CENTRUL PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI DEZVOLTARE

REGIONALA CONSTANTA

LUCRARE DE ABSOLVIRE
INSPECTOR SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
EVALUAREA RISCURILOR SI ACCIDENTELOR DE MUNCA

LECTOR, ABSOLVENT, GIURGEA

BALAN MADALINA PAUL

2019
1
 CUPRJNS

INTRODUCERE................................................................................

CAPITOLULI
Definitii de baza privind evaluarea riscurilor........................................
Abordarea generala..............................................................................
Procedura generala................................................................................

CAPITOLUL II

2
 INTRODUCERE

Evaluarea riscurilor profesionale este o obligatie a angajatorilor ceruta de directivele

europene transpuse in legislatia nationala, in cadrul procesului de aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana.
Fiecare stat membru al Uniunii Europene a aderat la un set de valori comune,
reprezentat de obicei prin directive europene in toate domeniile, inclusiv in cel al securitatii §i
sanatatii in munca. Principiul de baza al politicii europene comune in domeniul securitatii §i
sanatatii in munca este urmatorul:
Fiecare lucrator al Uniunii Europene merita un loc de munca sigur
Evaluarea riscurilor profesionale este un instrument ce demonstreaza aplicarea
principiilor de prevenire la nivelul intreprinderii/unitatii. Aceasta inseamna ca orice
intreprindere trebuie sa anticipeze pericolele care pot genera accidente de munca sau boli
profesionale, in loc sa reactioneze dupa ce astfel de evenimente au avut loc. O etapa esentiala
pentru a implementa o abordare responsabila in domeniul securitatii §i sanatatii la locul de
munca este evaluarea riscurilor profesionale.
Inainte de a se realiza o evaluare a riscurilor profesionale, locul de munca trebuie sa
indeplineasca cerintele minime de securitate §i sanatate in munca legale in vigoare.
Procedure de evaluare a riscurilor profesionale in intreprinderile mici §i mijlocii poate
fi rezumata dupa cum urmeaza:
• Identificarea pericolului
• Eliminarea pericolului daca este rezonabil posibil
• Analizarea pericolului daca acesta nu poate fi eliminat §i evaluarea riscului
• Luarea de masuri pentru a limita consecintele
• Supravegherea riscurilor
Evaluarea riscurilor profesionale trebuie sa acopere fiecare activitate $i fiecare post d
lucru dintr-o intreprindere, luand in considerare fiecare components a sistemului de munca
respectiv lucrator, sarcina de munca, echipamente de munca §i mediu de munca. Evaluare
riscurilor serve^te la imbunatatirea continua a conditiilor de munca §i, in acest scop, necesita
documentare adeevata §i sustinuta. I*
In evaluarea riscurilor profesionale se recomanda implicarea lucratorilor §i, daca est
cazul, a reprezentantilor acestora cu raspunderi specifice in domeniul securitatii §i sanatatii i
munca, respectiv a comitetelor de securitate §i sanatate in munca (CSSM).
Lucratorii cunosc cel mai bine situatiile periculoase de la posturile de lucru, iar CSSM
§i reprezentantii lucratorilor cu raspunderi in domeniul securitatii §i sanatatii in munca sun

3
 CAPITOLUL I
DEFINITII DE BAZA

Pentru a intelege abordarea unei evaluari de rise este important sa se defineasca

