ediția

2018
Romania
Ghidul profesioniștilor în sănătate și securitate în muncă

www.govnet.ro
 2018 edition

Romania
SUMAR
6 Inspecția muncii în contextul provocărilor actuale 78 Reactiv vs proactiv în domeniul
8 România locul 1 la accidentele sănătății și securității în muncă
mortale din Uniunea Europeană 81 Transformarea HSE de la reactiv la proactiv
10 Inspecția muncii este pentru combaterea 82 Schimbarea unei culturi îndelungate de securitate
stresului la locul de muncă în muncă este una dintre principalele provocări.
14 Securitatea și sănătatea, un subiect personal Cum puteți să vă asigurați că personalul își înțelege
obligațiile privind securitatea la locul de muncă?
16 Aspecte care dor în România în ceea ce privește HSE
89 Locuri de muncă sănătoase prin
20 Aspecte cheie pentru siguranța în România managementul substanțelor periculoase
23 De ce sănătatea, siguranța și securitatea în muncă 90 Regula celor 3 R: Respectă-te pe tine. Respectă-i
ar trebui să fie prioritare în strategia oricărei entități? pe ceilalți. Fii răspunzător pentru toate acțiunile tale.
30 Prevenirea incidentelor? Sau gestionarea statisticilor? 92 Cât de importanți sunt ochelarii în
32 Sănătatea și securitatea muncii nu echipamentul de protecție al angajatului?
reprezintă doar o „sarcină administrativă”! 93 Confortul și starea de bine la locul de muncă
34 Prevenirea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire 96 Prevenție și protecție adecvată pentru mâini sănătoase
profesională la lucrări edilitare alimentări cu apă și canalizări
98 Eroarea umană și nevoia de educație
38 Opiniile, credințele și sentimentele legate de
siguranță modul de realizare a schimbării culturale 102 Pregătirea pentru intervenție în caz de incediu
40 Leadership în HSE 104 Despre incendii şi despre cum să ne protejăm
44 Nevoile de instruire în sănătate și siguranță în muncă 106 Măsuri esențiale în prevenirea
accidentelor prin cădere de la înălțime
46 Cum putem îmbunătăți gradul de implementare
și adoptare a programelor și strategiilor de sănătate 108 Cum măsurați performanța în materie de sănătate
și securitate în muncă din România? și siguranță în muncă? Cum putem face evaluarea
unei culturi a securității la locul de muncă?
52 De ce e important să conștientizez
sănătatea și securitatea în muncă? 114 Lucrul în spații închise (restricționate)
54 Raportarea și investigarea accidentelor 116 Implementare sistem de protecție
de muncă de către angajator împotriva căderii de la înălțime
58 Să raportăm sau nu incidentele? Aceasta-i întrebarea. 120 Cât de importante sunt mănușile în
echipamentul de protecție al angajatului?
62 De ce raportarea incidentului este critică?
122 Fluctuația de personal și absenteismul, pierderi cuantificabile
64 Corecția deficiențelor identificate în cadrul
inspecțiilor, auditurilor sau cercetării evenimentelor 124 Locuri de muncă sănătoase și sigure pentru toate vârstele
66 Schimbarea comportamentelor nesigure prin observații 126 Impactul financiar versus impactul de
mediu și acțiunile subsecvente
68 Raportarea și investigarea incidentelor
127 De azi avem ISO 45001: 2018
70 Din experiența proprie, care sunt cele mai
eficiente modalități de a ajuta oamenii să câștige noi 131 Care sunt beneficiile pe termen lung ale implementării
cunoștințe, să acumuleze experiență și să practice unei culturi puternice hse într-o companie?
abilitățile necesare pentru a produce schimbări pozitive 137 Who’s Who în HSE
semnificative în cultura HSE a companiei? 152 Inspectoratele Situații de Urgență
76 Dezvoltarea, raportarea și învățarea 156 Inspectorate Teritoriale de Muncă
culturii HSE în organizații

Bd. Lacul Tei, nr. 31-33, Sector 2, București, România

Tel: +40 372 900 670, E-mail: office@govnet.ro
www.govnet.ro, www.whichlawyer.ro Romania’s Business News Gate

Publisher Senior Development Associate Marketing Executive

Adrian Ion Ileana Georgescu Mihaela Dumbrava

Business Development Manager Project Coordonator Design by

Magda Ion Diana Nicolescu Ocean2000

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă, prin orice mijloace, fără permisiunea prealabilă a Govnet Mediacom. Orice păreri sau opinii
prezentate în această publicație sunt numai cele ale autorului și nu reprezintă neapărat cele ale companiei din care face parte, cu excepția cazului în care este citat direct în material. Copyright 2018.
 ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE
Te l : + 4 0 2 1 6 6 8 4 0 6 4

E-mail: cerva.comenzi@cerva.com w w w. c e r v a . c o m

NOI, CERVA ROMÂNIA, CREDEM CĂ OAMENII TREBUIE SĂ FIE PROTEJAȚI

ATUNCI CÂND FAC ACTIVITĂȚI CE PREZINTĂ UN RISC PENTRU SĂNĂTATEA LOR.

DE ACEEA NE IMPLICĂM CU PASIUNE PENTRU A PROTEJA SĂNĂTATEA UNEI

MULȚIMI DE OAMENI, FEMEI, COPII ȘI BĂRBAȚI, FURNIZÂND CLIENȚILOR
NOȘTRI ECHIPAMENTE CARE SĂ RĂSPUNDĂ ÎN MOD EXCEPȚIONAL NEVOILOR DE
PROTECȚIE ALE OAMENILOR CARE LE UTILIZEAZĂ.
 Romania
INSPECȚIA MUNCII
ÎN CONTEXTUL
PROVOCĂRILOR ACTUALE
E
voluția accelerată a pieței muncii din ultima
perioadă, care se resimte la nivel global, dar și
numeroasele schimbări privind legislația muncii
din România care au avut loc în ultima perioadă
au determinat un rol decisiv și o implicare foarte
activă a Inspecției Muncii în monitorizarea
respectării modului de implementare a legislației
muncii. Suntem conștienți de responsabilitatea
pe care o avem datorită importanței acțiunilor
și deciziilor instituției noastre, întrucât acte
normative precum H.G. nr. 905/2017 privind
DANTES registrul general de evidenţă a salariaţilor,
NICOLAE O.U.G. nr. 53/2017 pentru modificarea
BRATU, și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul
INSPECTOR Muncii, Legea nr. 153/2017 - Legea salarizării
GENERAL DE STAT personalului plătit din fonduri publice, Legea
INSPECȚIA nr. 270/2017 - Legea prevenirii, modificările și
MUNCII completările aduse Legii nr. 156/2000 privind
protecția cetățenilor români care lucrează în
străinătate, O.U.G nr. 79/2017 privind transferul
contribuţiilor sociale de la angajator la angajat
sunt acte normative cu un impact social major.
În fiecare an, Inspecția Muncii desfășoară
campanii de informare, îndrumare și
conștientizare menite să dezvolte cultura
prevenirii în domeniul relațiilor de muncă,
al securității și sănătății în muncă și al
supravegherii pieței produselor în domeniul de
competență, atât în rândul angajatorilor, cât și în
rândul salariaților. Inspecția Muncii, în calitate
de factor implicat în toate aspectele privind
piața muncii, are un rol activ în promovarea
justiției sociale, care nu înseamnă doar sporirea
veniturilor și crearea de locuri de muncă, ci și
dreptul la muncă decentă, demnitate și libertate
de exprimare. Suntem preocupați de educarea
angajaților și angajatorilor privind cunoașterea
drepturilor și a obligațiilor ce le revin, de ambele
părți, întrucât de o relație corectă angajat -
angajator depinde creșterea calității vieții.
În toate acțiunile pe care le întreprindem an de
an, pornim de la una dintre funcțiile generale
ale Inspecției Muncii, aceea de comunicare.
6
EXPERTS PLATFORM
Munca nedeclarată este un fenomen îngrijorător,
cu consecințe grave pentru societate și pentru
cei direct implicați. Inspecția Muncii urmărește,
cu prioritate, prevenirea și descurajarea acestui
fenomen negativ, în special prin adoptarea
bunelor practici implementate în alte țări
europene, dar și prin măsuri punitive, întrucât
autorii comit un act rațional și asumat. Aceste
aspecte sunt analizate periodic la reuniunile
Platformei Europene de Combatere a muncii
nedeclarate, la care participă activ și delegația
Inspecției Muncii.
Confederația Mondială a Ocupării Forței
de Muncă, în cartea sa albă Viitorul muncii,
remarcă faptul că piețele muncii trec printr-o
schimbare fundamentală, care nu este o criză,
ci mai degrabă o revoluție a muncii. Atitudinea
față de muncă a evoluat semnificativ, metodele
de producție s-au schimbat. O slujbă pe durata
întregii vieți profesionale ține de domeniul
trecutului, la fel și zilele lucrătoare de la 9
la 5, iar conceptul de relație de comandă și
control a devenit depășit. Noile tehnologii
schimbă condițiile de muncă, aceasta fiind din
ce în ce mai mult bazată pe proiecte, iar noile
generații care intră în rândul forței de muncă
au așteptări și obiceiuri diferite. În același
timp populația îmbătrânește, companiile sunt
tot mai multiculturale și mai diversificate. Ca
inspectori de muncă, trebuie să ne asigurăm că
așteptările ridicate și standardele europene de
securitate și sănătate în muncă vor fi urmărite
și în cadrul locurilor de muncă netradiționale.
Totodată, nu trebuie să uităm că vechile locuri
de muncă vor exista în continuare și că va fi
nevoie de ele. Cum să găsim echilibrul între nou
și vechi, să asigurăm în același timp securitatea
și flexibilitatea și să ne facem și munca, să îi
menținem pe oameni motivați, în siguranță
și sănătoși? Aceasta este provocarea majoră
căreia trebuie să îi facă față angajatori, angajați,
legislatori și inspectori ai mediului de muncă
deopotrivă.
 Romania
ROMÂNIA LOCUL 1
LA ACCIDENTELE MORTALE
DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
R
omânia este pe ultimul loc în UE din punct
de vedere al sănătății și securității la locul de
muncă și pe primul loc în Uniunea Europeană
la accidente mortale la locul de muncă. Rata
de accidente mortale este de 7,5 la 100.000 de
lucrători comparativ cu Olanda, țara cu cea
mai scăzută rată de incidență, de 0,8 accidente
conform Eurostat.
În statele membre, cele mai scăzute rate de
ANGELA incidența au fost înregistrate în Olanda (0,8),
DRĂGHICIU, Suedia (1,2), Germania (1,3), Danemarca (1,4) şi
GENERAL Regatul Unit (1,6), în timp ce la polul opus de
MANAGER află România (7,5), urmată de Portugalia (4,6),
CLASS TRAINING Luxemburg (4,4), Bulgaria şi Lituania (4,3).
Efectul acestor accidente are în vedere trei
laturi generale, respectiv latura morală, urmând
latura legală și în final latura financiară.
8
EXPERTS PLATFORM
1 Primul aspect este acela
din punct de vedere moral
În urma unor accidente la locul de
muncă, se pot constata efecte majore
atât asupra persoanelor accidentate cât
și asupra colegilor. Orice angajator are
datoria morală față de toți angajații de
a le asigura un mediu sigur de lucru.
În urma unor accidente, nu numai că
familii întregi pot rămâne traumatizate
pentru totdeauna, însă astfel de traume
pot avea și cei din echipa de lucru. Se
poate genera o temere colectivă în
rândul tuturor angajaților datorită
mediului nesigur, ce va duce în final
la ceea ce un angajator nu își dorește și
anume, la scăderea productivității.
EXPERTS PLATFORM Romania

2 Al doilea aspect important se

referă la cadrul legislativ
nerespectarea termenelor. Un cost foarte important
ce nu trebuie neglijat, în urma unor accidente
Atunci când un accident are loc, de cele mai multe fatale, este pierderea reputației, ducând la pierderea
ori se constată că au fost încălcate legi, standarde clienților și la alte costuri survenite din acest
locale și/sau internaționale. Respectarea normelor motiv.
legislative este în obligativitatea angajatorilor și a Statistica de mai jos ne face să înțelegem mai bine
persoanelor resposabile din organizație. Nu numai gravitatea situației la nivel de țară din punct de
că încălcarea legislației poate duce la amenzi foarte vedere al sănătății și securității în muncă și poate
mari, însă urmările pot fi mult mai drastice, cum ar ajuta la dezvoltarea acestui sector prin eliminarea
fi închisoarea pentru persoanele responsabile. slăbiciunilor și îmbunătățirea educației din această
ramură. În majoritatea cazurilor, accidentele la
3 Al treilea aspect ia în calcul
partea financiară
locul de muncă sunt cauzate de nerespectarea
normelor pentru sănătatea și securitatea în muncă.
Dacă mai sus, am făcut referire la cele două aspecte, În primul rând angajatorul are datoria legală și
moral și legislativ, vom constata că o fatalitate morală față de angajați de a le oferi un loc de muncă
aduce costuri foarte mari unei companii. Din punct sigur. Respectarea acestor norme poate include,
de vedere financiar, pot fi luate în calcul costuri printre altele, și înscrierea angajaților la cursuri de
atât directe cât și indirecte cum ar fi costuri cu specialitate. Investiția în educație prin participarea
spitalizarea, cu asigurările, cu amenzile, costuri de la cursuri internaționale HSE, atât a persoanelor
judecată, reputația etc. Costurile morale, amintite din conducerea firmelor cât și manageri,
mai sus, pot duce în final o companie la pierderea coordonatori, lucrători etc., va îmbunătăți
productivității pe termen lung. Atunci când această cultură în fiecare organizație. Cursurile
angajații lucrează sub stres și cu temeri, munca internaționale aduc atât un bagaj de informații
prestată nu va fi eficientă, deci nici productivitatea foarte bune, deja punse în practică de alte țări, dar
bună. De asemenea, în urma unui accident prin și experiența țărilor cu tradiție în acest sector. Mai
nerespectarea legilor, se poate opri chiar și întreaga mult decât atât, o astfel de investiție este mică,
activitate, ducând bineînțeles la alte costuri, comparativ cu impactul financiar ce poate rezulta
cum ar fi penalități din partea funizorilor prin în urma unui accident mortal.

Incidența accidentelor fatale la locul de muncă, 2015 (per 100.000 lucrători)

8

0
Netherlands
Sweden
Germany
Denmark
Cyprus
United Kingdom
Finland
Poland
EU
Belgium
Greece
Estonia
Croatia
Hungary
Ireland
Italy
Czech Republic
Malta
Spain
Slovenia
Slovakia
France
Latvia
Austria
Lithuania
Bulgaria
Luxembourg
Portugal
Romania

Switzerland
Norway

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat

9
 Romania
INSPECȚIA MUNCII
ESTE PENTRU COMBATEREA
STRESULUI LA LOCUL DE MUNCĂ
R iscurile psihosociale și stresul la locul
de muncă creează costuri semnificative
pentru organizații, precum și pentru
economiile naționale. Lucrătorii pot lipsi
de la lucru o perioadă mai îndelungată
de timp atunci când sunt afectați de stres
și de alte probleme psihologice, iar când
se reîntorc la lucru, pot fi incapabili să
activeze la întreaga lor capacitate.
Conform statisticilor europene, 50-60%
din numărul total de zile lucrătoare
pierdute pot fi atribuite riscurilor
psihosociale şi stresului, ca efect al
manifestării acestor riscuri la locul de
muncă. Costurile totale ale afecţiunilor
neuropsihice în Europa (atât asociate,
cât şi neasociate locului de muncă) sunt
estimate la peste 240 de miliarde de
euro pe an. Riscurile psihosociale nu
fac obiectul unei directive europene,
dar multe state europene au elaborat
acte normative naţionale în domeniul
combaterii stresului la locul de muncă.
Și în România Inspecţia Muncii a
aderat la preocupările UE în domeniu,
implicându-se activ în două campanii
europene, una în anul 2012, derulată
sub egida SLIC (Reuniunea plenară a
10
Comitetului Înalţilor Responsabili cu
Inspecţia Muncii, en.: SLIC), ce a purtat
denumirea „Riscurile profesionale la
locul de muncă”, iar cea de-a doua, cu
denumirea „Stresul sub control”, în
desfășurare în perioada 2014-2015,
coordonată de Agenţia Europeană
pentru Securitate şi Sănătate în Muncă.
De asemenea, Inspecția Muncii,
pe parcursul anului 2017, dorind să
valorifice experiența dobândită de
inspectorii de muncă în cele două
campanii şi expertiza specialiştilor de
la INCDPM “Alexandru Darabont”, a
demarat împreună cu aceștia prima
etapă a unui studiu pilot cu tema
„Identificarea unei metode de evaluare
a factorilor psihosociali de risc și a
măsurilor de combatere a stresului la
locul de muncă”.
Studiul are ca obiectiv prevenirea
accidentelor de muncă și a bolilor
profesionale prin:
fundamentarea unei metode de
identificare și evaluare a riscurilor
psihosociale în România;
identificarea măsurilor generale
de prevenire/reducere a factorilor
EXPERTS PLATFORM
COLECTIVUL
DCSSM,
INSPECȚIA
MUNCII
psihosociali de risc, generatori ai
stresului la locul de muncă;
elaborarea unui proiect de act
normativ naţional care să recunoască
stresul profesional şi să stipuleze niște
cerinţe minime pentru prevenirea
acestuia şi protecţia lucrătorilor.
Pentru realizarea acestei prime etape au
fost implicate Inspectoratele Teritoriale
de Muncă din județele: Sibiu, Cluj,
Iaşi, Timiş, Ilfov și unități din cinci
domenii de activitate în care stresul a
fost identificat ca având un nivel mai
ridicat, mai exact: firme de consultanţă
în afaceri, bănci, învăţământ, domeniul
sanitar, firme de transport. În raport
cu cele cinci domenii de activitate,
la nivelul fiecărui domeniu au fost
selectate, aleatoriu, câte două unități
reprezentative.
În cadrul desfășurării studiului au fost
parcurse următoarele etape:
1 Au fost nominalizate, la nivelul
Inspectoratelor Teritoriale De
Muncă Sibiu, Cluj, Iași, Timișoara,
Ilfov, grupurile de lucru locale şi au fost
identificate firmele participante;
KEMAS
FACTS
KEMAS GmbH Germany este o companie cu 27 de ani de experiență, 1500 de clienți și 5000 de sisteme instalate în
întreaga lume – lider în industria automatizată de păstrare, urmărire și stocare a materialelor sensibile.
Activitatea companiei este concentrată pe 3 domenii principale:

1 SECURITATE: control sigur al accesului 2 MOBILITATE: 3 LOGISTICĂ:

și păstrării cheilor, substanțelor, armelor și gestionarea gestionarea echipamentului
munițiilor pentru sectorul judiciar și militar vehiculelor din flote de lucru
gestionarea cheilor soluții de carsharing gestionarea resurselor și
gestionarea vizitatorilor verificarea instrumentelor de muncă
manipularea stațiilor de emisie-recepție permisului de manipularea medicamentelor
manipularea armelor și a munițiilor conducere electronic și substanțelor

Valoare adăugată pentru clienții KEMAS:

Creșterea eficienței și a transparenței prin procese standardizate de transfer, precum și prin dovada tranzacțiilor.
Asigurarea protecției fizice a obiectelor prin gestionarea permisiunilor.
Eficiență economică printr-o reducere a cantităților în circulație deoarece obiectele pot fi returnate/reîncarcate
non-stop, fără a fi nevoie de personal.

KEMAS oferă soluții pentru următoarele provocări, printre altele:

Cum vă asigurați că numai personalul autorizat, vizitatorii, contractorii au acces la anumite resurse?
Cum să rezervați resurse materiale?
Cum puteți dovedi într-un mod verificabil cine se ocupă, de ce și când?
Câte resurse (obiecte/bunuri) sunt de fapt în circulație?
Cum puteți asigura accesul la resurse în afara orelor de program?
Cum pot fi eliberați angajații de sarcina atribuțiilor de rutină și a cerințelor de documentare?

În întreaga lume, aproximativ 220.000 de depozite KEMAS din sectorul judiciar, industrial, farmaceutic, financiar,
precum și din sectorul asistenței medicale sunt deschise și închise zilnic.

