ERAIB

CMI Rusu Aliona Evaluarea riscurilor de accident si
îmbolnavire profesionala
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENT ŞI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
CMI Rusu Aliona

GALAŢI
Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 1 -

abilitat cu certificatul nr 15546 din 17.05.2018
Partea I
METODA INCDPM DE EVALUARE A

RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

Metoda I.N.C.D.P.M. elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Protecţia Muncii, a fost avizată în anul 1993 şi este în general
valabilă pentru toate activităţile din economie fiind experimentată în majoritatea
ramurilor industriale.
“Scopul metodei este de a determina cantitativ nivelul de risc pentru un loc de

muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi a
evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională“ 1
Principiul de bază constă în identificarea tuturor factorilor de risc din
sistemul analizat pe baza unor liste de control prestabilite, cuantificarea
dimensiunii riscului stabilindu-se pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi
frecvenţa consecinţei maxime previzibile. În cadrul metodei se admite că nivelul
de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de
orice pericol, iar riscul – posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol
potenţial (dicţionarul explicativ al limbii române).
Avantajul folosirii acestei metode constă în faptul că poate fi utilizată atât

în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă cât şi în faza de
exploatare. În faza de concepţie şi proiectare metoda constituie un instrument
util pentru proiectanţi în vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate
a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă. În faza de exploatare
metoda este utilă personalului de la serviciile interne de prevenire şi protecţie
din întreprinderi (analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la
fiecare loc de muncă şi fundamentarea programelor de prevenire).
Metoda I.N.C.D.P.M. implică parcurgerea următoarelor etape obligatorii:

1 Constituirea echipei de evaluare;
2 Definirea sistemului de analizat;
3 Identificarea factorilor de risc din sistem;
4 Evaluarea riscurilor parţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională
5 Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire cu termene precise;
6 Propunerea măsurilor de prevenire.
1 C-tin Oprean – Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă

Realizarea acestor etape se face utilizând următoarele instrumente de

lucru:
1 Lista locurilor de muncă la care se va face identificarea factorilor de risc;

2 Lista de identificare a factorilor de risc;
3 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
4 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
5 Grila de evaluare a riscurilor;
6 Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
7 Fişa locului de muncă – document centralizator;
8 Fişa de măsuri de prevenire propuse.
Metoda
INCDPM
Constituirea echipei de evaluatori
Definirea sistemului de analizat
Loc de muncă Secţie,
Ierarhizarea riscurilor- Identificarea şi

propunerea măsurilor evaluarea riscurilor de
de prevenire accidentare

1.1 Constituirea echipei de evaluare
Aceasta va cuprinde evaluatori autorizati, specialisti cunoscători ai

proceselor de muncă analizate, medic de medicina muncii
Echipa trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele

folosite şi procedurile concrete de lucru. De asemenea trebuie să facă o minimă
documentare prealabilă asupra obiectivului.
1.2 Definirea sistemului de muncă analizat
In această etapă se identifică şi se descriu componentele sistemului de

muncă şi modul său de functionare (scop, procese tehnologice, operaţii de
muncă, masini şi utilaje folosite, unelte, etc.), se precizează concret sarcina de
muncă a executantului pe baza fisei postului, ordine şi decizii scrise sau verbale,
se descriu conditiile de mediu existente şi se precizează cerintele de securitate
pentru fiecare componentă a sistemului de muncă pe baza normelor şi
standardelor în vigoare.
Aceste informatii se culeg din documentele unitătii (fise tehnologice, cărti

tehnice ale masinilor, fise de intretinere şi reparatii, caiete de sarcini, fisele
posturilor, instrucţiuni de lucru, norme, standarde de securitate şi sănătate în
muncă, discuţii cu lucrătorii din sistem).
1.3 Identificarea factorilor de risc
Este etapa cea mai importantă a metodei. Se aplică pentru fiecare

componentă a sistemului de muncă şi fiecare loc de muncă în baza unei liste
prestabilite cu depistarea tuturor disfuncţiilor şi abaterilor existente sau
previzibile.
Factorii de risc ce trebuie urmăriţi şi identificati pe fiecare componentă a

sistemului de muncă sunt prezentati în lista de identificare a factorilor de risc iar
factorii de risc identificati la un loc de muncă se trec într-o FIŞA DE EVALUARE
A LOCULUI DE MUNCĂ, care conţine pe lângă factorii de risc şi forma de
manifestare, cu consecinta maxima, gravitatea, probabilitatea şi nivelul parţial
de risc, pentru fiecare risc identificat.
Lista de identificare a factorilor de risc este un formular ce cuprinde

principalele categorii de factori de risc grupate după criteriul elementului
generator din cadrul sistemului de muncă, astfel:

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A. EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
• comenzi;
• manevre;
• poziţionări, fixări, asamblări;
• reglaje;
• utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
• întârzieri;
• devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
• pornirea echipamentelor tehnice;
1. • întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
• alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.);
• deplasări, staţionări în zone periculoase;
• deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
- prin dezechilibrare;
- alunecare;
- împiedicare;
 de la înălţime:
• prin pǎşire în gol;
• prin dezechilibrare;
• prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
OMISIUNI
2. 2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
• efort static;
• poziţii de lucru forţate sau vicioase;
• efort dinamic.
2.
2.2.Solicitare psihicǎ:
• ritm de muncă mare;
• decizii dificile în timp scurt;
• operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
• monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
• organe de maşini în mişcare;
• curgeri de fluide;
• deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor
tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
1. • alunecare;
• rostogolire;
• rulare pe roţi;
• răsturnare;
• cădere liberă;
• scurgere liberă;
• deversare;
• surpare, prăbuşire;
• scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:

• proiectare de corpuri sau particule;

• deviere de la traiectoria normală;
• balans;
• recul;
• şocuri excesive;
• jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
• înţepătoare;
• tăioase;
• alunecoase;
• abrasive;
• adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
3. • atingere directă;
• atingere indirectă;
• tensiune de pas.
FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
• bacterii;
• virusuri;
• richeţi;
5.
• spirochete;
• ciuperci;
• protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ
FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1. 1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
• nivel de iluminare scăzut;
• strălucire;
• pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
• infraroşii;
• ultraviolete;
• microunde;

• de frecvenţă înaltă;
• de frecvenţă medie;
• de frecvenţă joasă;
• laser.
1.11.2.Ionizante:
• alfa;
• beta;
• gamma.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau
copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. 2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
• bacterii;
• virusuri;
3.
• richeţi;
• spirochete;
• ciuperci;
• protozoare etc.
CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
• subteran;
• acvatic;
4. • subacvatic;
• mlăştinos;
• aerian;
• cosmic etc.
1.4 Fişa de evaluare a locului de muncă
Centralizează toate operaţiile de identificare şi evaluare a riscurilor de

accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi cuprinde cuprinzând următoarele
date:
• Date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia, locul de muncă;
• Date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
• Componentele generice ale sistemului de muncă;
• Nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
• Explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri, caracteristici funcţionale) ;
• Consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
• Clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
• Nivelul de risc.