termenii de baza:
Pericol: orice poate cauza o vatamare
Rise: combinatia intre gravitatea vatamarii §i probabilitatea unui pericol de a cauza
va tarn area
Evaluare a riscului: procesul de estimare a pericolelor la postul de lucru
Exemplu:
Pericol: Este logic ca un ferastrau cu lant folosit la taierea lemnului are proprietatea intrinsec
de a dauna. Exista numeroase cazuri de lucratori care §i-au taiat picioarele.
Rise: Presupunand ca un 1ucrator neinstruit §i fara experienta ( probabilitate)
ferastrau §i ca acesta nu a primit echipament individual de protectie adeevat, cum ar fi cizm
de protectie, pantaloni cu fibre anti-taiere ( gravitate') etc., atunci probabilitatea, precum §
gravitatea unei vatamari. respectiv accident de munca, sunt foarte ridicate.
Evaluarea riscului: Evaluarea riscului este procesul de estimare a celor doua elemente d
baza, probabilitate §i gravitate, mentionate mai sus. Daca lucratorul va fi instruit, cu sigurani
va acorda mai multa atentie §i aceasta va reduce probabilitatea unui accident de munca. Dac
lucratorul va primi echipament individual de protectie, se va reduce gravitatea unui accident d
munca. Ambele masuri vor reduce riscul, dar pericolul in sine va ramane.
Prevenire: aplicarea de masuri pentru eliminarea sau reducerea riscului inainte ca un
evenimentsa aiba loc

Ierarhia de prevenire Exemple - tamplarie

O instalatie electrica anti-exploziva intr-un atelier d

tamplarie elimina riscul unei explozii cauzate d
1. Eliminarea sau evitarea riscului praful de lemn

2.1nlocuirea elementelor“periculoase” Inlocuirea lacurilor pe baza de solventi cu lacuri p

baza de apa reduce expunerea la compu^i organic
prin elemente“mai putin periculoase” volatili

3. Combaterea riscului prin masuri Conectarea ma§inii de §lefuit la sistemul d

exhaustare pentru a reduce expunerea la praful d
telinice 4
Documentata - pentru a demonstra ca masurile recomandate se bazeaza pe dovezi
Evaluarea riscurilor trebuie sa fie realizata intr-un mod sistematic pe baza une
metodologii definite §i logice. Punctul de piecare trebuie sa fie o examinare generala (analiz
situatiei curente) ce releva situatia intreprinderii din punctul de vedere al securitatii §i sanatat
in munca.
Evaluarea riscurilor dintr-o intreprindere trebuie sa fie destul de cuprinzatoare pentru
oferi solutii alternative pentru combaterea riscurilor profesionale (de preferat la sursa) §i s
stabileasca ierarhizarea §i prioritatea masurilor de prevenire.
Aria de acoperire §i nivelul de detaliu al unei evaluari de rise trebuie sa respecte mere
gravitatea §i probabilitatea riscurilor profesionale. Pentru aceasta, trebuie sa se arate ca se iau i
considerare pericolele general recunoscute dintr-o ramura industrials, dar trebuie sa s
demonstreze ca s-au avut in vedere §i constatarile concrete de pe teren, la un moment da
Evaluarea de rise trebuie sa fie adeevata, in sensul ca profunzimea analizei §i nivelul masurilo
trebuie sa fie diferite pentru pericolele majore §i minore.
Pastrarea rapoartelor §i fi§elor legate de evaluarea de rise §i a altor document
reprezinta o buna practica de securitate §i sanatate ce are ca scop analiza evolutiei §i asigurare
dovezilor cu privire la starea de securitate din imitate.
Documentatia va servi unor scopuri interne, ca baza pentru instruirea periodica
lucratorilor, deoarece ace§tia trebuie informati cu privire la pericolele §i masurile de la postu
de lucru. Mai mult, se recomanda folosirea documentatiei pentru realizarea listelor d
verificare, ce reprezinta un instrument simplu pentru stabilirea de proceduri de supraveghere
conditiilor de securitate §i sanatate la postul de lucru.