Filiala română București: KEBA Automation SRL, T: 021 212 30 32, E-Mail: romania@keba.com
 Romania
2 Au fost organizate întâlniri
ale experţilor INCDPM și
ale membrilor grupurilor locale
nominalizate la nivelul inspectoratelor
cu reprezentanţii firmelor pentru
prezentarea acţiunii și explicarea
modului de operare cu instrumentele
utilizate în studiu (chestionare).
3 Instrumentele utilizate în anchetă
au fost distribuite participanților la
studiu (angajați ai unităților selectate)
în vederea completării chestionarelor.
Respondenților li s-a asigurat
confidențialitatea răspunsurilor.
4 Au fost distribuite 3 tipuri de
chestionare:
a) Chestionarul Copenhaga de Evaluare
a Factorilor Psihosociali, numit pe scurt
Chestionarul Copenhaga
Chestionarul Copenhaga reprezintă
un instrument elaborat de
cercetătorii Departamentului de
Studiu al Factorilor Profesionali
Psihosociali din cadrul Institutului
Naţional de Sănătate în Muncă din
Copenhaga, Danemarca (National
Institute of Occupational Health
– NIOH). Chestionarul a fost
adaptat pentru limba română şi
populaţia românească de colectivul
Laboratorului de Ergonomie din
cadrul INCDPM „Alexandru
Darabont”. Scalele Chestionarului
Copenhaga acoperă principalele
componente relevante pentru
cercetarea factorilor psihosociali.
b) Chestionarul DATO, de evaluare a
vulnerabilităţii individuale la stres, care
evaluează gradul de vulnerabilitate
individuală la factorii psihosociali de
risc/stres, din perspectiva relaţiilor
dintre factorii de stres/solicitare şi
reacţiile individuale, posibilităţile/
resursele individuale de a influenţa
stresul/efortul profesional.
c) Chestionarul JCQ („Karasek – Job
Content Questionnaire”), pentru evaluarea
conţinutului sarcinii de muncă.
5 Chestionarele completate la
nivelul firmelor participante au
fost colectate de către Inspectoratele
Teritoriale de Muncă și introduse datele
pentru prelucrare primară în baza
de date online realizată de INCDPM
12
„Alexandru Darabont”. Baza de date,
odată constituită, a cuprins informațiile
necesare prelucrării secundare, care să
evidențieze factorii psihosociali de risc/
factorii de stres pentru fiecare domeniu
de activitate în raport cu care s-a
desfășurat investigația.
În vederea îndeplinirii obiectivelor
finale stabilite, acțiunea desfășurată
pe parcursul anului 2017 continuă
și în anul 2018, fiind extinsă la nivel
național, de această dată, cu participarea
tuturor Inspectoratelor Teritoriale
de Muncă. Pe lângă acest aspect, în
anul curent, studiul se desfășoară cu
următoarele particularități:
domeniile de activitate au fost
restrânse la trei: sănătate, educație și
administrație locală, fiind selectate ca
unități participante:
-- pentru sănătate: 2 unități (un spital
și o policlinică);
-- pentru educație: 2 unități (un liceu
și o școală generală);
-- pentru administrația publică locală:
2 instituții.
sunt utilizate încă trei instrumente:
a) Chestionarul de Evaluare a Stresului
Psihic (CESP) – instrument de evaluare
atât a sarcinii, cât şi a mediului de
muncă şi a efectelor acestora asupra
stării de confort şi sănătate, aşa cum
sunt ele percepute de către personal.
Stresul profesional, solicitările fizice
şi mentale, efortul profesional sunt
analizate şi evaluate din perspectiva
relaţiilor dintre factorii de stres/
solicitare, activitate, mediu, a reacţiilor
individuale şi a posibilităţilor
individului şi organizării muncii de a
influenţa stresul/efortul profesional.
b) Checklist, cuprinzând indicatori
de analiză a activității (conținutul
sarcinii de muncă, volum de activitate,
încărcare etc.);
c) Un formular ce cuprinde informații
cu privire la securitatea și sănătatea
lucrătorilor din unitățile participante
cum ar fi: accidente de muncă (număr,
tipuri, cauze, măsuri), boli profesionale
sau legate de profesie (număr, tipuri,
zile de concedii medicale, cauzalitate),
situații de muncă grave sau deteriorate
(conflicte, medieri, plângeri de hărțuire,
situații de violență, tentative de suicid
etc.), indicatori de stres cronic (acuze
de dureri de cap, dureri digestive,
EXPERTS PLATFORM
tulburări de somn, iritabilitate, stare
de rău, atacuri de panică, anxietate, uz
de medicamente, conduite dependente
de alcool, tutun etc.), starea de sănătate
a lucrătorilor (boli diagnosticate și
tratate: cardiovasculare, hipertensiune,
dermatoze etc., alterări ale stării de
sănătate fizică sau mentală care pot fi
puse în legătură cu stresul în muncă),
alte date furnizate de serviciile medicale
(adresabilitate către serviciile medicale,
îngrijiri acordate, concedii medicale,
orice alte date care pot caracteriza starea
de bine/rău în muncă a lucrătorilor).
Pentru obținerea unor rezultate
cât mai obiective, dar și pentru
asigurarea semnificației statistice și a
reprezentativității rezultatelor la nivel
național și pe domeniu de activitate din
fiecare unitate implicată, participanții
care vor completa chestionarele trebuie
să reprezinte 25%-30% din numărul
total de angajați, pentru categoriile
profesionale:
a) medici, asistenți, infirmieri pentru
spitale și policlinici;
b) profesori, învățători pentru licee și
școli generale;
c) funcționari publici, personal
contractual pentru instituții ale
administrației publice locale.
După completarea chestionarelor,
acestea vor fi preluate de către
inspectorii de muncă, membri ai
grupului local de lucru pentru acest
studiu. De asemenea, aceștia vor
introduce informațiile din chestionare
în softul realizat de către specialiștii
INCDPM „Alexandru Darabont”,
utilizând un link special de accesare, în
vederea prelucrării.
Acest studiu pilot se desfășoară în
contextul promovării continue de
către Inspecția Muncii a unor acțiuni
de îmbunătățire a mediului de muncă
pentru lucrători, climatul psihosocial
propice de muncă fiind un factor
esențial pentru sănătatea și starea
de bine a lucrătorilor, încurajând
productivitatea și stimulând dezvoltarea
profesională. Conturarea unui cadru
metodologic de identificare și evaluare
a riscurilor psihosociale reprezintă
obiectivul preconizat pană la sfârșitul
acestui an și, totodată, este cuprins
în Programul Cadru de acțiuni al
Inspecției Muncii pentru anul 2018.
 Romania
SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA,
UN SUBIECT PERSONAL
S
ecuritate. Sănătate. Siguranță. Muncă. Reguli.
Sancțiuni. Accidente. Prevenție. Convenție.
Lista poate continua la nesfârșit. Profesioniștii
din domeniu dedică mii de ore acestui subiect,
precum și nenumărate workshop-uri, cursuri
MĂDĂLINA și seminarii. Plus încă alte mii de ore dedicate
GOGORICI implementării cu succes pentru fiecare angajat,
MANAGER în fiecare loc de muncă. Însă la sfârșitul zilei
NAȚIONAL trebuie să tragi o linie și să te întrebi: cum
SECURITATE măsor succesul eforturilor mele pe lângă cifre
ȘI SĂNĂTATE și rapoarte? Care este cea mai bună unitate de
ÎN MUNCĂ măsură?
HOLCIM Succesul se află, de fapt, în atitudinea
ROMÂNIA oamenilor, a fiecăruia dintre noi. Cum ne
putem da seama de acest lucru? Din perspectiva
Sănătății și Securității în Muncă se traduce în
responsabilitatea pe care o avem față de noi
14
EXPERTS PLATFORM
și față de cei din jur, în momentul în care ne
desfășurăm activitatea în siguranță.
Și sunt de părere că ar trebui să mergem mai
departe de atât. Pentru că atunci când începem
să internalizăm toate lucrurile învățate,
demonstrând un interes real, siguranța în acest
caz devine un subiect personal. Sau, cel puțin,
ar fi ideal să devină. Acesta este genul de subiect
despre care consider că e absolut necesar să
depășească sfera teoretică, pe cea a fișei postului
sau a orelor petrecute la serviciu. Siguranța
trebuie să ajungă parte integrantă a vieții
noastre, indiferent de mediul în care ne aflăm.
Astfel, provocarea pentru managerii de SSM
este să inspire o cultură ce depășește pragul
locului de muncă. Abia atunci adevăratul succes
este atins. În momentul în care fiecare angajat,
EXPERTS PLATFORM
indiferent de postul pe care îl ocupă, reușește
să mențină vie această conduită. De la un
anumit punct, nu doar pentru că „trebuie”,
ci pentru că „vor”. Să transformi regulile și
normele într-un mod de viață, prin aparent
simpla conștientizare a valorii unei vieți, fie
ea proprie sau a celor din jur.
Personal, obișnuiesc să adaug întregului
cadrul teoretic un verb activ - „a inspira”. Și
da, a inspira mințile oamenilor pentru a îi
ajuta să transforme securitatea și sănătatea în
muncă într-un mod de viață nu este un lucru
ușor, așa cum nu este nici imposibil. Iar prin
acest verb „a inspira” încerc de fiecare dată
să adaug regulilor, procedurilor, campaniilor
sau posterelor, pe lângă profesionalism,
implicare și responsabilitate, o bucățică de
dăruire.
A inspira oamenii pentru securitate și
sănătate în muncă nu înseamnă numai
sancțiuni sau recompense. Înseamnă, în
primul rând, dorința de a te implica și
puterea exemplului personal, însoțite de
perseverență, muncă și o continuă atenție.
Pentru fiecare dintre noi - managerii de
SSM, asta înseamnă găsirea unei căi prin
care să ajungem la fiecare om, în interiorul
Romania
lui, acolo unde se simte viața. În inima lui.
De acolo și până la conștientizarea valorii „În această
vieții sale nu este decât un pas. Un pas mic, muncă avem doi
care însă face o diferență imensă în modul mari inamici, pe
în care aceștia înțeleg să-și desfășoare cât de tăcuți, pe
activitățile. atât de agresivi:
La fel de important este să fim conștienți auto‑suficiența și
că în această muncă avem doi mari inamici, rutina.”
pe cât de tăcuți, pe atât de agresivi: auto-
suficiența și rutina. Iar prima linie de atac
în lupta cu ei este formată din concentrare,
prezență și intuiție. Toate acestea sunt
calități care se dezvoltă și se pot îmbunătăți
prin exercițiu și perseverență. Un instrument
puternic pe care îl am la îndemână este
întrebarea „Ce pot face astăzi mai bine față
de ceea ce am făcut ieri?”. O întrebare cu care
încerc să încep cele mai multe dintre zilele
de lucru, la fel cum în sfera vieții personale
obișnuiesc să o folosesc cât de des este posibil.
Însă un lucru este sigur: dacă tuturor acestor
instrumente, verbe - active sau motivante,
întrebări și activități le vom adăuga puterea
exemplului personal, a colaborării și
comunicării reale, vom putea afirma că am
făcut din siguranță o poveste personală de
succes.
15
 Romania
ASPECTE CARE DOR ÎN ROMÂNIA
ÎN CEEA CE PRIVEȘTE HSE
Î
n România, atunci când vorbești despre HSE,
ești înțeles doar de către cei care au un ochi și
pentru ce se întâmplă „în afară”. Îmi place să
spun că HSE = SSM+PSI+PC+PM+ISCIR etc.
Nu e chiar foarte corectă ecuația de mai sus,
pentru că protecția civilă de exemplu, în afară,
este altfel privită decât la noi, la fel și partea
de pompieri. Responsabilitățile sunt mai bine
împărțite, în statele mai dezvoltate, atunci când
vorbim despre domeniile de mai sus.
Lucrurile stau ca în următoarea poveste, nu
neapărat adevărată, dar nu pot explica altfel mai
bine.
La noi, probabil ca moștenire a trecutului,
când toată lumea trebuia să câștige o pâine,
s-au cam împărțit mai multor persoane
responsabilitățile care ar fi trebuit să parvină
unei singure persoane. Și atunci 3-4 oameni
s-au trezit făcând munca unuia singur. Ce faci,
ca să fii sigur că «nu ești dat afară»? Îți faci
de lucru, sau ți se face de lucru. Aici vin toate
planurile, hârtiile, permisele, tabelele, analizele,
raportările și câte și mai câte. A trecut peste noi
o revoluție, s-a schimbat legislația dar de fapt
nu a fost gândită prea bine această schimbare.
Pentru că, la fel ca în trecut, «morții se acoperă
cu pământ și vii cu hârtii». Așa că numărul de
hârtii și încâlceli legislative a crescut. Dacă ești
un lider capabil, bineînțeles, te vei gândi că ai
niște riscuri legate de persoane, altele legate de
echipamente și construcții, alte riscuri legate de
mediu (acestea câteodată separat sau împreună
dau riscul de incendiu), și mai bine pui o singură
persoană să se ocupe de toate aceste metode de
mitigare a riscurilor, nu? Mai ales că majoritatea
metodelor de mitigare sunt înrudite, similare.
Astfel încât acum avem într-o companie de
dimensiuni relativ mici (min 50 angajați) un
inspector SSM care potrivit legii, poate să
îndeplinească și alte responsabilități (și aici i
16
EXPERTS PLATFORM
se pun în cârcă toate celelalte de mai sus, în
funcție de specificul companiei). Dacă această
persoană respectă prevederile legale, nu ar
trebui să iasă din birou. Astfel încât este obligat
să lucreze prea mult în zona tactică și strategică
- face planuri, raportări, instruiri doar pe
hârtie (nu mai are timp de instruiri pe bune)
și alte hârtii - și bineînțeles nu mai are timp
pentru a face lucrul cel mai important - cel în
zona operațională - să discute cu șefii de loc de
muncă, să vorbească cu oameni, să cunoască cu
adevărat situația din teren, să îmbunătățească
cultura de securitate a muncii. Nu poate face
toate astea, pentru că nu mai are timp. Există
bineînțeles și excepții - oameni care petrec
mult timp pe teren și își fac treaba cum trebuie,
dar atunci, dat fiind volumul de hârtii asociat
nu numai SSM dar și celorlalte domenii,
sunt nevoiți să facă hârtiile de mâintuială,
doar «pentru control». Iar nu este bine. Deci
ar trebui cumva gândit totul astfel încât să
existe o viziune comună și focusată, privind
minimizarea riscurilor, cu cât coborî mai jos
în ierarhie. Și cumva să se ia din greutatea care
apasă pe umerii celor de jos, astfel încât munca
de identificare și minimizare a riscurilor să fie
mai bine împărțită de-a lungul acestei ierarhii.
Pentru a se rezolva problema, e greu să dai
o soluție care să fie un panaceu. În cele ce
urmează, prezint pe scurt direcții de acțiune
unde se poate lucra astfel încât lucrurile să
meargă ușor în direcția bună. Ușor, pentru
că nu se poate face o schimbare brutală, că
lucrăm cu oameni și trebuie să creăm o cultură
pozitivă și autentică, nu una falsă. Graba nu este
o soluție. Soluția este să identificăm problema
și apoi să ne asigurăm că facem pași în direcția
bună.
Deci, ce probleme avem noi, ce doare în
România din punct de vedere HSE?
EXPERTS PLATFORM Romania

CONSTANTIN
POPA
EXPERT HSE

EDUCAȚIA ÎN PRIVINȚA HSE LASĂ DE DORIT,

REZULTÂND O CULTURĂ DE NIVEL SCĂZUT
Educația în privința HSE a românilor, în general, lasă de
dorit. Plecând de la faptul că se traversează pe roșu, că nu
se respectă regulile (de orice fel ar fi ele), că oamenii un
prea intervin atunci când văd lucruri în neregulă. De fapt
să spunem că educația în privința minimizării riscurilor
este mică. Și asta are apoi efecte în toate domeniile la
care ne putem gândi. În general, românii sunt maeștri în
găsirea de soluții inedite, dar nesustenabile. Așa că suntem
inventivi, știm să facem tot felul de artificii să ne fie bine,
însă într-un mod care nu poate să dureze. Așa că ne place
să ne furăm căciula unul altuia. Dacă eu văd pe cineva că
nu folosește o cască de protecție, știu că nu face bine dar nu
mă implic să îi explic riscurile, probabil și el va face la fel
când va vedea pe altcineva făcând ceva riscant. Și tot așa
cercul se închide cu oameni care mă văd pe mine făcând ceva
riscant și neintervenind. Cam asta este educația, și treburile
merg departe, în sensul că presa, nici ea, bineînțeles, nu
este educată. Prezintă decese, fracturi, lucruri fenomenale.
Însă atunci când vine vorba despre metode de minimizare
a riscurilor, deja lucrurile devin plictisitoare și camera de
filmat începe să caute „următorul senzațional”.
Pe LinkedIn prezentăm poze cu oameni lucrând în condiții
de pericol, îi condamnăm neștiind că de fapt ne condamnăm
pe noi că nu am intervenit ci am ales să facem doar o poză,
arătând cu degetul. Uităm că atunci când arătăm cu degetul,
un deget arată pe cel pe care noi îl credem vinovat, însă restul
de degete arată în altă parte, majoritatea spre noi înșine.
Cursurile de inspector SSM sau evaluator de riscuri SSM sunt
deseori făcute doar ca să se facă, un prea sunt verificate, se
fac de prea multe ori fără interes autentic de nici o parte. Unii
de o parte - cei care oferă informația - se gândesc la bani, iar
ceilalți - cei care primesc informația - așteaptă „cartonul”,
diploma. Apoi eu absolventul „văd ce fac, învăț lucrurile
făcând”.
Foarte mulți dintre evaluatorii de risc sunt pensionari, de
obicei de la MI sau MapN. Nu e un lucru rău să fii pensionar,
nici să te pensionezi când ești încă tânăr. Ce e rău este că în
MI și MApN nu prea există interes autentic pentru securitate