1.5 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ
Aparat respirator
Cutie craniană
cardiovascular
Sistem nervos
Aparat digestiv
Cutie toracică
Aparat renal
Membru
Tegument
Abdomen
muscular
Nr. CONSECINŢE Membru superior Ureche
Multiplă
vertebrală
Aparat
Sistem
inferior
Coloana
crt. POSIBILE
Ochi
Nas
Braţ Palmă
Externă
Internă
Coapsă
Gambă
Picior
Antebraţ Degete
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
1.
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
6.
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor interne - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
11.
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
Îmbolnăviri respiratorii cronice
provocate de pulberi organice şi
14. - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
substanţe toxice iritante (emfizem
pulmonar, bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită vasomotorie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
Boli prin expunere la temperaturi
16. înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de percepţie - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -

18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer profesional x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Artroze cronice, periartrite, stiloidite,
20. osteocondilite, bursite, epicondilite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii cântăreţilor - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
Astenopatie acomodativă, agravarea
24. - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi keratoconjunctivite - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Îmbolnăviri datorate compresiunilor şi
29. - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi parazitare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
Sindrom cerebroastenic şi tulburări de
32. termoreglare (datorită undelor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
electromagnetice de înaltă frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe

1.6 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii

consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până
1 NEGLIJABILE
la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45
2 MICI
zile, care necesită tratament medical
consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 –
3 MEDII
180 zile, care necesită tratament medical şi prin spitalizare
consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
4 MARI minimum 50%, individul putând să presteze o activitate profesională
(invaliditate de gradul III)
consecinţe ireversibile cu pierdere de 100% a capacităţii de muncă, dar
5 GRAVE cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială
(invaliditate de gradul II)
consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de
FOARTE
6 autoservire, de autoconducere sau de orientare spaţială (invaliditate
GRAVE
de gradul I)
7 MAXIME deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
(frecvenţa probabila de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
EXTREM DE extrem de mică
1
RARE P > 10 ani
foarte mică
2 FOARTE RARE
5 ani < P < 10 ani
mică
3 RARE
2 ani < P < 5 ani
PUŢIN medie
4
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
mare
5 FRECVENTE
1 lună < P < 1 an
FOARTE foarte mare
6
FRECVENTE P < 1 lună

1.7 Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între

gravitatea consecinţelor şi probabilitatea producerii lor
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
1 an < P < 2 ani PUŢIN FRECVENT

FOARTE RAR
EXTREM DE
FRECVENT
FRECVENT
FOARTE
RAR
RAR
5 ani < P < 10 ani
1 lună < P < 1 an

2 ani < P < 5 ani
GRAVITATE
CLASE DE
P < 1 lună
P > 10 ani
CONSECINŢE
7 MAXIME deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
FOARTE invaliditate
6 (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
GRAVE gr. I
invaliditate
5 GRAVE (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
gr. II
invaliditate
4 MARI (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
gr. III
3 MEDII ITM 45 – 180 zile (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
ITM 3 – 45
2 MICI (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
zile
1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

1.8 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate
NIVEL DE CUPLUL NIVEL DE SECURITATE

RISC GRAVITATE - PROBABILITATE
MINIM
1 (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
FOARTE
2 (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE
MIC
MIC
3 (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
MEDIU
4 (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
MARE
5 (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM
1.9 Evaluarea riscurilor parţiale de accidentare şi

îmbolnăvire profesională
După identificarea factorilor de risc şi încadrarea lor în funcţie de gravitate

şi probabilitate folosind grila şi scala din tabelele de mai sus se completeaăa fişa
de evaluare a locului de muncă.
Cu ajutorul scalelor de incadrare a nivelului de risc/securitate se determina

nivelul de risc/securitate parţial pentru fiecare factor de risc identificat în parte
şi se trece în ultima coloana a fisei de evaluare a locului de muncă .
Nivelul de risc global la locul de muncă se calculează ca o medie ponderată

a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul
să fie cât mai apropiat de realitate se utilizează ca element de ponderare rangul
factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc, eliminându-se astfel
posibilitatea ca efectul de compensare între extreme să mascheze prezenţa
factorului cu nivel maxim de risc.
n
Formula de calcul a nivelului de risc global
este: ∑r i ⋅ Ri
N rg = i =1
n
∑r
i =1
i
în care:

Nrg = nivelul de risc global la locul de muncă
ri = rangul factorului de risc “i” egal valoric cu nivelul de risc Ri
Ri = nivelul de risc pt. factorul de risc “i”
n = nr. factorilor de risc identificaţi la locul de muncă
Nivelul global de securitate la locul de muncă calculat pe principiul liniaritţtii

cu pantă negativă este Nsg = 8 - Nrg
Nivelul global de risc/securitate Ng pentru macrosisteme (atelier, secţie,

sector, întreprindere) se calculează ca media ponderată a nivelurilor medii de
risc/securitate determinate pe fiecare loc de muncă existent în macrosisteme
(posturile de muncă identice se consideră ca fiind un singur loc de muncă)
în care:
∑r
p =1
p ⋅ N sp
Ng = n
∑rp =1
p
Ns = nivel de securitate
rp = rangul locului de muncă “p”
n = nr. de locuri de muncă analizate
Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă “p”
1.10 Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea măsurilor de

prevenire/protecţie
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a

sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor
evaluate, ţinându-se seama totodată de ordinea ierarhică generică a măsurilor
de prevenire, respectiv:
• măsuri de prevenire intrinsecă,
• măsuri de protecţie colectivă,
• măsuri de protecţie individuală.