Informatii §i documente recomandate:

Descriere sumara a postului de lucru sau a zonei evaluate
Liste utilizate pentru verificarea sau supravegherea postului de lucru Lista de masuri pentru
monitorizarea ulterioara a evaluarii de rise Numarul §i tipul lucratorilor (sex, varsta, grupuri
sensibile la riscuri specifice) Verificari medicale necesare
Lista echipamentului individual de protectie (EIP) necesar pentru un post£<ju zona de lucru
Documentatie cu privire la EIP (manuale de utilizare, inspectii periodice etc.) Inventarul
substantelor chimice §i fi§ele tehnice de securitate relevante Rapoarte cu privire la
supravegherea tehnica a echipamentului de munca
Cartile tehnice sau instructiunile de utilizare a echipamentelor, utilajelor §i instalatiilor
Rapoartele inspectiilor initiale §i periodice pentru echipamente, utilaje §i instalatii Prevenirea
incendiilor §i alte planuri in caz de urgenta (de ex. in caz de cutremur, inundatii) Instruire
specializata necesara
Semnalizarea de securitate §i sanatate §i restrictii de acces Rapoarte ale sesiunilor de instruire
(continut, program, lista participantilor etc.) Planul de situatie

5
4. Controlul riscului prin intocmirea uniii plan de intretinere pentru curatarea

masuri organizatorice filtrelor sistemului de exhaustare in vederea

asigurarii

functionarii

5. Utilizarea echipamentului Utilizarea echipamentului individual de protectie a

urechilor limiteaza expunerea la zgomot in timpul
individual de protectie, ca
lucrului
ultima solutie
la o ma§ina de §lefuit sau ferastrau circular

ABORDARE GENERALA

Maniera de abordare a oricarei evaluari de rise profesional trebuie sa indeplineasca

criteriile prevazute in Legea nr. 319/2006, care introduce masuri^ pentru a incuraja
imbunatatirea securitatii §i sanatatii lucratorilor la locul de munca. Articolele 7 §i 12 fac
referire la obligatia angajatorilor de a realiza o evaluare de rise.
Articolul 7 din Legea nr. 319/2006 se refera la anumite obligatii generale ale
angajatorilor §i prevede ca implementarea masurilor legate de riscurile profesionale sa respecte
principiile generale de prevenire prezentate in pagina anterioara.
Articolul 12 din Legea nr. 319/2006 prevede intocmirea de documente. Evaluarea
riscurilor in forma scrisa nu se realizeaza doar pentru a arata autoritatilor competente ca s-a
indeplinit o obligatie legala. Aceasta permite partenerilor interni (cum ar fi lucratorii, CSSM
etc.) sa afle constatarile facute §i sa urmareasca realizarea masurilor de prevenire stabilite in
urma procedurii de evaluare a riscurilor.
6
 PROCEDURA GENERALA

Pentru a facilita intelegerea §i utilizarea prezentei metodologii de evaluare a riscurilor

profesionale, procedure generala este prezentata schematic mai jos.

Activitate Instrument Rezultat

Formati echipa! • Echipa de evaluare

Definiti posturile de •Planul de situate al unita^ii »Planul de situate**

lucru §i zonele de • Matricea pericolelor
evaluare! »Matricea pericolelor

• Lista de verificare pentru

Realizati Examinarea • Neconformita£i identificate
examinarea generala

7
 igienico sanitare,

Monitorizati • Model de PPP* Stadiul de realizare a masurilor

actiunile! inregistrate in (PPP*, col. 6)

CAPITOLUL1I

ACCIDENTE DE MUNCA

Aceasta lectie prezinta ce se intelege, conform legii,

prin accident de munca, cele mai frecvente cauze ale
accidentelor de munca cele mai expuse meserii, ce
trebuie sa faca lucratorul ca sa iasa pe poarta unitatii
la fel de sanatos cum a intrat

De ce e important subiectui?

Accidentele de munca §i bolile profesionale au reprezentat

si reprezinta si in prezent tragedia umana cea mai dura a tuturor
activitatilor umane, care se repercuteaza indiferent de nivelul de
dezvoltare al unei tari §i in pierderi economice importante.

Organizatia internationala a Muncii estimeaza ca

aproximativ 2.2 milioane de oameni mor anual in accidente de
munca sau din cauza unor boli profesionale. Asta inseamna ca
zilnic mor injur de 5.000 de oameni.