17
 Romania
și sănătate a muncii. Iar acei oameni
trecuți printr-o carieră vin deja cu un
mindset greu de schimbat, de educat. Plus că,
financiar vorbind, se mulțumesc cu puțin, respectă
cerințele legale, așa că arată bine pentru managerii care
se gândesc doar la bani.
Competența lasă de dorit. A fi competent înseamnă a
avea abilități (skills), atitudine și cunoștințe. Poate avem
skill-uri, cunoștințe, însă în multe cazuri atitudinea
lasă de dorit. Iar dacă nu avem atitudinea corectă, nu ne
putem numi persoane competente în domeniul în care
alegem sau nu să investim atitudinea noastră pozitivă.
Mulți dintre inspectori (de orice tip ar fi ei) poate sunt
competenți, dar sunt foarte reactivi, nu vin la ședințe,
însă vin neapărat la un accident de muncă. Nu de alta, dar
îi obligă legea.
Din păcate, multe servicii externe recomandă două
sisteme paralele: sistemul oficial în relația cu
statul, unde facem lucrurile reactiv (aici vorbim
despre metode comuniste unde trebuie să
găsim un vinovat) și sistemul „neoficial”,
relația cu managementul corporate, cu
asiguratorul, unde facem lucrurile proactiv
(aici vorbim despre stopcarduri sau
safecarduri - nu căutăm vinovați, ci vrem să
nu se mai repete incidentul/acidentul etc).
Poate că ar fi trebuit să încep cu legislația/
frame-ul legislativ care lasă de dorit la noi. Prea
multe legi și modificări, actualizări, republicări,
ordonanțe, aspecte netratate de lege etc.
Există și o problemă de denumire. SSM înseamnă
Securitate și Sănătate în Muncă, o traducere un pic
problematică aș spune. Securitate ≠ siguranță. (eng:
security ≠ safety). Traduceri și cuvinte oarecum
nefericite, care mă fac să privesc un pic cu nostalgie către
noțiunea veche de „PROTECȚIA muncii” (protecția, nu
securitatea!):
Legea 319 din 2006 privind securitatea și sănătatea în
muncă;
Standardul OHSAS ISO 18001:2008 referitor la
sănătatea și securitatea ocupațională;
ISO 45001, primul standard internațional (ISO)
al sistemului global de management al sănătății și
securității ocupaționale (OH&S).
18
EXPERTS PLATFORM
Nu există near miss…
sau există, în legislația
românească? Mi-a fost greu,
atunci când am studiat legea 319/2006 să
regăsesc în limba română noțiunea de near miss.
Bineînțeles, nu am pretenția să știu tot și să fi identificat
toate problemele de la noi. De asemenea, nu totul este
greșit la noi. Sunt multe zone unde noi îi putem învăța
pe alții. Sunt multe companii în România care știu să
facă safety cu adevărat. Însă se pierde mult timp la noi cu
hârtiile și acoperirea pe care ne-o dau ele, nu se investește
îndeajuns într-o educație autentică și sustenabilă, la toate
nivelurile. Soluția, bineînțeles, este să lucrăm în zonele de
mai sus: legislație, educație, competență.
Însă primul lucru ce trebuie făcut este ca noi, managerii
HSE și de fapt toți cei care avem un cap pe umeri, să
intervenim în propria noastră zonă de influență. Apoi
totul se va rezolva ca prin minune,
în timp. Adică să începem cu
noi (Copilul tău pune mâna
Educația în pe balustradă când urcă
privința minimizării sau coboară o scară? Ai un
riscurilor este mică. Și stingător de incendiu acasă?
asta are apoi efecte în Acasă, nu în automobil!)
toate domeniile la care și apoi să lucrăm și asupra
ne putem gândi. altora (tu intervii atunci când
ești în vacanță departe de
casă sau când ești pe drumul
spre serviciu și vezi pe cineva că
nu lucrează în siguranță?). Apoi ajungem la serviciu și
continuăm să facem același lucru, să avem grijă de oameni
și să ne pese. Nu poți să spui că ești autentic dacă acasă
și pe drumul spre serviciu ești într-un fel iar la serviciu
te comporți diferit. Ar trebui ca asta nu să fie a doua
natură, ci propria noastră natură. Bineînțeles, nu putem
fi sfinți, mai facem și greșeli, ne abatem de la curs, dar
putem să ne întoarcem pe traseul stabilit de fiecare dată
când avem ocazia, întocmai ca un avion care din când în
când își revizuiește direcția și se întoarce pe traiectoria
planificată, astfel încât să ajungă la destinație. Iar
destinația noastră este să avem o cultură HSE de invidiat.
Noi, românii, suntem capabili de multe lucruri și eu am
certitudinea că putem reuși, lucrând fiecare în zona lui de
influență, care în timp va fi din ce în ce mai mare.
 Romania
ASPECTE CHEIE PENTRU SIGURANȚA ÎN ROMÂNIA
CE SE POATE FACE PENTRU A SPORI
SIGURANȚA LA LOCUL DE MUNCĂ
E ste nevoie de o schimbare în România. SSM - pentru că
trebuie clar diferențiat, deocamdată, de H&S (acesta fiind
valabil în multe alte țări) - este un mastodont care abia se
mai mișcă, abia își mai trage colții dintr-un zid în altul. La
o adică, autoritățile te forțează oarecum, să faci evaluările
de risc ale companiei după o singură metodă, învechită,
românească, nici aceea nefiind, conform unor specialiști,
foarte completă.
Am întâlnit companii care își fac evaluările de risc conform
metodei cerute și care urmează birocrația în vigoare pe
parte de SSM, dar folosesc alte modalități H&S proactive,
care, cu toată seriozitatea, nici măcar nu au ajuns la urechile
mastodontului sus-menționat.
Singurul aspect urmărit în ziua de azi pentru siguranța
în România, conform autorităților, este completarea
documentelor SSM. Să fie cât mai multe, cât mai stufoase
și cât mai complete pentru a acoperi toate detaliile unui
proiect, fără a conta, foarte mult, situația reală din teren.
Ca o mică povestioară legată de cele de mai sus, o experiență
proprie: în cadrul unui contract extern al companiei, în care
se cerea un ofițer H&S cu certificat NEBOSH (recunoscut în
aproape toate părțile lumii), curs cu o durată aproximativă
de 80 de ore la care am participat și pe care l-am absolvit,
conform căruia puteam superviza lucrările, pregăti
documentele necesare și puteam face evaluarea riscurilor
împreună cu elaborarea unor măsuri de control pentru
acestea. În România, nu numai că nu mi-a recunoscut
nimeni calificarea dobândită, dar, pentru a ajunge la același
nivel pe parte de SSM, a trebuit să urmez cel puțin 3 cursuri
separate de specializare totalizând peste 350 de ore. În
ambele situații experiența personală este cea care are cel din
urmă cuvânt.
De aceea, unul dintre aspectele cheie pentru siguranța în
România îl reprezintă modernizarea întregului sistem
național pe parte de SSM, fără a pune atâta accent pe
maculatură doar de dragul de a avea de unde alege dacă este
nevoie.
O cale pentru creșterea siguranței o reprezintă atenta
supraveghere și evaluări periodice ale locului de muncă, în
special în cazul în care apar modificări ale procesului de
lucru sau schimbări în modul de aplicare al procedurilor
de execuție. De aceea, printr-o strânsă comunicare cu
conducerea, în general, și cu angajații, în special, o evaluare
atentă și detaliată poate avea efecte extrem de pozitive
pentru sănătatea și securitatea în muncă a angajaților.
Instructajele periodice și cele de tip Toolbox-Talks joacă,
de asemenea, un rol important în creșterea siguranței, prin
20
EXPERTS PLATFORM
CLAUDIU
DAVID
DIRECTOR DQMS
ELECTROMONTAJ
conștientizarea angajaților asupra riscurilor la care se expun,
precum și la cunoașterea și aplicarea corectă a procedurilor
de execuție pe care care aceștia trebuie să le aplice pentru a
se afla în permanență într-un mediu sigur de lucru în cadrul
organizației. Aici trebuie menționat mastodontul de mai
sus, întrucât, de dragul birocrației, SSM-ul unei companii
poate ușor să scape de sub control reducând instructajele
la semnături grăbite pe fișele de protecție a muncii sau pe
procesele verbale de instructaj (în funcție de necesitate).
Mentenanța continuă a echipamentelor de lucru precum
și a echipamentelor individuale de protecție joacă un rol
important nu numai de dragul siguranței la locul de muncă
dar și al calității lucrărilor prestate de către o companie
adăugând plus-valoare imaginii acesteia, mai ales dacă ele
sunt întreținute și păstrate într-o stare bună, în permanență.
În altă ordine de idei, o companie masivă, având un număr
mare de angajați trebuie să aibă un departament complex
și bine structurat pentru implementarea H&S, cu angajați
specializați în domeniu și cu experiență solidă pentru a
putea face față cerințelor de îmbunătățire continuă, în
special în condițiile în care angajații se află în zone diferite
în procesul de muncă. Acest lucru implică, de asemenea,
costuri ridicate de întreținere, costuri care, bineînțeles, sunt
mult mai mici decât costurile ce ar putea să apară în situația
unui accident, mai ales dacă se ajunge să fie și unul colectiv.
Evident lipsa investițiilor pe parte de H&S ar reprezenta o
imprudență din partea unei companii, efectele unui accident
putând să atingă nivele devastatoare atât pentru numele
și imaginea companiei, cât și pentru conducerea și chiar și
pentru angajații acesteia.
Trăind în epoca modernă și având tehnologia și cunoștințele
de azi la dispoziție, posibilitățile de îmbunătățire ale
unui sistem H&S din cadrul unei companii sunt destul
de numeroase, începând de la echipamentele de protecție
individuală și colectivă, modalitățile de comunicare,
instruire, conștientizare și informare, ajungând până
la modalitățile de raportare, inspecție, supervizare și
monitorizare. Toate acestea pot fi ușor implementate prin
simple click-uri sau atingerea unui ecran pe o tabletă.
În oricare dintre situațiile menționate mai sus, în special
situația mastodontului, trebuie să existe o viziune clară
asupra aspectului care trebuie revizuit pentru a putea fi în
pas cu cerințele cotidiene și cu așteptările la care domeniul
H&S este supus în permanență, întrucât acesta a devenit
o creatură care doarme foarte puțin spre deloc și are o
agilitate extraordinară, în special când se află față în față cu
schimbarea.
Q&A
Q&A
De ce sănătatea, siguranța și securitatea în muncă ar
trebui să fie prioritare în strategia oricărei entități?
Care este mesajul de bază în abordarea
siguranței la locul de muncă?
Securitatea și sănătatea în muncă în România
are la rădăcină Constituția României (Cap II
Art. 22 alin. 1). Dreptul la viaţă, precum şi
dreptul la integritate fizică şi psihică ale
persoanei sunt garantate. Astfel că orice entitate
este obligată legal și moral să își facă o prioritate
din protejarea sănătății și securității angajaților la locul
de muncă înainte de orice câștig material. Un om sănătos,
cu siguranța faptului că fiecare zi la locul de muncă nu
îi pune în nici un fel viața, sănătatea fizică sau psihică
în pericol, va fi un angajat bun, cu rezultate bune, care
va oferi servicii sau va produce calitativ.
MIHAI GRIGORE - ASSYSTEM ROMÂNIA
În condițiile actuale de producție, la nivel
național, european dar și global, cele două
tendințe diametral opuse de utilizare pe scară
largă a tehnologiilor automatizate dar și de
utilizare a unei resurse umane, tot mai greu de găsit
la un nivel corespunzător de specializare, fac ca mesajul
siguranței și sănătății la locul de muncă să fie unul
deosebit de important pentru asigurarea unui business
sustenabil.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
Romania
Securitatea și sănătatea în muncă este o prioritate pentru
orice entitate, pentru orice activitate deoarece fără
oamenii sănătoși, instruiți, informați despre riscurile la
care sunt supuși la locul de muncă, nu poți face nici
producție și nici calitate. Un mesaj simplu și eficient pe
care toți oamenii ar trebui să-l înțeleagă este: „Numai un om
sănătos, informat privind riscurile la locul lui de muncă, realizează
produse bune și de calitate”.
GABRIEL SPALOGHE - BEKAERT SLATINA
Unul din motivele pentru care lucrătorii se întorc cu bine
acasă de la locul de muncă constă în aceea că activitatea
de securitate și sănătate în muncă este executată cu simț
de răspundere, nu doar la nivel formal. Orice entitate trebuie
să asigure lucrătorilor sănătatea și securitatea la locul de muncă
astfel încât să se prevină orice situație care ar putea să pună în
pericol integritatea fizică și psihică a acestora. Rezultatele abordării
corecte a siguranței la locul de muncă sunt încurajatoare,
productivitatea companiei crescând în momentul în care angajatul
este privit ca o valoare umană importantă, când i se asigură un
loc de muncă sigur și lipsit de pericole. Un loc de muncă sigur oferă
satisfacție de ambele părți, atât pentru lucrător cât și pentru
angajator.
FLORIN COSTINEL NEGRILĂ - BMF GRUP
23
 Q&A
Romania
Sănătatea și securitatea în muncă ar trebui să reprezinte
o prioritate în strategia oricărei companii, întrucât
gestionarea riscurilor și controlul acestora este esențială
în crearea unei reputații cât mai bune a companiei și
menținerea unor costuri de operare cât mai scăzute. Un
management de sănătate și securitate în muncă deficitar și
implicit o gestionare a riscurilor limitată crește probabilitatea
de apariție a evenimentelor cu consecințe majore traduse prin
accidente personale, pierderi de producție, erodări ale reputației,
întreruperi de activitate sau impact asupra mediului. Toate cele
menționate anterior duc indirect la generarea de costuri
substanțiale pentru companie și nu în ultimul rând la o scădere
a încrederii clienților.
DRAGOȘ GEORGE PANAIT - BONATTI
SPA PARMA, SUCURSALA BUCUREȘTI
Mesajul de bază referitor la siguranța la locul de muncă
în cadrul societății noastre este „Safety is my Business”
care în mod general se traduce prin asigurarea siguranței
atât pentru produsele noastre cât și pentru mediul de
muncă al angajaților noștri, siguranța fiind prioritară în toate
aspectele.
SORIN BURCIU - BOSCH REXROTH, BLAJ
Siguranța și sănătatea la locul de muncă ar trebui să fie
prioritară oricărei companii pentru o dezvoltare a
afacerii adecvată și sustenabilă pe termen lung. Angajatul
este resursa de bază în orice operațiune și trebuie să i se
asigure toate mijloacele prin care să fie protejat, iar procesul
său de muncă să fie unul sigur.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Sănătatea și securitatea în muncă trebuie să fie prioritară
în cadrul oricărei afaceri deoarece lipsa ei creează
probleme asupra resursei de bază: personalul. Mesajul
de bază: Nimic nu este mai important ca sănătatea proprie
sau a celor din jur. Nimic din ceea ce facem nu trebuie să ne
afecteze, să ne rănească.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Sănătatea și securitatea în muncă trebuie să fie prioritatea
absolută a oricărei companii. Punct. Mesajul de bază:
Zero accidente!
GENOVEVA DINU - BUREAU VERITAS
ROMÂNIA CONTROLE INTERNATIONAL
24
Q&A
La locul de muncă, reglementările privind sănătatea
și siguranța sunt esențiale pentru bunăstarea
angajaților și a angajatorului. Multe pericole sunt
prezente în mediile de lucru de astăzi și este de datoria
angajatorul de a-și păstra angajații în siguranță în fața
acestor pericole. Potențialele pericole sunt în creștere în
aproape toate mediile de lucru. Echipamentele, substanțele
chimice, anumite comportamente și activități, chiar și
mobilierul pot provoca vătămări. Sănătatea și siguranța sunt
două cuvinte pe care oamenii tind să le ia din ce în ce mai mult
în serios. Ele joacă un rol vital în bunăstarea angajatilor nostri
și în calitatea vieții acestora. Când vine vorba de mediul de
afaceri, protocolul de sănătate și securitate ar trebui să fie în
partea de sus a oricărei liste de priorități executive. Aceste
procese sunt la fel de importante ca vânzările și marketingul
pentru succesele și eșecurile oricărei companii, iar în compania
CERSANIT România, sănătatea, siguranță și securitatea
angajaților se află în mod cert pe primul loc.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Având în vedere că principala resursă a unei companii
este omul, consider că principala prioritate pentru
orice companie ar trebui să fie asigurarea securității
și sănătății în muncă.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
De ce? Pentru cel mai important motiv: salariații noștri!
Ei sunt principalii contributori la succesul unei afaceri!
Și, pentru asta, nicio activitate nu este atât de
importantă sau urgentă încât să nu poată fi realizată în
siguranță!
ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA
Securitatea şi sănătatea ocupaţională trebuie să fie unul
din aspectele analizate şi prior abordate, atunci când
vorbim de strategia de dezolvare pe termen lung. Acest
sector de activitate reprezintă un segment important şi
esenţial în elaborarea, organizarea şi desfăşurarea tuturor
proceselor afiliate locului în care ne desfăşurăm activitatea.
Implementarea unei astfel de strategii are rolul de a preveni
eventualele disfuncţionalităţi care ar putea să apară, dar totodată
şi asigurarea desfăşurării în condiţii de siguranţă şi eficienţă
crescută a tuturor activităţilor aferente unui loc de muncă. Nu
în ultimul rând, rolul activităţilor de securitate şi sănătate
ocupaţională este de a proteja sănătatea, integritatea corporală
a angajaţilor proprii, precum şi a angajaţilor firmelor
contractoare, împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională, dar şi de a crea condiţii optime pentru o bună
desfăşurare a procesului muncii, cum ar fi asigurarea confortul
fizic şi psihic etc.
NADIA CIUHAT - CONTINENTAL
AUTOMOTIVE PRODUCTS
Q&A
Sănătatea unei afaceri este garantată de oameni sănătoși
din toate punctele de vedere. Fiecare companie ar trebui
să ia în considerare aspectul SSM atunci când își face o
strategie. Până la urmă cât poți investi în echipamente?
Limitat!! Deci ce ne rămâne? RESURSA UMANĂ, care
face diferența.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Oamenii reprezintă cea mai importantă resursă a unei
companii. Acest lucru trebuie recunoscut de fiecare
nivel de conducere al companiei. Managementul
persoanelor nu este un proces ușor, dar o cultură sănătoasă
și sigură cu privire la siguranța mediului de lucru ar putea
conduce la creșterea eficienței, a încrederii personalului și
contribuie implicit la un mediu de lucru propice, fără stres.
Siguranța la locul de muncă aș încadra-o la priorități de maximă
importanță. Fără o orientare concretă și practici împământenite
în organizație, nu se poate crea o stabilitate și continuitate pe
acest segment. Oamenii trebuie implicați continuu, conștientizați
de respectul pe care trebuie să îl aibă față de colegi, față de reguli,
management și organizație în general. Dar mesajul prim vine
întotdeauna de la liderii de organizație. Ei sunt cei care generează
schimbarea spre un comportament bazat pe sănătate și securitate
în muncă.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
Pentru atingerea obiectivelor de securitate și sănătate în muncă
se pune accent pe conștientizarea personalului în acest domeniu.
De asemenea se poate ajunge la eliminarea costurilor implicate
în cazul apariției unui accident de muncă, a îmbolnăvirilor
profesionale sau legate de profesie. Având în vedere că resursa
umană este una din resursele principale ale unei firme, esențial
este ca această resursă să fie menținută la un nivel înalt de
capacitate de muncă. Asigurarea sănătății și securității la locul
de muncă, prin eliminarea, diminuarea riscurilor, asigură o
productivitate mare a angajaților, ceea ce se traduce în cifra de
afaceri a firmei, un grad mare de satisfacție a angajaților. Primul
mesaj „cei dragi au nevoie de voi sănătoși”.
GEORGETA URSU - DOKA ROMÂNIA
TEHNICA COFRAJELOR
Un loc de muncă sigur îl motivează și îl face mai fericit
pe angajat. Fiecare angajat își dorește să plece, la sfârșitul
zilei, sănătos. Din punct de vedere al businessului, un
mediu în care sunt respectate normenele de sănătate și
securitate în muncă înseamnă reducerea accidentelor de muncă
și odată cu ele se reduc costurile de întrerupere a activității.
JENICĂ CRISTIAN POPA - DUNAPACK
RAMBOX PRODIMPEX
Romania
O companie este cu atât mai puternică cu cât
sistemul ei de siguranță este mai solid.
Deoarece fiecare persoană care merge la un
loc de muncă, trebuie să se întoarcă acasă la fel
de sănătoasă cum a și plecat spre acesta.
BOGDAN COCIS - ECOLOR
Conceptul de „Siguranța pe primul loc” este
componenta cheie a angajamentului fiecăruia
dintre noi în asigurarea sustenabilității
companiei. Indiferent dacă lucrăm într-o fabrică,
într-un depozit, atelier sau birou, depinde de fiecare
dintre noi să creăm un loc de muncă sigur. Factorul
uman reprezentat de angajații companiei, reprezintă
cel mai de preț bun, fundamental în livrarea de produse
și servicii de cea mai bună calitate.
COSMIN DUMITRESCU -
ELECTROLUX ROMÂNIA
Principalul obiectiv al fiecărei companii ar
trebui să fie siguranța și sănătatea angajaților
proprii și a subcontractorilor. Orice entitate
trebuie să se asigure, în fiecare moment, că aceștia
ajung acasă la familii în siguranță și sănătoși.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ
Sănătatea și securitatea în muncă este parte
integrantă a procesului de muncă. Toate părțile
interesate aflate în strânsă cooperare trebuie
să stabilească un obiectiv comun de „toleranță
zero” față de neîndeplinirea cerințelor de securitate
de către oricare dintre membrii echipei - comunicarea
permanentă și găsirea celor mai bune soluții.
ANGHELACHE VASILE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Omul, educaţia, sănătatea şi siguraţa lui sunt
înainte de toate celelalte interese. În toate
proiectele, ţelul este zero vătămări - împreună
vom reuşi. Toţi trebuie să ajungem acasă fără
vătămări – şi azi şi mâine şi în fiecare zi. Demersul
de prevenire, deşi are un punct de start, nu are unul de
finiş.
ADRIAN CÂMPEAN - EXPERT HSE
25
 Romania
Interesul pentru SSM ar trebui să fie și autentic, nu doar
prioritar. Mesajul de bază ar trebui să fie „Nouă tuturor și
fiecăruia în parte ne pasă de siguranța noastră și a voastră
a tuturor”. Iar asta nu ar trebui să fie ceva scris doar în
strategia companiei, o dată la doi ani când vine auditul, ci
ar trebui să fie ca o coloana vertebrală a companiei, sistem
nervos care să traducă respectiva companie, de sus până jos.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSE
Motto-ul nostru atunci când vine vorba de Safety este:
„Bunul nostru cel mai de preț sunt oamenii”. Nimic nu
poate fi mai de preț față de securitatea și sănătatea lor. Cu
siguranță există și implicații financiare atunci când vorbim
de accidente de muncă sau îmbolnăviri, dar principalul aspect
de care trebuie să ținem cont este cel de mai sus. În plus, din
experiență, securitatea la locul de muncă este strâns legată de calitatea
produsului sau serviciilor, termene de livrare, și așa mai departe.
Unde nu există securitate în muncă, mai mult ca sigur nu există nici
calitate.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Locurile de muncă sigure reprezintă angajați (lucrători)
mulțumiți. Aceasta e o regulă general valabilă
„siguranță=confort, mulțumire”.
MIHAELA TURCU - GEDEON RICHTER ROMÂNIA
Orice persoană își dorește să ajungă sănătoasă și în siguranță
acasă. Orice angajator își dorește să aibă angajați sănătoși,
apți și activi. Aceasta se poate obține prin conștientizarea
angajatorului, angajaților și departamentului de securitate
și sănătate în muncă asupra acestor aspecte și colaborarea
permanentă în acest domeniu pentru a construi o cultură a siguranței
în cadrul organizației. Construind o cultură a siguranței care să fie
transferată și în afara porților locurilor de muncă construim o
cultură a siguranței în România. Suntem cu toții responsabili pentru
siguranța proprie și a persoanei de lângă noi. Tu ești îndeajuns de
reponsabil? Unde mai poți îmbunătăți?
ALINA-MARIA CRASNIANEC - HELLA ROMÂNIA
Pe lângă resurse materiale, o entitate, indiferent de domeniul
în care activează, are nevoie și de resurse umane capabile
să contribuie la dezvoltarea acesteia. Pentru a obține
rezultate această resursă are nevoie de condiții sigure de
muncă, fără risc de afectare a sănătății. Mesajul de bază în cadrul
companiei noastre este: „La Heraeus încheiem ziua de lucru la fel
de sănătoși cum am început”.
FELICIA TODINCA - HERAEUS ROMÂNIA
26
Q&A
Deoarece costurile cu accidentele de muncă sunt
ridicate, pierdem resursă umană, ne este
afectată eficiența muncii datorită lipsei
accidentatului de la muncă, are de suferit
imaginea firmei și suntem monitorizați de către
autorități după producerea de accidente de muncă.
Mesajul de bază în abordarea siguranței la locul de muncă
trebuie să fie următorul: Fiecare trebuie să fie responsabil
de siguranța lui și a colegilor de la locul de muncă,
toleranță zero la abaterile de la siguranța lucrătorilor și
conștientizarea, semnalarea pericolelor pentru luarea
măsurilor de prevenire.
EUGEN ŞTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Siguranța la locul de muncă reprezintă nu numai
o prioritate, ci și o datorie. O datorie a fiecăruia
dintre noi atât către sine și către colegi, dar mai
ales către cei dragi, familiile noastre. Nu cred că
există un motiv mai puternic pentru care să ne dorim
un loc de muncă sigur.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM ROMÂNIA
Un mediu sigur, sănătos, ergonomic, înlesnește
munca ușoară, cu plăcere. Familia te așteaptă,
ești dator să fii în siguranță pentru ei și pentru
tine.
RADU GAFENCU - JOYSON SAFETY SYSTEMS
Sănătatea și securitatea în muncă trebuie să fie o
prioritate în orice entitate deoarece fără securitate
pot apărea accidente care să îți provoace o scădere a
numărului de angajați sau pot chiar scădea capacitatea
celorlalți în desfășurarea activităților de la locul de
muncă. Mesajul principal pe care trebuie să îl aibă
toată lumea în vedere este acela de a evita pe cât posibil
producerea unui eveniment prin care angajatul să aibă
de suferit.
REMUS ANCA - KASTAMONU ROMÂNIA
„Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate, totul
este nimic” (Arthur Schopenhauer). Politica de
securitate și sănătate în muncă a companiei este
să asigure permanent un mediu de muncă sigur
și sănătos, pentru toți angajații, inclusiv pentru
contractori și vizitatori.
ION CODREANU - KRONOSPAN
ROMÂNIA BRAȘOV
Q&A
Sănătatea și securitatea angajaților sunt
prioritare dat fiind rolul acestora în aplicarea
strategiei. Strategia trebuie să țină cont de
resurse, iar resursa umană este cea mai
importantă într-o organizație. Angajații
sănătoși, care se simt în siguranță, se vor concentra
și vor depune eforturi sporite pentru a îndeplini
obiectivele ce le revin în cadrul strategiei. Mesajul de
bază ar trebui să fie similar dictonului „Mens sana in
corpore sano”, formulat astfel: „Angajați sănătoși,
companie sănătoasă”.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Din perspectiva principiilor morale, asigurarea
unui mediu de lucru sănătos şi sigur reprezintă
indiscutabil principala îndatorire pentru orice
organizaţie. Viaţa, integritatea şi sănătatea
oamenilor trebuie să fie protejate înainte de toate,
fie că vorbim de angajaţi, colaboratori, contractori,
furnizori, clienţi sau comunitate în general. În acelaşi
timp, includerea sănătăţii şi securităţii în muncă în
strategia oricărei entităţi reprezintă un element esenţial
în asigurarea continuităţii activităţilor dar şi a
îndeplinirii obiectivelor strategice.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Într-un loc de muncă în care nu sunt respectate
normele de sănătate și securitate, pericolul este
iminent. Cel mai mare risc este pierderea de
vieți omenești. Nu există serviciu sau produs care
să valoreze mai mult decât viața unui om. Fiecare
angajat, indiferent de poziția în organigramă, aduce plus
valoare companiei, fiecare om trebuie să fie și să se simtă
în siguranță la locul de muncă. De asemenea, un mediu
de lucru sigur este și un mediu de lucru productiv.
GABRIELA ALINA ROTARU
- NUTRE FARMING
Fără a exagera, putem spune că oamenii sunt
(reprezintă) compania/entitatea. Dacă oamenii
nu sunt în siguranță, compania însăși nu este
în siguranță și nu se poate dezvolta sustenabil
dacă nu abordează siguranța și securitatea în muncă
drept prioritatea numărul unu.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX TÂRGOVIȘTE
Romania
Angajați sănătoși = afacere solidă, sănătoasă. Mesajul
de bază propus este: „Nimic din ceea ce facem nu
trebuie să ne rănească”.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU - POLICOLOR
Măsurile referitoare la o stare bună de sănătate și
securitate la locul de muncă pur și simplu au sens.
Indiferent de dimensiunea firmei, mai puține accidente
la locul de muncă și mai puține cazuri de boală au ca
efect direct rezultate mai bune pentru societatea
respectivă. Locurile de muncă sănătoase și sigure
sporesc motivația și angajamentul personalului. O
situație bună în materie de sănătate și securitate
reprezintă, de asemenea, o carte de vizită excepțională
pentru firmă, care poate ajuta să atragă talente, clienți sau
investitori noi. Mesajul de bază în abordarea siguranței la locul
de muncă trebuie să fie exemplul personal pozitiv.
ION BLANA - RENEWABLE
ENERGY SCHOOL OF SKILLS
DANIEL SLAV - RENEWABLE
ENERGY SCHOOL OF SKILLS
Securitatea și sănătatea în muncă reprezintă unul din
aspectele cele mai importante și dezvoltate ale politicii
Uniunii Europene referitoare la ocuparea forței de
muncă și afaceri sociale. Politica de prevenire a
accidentelor de muncă trebuie inclusă în politica Sistemului
Integrat de Management a fiecărei companii și trebuie concepută
pe baza acțiunii preventive și a conceptului de dezvoltare
durabilă. Scopul final al activității de securitate și sănătate în
muncă este protejarea vieții, integrității și sănătății lucrătorilor
împotriva riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională
care pot apărea la locul de muncă și crearea unor condiții de
muncă menite să le asigure acestora confortul fizic, psihic și
social.
RODICA STEGERAN - ROFA TEXTIL PRODUCT
Condițiile de muncă sigure și sănătoase sunt benefice
pentru lucrători, organizație și societate în ansamblu.
Trebuie înţeles cum se corelează securitatea și sănătatea
în muncă cu performanţa economică și de ce merită să
investim în securitate şi sănătate în muncă. Investiţiile în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru prevenirea
și/sau reducerea probabilității de apariție a accidentelor de
muncă și/sau a îmbolnăvirilor profesionale trebuie să aibă o
continuitate permanentă în orice organizație. Astfel, scăderea
costurilor de funcţionare a unei organizaţii pe seama reducerii
gradului de securitate nu trebuie să fie permisă.
VASILE GABRIEL PLEȘA - ROMGAZ MEDIAȘ
27
 Romania
Într-o organizație în care strategia de SSM este bine
pusă la punct, angajații se simt protejați și în
siguranță, iar concentrarea asupra activității
curente este mai mare și calitatea produselor
realizate, superioară.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Safety is about Life! - Siguranța în muncă este despre
viață! - Cred că acesta este mesajul de bază în
abordarea siguranței la locul de muncă și ar trebui
să constituie o prioritate în strategia oricărei
companii. Indiferent de considerentele care stau la baza
deciziei angajatorului, fie că sunt de ordin legal sau financiar,
viața fiecărui lucrător are o valoare inestimabilă, prin urmare
eforturile pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur și
sănătos nu pot fi cuantificate prin prisma costurilor, a
graficului de execuție sau a faptului că legislația poate avea
sau nu lacune în ceea ce privește protecția sănătății și
securității în muncă. Unul din criteriile de evaluare a
colaboratorilor din proiectele noastre îl reprezintă procesul
de precalificare în ceea ce privește securitatea și sănătatea
în muncă. Fie că vorbim de chestionare de evaluare,
interviuri sau chiar vizite în alte proiecte ale potențialilor
colaboratori, dorim să ne asigurăm că toți cei care își vor
desfășura activitatea în proiectele noastre fac din sănătatea
și securitatea în muncă a lucrătorilor o prioritate.
IULIAN BADEA - SKANSKA
CONSTRUCTION ROMÂNIA
Pornind de la entitatea statală, până la cea familială,
abordarea unei strategii, respectiv bune practici în
SSM, reprezintă una din principalele abordări
sustenabile. Cred că pe lângă clasicul: „și un accident
este prea mult!”, ar merge: „decât bolnav și sărac, mai bine
sănătos și bogat”.
HORAȚIU MOROȘANU - SMART
WOOD ROMÂNIA
O companie responsabilă consideră întotdeauna că
cel mai valoros activ al său îl constituie angajații.
De aceea sănătatea și securitatea angajaților este
elementul care trebuie să domine primordial deciziile
companiilor și trebuie să primeze profitului. Un incident/
accident de muncă nu duce numai la neplăceri ale lucrătorului,
dar crează probleme adiacente generatoare de costuri, cum
ar fi concedii medicale, dar și pierderi economice.
MAGDALENA POPESCU - TMK ARTROM
28
Q&A
Siguranța și securitatea în muncă trebuie să reprezinte
unul dintre cele mai importante aspecte pentru orice
companie. Orice investiție la momentul potrivit pe
partea de siguranță și securitate în muncă, reprezintă
un viitor câștig pentru companie. „Siguranța și
securitatea în muncă a angajaților asigură succesul
companiei”.
OANA HUTA - UNIVERSAL ALLOY
CORPORATION EUROPE
În contextul actual, este binecunoscut faptul că oamenii
sunt cea mai importantă resursă a oricărei organizații,
cu atât mai mult în cazul unei companii care furnizează
soluții și servicii, așa cum este cazul VINCI Energies
România. Pentru noi securitatea și sănătatea în muncă
reprezintă un pilon important ce stă la baza conceperii strategiei
de business, a organizării și desfășurării proceselor de muncă
și a locurilor de muncă și are rolul ca, prin măsuri și mijloace
specifice, să prevină disfuncțiile din cadrul sistemului de muncă
astfel încât acesta să se desfășoare în condiții de maximă
eficiență economică și implicând riscuri minime pentru colegii
noștri, participanți la procesele respective. Dincolo de
performanța economică ce reprezintă scopul fiecărei companii,
mesajul cel mai important pe care vrem să îl transmitem
angajaților noștri este că ne pasă de sănătatea și securitatea lor
și că pentru noi este important ca ei să se întoarcă teferi acasă,
la cei dragi lor.
GEORGEL GHIȚĂ - VINCI ENERGIES ROMÂNIA
Sănătatea angajaților reprezintă performanța
companiei! Siguranța activității la locul de muncă
este în legătură directă cu performanța angajaților.
GEORGE GAVRILOV - WIENERBERGER
SISTEME DE CĂRĂMIZI
Oamenii sunt bunul cel mai de valoare al unei companii
iar prioritatea ar trebui să fie grija față de ei, nu în
ultimul rând „oamenii trebuie să vină la lucru și să
plece acasă la familiile lor sănătoși”.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
 Romania EXPERTS PLATFORM

