incendiu la avarie
F31- Pulberi în suspensie: aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi – vapori, diluanţi,
vopsele, lacuri etc.
F32- Lucrul în subteran – uzură prematură a organismului
F33- Poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, control manual temperaturi
F34- Efort dinamic – traseu mare de intervenţie, deplasări repetate între cote
F35- Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu de zgomot
F36- Reglaje – nerespectarea parametrilor limită de lucru
F37- Asamblări – lipsa unor organe de asamblare la ventile sau flanşe, vane
F38- Nesincronizarea la lucrul în echipă
F39- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – suprafeţe
alunecoase, denivelate
F40- Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare
F41- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie
din dotare
64
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE: LOCUL DE MUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO”
NIVEL
Nr. LOC DE MUNCĂ/ MĂSURI PROPUSE
DE
crt. FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
0 1 2 3
1. F21 - Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea 7 Măsuri tehnice:
conductelor izolate cu şnur din azbest adoptarea unei soluţii tehnice de izolare a tubulaturii sau de prevenire a
formării condensului care să nu implice utilizarea materialelor
periculoase.
Măsuri organizatorice:
stabilirea unei proceduri nepericuloase de îndepărtare a şnururilor de
azbest de pe suprafeţele pe care sunt amplasate la ora actuală;
stabilirea condiţiilor de dezafectare şi stocare (eventual neutralizare) a
reziduurilor rezultate din acest proces.
2. F32 - Lucrul în subteran 6 Măsuri organizatorice:
efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită de
reglementările în vigoare.
3. F26 - Nivel ridicat de zgomot în special în fosă 5 Măsuri tehnice:
generator, con aspiraţie, grupuri pompe compresoare, nivel dotarea cu mijloace individuale de protecţie: antifoane interne sau
turbină externe.
Măsuri organizatorice:
evitarea staţionării executantului în zonele în care nivelul de zgomot
depăşeşte 87 dB(A).
4. F27 - Nivel de iluminare scăzut 5 Măsuri tehnice:
amplasarea unui număr suficient de lămpi de iluminat;
dotarea cu lanterne.
5. F13 - Recipiente sub presiune 4 Măsuri organizatorice:
respectarea termenelor de verificare ISCIR.
65
0 1 2 3
6. F18 - Electrocutare prin atingere directă 4 Măsuri tehnice:
izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta
echipamentelor electrice de sudare;
verificarea şi repararea conductorilor de alimentare;
realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de
securitate în vigoare;
verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de
lucru (NSPM 65, art.145);
descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra
(NSPM 65, art.146);
utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau
covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65,
art.148).
Măsuri organizatorice:
instruirea lucrătorilor;
verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de
securitate şi disciplina tehnologică;
urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare
(atât echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).
7. F30 - Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de 4 Măsuri tehnice:
la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie asigurarea condiţiilor de ventilare.
8. F36 - Asamblări – lipsa unor organe de asamblare la 4 Măsuri organizatorice:
ventile sau flanşe, vane respectarea tehnologiei de lucru.
9. F39 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, 4 Măsuri organizatorice:
alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, denivelate utilizarea încălţămintei de protecţie;
menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie şi
marcarea denivelărilor, obstacolelor etc.
10. F40 - Cădere de la înălţime prin păşire în gol, 4 Măsuri tehnice:
dezechilibrare sau alunecare marcarea şi iluminarea zonelor periculoase.
Măsuri organizatorice:
folosirea încălţămintei de protecţie şi a echip. pentru lucru la înălţime.
66
0 1 2 3
11. F41 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie 4 Măsuri organizatorice:
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile
executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de
muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul
zonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea
unor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare;
verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau
prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori.
67
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „maşinist turbină hidro”
este egal cu 3,65, valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu
nivel de risc mic spre mediu, depăşind limita maximă acceptabilă (3,5).
Analiza datelor din „Fişa de evaluare” evidenţiază faptul că din totalul de 41 factori
de risc identificaţi numai 11 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
1 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim;
1 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare;
2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare;
7 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
68
PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ SURSA
GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCĂ
69
BIBLIOGRAFIE
1. Băbuţ, G., Moraru, R., Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani, 1999.
2. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996.
4. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de
securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.
5. Moraru, R., Băbuţ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.
6. Moraru, R., Băbuţ, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale,
Editura Focus, Petroşani, 2002.
10. Pece, Şt., Dăscălescu, A. ş.a., Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar explicativ,
Editura GENICOD, Bucureşti, 2001.
11. Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press, Bucureşti,
2003.
12. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 646/26.07.2006.
70