Pentru stabilirea priorităţii de aplicare a actiunilor de prevenire a riscurilor

profesionale literatura de specialitate recomanda patru grupe de prioritate după
cum urmeaza:
Grad de
Criterii
prioritate
- factorii de risc analizati nu afectează integritatea fizică şi psihică a
lucrătorilor;
- nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de
reglementările în vigoare;
1.
- consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de trei zile)
- probabilitate de maniestare extrem de rară (mai rar de o data la zece
ani)
- investitii foarte mari, oneroase financiar, schimbare de tehnologie.
- factorii de risc analizaţi afectează în mică măsura integritatea fizică şi
psihică a lucrătorilor;
- nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevazute de
reglementarile în vigoare extrem de rar;
2.
- consecinte neglijabile sau mici (incapacitate temporara de muncă
cuprinsa intre 3 şi 45 zile);
- probabilitate de manifestare foarte rara de (1-2 ori la 10 ani);
- investitii mari;
- factorii de risc analizati pot afecta integritatea fizica şi psihica a
lucrătorilor;
- valorile masuratorilor de noxe chimice, fizice au biologice sunt apropiate
de limitele maxime admise prevazute de reglementarile în vigoare;
3.
- consecinte mici (incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 3 şi 45
de zile)’
- probabilitate de manifestare rară (de 2-5 ori la 10 ani);
-investitii mari
- factorii de risc analizati pot afecta grav integritatea fizica şi pshica a
lucrătorilor;
- valorile masuratorilor de noxe chimice, fizice sau biologice depasesc
limitele maxime admise prevazute de reglementarile în vigoare;
- consecintele medii (incapacitatea temporara de muncă cuprinsa intra 45
4. şi 185 de zile), mari (invaliditate de gradul III), grave (invaliditate de
gradul II), foarte grave (invaliditate de gradl I) sau maxime (deces)
- probabilitatea de manifestare putin frecventa (de 1-2 ori la 2 ani)
frecventa (de 1 an – 1 luna) sau foarte frecventa (mai mari de o luna;
- investitii mici;
- actiuni corective cu caracter organizatoric.

Ierarhizarea măsurilor de prevenire primare, secundare, terţiare şi

cuaternare se face astfel:

1.11 Propunerea măsurilor de prevenire
Aceste măsuri de prevenire stabilite se scriu în FIŞA DE MĂSURI PROPUSE.
Masurile de prevenire/protecţie se iau numai pentru riscurile inacceptabile,

urmarindu-se aducerea lor în domeniul acceptabil intr-un timp rezonabil.
Metoda de evaluare a nivelului de risc/securitate se încheie cu redactarea

raportului de evaluare care trebuie să conţină clar şi foarte bine precizat
următoarele:
1 modul de desfasurare a analizei;
2 echipa implicata;
3 rezultatele evaluarii – fise de evaluare a locurilor de muncă cu nivelurile parţiale şi totale
de risc;
4 fisele de măsuri preventive;
5 concluziile.
1.12 Utilitatea evaluării riscurilor profesionale
Cunoasterea şi evaluarea riscurilor dă posibilitatea persoanei juridice de a

intreprinde acţiuni, care să conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi în
prevenirea accidentelor de muncă şi a imbolnăvirilor profesionale înseamnă a
investi în imbunătăţirea activităţii societăţii.
Activitatea de prevenire fiind o componentă intrinsecă a procesului de

muncă, poate să-l influenţeze sub următoarele aspecte:
• continuitatea procesului de producţie – producerea unui accident generează
întreruperea procesului de producţie pentru o perioadă de timp relativ limitată;
• reducerea costurilor – mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, maresc viteza
de derulare a fluxului tehnologic micsorand sau eliminand timpii morti;
• cresterea eficientii muncii – aplicarea unor măsuri de prevenire conduce la
reducerea sau eliminarea cheltuielilor facute cu repararea utilajelor afectate de
accidente;
• cresterea productivitătii – alegerea echipamentelor cât mai puţin periculoase,
stabilirea ergonomică a fluxului tehnologic instruirea personalului contribuie la cresterea
productivitătii
• cresterea calitatii produselor – un produs realizat în conditii optime, prevazute de
procedurile de lucru nu poate fi decat un produs de calitate;
• imbunatatirea climatului socio – profesional – un personal constient de sarcinile
sale, cunoscator al mijloacelor de actiune este un personal performant. Relatiile
profesionale şi sociale corect stabilite în cadrul formatiei creeaza un climat de siguranta
şi incredere, care favorizeaza cresterea eficientei muncii;

• cresterea prestigiului societatii – prin asigurarea unor conditii de securitate sporita

în muncă, prin neinterventia unor factori perturbatori cauzati de accidente în
respectarea contractelor şi angajamentelor şi ca urmare a realizarii unor produse de
calitate, atat în randul angajatilor proprii cat şi în randul beneficiarilor şi colaboratorilor
se creaza o imagine favorabila cu privire la seriozitatea societatii.
• eliminarea consecinţelor administrative, contraventionale sau penale suferite de
eventualele persoane vinovate de producerea unor accidente precum şi despagubirile
catre victime sau urmasii acestora .
În concluzie o activitate desfasurată în condiţii de securitate conduce la

creşterea profitului societăţii.

Partea a II-a
LOCUL DE MUNCĂ
ASISTENT CABINET DENTAR

DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA
PROCESUL DE MUNCA
Consta in:
• dezinfectarea si sterilizarea instrumentelor stomatologice conform
instructiunilor medicului (presterilizarea instrumentarului si curatarea
mecanica).
• pregatirea solutiilor necesare dezinfectiei instrumentarului conform
instructiunilor medicului
• trimiterea spre sterilizare a instrumentelor stomatologice
dezinfectatate , corect ambalate si aducerea de la sterilizare in
cabinet a instrumentarului stomatologic sterilizat
• verificarea datei si orei de pe etichetele cutiilor sterilizate
• dezinfectia chimica dupa fiecare pacient a pieselor de mana,
sprayului de aer-apa, aspiratorului de saliva si completarea caietului
de sterilizare chimica a pieselor de mana din cabinet
• pregatirea injectiilor pentru anestezia locala conform instructiunilor
medicului
• pregatirea materialelor pentru luarea amprentelor dentare
• transmiterea amprentelor tehnicianului dentar
• indrumarea pacientilor privind igiena dentara conform instructiunilor
medicului dentist
• pregatirea cabinetului stomatologic pentru desfasurarea optima a
actului medical
• dezinfectarea suprafetelor de lucru din cabinetul dentar si a unitului
dentar
• pregatirea injectiilor i.m. si i.v. conform instructiunilor medicului
dentist si efectuarea injectiilor in caz de urgenta medicala
• consemnarea in fisele pacientilor ,registrul de consultatii a
manoperelor efectuate de medicului dentist
Pana in prezent in cadrul organizatiei nu s-au inregistrat accidente de

munca, incidente sau imbolnaviri profesionale.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA

EVALUAT
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
Echipamente de munca specifice cabinetelor stomatologice, laborator tehnica

dentara si laborator radiologie:
• unituri stomatologice
• autoclave sterilizare cu aburi
• pupinel – sterilizator uscat
• aparat detartraj si sablat dinti
• calculoatoare, camera video intraorala, negatoscoape
• frigider, compresoare
• aparat roentgen mic
• aparat RX ortopantomograf
• viziograf intraoral
• aparat developat filme
• cuptor preincalzire tipare
• cuptor turnare metal
• presa hidraulica, motor electrc biox pentru debitat metale si
slefuire
• vacuum malaxor
• aparat injectie proteze flexibile, aparat fabricat aburi
• sablatoare cu oxid de aluminiu pentru metal
• micromotoare pentru slefuit
• mese de lucru cu aspiratie praf
• masuta vibratoare
• cuptor portelan
• paralelometru
• aparat fotopolimerizare
• Documente: registre de evidenta, formulare etc.
• Instrumentar specific: seringi, aparat tensiune, spatule, caserole,
termometre, apasator limba, bisturie, pense, valve, etc.
EXECUTANT
Activitatea lucratorului cu functia de asistent cabinet dentar, este precizata

generic de „FISA POSTULUI”, care stabileste:
• cerintele de pregatire profesionala a executantului;

• sistemul relational in care-si desfasoara activitatea;

• lista atributiilor, sarcinilor si a lucrarilor de executat, impreuna cu

frecventa acestor actiuni;
• limitele de competenta si responsabilitatea.
SARCINA DE MUNCA
In general activitatile efectuate de asistent sunt:
• Se coreleaza cu medicul asupra informatiilor pe care le ofera

pacientului
• Nu pune diagnostic pacientului
• Nu se contrazice cu medicul cu privire la tratementul aplicat
pacientului
• Supravegheaza igienizarea cabinetelor si buna functionare a
acestota
• In cazul unei urgente la pacientul aflat in cabinet, actioneaza
calm si anunta registratura
• Duce la laborator lucrarile ce urmeaza a fi efectuate sau
finisate
• Raspunde pentru materialele si medicamentele folosite in
cabinet si neanuntarea la timp a expirarii acestora
• Programeaza pacientii cu acordul medicului
• Supravegheaza igienizarea incaperii in care se vor efectua
filmele radiologice
• Raspunde pentru aparatura afalata in dotarea laboratorului
radiologic
• Nu permite accesul in laboratorul radiologic altor persoane in
afara celor in domeniu
• pregatirea materialelor necesare tratamentelor dentare
conform instructiunilor medicului dentist
• pregatirea instrumentelor stomatologice si punerea la
dispozitia medicului dentist conform instructiunilor acestuia
• dezinfectarea si sterilizarea instrumentelor stomatologice
conform instructiunilor medicului (presterilizarea
instrumentarului si curatarea mecanica).
• pregatirea solutiilor necesare dezinfectiei instrumentarului
conform instructiunilor medicului
• trimiterea spre sterilizare a instrumentelor stomatologice
dezinfectatate , corect ambalate si aducerea de la sterilizare in
cabinet a instrumentarului stomatologic sterilizat
• verificarea datei si orei de pe etichetele cutiilor sterilizate

• dezinfectia chimica dupa fiecare pacient a pieselor de mana,

sprayului de aer-apa, aspiratorului de saliva si completarea
caietului de sterilizare chimica a pieselor de mana din cabinet
• pregatirea injectiilor pentru anestezia locala conform
instructiunilor medicului
• pregatirea materialelor pentru luarea amprentelor dentare
• transmiterea amprentelor tehnicianului dentar
• indrumarea pacientilor privind igiena dentara conform
instructiunilor medicului dentist
• pregatirea cabinetului stomatologic pentru desfasurarea
optima a actului medical
• dezinfectarea suprafetelor de lucru din cabinetul dentar si a
unitului dentar
• pregatirea injectiilor i.m. si i.v. conform instructiunilor
medicului dentist si efectuarea injectiilor in caz de urgenta
medicala
• consemnarea in fisele pacientilor ,registrul de consultatii a
manoperelor efectuate de medicului dentist
• pastrarea secretului profesional si asigurarea ca nici o
persoana din anturajul sau sa nu aduca prejudicii secretului
profesional
• respectarea programului de lucru al cabinetului
• utilizarea si intretinerea corecta a aparaturii existente in
cabinet(unit dentar, piese: micromotor piesa dreapta, piesa
contraunghi, turbine, aparat de detartraj ultrasonic, lampa de
fotopolimerizare) conform indicatiilor medicului dentist
• inchiderea unitului dentar si a circuitului de apa la terminarea
programului
MEDIUL DE MUNCA
Lucratorul care desfasoara activitatea de asistent cabinet dentar are

program de 8 ore, intr-un singur schimb si se desfasoara in interiorul cabinetului.
Iluminatul incintei se face atat natural prin suprafata vitrata mare cat si
artificial.
In interiorul incintei umiditatea este normala iar temperatura aerului este
controlata.
Curentii de aer nu sunt suparatori.
Pe durata programului poate fi expus la:
• variatii de temperatura mai mari de 15 grade, la deplasari interior-
exterior
• iluminare slaba
• zgomot in anumite zone

• radiatii ionizante
• substante radioactive
FACTORI DE RISC I D E N T I F I C A T I
FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
F1 - Lovirea de către mijloacele de transport auto în timpul deplasării de la locul de munca către casa si
invers;
F2 - Alunecare, rostogolire, rasturnare, cadere libera a obiectelor in timpul manipularii lor
F3 - Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase - taietoare, intepatoare - cutite, ace de seringa,
cioburi, etc.
F4 - Caderea accidentala a obiectelor manipulate ( medicamente, fiole, seringi, etc.) datorita impiedicarii sau
alunecarii
F5 - Zgomot generat de numarul de pacienti
F6 - Proiectare de particule (bucati de sticla de la taierea fiolelor, material biologic de la pacienti), jet de
substante – seringa, etc. in ochi.
F7 - Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor de munca:
unituri stomatologice, compresor aer, micromotoare, aparatura specifica activitatii desfasurate
F8 - Vibratii ale echipamentelor de munca – compresoare aer, micromotoare, freze etc.
FACTORI DE RISC TERMIC