PREVENIREA
INCIDENTELOR?
SAU GESTIONAREA
STATISTICILOR?

E
ste un lucru unanim recunoscut că prevenirea
oricărui eveniment sau incident poate duce la
prevenirea unui accident de muncă. Și faptul
particular, de proiectarea sistemelor de lucru,
atât din punct de vedere al organizării lucrului
și dezvoltării tehnologice, cât și din punct de
că prin găsirea unor factori potențiali de risc vedere al comportamentului uman și culturii de
și apoi eliminarea lor, numărul accidentelor cu securitate și sănătate în muncă.
consecințe grave se reduce semnificativ. În ceea ce privește gestionarea statisticilor se
Vă aduceți aminte de “Piramida accidentelor” fac numeroase analize comparative aplicate
în care baza o constituie situațiile periculoase/ performanței în materie de securitate și
comportamentul neglijent, urmate de incidente, sănătate în muncă. Multe companii își compară
accidentele minore, accidentele cu incapacitate propriile performanțe în materie de securitate
de muncă, iar în vârful piramidei, accidentul și sănătate în muncă cu cele ale concurenței.
GABRIEL fatal. Este o statistică generală pe care o folosesc Analiza comparativă - “benchmarking-ul” ne
SPALOGHE unele companii pentru a-și prezenta situația permite, nu numai să comparăm statistici, dar
MANAGER în privința securității și sănătății să și căutăm exemple de bune
SAFETY, HEALTH & în muncă și, în același timp, o practici. Pentru a măsura
ENVIRONMENT comunicare vizuală rapidă și cu acțiunile pozitive în materie
BEKAERT impact puternic. Numărul de securitate și sănătate
Voi încerca să leg aceste accidentelor de în muncă sunt necesare
aspecte, prevenirea muncă mortale instrumente diferite.
incidentelor versus produse în companiile
gestionarea statisticilor, cu mai puţin de 50 SECURITATEA ȘI
de rolul pe care îl are de lucrători este SĂNĂTATEA ÎN
managementul unei aproape dublu faţă MUNCĂ REPREZINTĂ
companii. de cel înregistrat în O VALOARE UMANĂ.
Modelele tradiționale de companiile mari. Este necesară dezvoltarea unei
prevenire se adresează unor culturi a managementului
riscuri specifice și uneori pozitiv al riscurilor.
nu sunt suficiente pentru a Managementul riscurilor este o
răspunde unor riscuri noi sau unor riscuri parte integrantă a unei companii. Securitatea
emergente. Managementul acestor riscuri se angajaților la locurile de muncă trebuie integrată
concentrează mai mult pe acțiunile corective încă din fazele incipiente ale procesului
decât pe prevenire. Pentru a răspunde acestor de producție, adică din faza de proiectare.
riscuri noi este necesară o integrare fermă Dezvoltarea unei culturi a securității în
a managementului securității și sănătății în muncă este un avantaj pentru orice companie.
muncă în miezul proceselor principale din Astfel poate să își îmbunătățească propriile
cadrul activității companiilor. Este necesară o performanțe în domeniul securității și sănătății
reorientare a proceselor către o gestiune pro- în muncă, să îmbunătățească implicarea și
activă a securității și sănătății în muncă, încă motivarea angajaților, să-și îmbunătățească
din primele faze ale proceselor de producție. responsabilitatea socială și să realizeze, probabil,
Promovarea securității în muncă este legată, în și reduceri de costuri.

30
EXPERTS PLATFORM
Desigur, există multe companii cărora le lipsesc
resursele, cunoștințele de specialitate pentru
rezolvarea problemelor legate de securitatea și
sănătatea în muncă, prevenirea evenimentelor
(accidentelor de muncă). Statisticile din România,
cât și cele din UE, arată că numărul accidentelor de
muncă mortale produse în companiile cu mai puţin
de 50 de lucrători este aproape dublu faţă de cel
înregistrat în companiile mari. Există probabilitatea
să existe un risc mai mare de accidente mai puțin
severe, dar datele statistice nu sunt foarte exacte
pentru această categorie, probabil din cauza
subraportării.
Foarte multe companii întâmpină greutăți în
prevenirea și controlarea riscurilor privind
securitatea și sănătatea în muncă. Aspectele sănătății
și securității în muncă sunt strâns legate de imagine
și reputație, fiind văzute ca una din dimensiunile
cele mai importante ale comportamentului din punct
de vedere social, mai mult decât drepturile omului,
siguranța locului de muncă și protecția mediului.
Sunt statistici îngrijorătoare, având în vedere că
Romania
pierderile umane, financiare, dar și cele de imagine
ale companiilor, cauzate de incidente sau accidente
de muncă pot fi prevenite dacă angajatorii, angajații,
ceilalți factori - jucători pe piața muncii (sindicate,
patronate, autorități) ar fi conștienți de importanta
respectării cerințelor minime de securitate și
sănătate în muncă.
Pentru prevenirea incidentelor și a accidentelor sunt
necesare diverse strategii care implică: amenajarea
mediului de lucru; măsuri tehnice; organizarea
muncii; instruirea angajaților în privința
comportamentului sigur la locurile de muncă;
acțiuni de verificare și control a aplicării tuturor
măsurilor stabilite.
Astfel rolul managementului în gestionarea unor
statistici corecte bazate pe evidențe obiective e
foarte important și poate aduce beneficii majore în
cadrul unei companii, pentru prevenirea incidentelor
sau accidentelor de muncă. Interpretarea datelor
din statistici, implementarea acțiunilor corective
și a celor preventive poate îmbunătăți activitatea
securității și sănătății în muncă din orice companie.
31
 Romania
SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA MUNCII
NU REPREZINTĂ DOAR O
„SARCINĂ ADMINISTRATIVĂ”!
Noi, managementul, trebuie mai mult ca
oricând, să înțelegem că este din ce în ce mai
important să vedem care sunt riscurile la
locurile de muncă și implicațiile lor atât asupra
businessului dar, în primul rând, asupra celor
care contribuie la realizarea și dezvoltarea lui.
Știm că securitatea și sănătatea în muncă
reprezintă unul dintre domeniile cele mai
importante și mai dezvoltate ale politicii
PH.D. ANCA Uniunii Europene, referitoare la ocuparea
GOLGOJAN forței de muncă și afaceri sociale. Scopul
DIRECTOR HSEQ final constă în protejarea vieții, integrității și
CIECH SODA sănătății lucrătorilor împotriva riscurilor de
ROMANIA accidentare și îmbolnăvire profesională care
pot apărea în procesul muncii.
Liderii, managerii unei întreprinderi trebuie
să fie în măsură să prevină accidentele și
problemele de sănătate la locul de muncă.
Cum putem face?
prin asumarea și comunicarea unei
strategii eficace de gestionare a SSM;
prin oferirea unui bun exemplu referitor
la respectarea tuturor procedurilor de
Securitate, în orice moment;
prin motivarea și recompensarea
personalului, pentru a-l încuraja să
32
EXPERTS PLATFORM
participe la asigurarea unui nivel
corespunzător de sănătate și securitate.
Practic, trebuie să existe:
un angajament activ, vizibil din
partea tuturor factorilor, pornind de
la Consiliului de Administraţie, al
angajatorului/patronatului;
o gestionare a securităţii și sănătăţii doar
pe baza riscurilor evaluate;
o stabilire de sisteme eficiente, clare
de comunicare precum și structuri de
gestionare „descendente”;
o permanentă angajare și interesare a
forţei de muncă și a reprezentanţilor
acesteia (foarte important) în promovarea
și crearea unor condiţii de muncă
sănătoase și sigure;
să existe un dialog permanent între
angajator și salariați;
integrarea unui management corect al
sănătăţii și securităţii la toate nivelurile
întreprinderii;
monitorizarea, raportarea și verificarea
performanţei privind sănătatea și
securitatea și intervenția rapidă în cazurile
sensibile.
EXPERTS PLATFORM
Iată câteva exemple practice pe care trebuie
să și le asume liderul în materie de sănătate și
securitate în muncă:
conducerea pe baza exemplului (respectând
în orice situaţie atât spiritul, cât și litera
normelor în materie de sănătate și
securitate);
asumarea responsabilităţii personale și
demonstrarea grijii faţă de angajaţi;
contact permanent cu locurile de muncă
pentru a discuta direct cu privire la sănătate
și securitate (lucrătorii pot nu doar să
identifice problema, ci și să ofere soluţii și
trebuie încurajați să o facă);
punerea la dispoziţie a resurselor financiare,
alocarea unor bugete atât pentru instruire
cât și pentru echipamentele necesare
desfășurării activității în siguranță.
Responsabilitatea privind gestionarea riscurilor
se află evident, în mâinile angajatorilor, însă
eforturile acestora sunt de multe ori sortite
eșecului fără să fie și participarea activă a
lucrătorilor. Există deja multe indicii și exemple
care ne arată că participarea activă generează
o îmbunătăţire considerabilă a securităţii și
sănătăţii la locul de muncă.
Romania
De aceea, participarea activă a lucrătorilor ne ajută în:
reducerea ratei accidentelor;
soluţii avantajoase, mult mai practice și mai
rapid de aplicat;
forţa de muncă devine mai productivă și mai
satisfăcută;
reducerea absenteismului;
creșterea gradului de conștientizare privind
riscurile la locul de muncă;
îmbunătăţirea controlului asupra riscurilor la
locul de muncă.
Astfel, atât angajaţii cât și managerii, au un rol activ
în identificarea problemelor și conceperea unor
soluţii. Punerea în practică o putem face prin:
un dialog deschis și eficace, implicând
ascultarea efectivă a preocupărilor fiecăruia;
soluţionarea problemelor și luarea deciziilor
împreună;
participarea la elaborarea politicilor și a
practicilor privind sănătatea și securitatea;
participarea angajaţilor la promovarea și
realizarea condiţiilor de lucru sănătoase și
sigure;
cooperarea deplină a lucrătorilor cu angajatorii
în vederea îmbunătăţirii securităţii, a sănătăţii și
a stării de bine la locul de muncă.
33
 Romania
PREVENIREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA LUCRĂRI EDILITARE
ALIMENTĂRI CU APĂ ȘI CANALIZĂRI
P lecând de la realitatea crudă că, în urma realizării
de lucrări edilitare fără respectarea normelor de
securitatea muncii, s-au întâmplat evenimente
nedorite - accidente de muncă cu consecințe
grave și foarte grave, s-a plecat pe drumul
analizei accidentelor, în vederea prevenirii pe
viitor a evenimentelor neplăcute, țînând cont de
tehnologiile utilizate și de cerințele legislative
aplicabile.
EUGEN
Având în vedere faptul că în trei ani de zile s-au
ȘTEFĂNESCU,
înregistrat multe accidente - conform graficului
ȘEF BIROU
alăturat, conducerea instituției împreună cu
SECURITATEA MUNCII
serviciul intern de prevenire și protecție a luat
HIDROCONSTRUCȚIA
decizia de a face o analiză foarte serioasă a
cauzelor de producere a acestor accidente și de a
implementa urgent măsurile de prevenire ce se
impun.
Cele mai importante cauze de producere au fost
cele legate de:
neutilizarea sprijinirilor de maluri sau lipsa
dotării cu ele;
nerespectarea tehnologiilor de execuție;
utilizarea de organe de legare neconforme;
semnalizarea necorespunzătoare a lucrărilor
(management de trafic);
neutilizarea EIP corespunzător riscurilor
existente.
Primul pas făcut în vederea prevenirii
accidentelor de muncă la lucrările edilitare, după
analiza cauzelor de producere, a fost acela de
constituire a unei echipe de ingineri tehnologi
SITUAȚIA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
ÎNREGISTRATE LA LUCRĂRILE EDILITARE
Cu ITM Cu INVALIDITATE MORTALE COLECTIVE
4 stabilite și aprobate.
3 3
2
1 1
0 0 0 0 0 0
2012 2013 2014
34
EXPERTS PLATFORM
care au procedat la realizarea unei tehnologii
de execuție a lucrărilor, una pentru lucrările
de alimentare cu apă și una pentru lucrările de
canalizare, în care s-a ținut seama de dotările
tehnice ale societății și de prevederile caietelor de
sarcini.
În echipa de tehnologi au fost prezenți și
evaluatorii de riscuri de accidentare, specialiști
din cadrul serviciului de prevenire și protecție,
care au analizat modurile de lucru prezentate și au
făcut propuneri pentru alegerea tehnologiilor cu
riscuri de accidentare mai scăzute.
După definitivarea evaluărilor de riscuri de
accidentare, comisia de evaluare a procedat la
propunerea unor măsuri de prevenire, prioritizat,
primând cele pentru riscurile de accidentare
care au consecință de accidentare maximă, adică
decesul.
Totodată, comisia de evaluare a riscurilor de
accidentare, împreună cu tehnologii, au conceput
un check-list pentru managerii de proiecte și
conducătorii locurilor de muncă, care să fie
parcurs înainte de începerea lucrărilor și apoi,
periodic, pentru a preveni accidentele de muncă.
Altă măsură implementată a fost cea referitoare la
instruirea internă corespunzătoare a salariaților
care efectuează lucrările edilitare, cu tehnologia
de execuție și cu riscurile de accidentare specifice
versus măsurile de prevenire stabilite pentru
aceste riscuri, atât înainte de începerea lucrărilor,
cât și periodic, de regulă trimestrial.
A treia măsură implementată a fost cea a realizării
de controale operaționale inopinate, pe șantier,
realizate de către lucrătorii desemnați pentru
SSM din cadrul serviciului intern de prevenire
și protecție, pentru verificarea respectării
tehnologiei de execuție și a măsurilor de prevenire
CONCLUZIE: În următorii ani s-au redus
considerabil gravitatea și frecvența accidentelor
de muncă, deoarece nu s-au mai înregistrat
accidente de muncă mortale sau colective,
iar cele cu ITM au fost ușoare, neavând
drept cauză principală riscuri datorate
mijloacelor de producție sau sarcinii de
muncă, fiind datorate executantului.
 ESSENTIAL SOLUTIONS FOR A SAFER,
HEALTHIER AND MORE PRODUCTIVE WORKPLACE.
Kimberly-Clark Professional* is a leading global supplier for total health, safety and hygiene
solutions. You can depend on us when you require reliable, high performing wiping solutions.

WE ARE COMMITED TO:

Provide personal service to every customer and assisting you in finding the best
product solutions
Provide consistent high-quality, supported by industry accreditations
Drive innovation with our global WypAll* brand that make a difference in all
workplaces
Stay sustainable in the way we design, manufacture and transport our products

INTRODUCING OUR WIPING SOLUTIONS:

WYPALL* L WIPERS
Single Use reliability
Unrivalled wet strength – unique fibre structure,
cleaning up spills without falling apart or becoming
soggy
Thicker feeling wipers – more bulky than traditional
paper wipers, giving better hand protection, no
compression, so less flattened fibres
Superior performance and faster drying time – reducing
sheet use, decreasing wiping time and reducing waste

WYPALL* X CLOTHS
Reusable and strong
Highly absorbent – can mop up spills, clean
hands and wipe down machinery quickly
Strong and durable when wet or dry - ideal
for tough tasks such as machinery cleaning
Resistant to most solvents – ideal for applying
solvents to a surface or cleaning down
Contain no adhesives or binders – reducing
surface residue

OUR LATEST INNOVATION IN WYPALL* X RANGE

WYPALL* FORCEMAX CLOTH

Made with cloth to feel more cloth-like
Occupies 68% less shelf-space than rags & reduces waste disposal
by up to 78%
Absorbs 40% more oil than rags, and absorbs it 5x faster
The #1 user preferred industrial cloth

Using our patented HYDROKNIT* Our unique AIRFLEX* Fabric

Material, WYPALL* X Cloths are structure, with large air pockets,
manufactured by entangling pulp absorbs more, and is stronger and
and polypropylene together using thicker than a conventional tissue
high-pressure water jets. wipers’ structure, meaning less
sheets are needed for each job.
 Romania
OPINIILE, CREDINȚELE
ȘI SENTIMENTELE LEGATE
DE SIGURANȚĂ
MODUL DE REALIZARE A
SCHIMBĂRII CULTURALE
P oate că v-ați confruntat cu situații în care
lucrurile nu au funcționat așa cum era
de așteptat. Poate că v-ați simțit confuz,
frustrat sau chiar supărat - mai ales când
ați făcut tot ce era omenește posibil. Acesta
este un sentiment binecunoscut când vine
vorba de schimbarea culturală, cum ar fi
îmbunătățirea culturii siguranței.
Gestionarea siguranței necesită proceduri
definite în mod clar și reglementări stricte.
Iar regulile, prin natura lor, sunt impuse
MARTIN cuiva. Iar aici, lucrurile se complică:
DREISEITEL
1
EXPERT HSE, Multor oameni nu le place
COACH ȘI schimbarea - doar cuvântul
TRAINER „schimbare” creează adesea disconfort.
CERTIFICAT ISO,
2
F&R WORLDWIDE De obicei, nici instrucțiunile nu
sunt bine primite. Mai ales atunci
când oamenii nu văd sensul acestora.
3 Dar, chiar dacă este furnizată o
explicație, oamenii ar putea să nu
fie de acord nici în acest caz.
DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ACEST LUCRU?
Siguranța tinde să fie tehnică. Deși toată
lumea este de acord cu faptul că siguranța
se referă la oameni, metodele uzuale
aplicate se concentrează pe comportament
și sunt bazate pe învățarea liniară - dacă
facem A, atunci se întâmplă B. Oamenilor
li se comunică ce trebuie să facă pentru
a minimiza riscurile legate de siguranță.
Dar nu vom face ceva dacă acest lucru este
împotriva credințelor și valorilor noastre.
Ceea ce înseamnă că, dacă gândim diferit,
vom și acționa în mod diferit - energia
38
EXPERTS PLATFORM
urmează atenția. Acest lucru nu este valabil
numai pentru ceea ce gândim în mod
conștient, ci și pentru subconștientul nostru,
chiar într-o mai mare măsură.
CUM SE TRADUCE ACEST LUCRU
ÎN ACTIVITATEA DE ZI CU ZI?
Credințele și valorile noastre sunt rezultatul
modului în care am fost crescuți, unde am
fost crescuți și ce experiențe de viață am
avut. Credințele noastre definesc modul în
care vedem viața, ele ne alcătuiesc realitatea.
Iar valorile definesc prioritățile noastre
- de ce facem anumite lucruri. În multe
cazuri nu suntem conștienți de faptul că
credințele și valorile noastre ne influențează
comportamentul - acest lucru se întâmplă de
obicei la nivel subconștient. Numai în cazuri
rare, oamenii lucrează activ împotriva
instrucțiunilor date. De obicei, rezultatele
așteptate - cum ar fi o schimbare culturală
- nu vor fi realizate deoarece subconștientul
nostru lucrează împotriva obiectivului. Pur
și simplu pentru că obiectivul respectiv nu
este în concordanță cu credințele și valorile
noastre.
Dacă o organizație investește timp și bani
în cursuri de formare, bineînțeles că va
îmbunătăți într-o anumită măsură nivelul
de competență. Dar dacă această formare
nu abordează modul în care oamenii
gândesc cu privire la conținutul formării
și dacă valorile lor nu sunt abordate în
mod corespunzător în cadrul formării, nu
se vor obține rezultatele dorite. Învățarea
liniară sau „învățarea clasică”, modul în care
învățăm în școli sau la cursurile obișnuite,
implică riscul de a nu atinge obiectivul
EXPERTS PLATFORM Romania

Inner
State

Values
learning
“new”

dorit. Prin urmare, o modalitate mai eficientă de

Beliefs
utilizare a resurselor de formare este aceea de a
“classical” (linear)

aplica diferite metode de formare suplimentară Strategies & Competencies

learning

care să abordeze, de asemenea, credințele și

valorile.
MODUL ÎN CARE NE SIMȚIM NE
AFECTEAZĂ PERFORMANȚA CHIAR
MAI MULT DECÂT CREDEM.
Cercetarea neurobiologică a dovedit că o stare
interioară bună - o minte și un corp relaxate
- este o condiție prealabilă pentru o învățare
reușită. Aceste rezultate nu sunt foarte noi,
dar încă nu sunt pe deplin utilizate în școli sau
organizații. Orice distragere psihică sau fizică
are un impact negativ asupra performanței.
Sistemele de gestionare a siguranței includ și
măsuri disciplinare, iar aceste măsuri generează
automat un nivel constant de stres. Realistă nu
este eliminarea tuturor măsurilor disciplinare,
ci educarea oamenilor cu privire la modul de a
face față stresului și cu privire la modul în care
menținerea unei stări interioare pozitive le va
Behaviour
Safety (Goal)
Based on G. Kutschera’s Logical Levels M. Dreiseitel
îmbunătăți starea de bine și performanța. Felul
în care se simt oamenii este un alt element-cheie
pentru realizarea schimbării culturale.
Adăugarea aspectelor importante menționate
anterior, dar poate subestimate, unui sistem
de gestionare a siguranței, deschide o fereastră
către noi rezultate. În cele din urmă, numai dacă
abordăm și opiniile, credințele și sentimentele
oamenilor în legătură cu siguranța, vom putea
utiliza întregul potențial pentru schimbarea
culturală.