8
Uniunea Europeana (EU15) a tacut un raport anterior
 in tarile industrializate, problema principals sunt bolile profesionale, in timp ce in tSrile in cur
de dezvoltare prevaleazS accidentele in care lucrStorii mor in nenorocirile care au loc in sectoare c
minerit, constructs §i agriculture.

In plus, statisticile aratS ca lucratorii tineri (15-24 de ani) suferS cu frecventS mai mar
accidente cu incapacitate temporarS de muncS in timp ce lucratorii cu varsta de peste 55 de ani sufera c
o probabilitate mai mare accidente sau imbolnaviri fatale decat alte categorii de varsta.

28 APRILIE ESTE ZIUA INTERNATIONALA A COMEMORARI

VICTIMELOR ACCIDENTELOR $1 iMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE
Institutul de SSnState Publics din Bucure§ti gestioneaza baza de date referitoare la bolil
profesionale §i publica anual o bro§urS tematicS.

Inspectia Muncii gestioneaza baza de date a accidentatilor in munca din Romania

analizeaza datele statistice pentru a stabilii directiile in care sS-si intensifice activitatea preventive.

De la infiintarea Inspectiei Muncii, in anul 2000, numSrul de accidental in munca are

tendintS de scSdere, cu exceptia anului 2001, an in care, datoritS unei campanii dedicate, a crescu
gradul de raportare a accidentelor cu incapacitate temporara de munca (tab.l).

Tab. 1 Dinamica accidentelor de munca in perioada 2000 - 2006 trimestrul 1

2000 6.524.742 6.633 490 0,08

2001 6.449.859 6.829 456 0,07
C*
2002 6.294.517 6.384 439 0,07

2003 6.118.514 5.960 415 0,07

2004 5.936.856 5.546 386 0,07

2005 5.905.410 4.874 475 0,08

2006 trim. I 5.893.377 1.229 94

* numarul de accidental inregistrati la 1000 de salariati

Avand in vedere scaderea continuS a numSrului de salariati, imaginea reals a dinamic

9
Cauze dependente de executant
Efectuarea necorespunzatoare a operatiilor de munca 3
6
Caderea de la inaltime san la acela^i nivel (alunecari, impiedicari, 27,5 eaderi)
Omisiuni (neutilizarea mijloacelor de protectie, neefectuarea unor 22,5 operatii indispensabile
securitatii muncii)
Expunerea, in afara sarcinii de munca, la factori periculo^i sau nocivi 8,5
Efectuarea, in afara sarcinii de munca, a unor operatii periculoase 1,5
Prezenta la lucru in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare 1
Alte cauze 3
Cauze dependente de mijiocul de productie
Cauze de natura fizica 85
Cauze de natura chimica 2,5
Cauze de natura biologica 0,25
Alte cauze 12,25
Cauze dependente de sarcina de munca
Deficiente de indrumare, supraveghere §i control 30
Erori in prestabiiirea operatiilor de munca 20
Omisiuni in prestabiiirea operatiilor de munca 15
Lipsuri in asigurarea conditiilor de securitate §i igiena a muncii 10^
Repartizarea necorespunzatoare a executantilor pe locuri de munca 8
Alte cauze 17

In ceea ce prive^te cauzele dependente de mediul de munca

(tab.3), pana in anul 2002 variatiile au fost mici, dupa care au inceput sa scada accidentele
determinate de caracterul special al mediului de munca, odata cu normalizarea treptata a
conditiilor locurilor de munca incadrate in conditii speciale.

10
Tab. 3 Evolutia cauzelor accidentelor de munca dependente de mediul de munca
 Pondered %
2005 2006
Cauze de nature fizica 25 27,3

Caracterul special al mediului de munca 27,3 4,2

Cauze de nature chimica 3,7 2

Climatul psihosocial 3,9 3,5

Alte cauze 40,1 63

CARE SUNT CELE MAI EXPUSE MESERII?