F9 - Contact direct cu suprafete si produse fierbinti la manipularea materialelor puse la sterilizat in etuva
F10 - Varsarea accidentala de produse fierbinti – arsuri termice
FACTORI DE RISC ELECTRIC
F11 - Electrocutarea prin atingere directa in cazul:

- deteriorarii izolatiilor conductorilor (cablu de alimentare electrica a echipamentelor
electrice, etc);
- nefunctionarea elementelor de protectie si izolatie electrica
F12 - Electrocutare prin atingere indirectă in lipsa protectorilor, a deteriorarii circuitului de legare la pamant,
sau folosirea de cabluri de alimentare fara impamantare;
F13 - Ingerarea accidentala a substantelor chimice toxice depozitate in recipiente nemarcate sau de
fluide tehnologice;
F14 - Contact direct la nivelul ochilor cu substante iritante provenite din detergenti si/sau diverse fluide
tehnologice;

F15 - Contact direct al epidermei cu substante iritante – detergenti;

F16 - Alergii manifestate la diferite substante aflate in componenta medicamentelor, substantelor utilizate in
desfasurarea activitatii, desinfectanti etc.
F17 - Substante radioactive – cabinet de radiologie
F18 - Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii, virusuri etc.
FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
F19 - Umiditate ridicata sau scazuta a aerului functie de conditiile atmosferice

F20 - Efort vizual datorita iluminarii slabe si artificiale
F21 - Pericol de lezare fizica sau psihica – amenintari, violente, insulte din partea pacientilor
F22 - Zgomot continuu – in cazul unui numar mare de pacienti – adulti si copii dupa caz – alearga, tipa, striga,
discuta
F23 - Curenti de aer – aer conditionat – usi – geamuri deschise
F24 - Radiatii ionizante – cabinet radiologie
F25 - Pulberi pneumoconiogene in aer
F26 - Calamitati naturale: trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, seisme;
F27 - Depozitarea substantelor chimice toxice in recipiente nemarcate

F28 - Ingerarea acidentala de substante, medicamente – otravire
F29 - Gaze, vapori, aerosoli toxici in atmosfera – substante specifice utilizate in laboratorul de tehnica dentara
F30 - Contact cu microorganisme (virusi, bacterii) in suspensie in aer sau contact direct cu pacientii, pe diferite
materiale ( seringi, vata, deseuri contaminate, sange etc.)
FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR IN RAP. CU CERINTELE DE SECURITATE
F31 - Agresare fizica si verbala a angajatului de catre pacienti

F32 - Metode de munca necorespunzatoare – utilizarea de instrumentar incorect, nesterilizat etc.
F33 - Opreratii, reguli, procedee gresite – intrarea in laborator de radiologie in timpul efectuarii radiografiilor

SUPRASOLICITARE FIZICA
F34 - Efort fizic prin lucru preponderent ortostatic, deplasari frecvente intre cabinetul stomatologic si
laboratoare etc.
F35 - Solicitare fizica prin pozitii fortate sau vicioase
SUPRASOLICITARE PSIHICA
F36 - Stres psihic datorita lucrului cu regim strict de atentiei pentru acordarea primului ajutor sau asistentei
medicale in cazul urgentelor medicale
F37 - Stres psihic datorita lucrului in mediul cu risc de contact cu virusi si microorganisme infectioase
F38 - Decizii dificile in timp scurt in cazul urgentelor medicale ale pacientilor
FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI
ACŢIUNI GREŞITE
F39 - Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari - injectii efectuate necorespunzator
F40 - Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari – aparatura radiologica
F41 - Stationarea, deplasarea in zone periculoase – laborator radiologie)
F42 - Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca – pornire echipamente de munca – laborator
radiologie.
F43 - Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie - dozimetre
F44 - Exploatarea echipamentelor de munca ( din cadrul laboratorului de radiologie) fara a avea autorizatie
sau calificarea necesara
F45 - Interventii la echipamentul electric, in cazul aparitiei defectiunilor sau blocajelor
F46 - Prezentarea la program in stare de oboseala, ebrietate, sub influenta substantelor halucinogene
F47 - Neatentie in manipularea seringilor, acelor, freze etc
F48 - Depozitarea obiectelor pe traseul de deplasare pedestra
OMISIUNI
F49 - Nerespectarea regimului depozitarii deseurilor biologice – containere speciale – incinerarea lor
F50 - Ridicarea manuala a unor sarcini grele, in pozitii necorespunzatoare ale corpului (la asezarea in pozitie
corecta si transportul pacientilor)
F51 - Neutilizarea echipamentului individual de protectie – manusi de unica folosinta la consult, injectii, etc.
masca de unica folosinta pentru evitarea contaminarii cu virusi sau microorganisme din aerul respirabil al
pacientilor
F52 - Omiterea verificarilor periodice, autorizare, a echipamentelor de munca – aparat radiologie

Partea a III-a
FISA DE EVALUARE NR. 1

Pentru
LOCUL DE MUNCĂ
ASISTENT
CABINET DENTAR

Unitatea: CMI Rusu Aliona Numar persoane expuse: 1
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
Subunitatea: Durata expunerii: 8 ore/schimb
Echipa de evaluare:-
ASISTENT CABINET FISA nr. 1
Locul de munca evaluat: Sef echipa: ing Margarint Tudor evaluator
DENTAR Reprezentant/administrator
Componenta sistemului Factori de risc Consecinta Clasa de Clasa de

Forma concreta de manifestare a factorilor de risc Nivel de risc
de munca identificati maxima previzibila gravitate probabilitate
0 1 2 3 4 5 6
Lovirea de către mijloacele de transport auto în timpul
1 deces 7 2 4 1
deplasării de la locul de munca către casa si invers;
Alunecare, rostogolire, rasturnare, cadere libera a obiectelor
2 I TM 3-45 2 1 1 2
in timpul manipularii lor;
Factori de risc mecanic

Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase -
3 M taietoare, intepatoare - cutite, ace de seringa, cioburi, etc.
I TM 3-45 2 2 2 3
4 I Caderea accidentala a obiectelor manipulate (medicamente,