39
 Romania
LEADERSHIP ÎN HSE
Istoria lumii reprezintă memoria experienței de la începutul
lui Homo Sapiens, până în zilele noastre, de pe întreaga
planetă, păstrată în vestigii arheologice, documente scrise
sau în memoria individuală/colectivă. Istoria lumii este
marcată de o serie de descoperiri și invenții, de mișcări
sociale și revoluții, reprezentând salturi calitative ce
deschid noi ere și epoci toate inițiate și conduse de lideri ai
vremii.
Încă de la primele semne de viață ale umanității, nevoia de
protecție a fost unul din pilonii pe care întreaga societate a
fost clădită. Plecând de la nevoia de a se hrăni, și până la cea
de a-și clădi un adăpost, istoria omenirii trece prin diferite
ere de dezvoltare cu începuturi în preistorie și până în
epoca modernă.
Motivația de la începuturi se numea nevoie și se transpunea
în nevoia de a procura hrană și a găsi un adăpost în vederea
supraviețuirii speciei într-un habitat neamenajat și fără
unelte.
Din momentul în care omul a început să muncească - deci
să desfăşoare conştient o activitate de transformare a
elementelor de mediu pentru a-şi asigura existenţa -
datează şi primele preocupări de îmbunătăţire a condiţiilor
de muncă.
40
EXPERTS PLATFORM
Scrierile antice relatează despre astfel de acţiuni şi despre
unele măsuri exprese de protecţie a lucrătorilor, despre
existenţa unor medici pe şantierele faraonice, despre
măsurile pentru combaterea saturnismului şi a intoxicaţiei
cu mercur în Grecia, la Roma, Alexandria (apărători
ale mâinilor la unelte, măşti din băşici de peşte pentru
şlefuitori, tuburi de ventilaţie în mine ş.a.).
La fel ca în orice domeniu, sănătatea și securitatea
ocupațională au avut nevoie de pionieri/lideri ai
vremurilor care să conducă la îmbunătățirea condiției
umane peste vremuri.
În secolele preindustriale, cercetările şi măsurile pentru
ameliorarea condiţiilor de muncă, diminuarea eforturilor
şi mărirea randamentelor, au avut un caracter sporadic şi
local, dar odată cu epoca industrială, tot mai multe ştiinţe
au început să se preocupe de relaţia om - maşină - mediu
ambiant: medicina, antropologia, sociologia, psihologia,
ştiinţele economice. Fiecare a analizat impactul dintre om
şi elementele procesului de muncă din propriul său punct
de vedere, căutând soluţii pentru protejarea lucrătorului
concomitent cu creşterea productivităţii sale.
După cum ne învață istoria însăși, marii lideri ai omenirii,
idiferent dacă au fost monarhi, filozofi, exploratori, lideri
EXPERTS PLATFORM Romania

militari, oameni de știință, cu toții aveau ca și confort a aerului pompat, care se poate susţine în
preocupare ”protejarea omului”. Câteva exemple deplină siguranţă la un sfert de milă pe oră, ceea ce
de lideri în securitatatea ocupațională de-a lungul corespunde normei moderne de 0,1 m/s; CĂTĂLINA
secolelor sunt edificatoare în dezvoltarea culturii CH. A. COULOMB (fizician) a scris în 1775 BALAȘ
securității ocupaționale: lucrarea „Sur la force des hommes”, în care a HSE LEAD
ARNAUD DE VILLENEUVE (medic) (1235- propus o metodă de evaluare a cantităţii de muncă; ROMANIA &
1313) a dedicat bolilor profesionale mai multe BENJAMIN THOMSON (fizician și inventator) MANAGEMENT
capitole din tratatul său de igienă, subliniind rolul studiază protecţia termică a ţesăturilor SERVICES CE,
factorilor de ambianţă (căldură, umiditate, pulberi utilizând termometrul şi iluminatul cu ajutorul AECOM
toxice) la diferite locuri de muncă; fotometrului, ambele instrumente fiind creaţiile
LEONARDO DA VINCI (pictor, sculptor, sale;
arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist) AMÉDÉE LEFEVRE dedică studii riguroase
- (1452-1519) s-a preocupat, printre altele, şi luptei contra saturnismului. În 1871, medicul
de măsurarea timpilor de muncă, a conceput suedez Holgren a examinat deficienţele perceperii
reprezentările vizuale ale diferitelor faze ale culorilor de către mecanicii de la căile ferate şi
muncii (precursoare pentru tablourile moderne a propus să se ţină seama de ele la încadrarea
de planificare), a proiectat unelte şi maşini pentru personalului feroviar.
uşurarea efortului de muncă Drumul omenirii spre
în construcţii şi a făcut civilizație a creat climatul
cercetări sistematice perfect pentru protejarea
privind operaţiile de Cu toate că titlul ”Leadership vieții și implicit a
săpat la carierele de în HSE” poate fi interpretat formării liderilor vremii,
marmură, împărţindu-le simplu ca și o componentă a lideri care au modelat
pe faze şi timpi parţiali; calităților unui manager de cultura securității
GALILEO GALILEI success contemporan, istoria ne ocupaționale până în zilele
(astronom si filozof) amintește că marii lideri ai lumii noastre.
- (1546-1642) compară au avut această calitate fară de Definirea unui lider
fenomenele fizice legate care nu am cunoaște civilizația contemporan se rezumă din
de gravitaţie cu semnele așa cum este ea astăzi. păcate foarte simplu prin
de oboseală musculară; ”abilități de leadership”, dar
SANCTORIUS (medic) un adevărat lider pornește
- (1561-1636) notează prin a prioritiza resursa
parametrii fiziologici umană și protecția acesteia.
observabili la om în procesul muncii sau în repaus Leadershipul poate fi definit în multe feluri, dar
(greutate, temperatură, schimburi digestive, în toate definițiile vom intâlni o componentă
volumul transpiraţiei, frecvenţa pulsului); comună: ”abilitatea de a influența”. Atât liderii
BORELLI (fizician, matematician și astronom) - vremurilor apuse cât și liderii vremurilor actuale
(1608-1679) evaluează matematic forţele musculare au folosit abilitățile de lider și influență în
transmise prin pârghiile osoase; atingerea unui scop. Acel scop poate fi atins doar
SEBASTIEN LE PESTRE (inginer militar) - prin intermediul resursei umane.
(1633-1707) determinarea activităţii maxime pe Ca și epilog al acestui mic rezumat despre
care o puteau presta muncitorii într-o singură zi; ”leadership”, un singur lucru trebuie reținut:
RAMASSINI scrie „Tratatul maladiilor marii lideri ai omenirii au avut ca și preocupare
meşteşugarilor”, în care ia în considerare factorii pe lângă scopul final ”imbunătățirea securității
de ambianţă (zgomot, pulberi), posturile de lucru ocupaționale, implicit a omului”.
şi nocivităţile substanţelor toxice; Pornind de la acest aspect, liderul zilelor noastre
STEPHEN HALES (preot, medic, chimist și trebuie să înteleagă că „Safety First” (Siguranța
inventator englez) realizează primele instalaţii este pe primul loc) nu este doar un citat la modă, ci
mari de ventilaţie modernă şi evaluează viteza de este calitatea principală a leadershipului.

41
 SKANSKA SAFETY WEEK 2018
RELAX. RECHARGE. RESET.
SKANSKA ÎNCURAJEAZĂ O ABORDARE SĂNĂTOASĂ
A SIGURANȚEI LA LOCUL DE MUNCĂ

S kanska România, una dintre cele mai mari companii

din țară în sectorul construcțiilor și dezvoltării
imobiliare, este renumită în industrie pentru
Pe parcursul celor 7 zile s-au desfășurat la nivel
global activități la care au luat parte 40 000 de
angajați ai Grupului, împreună cu peste 200 000 de
înaltele standarde de conduită prin care se angajează subcontractori, clienți și alți parteneri.
În România, Safety Week 2018 a implicat activități
să asigure siguranța și confortul angajaților și
în toate proiectele Skanska din București: Campus
partenerilor săi.
6, Equilibrium și birourile Skanska România din
Viziunea Skanska nu se rezumă la cuvinte, dovadă
Green Court Bucharest, implicând aproximativ 500
stau activitățile concrete care transpun valorile
de persoane care au luat parte la activități educative
companiei în realitate. Safety Week a luat ființă
și recreative, acceptând invitația de a descoperi ce
în 2004 din nevoia de a crește notorietatea și a da
înseamnă sănătatea și siguranța dincolo de simpla
exemple de bune practici de health & safety printr-o
prevenire a accidentelor și dimensiunea funcțională a
acțiune concertată la nivel global. Evenimentul are
mediului de lucru.
loc în aceeași săptămână în toate țările Skanska și a
Sănătatea emoțională și mentală sunt esențiale
ajuns deja la cea de-a 14-a ediție consecutivă pe plan
în construirea unui climat profesional favorabil
mondial. În România se organizează pentru al șaptelea
dezvoltării aptitudinilor și evoluției personale,
an la rând, Skanska fiind prezentă în România din
subiect tratat pe larg în cadrul Safety Week 2018.
2011.
Drept urmare, pe lângă atelierele interactive pentru
Safety Week este ocazia perfectă pentru a sublinia
acordarea asistenței medicale de prim ajutor și
încă o dată rolul central pe care siguranța îl ocupă
sesiunile de exerciții fizice menite să îmbunătățească
printre valorile Skanska: grija pentru viață, etica și
atât condiția fizică cât și starea de spirit ale
transparența în toate activitățile companiei, valoarea
participanților, activitățile au inclus ateliere de terapie
lucrului în echipă și angajamentul față de clienți.
prin râs și terapie prin masaj. În cadrul evenimentului
Preocuparea companiei suedeze pentru prevenirea
au fost livrate training-uri pe teme de sănătate, iar
accidentelor la locul de muncă este una constantă,
participanții au avut șansa să discute cu specialiști
iar cele 7 zile din cadrul Safety Week sunt dedicate
despre prevenirea cancerului și activități de evaluare
activităților de profil, desfășurate cu toți colaboratorii
a stării de sănătate, dar și identificarea riscurilor care
care intră în contact cu proiectele companiei,
o amenință. Obiectivele au fost corecția dar mai ales
angajaților și chiriașilor clădirilor Skanska.
prevenția pentru situații de risc cu incidență ridicată
Deși inițial Safety Week a fost doar despre conceptul
în locul de muncă: prevenirea bolilor profesionale și
de health & safety, de la demararea inițiativei și
evitarea stresului. Preocuparea activă pe care Skanska
până în prezent evenimentul a evoluat în tandem cu
o are pentru creșterea nivelului de well-being le-a
transformarea mediilor de lucru și a provocărilor
oferit participanților ocazia ca, pe lângă atelierele
pe care această transformare le implică. Ridicarea
practice vizând direct munca desfășurată, să se
standardelor în ceea ce privește implicarea
îndeletnicească cu pregătirea unui mic dejun sănătos și
companiilor în promovarea și cultivarea unor medii
chiar să se destindă cu momente de stand-up comedy.
de lucru propice dezvoltării aduce în scenă well-being-
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la
ul. Tema Safety Week 2018, desfășurată în perioada
sănătate și siguranță este direct vizat prin Safety
23-28 aprilie, adaptată la aceste provocări moderne,
Week, însă miza reală a demersului este să contribuie
a integrat conceptul de well-being. Astfel, subiectul
la nivelul general de well-being al colaboratorilor
abordat în cadrul evenimentului din acest an a fost
Skanska și să aibă un impact real inclusiv în viețile
Health and Well-being: Relax. Recharge. Reset.
personale ale acestora.
 Romania
NEVOILE DE INSTRUIRE
ÎN SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ÎN MUNCĂ
A
ccidentele de muncă și bolile profesionale
asociate cu locul de muncǎ nu înseamnă
numai durere şi suferinṭă, ci și costuri uriașe
și pierderea continuitǎții afacerii. În fiecare
an, la nivelul Uniunii Europene, accidentele de
muncă au ca rezultat perioade lungi de absență
de la locul de muncă ce însumează aproximativ
LUCIAN 300 de milioane de zile lucrătoare și chiar
BREAZU decese. Îmbolnăvirile și vătămările profesionale
ADMINISTRATOR reprezintă 3,3% din PIB-ul Uniunii Europene,
SSM CONCEPT ceea ce înseamnă 476 de miliarde de euro care
ar putea fi economisite anual prin strategii,
politici și practici adecvate de securitate și
sănătate în muncă. În acest context, măsurile
referitoare la o stare bună de securitate și
sănătate în muncă pur și simplu au sens.
În urma recentelor evaluări ale legislației în
domeniul securității și sănătății în muncă
(SSM), am aflat că, din păcate, punerea
în aplicare a legislației nu funcționează
întotdeauna în practică. Acest lucru nu se
datorează lipsei de bunăvoință din partea
angajatorilor. În schimb, evaluarea ne-a arătat
că este nevoie de informații și instrumente mai
44
EXPERTS PLATFORM
multe și mai bune pentru a sprijini punerea în
aplicare eficace a normelor SSM și prevenirea
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Principalul mod de prevenire a accidentelor
la locul de muncă este aplicarea unor măsuri
preventive. Orice măsură preventivă va pune
probleme practice pentru lucrători: aceștia
trebuie să își schimbe modul de lucru și să se
adapteze unor noi echipamente sau proceduri.
Prin urmare, este important ca încă din
momentul în care luați decizia asupra unei
noi măsuri în materie de SSM să vă întrebați
cum vă veți asigura că lucrătorii învață și
încep să aplice această măsură cât mai repede
și mai corect posibil. În caz contrar, planul
de gestionare a riscurilor pur și simplu nu
va funcționa. Într-adevăr, studii recente
privind rentabilitatea intervențiilor în materie
de securitate și sănătate demonstrează că
intervențiile însoțite de formare și schimbări
organizaționale sunt mai rentabile decât cele
bazate exclusiv pe schimbări tehnice. Din
acest motiv, legislația în materie de sănătate
și securitate prevede că angajatorii trebuie să
EXPERTS PLATFORM Romania

cooperare cu lucrătorii și reprezentanții lor. Astfel,

formarea profesională va deveni mai relevantă – lucrătorii
știind cel mai bine cum se desfășoară efectiv munca – dar
și mai eficientă, lucrătorii fiind mai motivați să respecte
instrucțiunile din cadrul formării dacă au participat în
mod activ la crearea lor.
Instruirea în domeniul SSM trebuie să îndeplinească o
serie de condiții:
să fie adecvată și specifică locului de muncă și
atribuțiilor lucrătorilor;
bazată pe rezultatele evaluării riscurilor la locul de
muncă;
concisă, dar suficientă pentru riscurile evaluate și
complexitatea activităților desfășurate la locul de
muncă;
adaptată nivelului de pregătire și experienței
lucrătorilor;
clară, pe înțelesul lucrătorilor, inclusiv a celor care
vorbesc o altă limbă;
adaptată nevoilor grupurilor sensibile: femei gravide,
lăuze, tineri, persoane cu dizabilităţi, lucrători care
necesită supraveghere medicală specială (persoane în
vârstă, stângaci, privire monoculară, HIV etc).
Mijloacele și sursele de informare folosite în instruire
pot fi diverse: instrucțiuni proprii de SSM, pliante,
broșuri, filme, spoturi publicitare, afișe, etichete, panouri
de semnalizare, fişe cu date de securitate ale agenţilor
chimici periculoşi, ghiduri de bune practici sau cărți
tehnice ori instrucțiuni furnizate de producătorul
echipamentelor de muncă etc.
Formarea este deosebit de importantă și în cazul
asigure o formare SSM adecvată propriilor lucrători și să lucrătorilor tineri sau cu o experiență profesională redusă.
le furnizeze informațiile și instrucțiunile relevante pentru În conformitate cu statisticile europene, rata accidentelor
posturile de lucru și sarcinile care le revin. de muncă în cazul lucrătorilor tineri, cu vârste cuprinse
Este deosebit de important să ne asigurăm între 18 şi 24 de ani, este cu 50% mai mare decât
că lucrătorii dispun de informații la orice altă grupă de vârstă a lucrătorilor.
utile în materie de SSM în situații Fiind nou veniţi în câmpul muncii,
precum: angajare, transferul Rata accidentelor de este posibil ca tinerilor să le lipsească
în posturi noi sau schimbarea muncă în cazul lucrătorilor experienţa şi, adesea, maturitatea fizică
postului, introducerea de tineri, cu vârste cuprinse şi psihologică. Este posibil ca ei să nu
tehnologii sau echipamente noi între 18 şi 24 de ani, este acorde importanţa cuvenită riscurilor
sau apariția de noi riscuri la locul cu 50% mai mare decât la cu care se confruntă.
de muncă. orice altă grupă de vârstă Există şi alţi factori care îi expun pe
Lucrătorii cu anumite a lucrătorilor tineri unor riscuri mai mari, precum:
responsabilități în materie de nivelul insuficient de competenţe şi de
SSM au, de asemenea, dreptul formare;
de a primi o instruire adecvată. A necunoaşterea drepturilor proprii şi a
se reține că instruirea în materie de SSM este necesară obligaţiilor angajatorului;
și pentru liderii de echipă, directori și supraveghetori. insuficientă încredere pentru a semnala eventualele
Prin modalitățile de instruire trebuie să se atragă atenția probleme;
lucrătorilor că au responsabilitatea de a proteja sănătatea nerecunoaşterea de către angajatori a protecţiei
și securitatea proprie și a colegilor lor prin respectarea suplimentare de care au nevoie lucrătorii tineri.
instrucțiunilor primite în cursul sesiunilor de formare în Având în vedere aceste cauze, este necesar un proiect
materie de SSM. naţional care urmăreşte pregătirea tinerilor, anterior
Ca și în cazul altor măsuri în domeniul SSM, este intrării lor pe piaţa forţei de muncă, cu privire la riscurile
important ca acțiunile de formare să fie stabilite în profesionale şi la drepturile şi obligaţiile lucrătorilor.