In perioada 2000-2006 trimestrul I, in total, cei mai multi accidental au fost inregistrati
in urmatoarele sectoare ale economiei nationale:

extractia §i prepararea carbunelui: 6.562 accidental;

constructii: 4.061 accidental;

industria metalurgica: 1.944 accidental;

transporturi: 1.263 accidental;
silviculture, exploatare forestiera §i economia vanatului: 951 accidental.

in perioada analizata, cei mai multi accidental mortal s-au inregistrat in sectoarele:

constructii: 556 accidental mortal;

transporturi: 185 accidental mortal ;
silviculture, exploatare forestiera §i economia vanatului: 174 accidental mortal;

extractia si prepararea carbunelui: 118 accidental mortal;

industria prelucrarii lemnului (prelucrare primara): 106 accidental mortal, industria
metalurgica: 76 accidental mortal.
In 2005, ocupatiile cel mai frecvent intalnite in randul persoanelor accidentate in
munca, raportat la numarul total de accidental, sunt:

lacatu§ mecanic - 6,62%

miner de subteran - 4,2%
§ofer de camion - 2,64%
muncitor necalificat la11demolari ~2%
muncitor necalificat in mine §i cariere ~2%
electrician de intretinere §i reparatii ~2%
 §ofer de autoturisme §i camionete ~2%

CUM SE POATE ACTIONA?

Pe langa obligatiile angajatorului, fiecare lucrator §i participant la procesul de munca

trebuie sa i§i desfa^oare activitatea, in conformitate cu pregatirea §i instruirea sa, precum §i cu
instructiunile primite din partea angajatorului (maistru, §ef etc.), astfel incat sa nu-$i expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala propria persoana, §i nici alte persoane care
pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Pentru aceasta lucratorii §i participant^ la procesul de munca trebuie:

a) sa utilizeze corect ma§inile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele

de transport §i alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat §i, dupa utilizare, sa i

inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea

arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale ma§inilor, aparaturii, uneltelor
instalatiilor tehnice §i cladirilor §i sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului §i/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca

despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea §i sanatatea
lucratorilor, precum §i orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cuno§tinta conducatorului locului de munca §i/sau angajatorului accidentele

suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul §i/sau cu lucratorii desemnati, atat tiiiip cat este necesar
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca §i inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii §i securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul §i/sau cu lucratorii desemnati
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca §i conditiile de lucru sun
sigure §i tara riscuri pentru securitate §i sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insu$easca §i sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii §i sanatati

in munca §i masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca §i inspectorii sanitari.

12
CE SPUNE LEGEA?

Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse §i cu numarul

persoanelor accidentate, in:

a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice
(ITM)

b) accidente care produc invaliditate (INV);

c) accidente mortale (D);

d) accidente coiective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acela§i limp §i din
aceea§i cauza (C)

Accident u$or = eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita
numai acordarea primelor ingrijiri medicale §i a antrenat incapacitate de munca cu o durata ma
mica de 3 zile.

Incident periculos = evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria

accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a
uniii echipament de munca sau/§i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari §i/sau a cauzat ori ar fi fast
posibil sa produca pagube materiale;

Este de asemenea accident de munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere §i/sau unitate, cu

permisiunea angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public
inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarn, in timpul
§i din cauza indeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul §i din

cauza indeplinirii acestor activitati;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie

13
 f) accidentul cauzat de acti vitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc d
munca organizat de acedia, in timpul programului de munca, §i nu se datoreaza culpei exclusiv
a accidentatului;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul §i pe traseul normal de l

domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator §i invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea une
sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adres

persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de
acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata
normala de deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau pred
uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea
personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie d
angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la ie§ire
din intreprindere sau unitate §i invers;

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locur
organizate de angajator, precum §i in timpul §i pe traseul normal spre §i de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane

delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata §i traseu
prevazute in documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari §i servicii pe teritoriu

altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate d
persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul §i din cauza inddplinirii indatoririlor d
serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare
a pregatirii profesionale, in timpul §i din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului d
practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol

cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpu
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca §i in imprejurari car

indreptatesc presupunerea decesului
14 acesteia;
 r) intoxicatie acuta profesionala - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munca.