I TM 45-180 3 1 2 4
fiole, seringi, etc.) datorita impiedicarii sau alunecarii
5 J Zgomot generat de numarul de pacienti I TM < 3 1 3 1 5
Proiectare de particule (bucati de sticla de la taierea fiolelor,
6
L material biologic de la pacienti), jet de substante – seringa, I N V GR I I 5 1 3 6
O etc. in ochi.
Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor
A functionale ale echipamentelor de munca: unituri
7 I TM 3-45 2 1 1 7
C stomatologice, compresor aer, micromotoare, aparatura
specifica activitatii desfasurate
8
E Vibratii ale echipamentelor de munca – compresoare aer,
I TM < 3 1 2 1 #REF!
micromotoare, freze etc.
Contact direct cu suprafete si produse fierbinti la manipularea
9 Factori de risc I TM 3-45 2 2 2 1
D termic
materialelor puse la sterilizat in etuva
10 Varsarea accidentala de produse fierbinti – arsuri termice I TM 3-45 2 1 1 #REF!
E Electrocutarea prin atingere directa in cazul: - deteriorarii
Factori de risc
izolatiilor conductorilor (cablu de alimentare electrica a

11 DECES 7 1 3 1
electric
echipamentelor electrice, etc);

P - nefunctionarea elementelor de protectie si izolatie electrica
Electrocutare prin atingere indirectă in lipsa protectorilor, a
12 R deteriorarii circuitului de legare la pamant, sau folosirea de DECES 7 1 3 #REF!
O cabluri de alimentare fara impamantare;
Ingerarea accidentala a substantelor chimice toxice
D
Factori de risc chimic
13 depozitate in recipiente nemarcate sau de fluide DECES 7 1 3 1

U tehnologice;
Contact direct la nivelul ochilor cu substante iritante provenite
14 I N V GR I I I 4 2 3 2
C din detergenti si/sau diverse fluide tehnologice;
15 T Contact direct al epidermei cu substante iritante – detergenti; I TM < 3 1 2 1 3
Alergii manifestate la diferite substante aflate in componenta
16
I medicamentelor, substantelor utilizate in desfasurarea I TM 3-45 2 1 1 #REF!
E activitatii, desinfectanti etc.
17 Substante radioactive – cabinet de radiologie DECES 7 1 3 #REF!
Factori de risc Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii, virusuri
18 DECES 7 1 3 1
biologic etc.



0 1 2 3 4 5 6
Umiditate ridicata sau scazuta a aerului functie de conditiile
19 I TM < 3 1 1 1 1
atmosferice
20 Efort vizual datorita iluminarii slabe si artificiale I TM < 3 1 3 1 2
Factori de risc fizic
Pericol de lezare fizica sau psihica – amenintari, violente,

21 DECES 7 1 3 #REF!
M insulte din partea pacientilor
Zgomot continuu – in cazul unui numar mare de pacienti –
22 E adulti si copii dupa caz – alearga, tipa, striga, discuta
I TM 3-45 2 2 2 #REF!
M
23 D Curenti de aer – aer conditionat – usi – geamuri deschise I TM < 3 1 1 1 #REF!
24 U Radiatii ionizante – cabinet radiologie DECES 7 2 4 #REF!
25 I I TM 3-45 2 1 1 #REF!
N Pulberi pneumoconiogene in aer
26 U Calamitati naturale: trăsnet, inundaţie, alunecări de teren,
DECES 7 1 3 #REF!
C prăbuşiri de copaci, seisme;
Depozitarea substantelor chimice toxice in recipiente
A
Factori de
27 DECES 7 1 3 1
D nemarcate
chimic
risc
28 Ingerarea acidentala de substante, medicamente – otravire DECES 7 1 3 2

29
E Gaze, vapori, aerosoli toxici in atmosfera – substante specifice
I TM 3-45 2 2 2 #REF!
utilizate in laboratorul de tehnica dentara
Contact cu microorganisme (virusi, bacterii) in suspensie in
Factori de risc
30 aer sau contact direct cu pacientii, pe diferite materiale ( DECES 7 1 3 1
biologic
seringi, vata, deseuri contaminate, sange etc.)



0 1 2 3 4 5 6
31 Continut Agresare fizica si verbala a angajatului de catre pacienti DECES 7 1 3 1
32
S necorespounzator Metode de munca necorespunzatoare – utilizarea de DECES 7 1 3 2
instrumentar incorect, nesterilizat etc.
A al sarcinii de
munca in rap cu
R Opreratii, reguli, procedee gresite – intrarea in laborator de
33 M cerintele de radiologie in timpul efectuarii radiografiilor
DECES 7 1 3 #REF!
C securitate
U
I Suprasolicitare
Efort fizic prin lucru preponderent ortostatic, deplasari
34
N frecvente intre cabinetul stomatologic si laboratoare etc.
I N V GR I I I 4 2 3 1
N fizica
35
C Solicitare fizica prin pozitii fortate sau vicioase I N V GR I I I 4 2 3 #REF!
A Stres psihic datorita lucrului cu regim strict de atentiei pentru
36 A acordarea primului ajutor sau asistentei medicale in cazul I TM 3-45 2 2 2 1
Suprasolicitare urgentelor medicale
37 D psihica
Stres psihic datorita lucrului in mediul cu risc de contact cu
virusi si microorganisme infectioase
I TM 3-45 2 2 2 2
38 E Decizii dificile in timp scurt in cazul urgentelor medicale ale

I TM < 3 1 2 1 #REF!
pacientilor



0 1 2 3 4 5 6
Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari,
39 DECES 7 1 3 1
fixari - injectii efectuate necorespunzator
Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari,
40 DECES 7 1 3 2
fixari – aparatura radiologica
Stationarea, deplasarea in zone periculoase – laborator
41 DECES 7 1 3 3
radiologie
Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca –
Actiuni gresite
42 DECES 7 1 3 4
pornire echipamente de munca – laborator radiologie.
43 E Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie - dozimetre DECES 7 1 3 5
X Exploatarea echipamentelor de munca ( din cadrul
44 laboratorului de radiologie) fara a avea autorizatie sau DECES 7 1 3 6
E calificarea necesara
Interventii la echipamentul electric, in cazul aparitiei
45 C defectiunilor sau blocajelor
DECES 7 1 3 7
46 U Prezentarea la program in stare de oboseala, ebrietate, sub

DECES 7 1 3 8
influenta substantelor halucinogene
47 T Neatentie in manipularea seringilor, acelor, freze etc I TM < 3 1 1 1 9
48 A Depozitarea obiectelor pe traseul de deplasare pedestra I TM 3-45 2 1 1 10
Nerespectarea regimului depozitarii deseurilor biologice –
49 N containere speciale – incinerarea lor
DECES 7 1 3 1
Ridicarea manuala a unor sarcini grele, in pozitii
50
T necorespunzatoare ale corpului (la asezarea in pozitie corecta I N V GR I I I 4 1 2 2
Omisiuni
si transportul pacientilor)
Neutilizarea echipamentului individual de protectie – manusi
de unica folosinta la consult, injectii, etc. masca de unica
51 DECES 7 1 3 3
folosinta pentru evitarea contaminarii cu virusi sau
microorganisme din aerul respirabil al pacientilor
Omiterea verificarilor periodice, autorizare, a echipamentelor
52 DECES 7 1 3 #REF!
de munca – aparat radiologie