45

Cum putem îmbunătăți gradul de implementare
și adoptare a programelor și strategiilor de
sănătate și securitate în muncă din România?
De fapt, foarte simpu: ISO 45001.
De ce? Și mai simplu: prin
crearea unui sistem de muncă
cu riscuri scăzute de accidentare
și/sau îmbolnăvire profesională;
realizarea unui control mai eficient
asupra factorilor de risc de accidentare
și/sau îmbolnăvire profesională;
t r a n s p a r e nț ă ș i e f ic a c it a te a
managementului sănătății și securității
ocupaționale prin transpunerea
rezultatelor evaluărilor de risc,
auditurilor, inspecțiilor etc. în planuri
de acțiuni pentru minimizarea riscurilor
de accidente; obținerea unor performanțe
superioare din partea angajaților, prin
asigurarea „stării de bine” la locul de
muncă; percepția favorabilă din partea
furnizorilor, beneficiarilor și a societății
în ansamblu.
CĂTĂLINA BALAȘ -
AECOM ROMÂNIA
46
Q&A
Pentru a avea un grad mai mare de adeziune la programele și strategiile
de sănătate și securitate în muncă este nevoie ca tot personalul
companiei să fie implicat în alcătuirea acestor programe. Este nevoie
ca personalul de la locul de muncă să aibă la îndemână instrumente
simple, de preferință digitale, prin care să contribuie la semnalarea și
rezolvarea deviațiilor de zi cu zi. Aceste date consolidate pe o perioadă
mai mare constituie o bază importantă a programelor și strategiilor de
îmbunătățire. Desigur că și managementul de vârf este foarte important în
îmbunătățirea gradului de adoptare a programelor. Managementul este chemat
să dea un exemplu personal în ceea ce privește respectarea regulilor și astfel
să ofere celorlalți lucrători comportamente umane de urmat.
VIOREL BADEA - ALSTOM TRANSPORT
Prin educarea managementului cu privire la beneficiile sau riscurile
la care își expun activitatea în cazul în care pentru ei Sănătatea și
Securitatea în muncă nu este o prioritate. Prin campanii agresive
pentru a determina conducerea oricărei entități să aloce timp pentru
formarea salariaților, fără să se mai gândească la pierderile financiare de
moment.
MIHAI GRIGORE - ASSYSTEM ROMÂNIA
Q&A
În primul rând prin crearea unui mediu
profesionist și implicat, în zona sănătății
și securității în muncă. Nu sunt suficiente
niște programe și strategii care arată bine
și sună frumos atât timp, cât prioritățile în
majoritatea societăților de producție sunt
altele, iar persoanele implicate direct în proces se
mulțumesc să încerce să respecte minimum de
cerințe, fără a face pasul înainte spre detaliu,
mentalitate, eficiență.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
La nivel național știu că, anul acesta, a fost
adoptată o Strategie Națională în
domeniul SSM pentru perioada 2018-
2020. Pentru îmbunătățirea gradului de
implementare a acestei strategii este imperios
necesară implicarea în mod constructiv a
instituțiilor publice, a tuturor angajatorilor atât
din mediu public, cât și din mediul privat, în
susținerea obiectivelor strategiei. Fiecare autoritate
publică, fiecare angajator, trebuie să asigure
adoptarea unor măsuri prin care să se sublinieze
importanța promovării principiilor și
reglementărilor de bază ale securității și sănătății
în muncă.
GABRIEL SPALOGHE - BEKAERT SLATINA
Din punctul meu de vedere gradul de
implementare și adoptare a programelor
și strategiilor de securitate și sănătate în
muncă poate fi foarte mult îmbunătățit dacă
se integrează problematica SSM în procesul
educațional începând de la cele mai mici vârste și
continuând pe întregul parcurs educațional.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate
în Muncă consideră că dacă cei mici încep să învețe
despre sănătate și securitate în același timp în care
învață să scrie și să citească, acestea vor deveni o
parte integrantă firească a modului în care lucrează,
se joacă și trăiesc. De asemenea, își dezvoltă o
atitudine pozitivă față de sănătate și securitate,
care îi va însoți pe tot parcursul vieții lor
profesionale. Cel mai bine este ca tematica SSM să
fie integrată în diverse materii de studiu, nu să fie
predată ca materie separată. Învățarea prin
activități și exemplele din viața reală vor contribui
la transmiterea eficientă a mesajului către copii și
tineri. Mesajele principale pot fi repetate în moduri
diferite pentru categorii de vârstă diferite, fie că
este vorba despre școli primare, fie despre școli
profesionale. Modelul ideal este abordarea școlară
globală. Integrarea SSM la nivelurile superioare
de învățământ este mai dificilă și mai puțin
răspândită, în special în cazul universităților, dar
și aici se aplică același model, de acțiune la nivelul
întregii instituții. Crearea de rețele și parteneriatul
cu autoritățile din domeniul SSM reprezintă factori
esențiali pentru o integrare reușită.
FLORIN COSTINEL
NEGRILĂ - BMF GRUP
Romania
Pentru îmbunătățirea gradului de implementare și adoptare a
programelor și strategiilor de sănătate și securitate în muncă în
România, sunt două direcții în care sunt necesare eforturi susținute
de educare/instruire. În primul rând managementul/conducerea
trebuie instruită cu privire la importanța strategiilor de sănătate și
securitate în muncă precum și la rolul acesteia în gestionarea/
implementarea strategiilor. Consider că un management instruit și care
conștientizează importanța gestionării strategiilor de sănătate și securitate în
muncă în mod corespunzător este cheia unor programe de sănătate și securitate
în muncă bine implementate și funcționale, nu doar formale. Modul de
planificare operațional/producție de către management trebuie să migreze în
urma instruirilor de la o ierarhizare de genul cost cât mai mic, timp cât mai
scăzut și ceva siguranță dacă costul o permite la una de genul execuție sigură,
alocarea timpului necesar pentru realizarea în siguranță a obiectivului și
alocarea bugetului aferent pentru desfășurarea în siguranță a activității. O
altă direcție importantă este schimbarea percepțiilor vis-à-vis de risc al
personalului operațional și implicit a comportamentului acestora. Prin programe
de re-educare a personalului operațional coroborat cu suportul managementului,
percepția și comportamentul acestora se poate modifica chiar și în timp relativ
scurt însă în lipsa unui management implicat și responsabil pe această linie,
rezultatele sunt în cele mai multe cazuri „zero”.
DRAGOȘ GEORGE PANAIT - BONATTI SPA
PARMA, SUCURSALA BUCUREȘTI
Printr-o conștientizare continuă. Bunele practici au nevoie de o mai
mare vizibilitate; în acest moment, în Romania există destul de puține
ocazii în care acest tip de informație ajunge la cei care au nevoie. Este
foarte important ca și la nivel local să existe o comunitate activă și
deschisă spre acest tip de acțiune. Până la urmă toată lumea are de câștigat
dacă există deschidere spre îmbunătățirea gradului de implementare și adoptare
a acestor programe și strategii.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Implementarea oricăror strategii/programe/măsuri trebuie să fie
susținută de top management, în mod real, în cadrul companiei. De
asemenea, ar trebui să fie susținute de autoritățile locale în domeniu,
autorități care ar trebui să aibă deschiderea și modul de abordare al
companiilor internaționale în ceea ce privește implementarea programelor
și strategiilor EH&S.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Sănătatea și securitatea ocupațională reprezintă un domeniu larg de
practică profesională, care implică specialiști din diferite domenii
incluzând, dar nelimitându-se la ingineri, medici de sănătate la locul
de muncă, economiști și statisticieni. Având în vedere gama largă de
evenimente nedorite potențiale și/sau reale asociate cu numeroasele grupuri
de lucru existente în România la ora actuală, este necesar să existe o dispoziție
cuprinzătoare privind standardele și practicile din această arie, cu o conducere,
sprijin și angajament național neclintit. Ar trebui avută în vedere modificarea
anumitor criterii și anume: prelungirea termenului de punere în aplicare a
unei anumite directive; mai mult interes pentru partea de sănătate și siguranță
la muncă; avem oarecum o legislație destul de nouă și complexă în domeniu,
dar care încă nu are instrumente de aplicare eficiente; un flux slab de informații
între companii și autorități. Consider că aici există multe de îmbunătățit, pe
parte de relații/comunicare între aceste două entități.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
47
 Romania
Prin crearea unei culturi safety, în rândul managementului
superior, prin diferite activități cu impact social al acestui
domeniu, care din păcate în România nu este încă tratat cu
seriozitate.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Woow, nu e așa simplu de răspuns deoarece managementul
intreprinderilor nu are posibilitatea legală de a-și aduce
contribuția. Însă, remarc preocuparea de ultimă ”oră” a
autorităților și anume: Guvernul României a hotărât aprobarea
Strategiei Naționale în domeniul securității și sănătății în muncă
pentru perioada 2018-2020 prin adoptarea H.G. nr. 191/2018, publicată
în M.Of. nr. 331 din 16 aprilie 2018 care reprezintă o posibilitate de
realizare a unui mediu de muncă sigur și sănătos și instrumentul-cadru
prin care se asigură corelarea cu direcțiile strategice ale Uniunii
Europene privind securitatea și sănătatea la locul de muncă. Să avem
cu toții succes în implementarea ei însă, să vedem și cât de repede se
va modifica legislația SSM actuală coroborată cu Strategia 2018 - 2020,
am trecut de jumatatea anului 2018!
ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA
Oamenii sunt unici în felul lor, percepția informației este de
multe ori diferită de la un nivel la altul. Pentru a crea o strategie
pe termen lung, în primul rând trebuie să înțelegem valorile
personalului, ce este important pentru ei atât din perspectivă
personală cât și organizațională. Ei nu sunt niște roboți, sunt ființe
care au sentimente și emoții, valori și percepții care le influențează
munca de zi cu zi. Atât programele de conștientizare cât și alte acțiuni
în direcția creșterii performanțelor în sănătate și securitate în muncă
trebuie să fie orientate către angajat. Cheia o reprezintă găsirea
modalității optime de comunicare. De multe ori ”less is more”. E foarte
important ce ne dorim și pe urmă să trecem la acțiuni segmentate care
să ne aducă la rezultatul dorit. Redundanța nu este un lucru care conduce
la performanță. Întotdeauna mesajele proaspete și simple care să capteze
interesul și atenția sunt mult mai bine venite. Filtrarea informației
înainte de a fi trimisă nu este un proces simplu dar poate fi eficient în
idea de a găsi cele mai bune mesaje care să atingă angajații și care să
conducă împreună cu alte acțiuni la un mediu de lucru sănătos și sigur.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
O direcție pentru îmbunătățire este modificarea legislației, în sensul
de a elimina înregistrările redundante legal obligatorii. Publicarea și
menținerea la zi de către ITM a statisticii accidentelor de muncă pe
domenii, cauze, consecințe, eventual cu scurte descrieri ale cazurilor
astfel încât specialiștii SSM să poată difuza în aval informațiile,
concluziile relevante pentru domeniul lor de activitate. O altă direcție
este aceea de a conștientiza angajatorii referitor la importanța majoră
pe care o are securitatea și sănătatea în muncă. În acest sens poate ar
fi bine să fie organizate seminarii, conferințe etc cu adresabilitate la
angajatori. De multe ori am întâlnit situația când conducerea de la
cel mai înalt nivel al firmei a „faultat” specialistul SSM, dispunând
continuarea unor lucrări atunci când propunerea specialistului a fost
de sistare a lor.
GEORGETA URSU - DOKA ROMÂNIA
TEHNICA COFRAJELOR
48
Q&A
Pentru a putea implementa orice program
de SSM este importantă implicarea șefilor
de departamente, astfel încât aceștia să
fie capabili de prelucrarea clară a
informațiilor primite, către persoanele din
subordine.
BOGDAN COCIS - ECOLOR
Angajatorii și angajații trebuie
conștientizați că Siguranța nu este doar
o chestiune de purtare a echipamentului
de protecție potrivit, ci de a crea o cultură
în care siguranța trebuie considerată ca o
prioritate clară în toate activitățile atât de la locul
de muncă, cât și în viața de zi cu zi. În România,
managementul activităților, dedicate siguranței și
sănătății lucrătorilor trebuie să ia în calcul
campanii de sensibilizare a angajatorilor și
angajaților asupra efectelor negative ale accidentelor
sau îmbolnăvirilor profesionale care pot avea
impact asupra activității unei companii dar și
asupra vieții private a angajaților. Îmbunătățirea
gradului de implementare și adoptare a programelor
se poate realiza prin asigurarea unui mediu deschis
colaborării dintre angajatori și instituțiile abilitate,
printr-un suport continuu venit din partea
specialiștilor din cadrul inspectoratelor teritoriale
și dezvoltarea unei relații bazate pe încredere și
dialoguri deschise asupra riscurilor și măsurilor
menite să prevină.
COSMIN DUMITRESCU -
ELECTROLUX ROMÂNIA
România are un sistem în domeniul SSM
îmbătrânit și este nevoie de o modernizare
substanțială a acestuia. Trebuie să existe
o abordare mai mult practică decât teoretică
și birocratică, așa cum este în prezent. De
asemenea, trebuie să existe o implicare mai mare
a organelor abilitate în domeniu.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ
Prin implicare și conștientizare la toate
nivelurile organizaţiei. Managementul
de top să înțeleagă fenomenul și să se
implice permanent. Prin supraveghere
continuǎ a personalului în timpul efectuǎrii
operaţiunilor. Prin monitorizarea unei evidențe
privind evoluția formării fiecărui lucrător d.p.d.v.
al HSE.
ANGHELACHE VASILE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Q&A
Singuri este foarte greu să reușim, dar dacă toţi actorii,
lucrători, angajatori, experţi HSE, reprezentanţii
autorităţilor, media, doresc acest lucru avem șanse reale
de reușită. Un termen trebuie stabilit, dar și răspunderile
trebuie să fie foarte clare – cei care nu pot sau nu vor
trebuie eliminaţi din acest demers indiferent din ce structură
fac parte. Adoptarea strategiilor ţine de decidenţii principali –
autorităţile în primul rând, care trebuie să coopteze și angajatorii,
reprezentanţii lucrătorilor și experţii în acest demers și să nu
mai promoveze strategii care nu au și susţinerea celorlalţi
parteneri sociali – aici avem, din păcate „căruţa înaintea calului”
– uităm prioritatea principală „siguranţa lucrătorului în centrul
atenţiei”. Programele trebuie dezvoltate în baza strategiilor și
alocate resursele financiare atât de stat cât și de companii,
dezvoltatori, sindicate, fonduri europene. Trebuie identificate
punctele slabe și acţionat energic, pe termen scurt pentru a elimina
sau reduce la maximul posibil orice vătămare sau eveniment
nedorit. Aici, informaţiile legate de raportarea lor trebuie să fie
publice și experienţa trebuie împărtășită la nivel naţional. Graniţa
dintre ce trebuie să fie obligatoriu pentru toţi actorii și ce trebuie
să facă aceștia pentru a îmbunătăţi performanţele HSE trebuie
să fie foarte clară – ca să fiu mai clar mă refer la: ÎNTREBARE
- dacă respect tot ce prevăd cerinţele legale, mai am ceva de facut?
RĂSPUNS 1 (autorităţi și companie) – NIMIC. RĂSPUNS 2
(experţi și lucrători) – DA îmbunătăţirea continuă nu ţine seama
numai de prevederile legale, ci de cum dorește compania să-și
respecte lucrătorii și pe ea. Imaginea companiei nu se realizează
prin declaraţii, ci prin evaluarea ei în baza unor indicatori de
performanţă. Aici ar trebui să vorbim și de diplome sau certificări
care atestă că se respectă anumite standarde sau cerinţe, dar totul
se rezumă la plata unor facturi. Dacă vom reuși ca experţii HSE,
asiguratorii și media să aibă puterea pe care o au în alte ţări
membre UE, nu vom mai întâlni locuri de muncă în care toţi
actorii tolerează un mod de lucru în afară, nu numai cerinţele
legale, dar care nu au niciun orizont de îmbunătăţire continuă.
ADRIAN CÂMPEAN - EXPERT HSE
Înainte să ne apucăm de orice facem un assessment
corespunzător. Se aplică și aici la SSM, nu doar în alte
domenii. Apoi în urma assessmentului - analizei inițiale,
stabilim măsuri. Aceste măsuri trebuie să fie eficace, nu
doar eficiente. Eficient înseamnă că te gândești doar la
destinație, eficace înseamnă că te gândești și la ce (bine sau rău)
faci pe drum.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSE
Îmbunătățirea gradului de implementare a programelor
și strategiilor de Securitate și Sănătate în Muncă se poate
realiza prin efortul comun al angajatorilor și angajaților
societății. Pentru realizarea acestui lucru avem nevoie de
o îmbunătățire a organizării muncii, a mediului de muncă,
încurajarea dezvoltării profesionale, mai exact o implicare totală
a angajaților în ceea ce privește exprimarea nevoilor și opiniilor
lor în organizarea muncii și a locului de muncă.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Romania
Prin abordarea a trei principii de bază:
aptitudinile puternice și eficace de
conducere, implicarea lucrătorilor și
discuțiile constructive cu aceștia,
evaluarea și analiza permanentă.
LUCIAN BREAZU - EXPERT HSE
Într-o societate în permanentă expansiune,
implementarea unor programe și strategii
de sănătate și securitate reprezintă
obiective fundamentale în vederea
desfășurării unor activități în siguranță.
Angajamentul de a oferi un loc de muncă sigur
pentru angajați și contractori reprezintă principala
provocare în atingerea acestui obiectiv în
dezvoltarea unei culturi EHS durabile.
MIHAELA FLORINA
ŢÂMPU - EXPERT HSE
Aceasta este o foarte bună întrebare, cu
un spectru larg de răspunsuri, putând fi
abordată din două perspective. În primul
rând vorbim de strategia națională care se
regăsește în programul de guvernare, în
parteneriatele semnate între guvern și sindicate
precum și în implicarea organizațiilor non-
guvernamentale. Pentru o îmbunătățire a gradului
de implementare aș recomanda o creștere a
comunicării și aș sugera cât mai multe workshopuri,
precum cel organizat de GOVNET, dar dezvoltate
pe domenii. În cadrul lor pot fi dezbătute
particularitățile fiecărei activități prin participarea
specialiștilor SSM din partea autorităților cât și
din partea sindicală și companii. Programele și
strategiile la nivel de țară pot fi realizate prin legi,
dar trebuie particularizate prin normative specifice
fiecărei industrii. Vă dau un exemplu: de foarte
multe ori am fost întrebat dacă există în România
un normativ local privind spațiul închis. Recunosc
că singura trimitere pe care am făcut-o a fost legată
de HG 1091 din 16 august 2006 privind cerinţele
minime de securitate și sănătate pentru locul de
muncă, în una din anexe. În al doilea rând vorbim
de companii unde un aspect important îl reprezintă
cultura organizațională, ce influențează gradul de
implementare a programelor și strategiilor de SSM.
Acestea pot fi puse mai simplu în practică de
multinaționalele coordonate de compania mamă
și pot fi mai dificil de aplicat în companiile cu
capital românesc, care nu au încă strategie SSM
similară cu a companiilor străine. În general,
organizațiile își stabilesc programe anuale ce
definesc direcțiile și strategiile ce trebuiesc urmate.
VALTER STĂNCIULESCU
GORAN - EXPERT HSE
49
 Romania
În ultimii ani, la nivel național, s-au înregistrat
progrese semnificative, cred eu, în acest sens.
Există din partea autorităților o serie de
inițiative ce sprijină acest progres, iar un lucru
benefic este că an de an apar tot mai mulți
specialiști în domeniu. După părerea mea, ne
îndreptăm într-o direcție bună în acest sens și trebuie
continuat ceea ce deja s-a început. Mai este nevoie de o
rafinare a proceselor și poate de o responsabilizare la
un nivel mai ridicat a angajatorilor. Din punct de vedere
legislativ, cred că ar trebui o actualizare în pas cu evoluția
tehnologiei. Spre exemplu: într-o eră digitală în care
IT-ul face progrese cu pași uriași, încă folosim în mod
obligatoriu fișe individuale de instruire.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Pentru mulți angajatori din România, asigurarea
unui cadru sigur și sănătos la locul de muncă
reprezintă doar „o cerință legală”. Dacă
mentalitatea acestor angajatori s-ar schimba,
atunci ar realiza că succesul unei afaceri se bazează
pe „resursa umană” sănătoasă.
MIHAELA TURCU - GEDEON
RICHTER ROMÂNIA
Elaborarea unor ghiduri/chestionare detaliate
asupra implementării cerințelor de sănătate și
securitate în muncă pe domenii de activitate,
adaptate la mărimea și complexitatea activităților
desfășurate, ar putea fi o variantă de îmbunătățire a
gradului de implementare a programelor și strategiilor
de sănătate și securitate în muncă. Materiale care să fie
ușor de înțeles atât pentru debutanții în domeniu cât și
pentru angajatorii care nu sunt specialiști în domeniu.
Schimbul de experiență, de bune practici, programe și
strategii de succes pot constitui baza de elaborare a lor,
iar o echipă dedicată și pasionată de ceea ce face poate
fi cheia spre succes.
ALINA-MARIA CRASNIANEC
- HELLA ROMÂNIA
Pentru a implementa orice program sau strategie
în acest domeniu este nevoie, în primul rând,
de un angajament ferm și activ din partea
persoanelor cu rol de decizie, top managementului,
din cadrul fiecărei organizații. O modalitate de
conștientizare a importanței acestor strategii o
reprezintă, de exemplu, întâlnirea organizată de ITM
Timiș cu ocazia Zilei Mondiale a Muncii. Cu această
ocazie au fost prezentate atât cele mai grave accidente
de muncă din anul anterior cât și alte informații statistice
pe această temă. Dacă aceste evenimente ar fi organizate
de mai multe ori pe an (ex. semestrial/trimestrial) ar
putea facilita accesul la informații legate de strategii,
programe și exemple de abordare.
FELICIA TODINCA - HERAEUS ROMÂNIA
50
Q&A
Prin aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire la
locurile de muncă, prin solicitarea sprijinului
autorităților în implementarea unor măsuri de
prevenire, prin informări la toate nivelurile, prin
realizarea și participarea la seminarii, întâlniri cu
toți actorii - patronate - sindicate - autorități.
EUGEN ȘTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Prin perseverență. Acesta este cuvântul cheie. Avem
nevoie de o abordare consistentă și coerentă, care
să găsească justificare în acțiuni și în beneficiile pe
care acestea le aduc. De asemenea, este important să
fim creativi în abordare și să încercăm să mergem mai
departe de reguli, rapoarte și proceduri spre exemplu.
Trebuie să găsim modalități de a-i face pe oameni să
conștientizeze și să interiorizeze toate informațiile pe care
le transmitem, pentru a crea o cultură a prevenției care să
vină de la sine de la un anumit punct.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM ROMÂNIA
Programele și strategiile privind securitatea și
sănătatea în muncă ar trebui sa fie pregătite și
implementate pe toate nivelele de vârstă și educație.
Pentru a avea un angajat pe care îl interesează
sănătatea și securitatea înainte de toate, trebuie să îl educi
în acest sens. Securitatea și sănătatea în muncă trebuie să
devină parte din viața noastră. În acest sens, lucrurile ar
trebui canalizate spre obținerea unui nivel de educație care
să asigure că securitatea și sănătatea primează în cadrul
tuturor activităților: casnice, școlare, de timp liber etc. și
rezultatul va fi cu siguranță crearea unui reflex condiționat
de considerare a securității și sănătății înainte de începerea
oricărei întreprinderi.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Un prim pas ar trebui să fie schimbarea mentalităţii
și a percepţiei asupra acestei activităţi. În România
s-a mers foarte multă vreme pe ideea că singurul
scop cu privire la sănătate și securitate în muncă este
acela de conformare cu cerinţele legale. Evident, este
extrem de important să îndeplinim aceste cerinţe, dar nu
suficient. Această abordare a dus la birocratizarea activităţii
și în același timp la menţinerea unei culturi reactive în acest
domeniu. Legislaţia trebuie privită ca suport în
implementarea corectă a normelor și procedurilor de sănătate
și securitate în muncă, dar scopul trebuie să fie întotdeauna
grija faţă de viaţă, integritatea și sănătatea oamenilor. O
măsură care ar putea aduce îmbunătăţiri în percepţia tuturor
celor implicaţi în acest domeniu ar putea fi integrarea
securității și sănătății în muncă în procesul educațional,
implicând autorităţile dar și mediul privat prin companiile
care au experienţă și performanţe notabile. În același timp,
revizuirea programelor de formare profesională în domeniul
SSM la nivel naţional, printr-un schimb de experienţă cu
statele membre UE și implicând specialiștii din mediul privat.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Q&A
La nivel de companie, se poate face efectiv prin
implicarea angajaților în stabilirea programelor și
strategiilor de sănătate în muncă. Aducându-și
contribuția își asumă rezultatul, se mândresc că au
ajutat la stabilirea unei proceduri și se sancționează
între ei în cazul nerespectării acesteia. Nimănui nu îi
place să piardă un bonus sau alt tip de recompensă din cauza
nerespectării regulilor de către altcineva. La nivel de țară,
sunt deja diverse programe de susținere cu fonduri europene
(program operațional regional, program operațional
competitivitate, program operațional asistență tehnică
șamd.) pentru implementarea de proceduri și măsuri pe linie
de calitate, sănătate și securitate în muncă, mediu. Este
important ca aceste programe să fie mai mult mediatizate,
mai simplificate și mai ușor de accesat.
GABRIELA ALINA ROTARU - NUTRE FARMING
Prin creșterea implicării șefilor direcți, în sensul că
aceștia trebuie să conștientizeze cât de importantă
este securitatea și sănătatea în muncă. Șefii direcți,
cunoscându-și cel mai bine oamenii, sunt primii care
pot ajuta la creșterea leadership-ul privind siguranța și
securitatea la locul de muncă. Dacă oamenii simt că leaderii
(șefii) lor nu acordă suficientă atenției acestui domeniu, nu
se poate implementa nimic. Oamenii (lucrătorii) au nevoie
de leaderi care să îi inspire și pe care să îi urmeze.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX TÂRGOVIȘTE
Preocupările pentru securitatea întreprinderii
trebuie să se manifeste în anumite forme, să înceapă
de la conducătorii de pe treptele ierarhice superioare,
dar în același timp să fie prezente la toți salariații.
Toți factorii, toate compartimentele de la toate nivelurile
ierarhice trebuie să contribuie prin activitatea lor la atingerea
acestui țel. Managementul HSE presupune, indiferent de
nivelul avut în vedere, o îmbunătățire a propriei munci, să
existe dorința și voința pentru securitate, să se stabilească
obiectivele specifice exprimate cantitativ, să se asigure limita
obiectivelor, să se asigure realizarea obiectivelor propuse și
îmbunătățirea condiţiilor de muncă. Managementul HSE
trebuie să fie un sistem managerial complex și complet care
să asigure o nouă viziune pentru conducere, să promoveze
îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă prin utilizarea
tehnicilor adecvate, să urmărească implicarea salariaților
și antrenarea lor în actul decizional, să înlocuiască stările
conflictuale cu cooperare și parteneriat.
RODICA STEGERAN - ROFA TEXTIL PRODUCT
Din echipele care vor implementa programele și
strategiile de sănătate și securitate în muncă să facă
parte și câte un reprezentant din conducerea
autoritătilor locale (Prefecturi, ITM-uri, DSP-uri
etc.), care vor prezenta angajatorilor aceste strategii.
VASILE GABRIEL PLEȘA - ROMGAZ MEDIAȘ
Romania
Organizațiile au la dispoziție două categorii de factori
cu ajutorul cărora își pot îmbunătăți strategiile de
sănătate și securitate în muncă: interni și externi.
Întrucât în plan intern responsabilitatea implementării
oricărui program sau strategie în domeniul securității
și sănătății în muncă îi revine angajatorului, totul începe
de la acesta. Implicarea directă a managementului unei
companii în implementarea și susținerea oricăror acțiuni în
domeniul securității și sănătății în muncă constituie factorul
hotărâtor în reușita acestor programe. În Skanska, unul dintre
aceste programe îl reprezintă vizitele ESSV (Executive Site
Safety Visit) efectuate de managementul companiei în proiecte.
„Siguranța în muncă începe cu mine” – este moto-ul după care
ne ghidăm în Skanska. În plan extern, dincolo de ceea ce
strategiile la nivel național și cadrul legislativ pot face, este
foarte important ca fiecare angajator care își dedică timpul și
efortul îmbunătățirii condițiilor de securitate și sănătate în
muncă să împărtășească cât mai mult din experiența sa cu
ceilalți. Dintre acțiunile efectuate de Skanska în plan extern
putem enumera: Ziua Siguranței în Muncă, Săptămâna
Siguranței în Muncă, vizitele studenților de la UTCB în
șantierele noastre sau diverse programe ca „Lucrez responsabil”
dedicate viitorilor ingineri.
IULIAN BADEA - SKANSKA
CONSTRUCTION ROMÂNIA
Strategia de sănătate și securitate în muncă ar trebui
să aibă la bază informarea, instruirea și
responsabilizarea lucrătorilor prin tehnici de bună
practică organizate de către organismele naționale sau
companii dedicate în acest sens. O zi anuală dedicată
protecției muncii în fiecare domeniu cum este „Steel safety
day’’ în metalurgie ar fi binevenită.
MAGDALENA POPESCU - TMK ARTROM
Gradul de implementare și adoptare a programelor și
strategiilor se poate îmbunătăți printr-o participare
activă și eficientă a tuturor entităților implicate.
OANA HUTA - UNIVERSAL ALLOY
CORPORATION EUROPE
Abordând întrebarea dintr-o perspectivă ușor
schimbată, consider că strategia de implementare a
programelor care vizează schimbarea în domeniul
HSE trebuie să fie una smart și să facă apel la inteligența
persoanelor țintă, încurajând fiecare individ să devină
supervizorul propriilor acțiuni și decidentul asupra măsurilor
de protecție. În acest caz, „implicare” reprezintă cuvântul cheie
și aici mă refer la implicarea tuturor stakeholderilor, de la top
management, care trebuie să decidă strategia și direcția de
acțiune în domeniul HSE, la line management și chiar la
lucrători, fără de care toate acestea nu ar putea fi puse în
aplicare.
GEORGEL GHIȚĂ - VINCI ENERGIES ROMÂNIA
51
 Romania
DE CE E IMPORTANT
SĂ CONȘTIENTIZEZ SĂNĂTATEA
ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ?
Ate proteja de evenimente care pot să îți
afecteze sănătatea, capacitatea de muncă sau
viața, poate părea la prima vedere o sarcină
dificilă, greu de împlinit. Și totuși nu este așa.
Nu e un lucru ușor, dar gândul la familie, la cei
care te așteaptă acasă, sănătos, intact, în stare
să ai o viață normală, te face să iei în calcul
multe posibilități de evitare a nedoritului.
Atâta timp cât conștientizezi importanța
scopului final, nu va fi greu deloc să te înscrii
RADU
în zona sigură, protejată. Îmi place să lucrez
GAFENCU,
după ideea, care mi-a devenit principiu de bază
HSE MANAGER
în muncă și viață, că protecția muncii nu este
JOYSON SAFETY
altceva decât bun-simț. Acel bun-simț care te
SYSTEMS
conduce spre cunoașterea limitelor superioare
și inferioare ale capacităților tale.
Asta duce, în opinia mea, la un set de reguli
care îți guvernează viața de zi cu zi după
modul și modelul care ți le-ai stabilit.
Și în final e simplu răspunsul la întrebarea
,,De ce e important să conștientizez sănătatea
securitatea în muncă?” Pentru că mă protejez
pe mine, indirect îmi pun la adăpost familia,
conștientizând importanța regulilor, îmi
protejez colegii, pe cei din jurul meu și în fond
protejez societatea, arătând că știu ce înseamnă
o regulă și implicațiile ei în viața de zi cu zi.
52
EXPERTS PLATFORM
Poate e interesant evenimentul care cu ani
buni în urmă m-a determinat să respect în
mod deosebit, acest respect transformându‑se
cu timpul în dorința de a fi implicat direct
în această muncă grea, nevăzută dar plină
de satisfacții. Un astfel de accident îți poate
schimba nu numai felul în care gândești dar
și viața, lucru demonstrat de devenirea mea
ulterioară profesională. Momentele în care
viața stă agățată de un fir subțire, clipele pe
care le petreci alături de colegul tău suferind,
care se zbate să învingă inevitabilul, te fac
să te gândești la ceea ce ai fi putut face ca să
eviți, să îl ferești de suferința fizică, de durerea
lui și a celor apropiați. Cum? Relativ simplu,
respectând regulile, fiind tot timpul alert,
nicidecum prea sigur pe tine și uitând cu totul
de ,,asta nu mi se poate întâmpla mie” sau și
mai rău ,,lasă că merge și așa”.
În decursul anilor, am avut satisfacția de a
vedea colegii mei, tot mai feriți de pericole,
mai conștienți că bunăstarea fizică, sănătatea e
cel mai de preț bun al omului.
Chiar nu e greu deloc, haideți să dăm
importanța cuvenită și locul ce i se cuvine
grijii pentru acest bun de preț care se cheamă
sănătatea și securitatea în muncă!
 Consultanță și sfaturi practice
pentru un Management SMART
Într-un cadru de business acaparat de cerințe birocratice excesive,
legislații care se află într-o continuă schimbare și o aglomerare de
sarcini, persoanele care sunt responsabile de aspectele de mediu
din marile companii reușesc cu greu să facă față provocărilor.
denkstatt propune o gamă de servicii de consultanță în
sustenabilitate care au menirea de a facilita găsirea celor mai
potrivite soluții pentru toate situațiile care apar.
Uniunea Europeană ghidează marile companii în creșterea
performanțelor prin încurajarea stabilirii de obiective de dezvoltare
durabilă conform noilor obiective propuse de Națiunile Unite -
Sustainable Development Goals conform Agendei 2030, propunând
astfel obiective și direcții la care o companie ar trebui să subscrie. Importanța aspectelor de mediu și a celor sociale trebuie rapid
Companiile trebuie să treacă la acțiune și să considere aspecte conștientizată de către managerii marilor companii. Ei sunt cei
importante pentru toate părțile interesate. care oferă suportul și încrederea responsabililor din segmentul
Succesul organizațional vine odată cu eficientizarea resurselor operațional.
la nivelul unei companii prin utilizarea unor instrumente care Un comportament responsabil orientat către performanțe nu
să faciliteze integrarea, coordonarea și monitorizarea în timp implică doar cheltuieli, așa cum se consideră în mod eronat. Acesta
util a tuturor aspectelor care ar putea genera un risc la nivelul contribuie esențial la obținerea unei maturități organizaționale
organizației. și o dezvoltare sustenabilă.