In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) §i 1), deplasarea trebuie sa se faca fara
abateri nejustificate de la traseul normal §i, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile
prevazute de reglementarile de securitate §i sanatate in munca sau de circulate in vigoare.

15
EXEMPLE DE ACCIDENTE
 Un tanar in varsta de 27 de ani si alti cativa lucratori an lost angajati de o companie
decoperteze sa inlocuiasca acoperi§ul unei magazii. Inainte de inceperea lucrului nu
lost pregatit nici un sistem de securitate nu s-au luat masuri de protectie la fata loculu
Tanami, care nu lucrase niciodata pe un acoperi§, a facut cativa pa§i inapoi pe o portiun
fragila acoperi^ului unei magazii invecinate, care a cedat. A cazut de la o inaltime de 7
direct pe podeaua aflata dedesubt §i a decedat ca urmare a rani lor.

02.11.2005

tjiiilCT tuil Ivl utv

Un lucrator de 22 ani, angajat prin agent de munca temporara, a fost lovit §i ucis de u
tren in timp ce lucra intr-o zona aglomerata de pe linia caii ferate. Tanarul a lucrat num
cateva schimburi §i prim it numai o instruire de baza cu privire la Isecuritatea munc
Procedurile de securitate §i supravegherea au fost inecorespunzatoare. In urm
accidentului, agentul de munca a introdus o serie de •I ischimbari. inclusiv un sistem d
indrumare, penlru urmarirea evoluliei personalului nou angajat.

02.11.2005

Un tanar in varsta de 19 ani s-a angajat la o companie specializata in curatarea sistemelo

de aerisire de uz casnic §i industrial. El §i colegii sai de echipai trebuiau sa cure
interiorul unei conducte de aerisire a unei magazii de ivopsele. Tanarul lucrator in vars
de 19 ani trebuia sa razuiasca parliculele de vopsea de pe peretii conductei. In timp ce s
afla in interiorul acesteiaj
reziduurile de vopsea s-au aprins §i au luat foe. El a reu§it sa se tarasca afarai d
conducta, insa flacarile i-au produs arsuri de gradul trei pe o suprafata de t *
peste 82% din corp.

02.11.2005

Gadere^leHa inaltime

16
 1o

Accidentarea grava a unui tanar angajat al unei magazii a pus in lumina o

serie de probleme importante legate de securitatea angajatilor magaziei §i
depozitareal produselor comerciale, inclusiv supravegherea lucratorilor
fare experienta. Um angajat in varsta de 22 de ani a suferit o fracture de
pelvis §i §i-a strivit o vertebra in urina caderii de la o inaltime de 3.5
metri, de pc o plat forma temporara ridicata intre doi paleti depozitati in
magazie. Potrivit anchetatorilor, un supraveghetor competent §i-ar fl dat
seama ca munca pe o platforma fare nici o protectie, la o asemenea
inaltime, este nesigura §i nu ar fi perm is acest lucru.