Nivelul de risc global la locul de muncă:

n
∑r • R i i
N rg = i =1
n
= 2,70
∑r
i =1
i
nivel ce se incadreaza in categoria

nivel de risc acceptabil
N ivel de
1 2 3 4 5 6 7
risc
M ijloace de
7 3 7 1 0 0 0
sistem ului de
m unca
Com ponenta
M ediu de
m unca
4 2 5 1 0 0 0
m unca
Sarcina de
1 2 5 0 0 0 0
m unca
Executant 2 1 11 0 0 0 0
14 8 28 2 0 0 0 52

Nivelurile de risc partial pe factori de risc
Locul de munca: ASISTENT CABINET DENTAR
4 4
4
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3
2 2 2 2 2 2 2 2
2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9F10F11F12F13F14F15F16F17F18F19F20F21F22F23F24F25F26F27F28F29F30F31F32F33F34F35F36F37F38F39F40F41F42F43F44F45F46F47F48F49F50F51F52
Legenda

Conse
cinte Locul de munca: ASISTENT CABINET DENTAR Nivel de risc
potent
reversibil F1 - Lovirea de către mijloacele de transport auto în timpul deplasării de la locul de munca către casa si invers; 4
F2 - Alunecare, rostogolire, rasturnare, cadere libera a obiectelor in timpul manipularii lor; 1
F3 - Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase - taietoare, intepatoare - cutite, ace de seringa, cioburi, etc. 2
F4 - Caderea accidentala a obiectelor manipulate (medicamente, fiole, seringi, etc.) datorita impiedicarii sau alunecarii 2
F5 - Zgomot generat de numarul de pacienti 1

Proiectare de particule (bucati de sticla de la taierea fiolelor, material biologic de la pacienti), jet de substante –
reversibil F6 - 3
seringa, etc. in ochi.
Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor de munca: unituri
F7 - 1
stomatologice, compresor aer, micromotoare, aparatura specifica activitatii desfasurate
F8 - Vibratii ale echipamentelor de munca – compresoare aer, micromotoare, freze etc. 1
F9 - Contact direct cu suprafete si produse fierbinti la manipularea materialelor puse la sterilizat in etuva 2
F10 - Varsarea accidentala de produse fierbinti – arsuri termice 1

Electrocutarea prin atingere directa in cazul: - deteriorarii izolatiilor conductorilor (cablu de alimentare electrica a
reversibil F11 - 3
echipamentelor electrice, etc);
Electrocutare prin atingere indirectă in lipsa protectorilor, a deteriorarii circuitului de legare la pamant, sau
F12 - 3
folosirea de cabluri de alimentare fara impamantare;
F13 - Ingerarea accidentala a substantelor chimice toxice depozitate in recipiente nemarcate sau de fluide tehnologice; 3
F14 - Contact direct la nivelul ochilor cu substante iritante provenite din detergenti si/sau diverse fluide tehnologice; 3
F15 - Contact direct al epidermei cu substante iritante – detergenti; 1

Alergii manifestate la diferite substante aflate in componenta medicamentelor, substantelor utilizate in
F16 - 1
desfasurarea activitatii, desinfectanti etc.
F17 - Substante radioactive – cabinet de radiologie 3
F18 - Culturi sau preparate cu microorganisme – bacterii, virusuri etc. 3
F19 - Umiditate ridicata sau scazuta a aerului functie de conditiile atmosferice 1

F20 - Efort vizual datorita iluminarii slabe si artificiale 1
F21 - Pericol de lezare fizica sau psihica – amenintari, violente, insulte din partea pacientilor 3
F22 - Zgomot continuu – in cazul unui numar mare de pacienti – adulti si copii dupa caz – alearga, tipa, striga, discuta 2
F23 - Curenti de aer – aer conditionat – usi – geamuri deschise 1
F24 - Radiatii ionizante – cabinet radiologie 4
F25 - Pulberi pneumoconiogene in aer 1
F26 - Calamitati naturale: trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, seisme; 3
F27 - Depozitarea substantelor chimice toxice in recipiente nemarcate 3
F28 - Ingerarea acidentala de substante, medicamente – otravire 3
F29 - Gaze, vapori, aerosoli toxici in atmosfera – substante specifice utilizate in laboratorul de tehnica dentara 2
Contact cu microorganisme (virusi, bacterii) in suspensie in aer sau contact direct cu pacientii, pe diferite
F30 - 3
materiale ( seringi, vata, deseuri contaminate, sange etc.)
F31 - Agresare fizica si verbala a angajatului de catre pacienti 3
F32 - Metode de munca necorespunzatoare – utilizarea de instrumentar incorect, nesterilizat etc. 3
F33 - Opreratii, reguli, procedee gresite – intrarea in laborator de radiologie in timpul efectuarii radiografiilor 3
F34 - Efort fizic prin lucru preponderent ortostatic, deplasari frecvente intre cabinetul stomatologic si laboratoare etc. 3
F35 - Solicitare fizica prin pozitii fortate sau vicioase 3

Stres psihic datorita lucrului cu regim strict de atentiei pentru acordarea primului ajutor sau asistentei medicale in
F36 - 2
cazul urgentelor medicale
F37 - Stres psihic datorita lucrului in mediul cu risc de contact cu virusi si microorganisme infectioase 2
F38 - Decizii dificile in timp scurt in cazul urgentelor medicale ale pacientilor 1
F39 - Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari - injectii efectuate necorespunzator 3

F40 - Executarea defectuoasa de operatii – manevre, pozitionari, fixari – aparatura radiologica 3
F41 - Stationarea, deplasarea in zone periculoase – laborator radiologie 3
F42 - Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca – pornire echipamente de munca – laborator radiologie. 3
F43 - Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie - dozimetre 3