Task – managementul reprezintă una dintre provocările majore

din domeniu, fiind nevoie de abilități de decizie și leadership
pentru segmentarea corectă a sarcinilor.
Rolul denkstatt este unul definitoriu în acest sens pentru că pliază
suportul consultativ pe nevoile clientului.
Câteva servicii oferite de denkstatt:
 Servicii Integrate de Management
 Consultanță în Dezvoltare de Strategii de Sustenabilitate
 Audituri
 Rapoarte de Sustenabilitate
 Soluții Specifice privind Managementul Deșeurilor
 Evaluări de Amplasament
 Instrumente IT pentru Operaționalizare și Conformare
• Management Legislativ cu denxpert Legal
• Management al datelor de mediu cu denxpert Data
• Management al deșeurilor cu denxpert Waste

Beneficiile soluțiilor IT dezvoltate de denkstatt sunt numeroase, prin soluția denxpert Legal puteți avea acces la:
 Actualizare legislativă continuă;
 Realizarea facilă a auditurilor de conformare legală;
 Vizualizarea transparentă a performanțelor organizaționale;
 Întocmirea și emiterea din sistem a raportului care semnalează neconformitățile;
 Centralizarea fișierelor de lucru și a documentelor de conformare (autorizații, cerințe clienți/furnizori, etc.);
 Stabilirea termenelor limită de finalizare a acțiunilor de conformare;
 Stabilirea de acțiuni corective;
 Trimiterea de notificări pe e-mail către toți utilizatorii alocați pe diferitele arii de interes;
 Extragerea din cadrul aplicației a planurilor de acțiune în format Excel;
 Economisirea unei resurse esențiale din acest domeniu: timpul.

Pentru mai multe informații accesați: www.denkstatt.eu

 Romania
RAPORTAREA ȘI INVESTIGAREA
ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
DE CĂTRE ANGAJATOR
P
otrivit Legii securităţii si sănătăţii în
muncă nr. 319/2006, astfel cum a fost
modificată și completată, accidentul de
muncă reprezintă vătămarea violentă
a organismului, precum şi intoxicaţia
acută profesională, care au loc în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel
SILVIA puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
DUMITRACHE, deces.
AVOCAT Din perspectiva angajatorului, producerea
COLABORATOR, unui accident de muncă generează un
PLĂCINTESCU proces complex și riguros în care acesta
RITI LUCIAN trebuie să determine împrejurările
care au dus la producerea accidentului
și persoanele vinovate de producerea
acestuia. Totodată, angajatorul trebuie
să ia toate măsurile care se impun din
perspectiva securității și sănătății în
54
EXPERTS PLATFORM
muncă pentru a evita producerea unor
evenimente similare în viitor.
Formalismul excesiv și minuțiozitatea
circuitului documentelor este trăsătura
principală care definește procedura
comunicării, cercetării și înregistrării
accidentului de muncă și care, cel puțin
la nivel teoretic, ar trebui să stimuleze
comportamentul preventiv al angajatorului
de a da eficiență normelor de prevenire BOGDAN-
a riscurilor, de securitate și de protecție NICOLAE RITI,
a sănătății în muncă pentru a evita AVOCAT
producerea unor astfel de evenimente ASOCIAT,
nedorite. PLĂCINTESCU
Angajatorul este ținut să urmeze etapele RITI LUCIAN
administrative obligatorii prescrise de
lege în cazul producerii unui accident
de muncă, în caz contrar expunându-se
riscului de a fi sancționat contravențional
de către inspectorii de muncă.
EXPERTS PLATFORM
1 COMUNICAREA ACCIDENTULUI CĂTRE
AUTORITĂȚILE COMPETENTE
Conducătorul locului de muncă sau orice altă persoană
care a luat cunoștință de producerea unui accident de
muncă are obligația de comunica de îndată producerea
acestuia către reprezentanții legali ai angajatorului.
Ulterior luării la cunoștință a producerii accidentului,
angajatorul este obligat să comunice, de îndată,
producerea accidentului către inspectoratul teritorial
de muncă, către casa teritorială de pensii publice, în
cazul în care accidentul este urmat de incapacitate
temporară de muncă, invaliditate sau deces și către
organele de urmărire penală, după caz.
În situația în care printre victimele accidentului se
află și lucrători ai altor angajatori, accidentul trebuie
comunicat și acestor angajatori de către angajatorul la
care s-a produs evenimentul respectiv.
În vederea comunicării producerii accidentului de
muncă, angajatorul va completa și va înainta către
organele competente menționate anterior o fișă
în care va insera informațiile relevante cu privire
la evenimentul produs. Cu titlu de exemplu, fișa
evenimentului trebuie să conțină: datele de identificare
ale angajatorului și ale victimei accidentului, locul
unde s-a produs accidentul și alte împrejurări utile
organului de cercetare în demersul său (cum ar fi: data
și ora la care s-a produs accidentul, numele persoanei
care a înștiințat angajatorul cu privire la producerea
accidentului), consecințele accidentului etc.
Romania
2 CERCETAREA ACCIDENTULUI DE MUNCĂ
Obligația de a efectua cercetarea accidentului de
muncă o are angajatorul persoană juridică, în cazul în
care acest incident a produs incapacitatea temporară de
muncă a participanților la procesul de muncă.
În orice alte situații, cercetarea este făcută de către
Inspectoratul Teritorial de Muncă sau de către Inspecția
Muncii, după caz.
Dacă angajatorul persoană juridică are obligația legală de
a efectua cercetarea conform celor menționate anterior,
acesta va numi prin decizie scrisă o comisie de cercetare a
accidentului produs compusă din cel puțin trei persoane.
Membrii comisiei trebuie să aibă pregătire tehnică
corespunzătoare și să nu fie implicați în organizarea
și conducerea locului de muncă unde s-a produs
accidentul respectiv ori să nu fi avut o responsabilitate în
producerea acestuia. În cazul în care angajatorul nu poate
numi comisia în condițiile de mai sus, trebuie să asigure
cercetarea prin prestatori externi de servicii de prevenire
și protecție.
Comisia de cercetare a accidentului desemnată de
angajator urmează să stabilească: împrejurările și cauzele
care au determinat producerea acestuia; prevederile legale
încălcate; persoanele răspunzătoare pentru producerea
evenimentului; măsurile care se impun pentru prevenirea
unor incidente similare și, respectiv să determine
caracterul accidentului.
De regulă, activitatea de cercetare se desfășoară pe
parcursul a maximum zece zile lucrătoare de la data
producerii accidentului.
55
 Romania
Prin excepție, în măsura în care, datorită complexității
cazului, comisia anticipează că pentru finalizarea
cercetării este necesară administrarea unor probe
suplimentare (prelevarea de probe, efectuarea unei
expertize), aceasta poate să solicite Inspectoratului
Teritorial de Muncă, prelungirea termenului de
cercetare. Solicitarea trebuie adresată în scris în
interiorul perioadei stabilite de lege pentru finalizarea
cercetării (zece zile lucrătoare) și trebuie motivată.
La terminarea cercetării accidentului, comisia de
cercetare trebuie să întocmească un dosar de cercetare
care va conține printre altele: procesul-verbal de
cercetare, nota de constatare la fața locului, schițe/
fotografii de la fața locului, declarațiile victimelor și
ale martorilor sau ale altor persoane ce pot contribui la
elucidarea producerii accidentului, copiile contractelor
de muncă ale victimelor, copiile certificatelor
constatatoare sau ale autorizațiilor în baza cărora
angajatorul își desfășoară activitatea, copiile fișei de
identificare a factorilor de risc profesional și ale fișei
de aptitudini, copiile fișelor de instruire individuală în
domeniul securității și sănătății în muncă etc.
Procesul verbal de cercetare trebuie să conțină o serie de
capitole predefinite de Normele Metodologice de aplicare
a Legii nr. 319/2006. Acestea se referă printre altele la:
a) data încheierii procesului verbal;
b) numele persoanelor care au efectuat cercetarea și
calitatea în care au participat la cercetare;
c) perioada de timp și locul în care s-a efectuat
cercetarea;
d) obiectul cercetării;
e) data și ora producerii accidentului;
f) datele de identificare ale angajatorului la care s-a
produs evenimentul și numele reprezentantului său legal;
g) datele de identificare ale victimelor;
h) descrierea detaliată a locului, echipamentului de
muncă, a împrejurărilor și modului în care s-a produs
accidentul;
i) urmările accidentului și/sau urmările suferite de
victime;
j) cauzele care au dus la producerea accidentului;
k) alte constatări făcute cu ocazia cercetării
accidentului;
l) persoanele răspunzătoare de producerea accidentului;
m) propuneri de sancțiuni;
n) caracterul accidentului;
o) angajatorul care înregistrează accidentul de muncă;
p) măsuri dispuse pentru prevenirea producerii
altor evenimente similare, persoanele responsabile
pentru realizarea acestora și termenul de raportare la
Inspectoratul Teritorial de Muncă privind realizarea
acestor măsuri.
Dosarul de cercetare a accidentului de muncă se
înaintează Inspectoratului Teritorial de Muncă spre
56
EXPERTS PLATFORM
verificare și avizare în termen de cinci zile lucrătoare de
la finalizarea cercetării de către comisie. Inspectoratul
teritorial de muncă va verifica, aviza și restitui dosarul
de cercetare către angajator în termen de cel mult șapte
zile lucrătoare de la primirea acestuia.
În cazul în care se constată că cercetarea nu a fost făcută
corespunzător, Inspectoratul Teritorial de Muncă va
dispune măsuri în scris pentru refacerea procesului
verbal de cercetare și/sau completarea dosarului,
după caz. Comisia de cercetare va avea un termen de
5 zile lucrătoare să remedieze neregulile sesizate de
Inspectoratul Teritorial de Muncă.
3 ÎNREGISTRAREA ACCIDENTULUI DE MUNCĂ
Potrivit legii, angajatorii trebuie să țină registre cu
evidența accidentelor de muncă.
Ca regulă, accidentul de muncă se înregistrează în
registrele speciale de evidență ale angajatorului victimei
în baza procesului verbal de cercetare.
Legea prevede și situații particulare în care înregistrarea
unui accident de muncă nu se face de către angajatorul
victimei. Spre exemplu, înregistrarea accidentului de
muncă se face: în registrul de evidență al angajatorului
care a fost găsit răspunzător de producerea accidentului
(în cazul accidentelor rutiere, accidentelor produse în
timpul muncii de traseu sau al muncii prestate la alt
angajator etc.), în registrul de evidență al angajatorului
care a organizat o activitate cultural-sportivă, în
registrul angajatorului stabilit conform clauzelor
contractuale dintre doi angajatori când se prestează
servicii pe bază de contract, în registrul de evidență al
angajatorului la care se efectuează practica/reconversia
profesională în cazul persoanelor care efectuează stagiu
de practică profesională sau reconversie profesională etc.
Accidentul de muncă înregistrat de angajator se
raportează de către acesta la Inspectoratul Teritorial de
Muncă, precum și la Casa Teritorială de Pensii Publice.
4 SANCȚIUNI
În cazul în care angajatorul nu comunică de îndată
către Inspectoratul Teritorial de Muncă și către Casa
Teritorială de Pensii Publice producerea accidentului de
muncă, acesta poate fi sancționat contravențional cu o
amendă cuprinsă între 3.500 lei și 7.000 lei.
Dacă angajatorul nu efectuează cercetarea accidentului
de muncă în condițiile prevăzute de lege, acesta poate fi
sancționat cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
În cazul în care angajatorul nu își îndeplinește obligația
de a înregistra accidentul de muncă în evidențele sale,
riscă o amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Omisiunea angajatorului de a raporta autorităților
competente înregistrarea accidentul de muncă se
sancționează cu amendă contravențională de la 4.000 lei
la 8.000 lei.
 Romania
SĂ RAPORTĂM
SAU NU INCIDENTELE?
ACEASTA-I ÎNTREBAREA.
D
e câte ori, după ce a avut loc un incident de muncă,
nu am auzit următoarele comentarii?
„A fost un incident minor, omul nu a pățit nimic.
Nu raportăm toate nimicurile!”
„A avut ghinion, s-a întâmplat ceva foarte puțin
probabil. Nu are cum să se întâmple din nou!”
„Ăla a fost un iresponsabil. Nu avea ce să caute
acolo!”
RĂZVAN „A fost doar vina lui! Acest utilaj este sigur și are
VASILE multe sisteme de protecție.”
CIOMÂRTAN „De ce să raportez un incident minor? Să îmi dau
MANAGER HSE singur de muncă? Să stau apoi două săptămâni să
OTELINOX dau explicații?”
„Ne ocupăm de producție, nu de SSM! Timpul
nostru este foarte prețios și trebuie să îl utilizăm
cu folos!”
La prima vedere, oricine poate considera
comentariile de mai sus ca fiind pertinente,
pragmatice și suficiente pentru a se invita/a-și invita
colegii la neraportare, ceea ce va conduce implicit la
neinformarea factorilor de decizie din companie.
De asemenea, cei care au cunoștință despre
respectivul eveniment, nu realizează că lucrătorul în
discuție s-a accidentat (lovit, zgâriat, împiedicat etc.)
ușor exact la acel loc de muncă unde toți cei implicați
își petrec marea majoritate a timpului. Aceștia nu
sunt conștienți de faptul că dacă nu se iau măsuri,
situația s-ar putea repeta, iar aceleași cauze, care
acum au generat un mic incident, ar putea genera
data viitoare un accident de muncă grav.
58
EXPERTS PLATFORM
În cazul în care lucrătorul raportează incidentul, dar
șeful sau managerul lui nu informează conducerea
companiei, situația este și mai gravă. Să nu uităm:
un management HSE eficient, din orice companie
modernă, ar trebui să considere ca și prioritate de top
investigarea cauzelor care au condus la orice incident
(eveniment) de muncă. De ce? Simplu: pentru a se
lua măsuri menite să elimine/inactiveze cauzele
rădăcină care generează riscul, cu scopul de a preveni
repetarea/scăderea probabilității de apariție a unui
alt eveniment similar.
În altă ordine de idei, dacă privim „roata PDCA”,
care stă la baza standardului ISO 45001, vom observa
că aceasta are drept „materie primă” și „procesează
(rezolvă)” „problemele interne și externe” ale
companiei care au legătură cu securitatea și sănătatea
în muncă.
Dacă incidentele de muncă nu sunt raportate, în
ce fel specialiștii HSE pot identifica riscurile reale
existente în cadrul companiei, la care lucrătorii
sunt expuși? Mai mult, în ce fel specialiștii HSE pot
coordona implementarea unor măsuri eficace pentru
prevenirea celor mai probabile accidente de muncă?
Atunci când specialiștii HSE nu au cunoștință
despre incidentele de muncă, adică despre riscurile
care generează evenimente cu probabilitate mare
de materializare într-un accident de muncă grav,
aceștia acționează într-un plan complet paralel și
rupți de realitate, încercând să identifice problemele
privind securitatea și sănătatea în muncă din cadrul
 Romania
companiei utilizând metodele
standard (și plictisitoare) existente
la îndemână.
Totuși, să nu ne imaginăm că, prin
utilizarea metodelor standard,
specialiștii HSE vor putea rezolva
toate problemele companiei legate
de securitatea și sănătatea în muncă.
Aceasta deoarece „sunt și ei oameni”
și, în funcție de timpul disponibil,
vor aborda problematica pas cu pas.
Întotdeauna, în mod natural și în
funcție de timpul disponibil, pașii
făcuți de un specialist HSE sunt
următorii:
PASUL 1: Stă la birou, în fața
PC-ului, și încearcă să identifice
problemele specifice securității
și sănătății în muncă, aferente
echipamentului de muncă, cu
ajutorul informațiilor disponibile
în memorie și/sau utilizând
imaginația.
Notă: Din păcate, destul de des și
din cauză că „tot timpul suntem în
criză de timp”, în multe companii,
munca de identificare și evaluare
a riscurilor se limitează la „statul
în fața PC-ului” și, cel mult, la
„întrebatul unui prieten”.
PASUL 2: Merge să vadă
echipamentul de muncă și, la fața
locului, încearcă să-i identifice
părțile periculoase care, în urma
interacțiunii cu omul, ar putea
conduce la accidente de muncă.
PASUL 3: Îl ia pe managerul de
secție atunci când merge să viziteze
60
echipamentul de muncă.
PASUL 4: Îl implică și pe șeful
locului de muncă, dacă acesta
este cumva prin preajmă, atunci
când identifică riscurile aferente
echipamentului de muncă.
PASUL 5: Îl abordează și pe lucrător,
dar doar în cazul în care respectivul
nu este total implicat „să facă
producție” chiar la echipamentul de
muncă în discuție.
În mod paradoxal, chiar dacă
lucrătorul cunoaște cel mai bine
echipamentul de muncă, de multe
ori, acesta este temător, suspicios
și nu oferă prea multe detalii. În
consecință, specialistul HSE adună
maximum 30% din informațiile pe
care le-ar putea afla dacă lucrătorul
ar avea o participare proactivă.
Cele două situații menționate
anterior, „ne-raportarea
incidentelor de muncă” și „obținerea
cu dificultate a informațiilor”
specifice echipamentelor de muncă
(în cadrul sesiunilor de identificare
și evaluare a riscurilor la care
sunt expuși lucrătorii în timpul
procesului de muncă), au o cauză
comună: lipsa unei culturi adecvate
implementate în cadrul companiei
privind importanța securității și
sănătății în muncă.
În această situație, ar trebui să
intervină responsabilitatea top-
managementului de a aproba
implementarea unor programe, în
cadrul companiei, care să aibă ca
EXPERTS PLATFORM
principal obiectiv dezvoltarea unei
culturi înalte și a unui leadership
puternic în ceea ce privește
securitatea și sănătatea în muncă.
Notă: Aceste programe nu vor fi
implementate cu succes în nicio
companie dacă nu vor include
și „cultura raportării tuturor
incidentelor”. Totodată, compania
trebuie să fie conștientă că
lucrătorul trebuie impulsionat, în
mod constant, să raporteze orice
eveniment de muncă în care este
implicat sau la care este martor.
Revenind la întrebarea existențială
din titlu: „Să raportăm sau nu
incidentele?”, răspunsul este
evident: DA!
Pe lângă disconfortul meschin creat
persoanelor implicate („află șefu’
și mă ceartă”, „stricăm imaginea
echipei/companiei” etc.), apariția
unui incident comportă două
aspecte pozitive semnificative,
pentru care ar trebui să fim
recunoscători:
a) s-a întâmplat doar un incident =
Nu s-a întâmplat ceva mai grav și ni
se oferă o a doua șansă;
b) ne permite să identificăm cu
ușurință, să prioritizăm și să
rezolvăm (în limita posibilităților,
pentru că resursele sunt extrem de
importante) adevăratele probleme
existente în companie privind
securitatea și sănătatea în muncă. Cele
menționate în prezentul articol sunt
redate sugestiv în figura de mai jos.
 Romania EXPERTS PLATFORM

DE CE RAPORTAREA
INCIDENTULUI ESTE CRITICĂ?