02.11.2005

Stfuetura-aeopeFtjjulm

In timp ce lucra la structure unui acoperi$ un tanar de 21 de ani a cazut

dintr-un co§ improvizat agatat in carligul unei instalatii de ridicat
actionata manual, de lai o inaltime de aproximativ 8 metri. Anchetatorii
au stabilit ca angajatorul nu §i-a| indeplinit obligatiile privind
planificarea, supravegherea §i desfa^urarea in conditii de siguranta a
lucrului la inaltime §i ca lucratorii implicati ar fl trebuil sa fie competenti
§i instruiti.
02.11.2005

Bare de otel

Un lucrator de 19 ani a fost strivit §i ucis de ni$te bare de otel care s-au
prabu§il peste el. El lucra sub o greutate suspendata in carligul instalatiei
de ridicat, actionata de un lucrator relativ lipsit de experienta. Nici unui
dintre cei doi lucratori cu responsabi 1 itati la locul de munca respectiv
nu a fost instruiu eorespunzator. Anchetatorii au subliniat faptul ca
angajatorii au obligalia de a se asigura ca lucratorii §i coordonatorii lor
sunt instruiti $i au recomandat tuturor firmelor de constructs sa-$i
revizuiasca procedurile de inst^uire §i testare.

02.11.2005

Betotiiera

O companie producatoare de prefabricate din beton a fost amendata dupa ce unuia dintre
lucratori i-a fost amputat piciorul in urma unui accident de munca. Un lucrator in varsta
de 17 ani s-a accidental in momentul in care a alunecat de pe o platforma instabila §i §i-a
17
prins piciorul in sistemul de malaxare a unei betoniere. El nu fusese suflcient instruit.
dezasamblarea unor platforme mobile ale unui tavan fals, a decedat dupa ce s-a
prabu^it prin acesta. Cateva masuri practice §i extrem de simple ar fi putut fi luate
pentru ca acest gen de accidente sa fie prevenite, insa ele au fost ignorate.

02.11.2005

Unui tanar in varsta de 25 de ani, care lucra ca DJ, i-a fost afectat in mod grav auzul
datorita volumului mare muzicii. La acel moment, el nu a con§tientizat pericolul pe
care il reprezinta expunerea la zgomot §i. in consecinta, nu §i-a luat nici o masura
de protectie.

02.11.2005
Fo t ba 1 is tu I in cep a to r

Un fotbalist incepator in varsta de 17 ani s-a electrocutat atunci cand echipamentul

de antrenament pe care il ducea in spate a atins un cabiu de inalta tensiune. Clubul
de fotbal a lost amendat pentru ca nu a asigural condilii sigure jucatorului care
incepuse antrenamentcle de numai doua saptamani, in cadrul unui contract pe o
perioada de doi ani.

02.11.2005

UcenieuLmeeanie

Un ucenic mecanic in varsta de 18 ani a decedat dupa ce a fost cuprins de flacari; el

il ajuta pe §eful sau sa goleasca un amestec de benzina §i motorina
intr-un rezervor de reziduuri atunci cand benzina a explodat.
Conducta del evacuare a gazelor, situata in imediata apropiere a
rezervorului, era deschisa in acel moment, astfel incat vaporii de
benzina s-au aprins $i au luat foe. Aflandu-i |se in perioada de ucenicie la locul de
munca, el se afla in responsabilitatea angajatorului sau pentru supraveghere §i
formare, dar proprietary garajului a lasat masurile de securitate sanatate la
latitudinea angajatilor.

02.11.2005

Doi tineri lucratori zilieri, in varsta de 21, respectiv 'll de ani. au

decedat dupa ce au fost agatati in angrenajul unui utilaj agricol de la
o ferma de fructe.
18
Ei trebuiau sa fixeze, cu ajutorul unui dispozitiv
de manipulare. cablurile care securizau marina, atunci cand s-a
intamplat accidentul. Nu se realizase evaluarea riscurilor, dispozitivul de
manipulare nu era adeevat §i nu era dotal cu un sislem de siguranta. Lucralorii nu
 multi dintre angajatii fermei sunt studenti §i, in consecinta, este foarte probabil ca ei s
nu cunoasca normele de proteclie a muncii.

7 Unde se pot gasi informatii suplimentare privind accidentele de munca §i imbolnavirile

profesionale

-Legea nr. 319/2006- Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006-Legea nr. 245/2004 privind securitatea

19