Exploatarea echipamentelor de munca ( din cadrul laboratorului de radiologie) fara a avea autorizatie sau
F44 - 3
calificarea necesara
F45 - Interventii la echipamentul electric, in cazul aparitiei defectiunilor sau blocajelor 3
F46 - Prezentarea la program in stare de oboseala, ebrietate, sub influenta substantelor halucinogene 3
F47 - Neatentie in manipularea seringilor, acelor, freze etc 1
F48 - Depozitarea obiectelor pe traseul de deplasare pedestra 1
F49 - Nerespectarea regimului depozitarii deseurilor biologice – containere speciale – incinerarea lor 3
Ridicarea manuala a unor sarcini grele, in pozitii necorespunzatoare ale corpului (la asezarea in pozitie corecta si
F50 - 2
transportul pacientilor)
Neutilizarea echipamentului individual de protectie – manusi de unica folosinta la consult, injectii, etc. masca de
F51 - 3
unica folosinta pentru evitarea contaminarii cu virusi sau microorganisme din aerul respirabil al pacientilor
F52 - Omiterea verificarilor periodice, autorizare, a echipamentelor de munca – aparat radiologie 3
S-au identificat un num ar de 30 adica 57,69% factori de risc ce pot avea efecte ireversibile asupra ex ecutantului (deces sau invaliditate)
S-au identificat 2 factori de risc ce depasesc ca nivel partial de risc valoarea 3
- din care 0 se incadreaza in categoria de RI SC M AX I M
- din care 0 se incadreaza in categoria de FOARTE M ARE
- din care 0 se incadreaza in categoria de RI SC M ARE
- din care 2 se incadreaza in categoria de RI SC M EDI U

Locul de munca: ASISTENT CABINET

DENTAR
Nivel de risc global: 2,7
Factori de risc proprii

executantului
Factori de risc proprii
m ijloacelor de m unca
26,92%
34,62%
15,38%
23,08%
Factori de risc
proprii sarcinii de
m unca Factori de risc proprii
m ediului de m unca


Partea a IV‐a
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII
pentru
LOCUL DE MUNCĂ
ASISTENT CABINET
DENTAR
Nivelul de risc global pentru acest loc de munca este egal cu 2,70, valoare
ce-l incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de Fisa de Evaluare, din care se observa ca din totalul
de 52 de factori de risc identificati, numai 2 depasesc ca nivel partial de risc
valoare 3, incadrandu-se totusi in categoria de RISC MEDIU.
Factorul ce se situeaza in domeniul de risc inacceptabil este:
F1 - Lovirea de către mijloacele de transport auto în timpul deplasării de la locul de munca către casa si
invers;
F24 - Radiatii ionizante – cabinet radiologie
Pentru diminuarea sau eliminarea acestor factori de risc sunt necesara

masurile generic prezentate in Fisa de Masuri Propuse pentru locul de munca
ce face obiectul acestei evaluari.

In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare,

situatia seprezinta dupa cum urmeaza:
 34,62 %factori proprii mijloacelor de munca;

 23,08% factori proprii mediului de munca;
 15,38% factori proprii sarcinii de munca;
 26,92% factori proprii executantului.
Se constata, din analiza fisei de evaluare ca 57,69% dintre factorii de risc

identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului adica deces sau
invaliditate.

FISA DE MASURI PROPUSE

Loc de munca: Asistent Cabinet Dentar
Nr. Factor de risc Nivel de Masuri propuse

crt risc Nominalizarea masurii
0 1 2 3
Masuri organizatorice
F1 ‐ Lovirea de către mijloacele de Alegerea celor mai sigure trasee de deplasare.
1. transport auto în timpul deplasării de la 4 Instruirea cu insistenta a lucrătorilor privind consecinţele nerespectării
locul de munca către casa si invers; regurilor de circulatie pe drumurile publice.
Instruire pentru conștientizarea riscului.
F24 - Radiatii ionizante – cabinet Masuri organizatorice
2. radiologie 4
Instruire pentru conștientizarea riscului.


ERAIB

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ERAIB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CMI Rusu Aliona Evaluarea riscurilor de accident si

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENT ŞI

CMI Rusu Aliona

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 1 -

METODA INCDPM DE EVALUARE A

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 2 -

Metoda I.N.C.D.P.M. elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-

“Scopul metodei este de a determina cantitativ nivelul de risc pentru un loc de

Avantajul folosirii acestei metode constă în faptul că poate fi utilizată atât

Metoda I.N.C.D.P.M. implică parcurgerea următoarelor etape obligatorii:

1 C-tin Oprean – Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 3 -

Realizarea acestor etape se face utilizând următoarele instrumente de

1 Lista locurilor de muncă la care se va face identificarea factorilor de risc;

Constituirea echipei de evaluatori

Definirea sistemului de analizat

Loc de muncă Secţie,

Ierarhizarea riscurilor- Identificarea şi

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 4 -

1.1 Constituirea echipei de evaluare

Aceasta va cuprinde evaluatori autorizati, specialisti cunoscători ai

Echipa trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele

1.2 Definirea sistemului de muncă analizat

In această etapă se identifică şi se descriu componentele sistemului de

Aceste informatii se culeg din documentele unitătii (fise tehnologice, cărti

1.3 Identificarea factorilor de risc

Este etapa cea mai importantă a metodei. Se aplică pentru fiecare

Factorii de risc ce trebuie urmăriţi şi identificati pe fiecare componentă a

Lista de identificare a factorilor de risc este un formular ce cuprinde

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 5 -

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 6 -

• proiectare de corpuri sau particule;

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 7 -

1.4 Fişa de evaluare a locului de muncă

Centralizează toate operaţiile de identificare şi evaluare a riscurilor de

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 8 -

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 9 -

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 10 -

1.6 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 11 -

1.7 Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între

1 an < P < 2 ani PUŢIN FRECVENT

1 lună < P < 1 an

7 MAXIME deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 12 -

1.8 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate

NIVEL DE CUPLUL NIVEL DE SECURITATE

6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

1.9 Evaluarea riscurilor parţiale de accidentare şi

După identificarea factorilor de risc şi încadrarea lor în funcţie de gravitate

Cu ajutorul scalelor de incadrare a nivelului de risc/securitate se determina

Nivelul de risc global la locul de muncă se calculează ca o medie ponderată

Serviciu extern de prevenire şi protectie PFA Mărgărint Tudor Mugurel Pagina - 13 -

Nrg = nivelul de risc global la locul de muncă

ri = rangul factorului de risc “i” egal valoric cu nivelul de risc Ri

Ri = nivelul de risc pt. factorul de risc “i”

n = nr. factorilor de risc identificaţi la locul de muncă

Nivelul global de securitate la locul de muncă calculat pe principiul liniaritţtii

Nivelul global de risc/securitate Ng pentru macrosisteme (atelier, secţie,

rp = rangul locului de muncă “p”

n = nr. de locuri de muncă analizate

Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă “p”