Î
n primul rând un mediu de lucru sigur va
îmbunătăți calitatea muncii. Siguranța la locul
de muncă este unul din factorii care contribuie
amendă pentru persoana găsită vinovată.
Orice eveniment trebuie comunicat de îndată
angajatorului, de către conducătorul locului
la bunăstarea lucrătorilor, acest lucru ducând de muncă sau de orice altă persoană care
la creșterea productivității. Totodată este mult are cunoștință despre producerea acestuia.
mai probabil ca un angajat mulțumit de mediul Prin eveniment se înțelege accidentul care a
în care lucrează să nu vrea să își schimbe locul antrenat decesul sau vătămarea organismului,
de muncă. produs în timpul procesului de muncă sau în
În al doilea rând cu cât numărul accidentelor îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația
COSTINEL sau bolilor de natură profesională este mai de persoană dată dispărută sau accidentul
NEGRILĂ scăzut, cu atât scade de traseu ori de circulație, în
CONDUCĂTOR numărul zilelor de condițiile în care au fost
SERVICIU INTERN incapacitate de muncă a implicate persoane angajate,
Orice incident
DE PREVENIRE ȘI lucrătorilor. incidentul periculos, precum
petrecut va afecta
PROTECȚIE Orice incident petrecut și cazul susceptibil de boală
capacitatea de muncă
BMF GRUP va afecta capacitatea de profesională sau legată de
a lucrătorului în
muncă a lucrătorului profesiune.
cauză, iar pe lângă
în cauză, iar pe lângă Un impediment în stabilirea
neplăcerile cauzate de
neplăcerile cauzate de obiectivă a circumstanţelor
un astfel de eveniment
un astfel de eveniment şi cauzelor în care se produc
care pot avea un
care pot avea un evenimentele de muncă, având
impact psihologic
impact psihologic drept consecință neluarea
mare la nivelul
mare la nivelul întregii măsurilor de prevenire în
întregii companii
companii, nivelul așa fel încât să nu se mai
productivității companiei producă evenimente similare,
va scădea. este comunicarea tardivă sau
Totodată, incidentele soldate cu necomunicarea de către angajator,
vătămări ale lucrătorilor vor conduce la costuri Inspectoratului Teritorial de Muncă despre
cu îngrijirile medicale, înlocuirea lucrătorului producerea acestor evenimente.
accidentat cu un alt lucrător, posibile probleme În cazul producerii unui eveniment,
juridice de natură civilă și penală. Codul penal angajatorul sau reprezentatul său legal trebuie
al României cuprinde două infracțiuni legate să ia următoarele măsuri:
de securitatea și sănătatea în muncă și anume va organiza acordarea primului ajutor
neluarea, respectiv nerespectarea măsurilor accidentatului şi, dacă va fi necesar, va
legale de securitate şi sănătate în muncă, dacă solicita prezența unui echipaj medical
prin aceasta se creează un pericol iminent de specializat apelând numărul unic de
producere a unui accident de muncă sau de urgență 112;
îmbolnăvire profesională, ambele pedepsindu- va evacua, după caz, personalul de la locul
se cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu accidentului;

62
EXPERTS PLATFORM
va lua măsurile necesare pentru a nu
se modifica starea de fapt rezultată din
producerea evenimentului, până la primirea
acordului din partea organelor care
efectuează cercetarea, cu excepția cazurilor
în care menținerea acestei stări ar genera
producerea altor evenimente, ar agrava
starea accidentaților sau ar pune în pericol
viața lucrătorilor și a celorlalți participanți la
procesul de muncă;
în situația în care este necesar să se modifice
starea de fapt rezultată din producerea
evenimentului se vor face după posibilități
schițe sau fotografii ale locului unde s-a
produs, se vor identifica și se vor ridica
orice obiecte care conțin sau poartă o urmă
a evenimentului; obiectele vor fi predate
organelor care efectuează cercetarea și vor
consititui probe în cercetarea evenimentului
Pentru orice modificare a stării de fapt
rezultată din producerea evenimentului se vor
consemna obligatoriu într-un proces verbal toate
modificările efectuate.
În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (1)
din Legea 319/2006 a securității și sănătății în
Romania
muncă angajatorul are obligația să comunice
evenimentele, de îndată, după cum urmează:
inspectoratelor teritoriale de muncă;
asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale, cu modificările
și completările ulterioare, evenimentele
urmate de incapacitate temporară de muncă,
invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
organelor de urmărire penală, după caz.
Se observă că legiuitorul se referă la comunicarea
evenimentelor, noțiune care are o sferă mai largă
decât cea a accidentului de muncă, ce reprezintă
vătămarea violentă a organismului, precum și
intoxicația acută profesională, care au loc în
timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu și care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3
zile calendaristice, invaliditate ori deces.
Nerespectarea obligației legale de a comunica
evenimentele Inspectoratului Teritorial de Muncă
și/sau asiguratorului, consituie contravenție și
se sancționează cu amendă de la 3500 de lei la
7000 de lei potrivit art. 39 alin. (5) din Legea nr.
319/2006.
63
 Romania
CORECȚIA
DEFICIENȚELOR
IDENTIFICATE ÎN CADRUL
INSPECȚIILOR, AUDITURILOR SAU
CERCETĂRII EVENIMENTELOR
Un rol esențial în îmbunătățirea
performanțelor de Securitate și Sănătate
în Muncă în cadrul unei organizații îl
are modul de identificare și gestionare
a corecțiilor sau pe scurt a acțiunilor
corective, rezultate în urma inspecțiilor,
auditurilor, cercetării evenimentelor etc.
În majoritate cazurilor, atunci când se
încearcă identificarea prin diferite metode
GEORGE a cauzelor producerii unor evenimente
PANAIT sau a unor deficiențe sunt constatate fie
MANAGER HSE acțiuni riscante ale personalului, fie condiții
BONATTI riscante. Acestea din urmă au la bază tot
existența unor acțiuni riscante sau deviații
mai mult sau mai puțin intenționate.
Odată identificate este important să
înțelegem dacă acțiunile riscante s-au
produs ca urmare a unor ccunoștințe
insuficiente ale personalului implicat
în realizarea sarcinii de lucru sau au
fost acțiuni realizate intenționat, deși
modul corect de lucru era bine cunoscut.
Claritatea cauzelor acțiunilor riscante este
esențială pentru că în funcție de acestea
trebuie formulate și adresate acțiunile
64
EXPERTS PLATFORM
corective. Dacă în primul caz, „lipsa
cunoștințelor”, lucrurile sunt relativ simple
întrucât corecția se poate realiza prin
instruiri suplimentare interne/ externe
de natură teoretică sau practică, în cazul
celor realizate în „cunoștință de cauză”,
lucrurile sunt mai complexe, întrucât aici
abaterile au apărut din cauze motivaționale,
fiind necesar ca acțiunile corective să fie
adresate managementului/ conducerii
unității, întrucât deviațiile intenționate
de la procedurile, reglementările interne
sau chiar legale reflectă nu altceva decât
un management defectos în gestionarea
programelor și strategiilor de Securitate și
Sănătate în Muncă.
Da, întradevăr scriptic, mecanismul este
relativ simplu, însă, în realitate, în cele
mai multe cazuri, formularea și adresarea
acțiunilor corective este incorectă scăzând
foarte mult eficiența acestora. În figurile
alăturate sunt exemplificate maniera corectă
de adresare și cea întâlnită cel mai des în
realitate.
O adresare încrucișată a acțiunilor corective
EXPERTS PLATFORM Romania

CAUZELE DIN CARE PERSONALUL CORECTAREA

ACȚIONEAZĂ RISCANT ACȚIUNILOR RISCANTE

Percepție Motivație

Cunoștințe Îmbunătățirea
insuficiente nivelului
cunoștințelor

FIG. 1
MODUL CORECT DE ADRESARE A ACȚIUNILOR
CORECTIVE ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ACESTORA

CAUZELE DIN CARE PERSONALUL CORECTAREA

ACȚIONEAZĂ RISCANT ACȚIUNILOR RISCANTE

Percepție Motivație

Cunoștințe Îmbunătățirea
insuficiente nivelului
cunoștințelor

FIG. 2
MODUL CEL MAI DES ÎNTÂLNIT, ÎN REALITATE, DE ADRESARE
A ACȚIUNILOR CORECTIVE ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ACESTORA

anulează practic orice eficientă a
acestora. Pentru a avea o imagine
mai clară să analizăm următoarele
situații:
Un angajat lucrează la înălțime
fără folosirea echipamentului
individual de protecție (EIP)
specific lucrului la înălțime
deși angajatul are cunoștințe
aprofundate legate de EIP-ul
obligatoriu, responsabilitățile
lucrului la înălțime și cerințele
legale. În cele mai multe cazuri
măsurile corective sunt acelea
de instruire suplimentară sau
de revizuire a instrucțiunilor
proprii, măsuri care nu
vor diminua apariția unor
evenimente similare ulterioare
și nici nu vor schimba percepția
angajatului care oricum avea
cunoștințe aprofundate privind
responsabilitățile și obligațiile lui.
Chiar și pedepsirea disciplinară
a angajatului ar avea efecte
limitate în schimbarea percepției
acestuia. Mult mai utilă într-o
astfel de situație ar fi o acțiune de
implementare a unui mecanism
de management al consecințelor
prin care personalul ce manifestă
comportament pozitiv să fie
recunoscut de management
sau chiar promovat ca exemplu
pozitiv versus cele negative.
O altă acțiune mult mai
eficientă ar fi conștientizarea
managementului privind modul
de gestionare/supervizare al
activităților cu grad ridicat de
risc cum este și lucrul la înălțime.
Un alt exemplu ar fi conducerea
unei mașini în interes de
serviciu cu depășirea vitezei
legale. Este cât se poate de clar
că aprofundarea codului rutier
nu ar duce la diminuarea unor
acțiuni similare viitoare. În cazul
de față însă, o planificare mult
mai atentă a deplasărilor de către
management prin care să se aloce
timp suficient pentru călătorie,
coroborată cu implementarea
unui sistem de atenționare la
depășirea vitezei legale ar putea
genera schimbările de percepție
scontate și care să reducă
acțiunile riscante similare.
Managementul are un rol critic
în crearea motivației și implicit
a percepțiilor pozitive sau
negative. Prin simpla apreciere a
personalului care manifestă un
comportament pozitiv, percepția
poate fi schimbată. Însă atunci
când comportamenetele negative/
acțiunile riscante sunt trecute cu
vederea sau chiar apreciate, efectele
la nivelul unei organizații pot fi
dezastruoase. Desigur o înțelegere
a acestor efecte și a modului prin
care acțiunile corective trebuie
alocate pot îmbunătăți semnificativ
performanțele de Securitate și
Sănătate în Muncă.

65
 Romania
SCHIMBAREA COMPORTAMENTELOR
NESIGURE PRIN OBSERVAȚII
METODĂ DE PREVENIRE A
ACCIDENTELOR DE MUNCĂ
Î
Prin conceptul de sănătate n conceptul de sănătate și securitate în muncă
și securitate în muncă nu apare și nu se explică, și în mare parte
se înțelege, în general, nu se aplică măsurile de prevenire legate de
stabilirea și asigurarea comportamentele umane la locul de muncă.
măsurilor de prevenire a Nu li se acordă suficientă atenție, poate că nu
accidentelor, măsuri care sunt vizibile, cuantificabile și, poate, pentru
înglobează schimbări că în cultura românească de securitate la locul
tehnice, organizaționale, de muncă nu suntem obișnuiți cu astfel de
administrative, abordări. Sunt puține companii în România
echipamente de protecție care abordează acest concept și autoritățile în
care, împreună, asigură domeniu nu au o preocupare evidentă în acest
prevenirea accidentărilor. sens.
Toate acestea definesc Ne dăm seama de importanța acestora, uneori,
măsuri fizice, vizibile, poate prea târziu, când în urma unui accident,
care sunt luate de către analizând ce s-a întâmplat și verificând
fiecare angajator la implementarea tuturor celorlalte măsuri
locurile de muncă, forțat (instruire, măsuri tehnice, organizaționale
sau nu de cerințele legale etc.) realizezi și concluzionezi în raportul
în vigoare. de analiză al evenimentului că acesta s-a
întâmplat din vina angajatului, de fapt din vina
comportamentului eronat al acestuia. Toate
măsurile vizibile implementate anterior sunt,
practic, anulate de un comportament eronat,
obișnuit, făcut inconștient într-un mod greșit
și care, a devenit, practic parte din gesturile
zilnice ale victimei din bagajul de cunoștințe
acumulate de-a lungul timpului la locul de
muncă de către victimă și care îl definesc ca
66
EXPERTS PLATFORM
NICOLETA
RĂDUCANU
EHS COUNTRY
MANAGER
BRITISH
AMERICAN
TOBACCO
persoană.
În acest moment apare întrebarea „Dacă cineva
îl vedea cum face activitatea în care s-a rănit și
îl avertiza că nu o face corect se mai întâmplă?
„Răspunsul este „nu”, „nu se mai întâmplă”
pentru că o observație la timp și un comentariu
pe marginea acestui comportament nesigur ar
fi lăsat în mintea acelei victime o urmă care ar
fi declanșat un semn de întrebare înainte de
a porni acea acțiune:” „Oare fac corect ceea ce
fac?”.
Îndreptarea comportamentelor greșite prin
observație implică două lucruri esențiale
pentru a putea fi considerată o măsură de
prevenire a accidentărilor eficientă:
implicarea reală a celor care fac observația
(grija față de cel de alături) și
modul cum o fac (analiza observației cu cel
observat).
Dacă stăm și analizăm un pic, această strategie
poate fi considerată nouă în cadrul sănătății
și securității în muncă, dar nu este nici pe
departe atât de nouă dacă o comparăm cu
modul în care părinții își ajută copiii și îi
învață lucruri pentru dezvoltarea lor fizică și
mentală: observă, explică și le atrag atenția
asupra a ceea ce este bine și ce nu, astfel încât
să nu repete în mod greșit un comportament.
 EXPERTS PLATFORM
Diferența constă doar între personajele implicate în
acest proces: părinte – copil, adult - adult. La ultimii,
în cadrul unei companii, apar bariere care constau
în diferențe de cultură între oameni, de cunoștințe,
animozități din diverse motive personale, diferențe
de conștiința civică, mod diferit de implicare în
atingerea obiectivelor companiei – aceste bariere
sunt depășite dacă, în mod real și voit, oamenii
înțeleg importanța și sunt implicați în realizarea
eficientă a acestei măsuri de prevenire.
Acesta măsură de prevenire și principalele etape
pentru implementarea ei sunt următoarele:
analiza incidentelor anterioare pentru a
identifica comportamentele greșite/nesigure care
au condus la evenimente;
identificarea activităților în care apar aceste
comportamente;
stabilirea gesturilor/modurilor de acțiune corecte
și a deviațiilor de la acestea (cum ar fi să nu fie
corect);
stabilirea echipei interne care face observațiile
instruire observatorilor cu modul corect de
realizare/gesturilor aferente unei acțiuni de
operare;
instruirea observatorilor cum să surprindă prin
întrebări barierele care îl conduc pe cel observat
să facă gesturile/comportamentele în mod
incorect, eronat;
instruirea observatorilor să surprindă atât
gesturile corecte și cele incorecte și să le expună
în mod alternativ celui observat.
Elementul cheie în acest proces de observare este
observatorul și abilitățile lui de a surprinde multe
elemente în cadrul observației pe care o realizează
într-o perioadă scurtă de timp (aprox 10-15 min).
Criteriul de alegere a observatorilor nu trebuie
să țină seama de funcția pe care o dețin în cadrul
companiei, cât mai ales de calitățile de comunicare
ale acestora cu cei de jur, de modul în care știu să
surprindă o problemă fără să acuze, cum să pună în
valoare calitățile pozitive alternând cu cele negative,
astfel încât să nu creeze o atmosferă agresivă,
acuzatoare.
Observatorul trebuie să aibă calitatea de a deschide
Romania
o discuție și de a-l implică pe cel observat în a
identifica și a recunoaște care sunt acele lucruri care
îl obligă să aibă comportamente nesigure, greșite
etc. În mod inconștient, o discuție liberă, deschisă
între cel observat și observator, nu numai că va putea
conduce către identificarea problemelor existente,
cauza rădăcina a comportamentelor nesigure, dar va
crea premizele identificării de soluții parțiale și/sau
integrale la comportamentele nesigure.
Observațiile realizate constituie material de analiză
care trebuie exploatat de către echipa de management
în vederea prevenirii accidentelor. Procesul de
observare este un proces viu, care se schimbă în
funcție de rezultate și de comentariile făcute pe
marginea observațiilor. Comportamentele stabilite și
observate pe o anumită perioadă, se schimbă sau nu,
se înlocuiesc cu altele nesigure care apar pe parcursul
desfășurării proceselor și activităților, în funcție de
schimbările care au loc la nivelul companiei și care
impactează elementul cheie: angajatul.
Statistic, analizând comportamentele nesigure
stabilite inițial poți să le schimbi/să le modifici cu
altele dacă rezultatele observațiilor pe o anumită
perioadă îți confirmă că nu mai sunt probleme.
Siguranța îndreptării unui comportament este dată și
de analiza incidentelor pe aceeași perioadă, simultan
cu analiza comportamentelor. Dacă cele două,
confirmă același lucru, că un anume comportament
este sigur, atunci îl poți schimba cu un altul care a
ridicat probleme.
Provocările acestei metode de îndreptare a
comportamentelor nesigure prin observație
diferă de la companie la companie, în funcție de
obiectivele companiei, de specificul activității. Sunt
situații în care, dacă observațiile sunt impuse a fi
la o anumită țintă, țintă care uneori este legată de
bonusul anagajaților, acest lucru poate să stimuleze
sau nu observatorii implicați în proces. Granița
între eficiența acestui proces și ineficiența lui este
una foarte subțire și ține de abilitățile și priceperea
echipei de management să împletească țintele
valorice ale companiei cu obiectivele de sănătate și
securitate în muncă astfel încât să rezulte un proces
de observare eficient și de valoare pentru companie.
67
 Romania
RAPORTAREA
ȘI INVESTIGAREA
INCIDENTELOR
„TELL ME AND I FORGET. TEACH ME AND I
REMEMBER. INVOLVE ME AND I LEARN”.
După aproape 300 de ani, cultura managerială
a ajuns la stadiul în care să implementeze sfatul
lui Benjamin Franklin, la toate nivelurile
organizaționale.
Implicarea tuturor angajaților în raportarea
incidentelor este un „must”, fără de care nu vom
HORAȚIU avea o imagine în timp real, asupra nivelului de
MOROȘANU, risc. Raportarea internă, reprezintă și o parte
HSE MANAGER importantă a evaluării continue a riscului.
SMART WOOD În acest sens, posibilitatea de comunicare a
ROMANIA incidentelor, de către orice angajat, colaborator
sau vizitator, trebuie să fie stimulată, printr-
un sistem facil. Începând cu incidente (inclusiv
„near-miss”), până la simpla „impresie” de zonă
periculoasă, pentru toate este necesar să fie
implementat un sistem de raportare, ușor accesibil
și simplu de gestionat. Pe lângă sistemul clasic, cu
formulare disponibile în fiecare arie de producție,
mentenanță etc., se poate adopta și sistemul
elctronic: touch-screen-uri, în zone des circulate
(poartă, holuri, sală de mese etc.), unde oricine
poate să comunice astfel de evenimente, fără un
mare efort suplimentar.
La fel de importantă este disponibilitatea oferirii
acestor informații. Aici, într-adevăr trebuie
muncit cu mentalitatea oamenilor, de multe ori
trebuie un „reset” mental pentru aceasta. Pasul
cel mai greu este însă la semnalarea incidentelor
adiacente postului de lucru. Pe principiul: „dacă
nu mă afectează, nu există” majoritatea angajaților
nu sesizează alte potențiale pericole, după ce au
ieșit din zona lor de activitate; nu mai raportează
un near-miss dacă crede că a doua oară nu i se mai
poate întâmpla, sau dacă consideră raportarea un
act de „turnătorie”. Pentru mind set-ul pe care
ni-l dorim, trebuie perseverență, transparență,
informări vizuale afișate, traininguri dedicate
- sau doar punctat subiectul în cadrul altor
activități, acțiuni distincte și, nu în ultimul rând,
68
EXPERTS PLATFORM
recunoașterea și recompensarea implicării. După
atingerea unui prag de conștientizare - cca 65%
la personalul de execuție și 90% la personalul
administrativ, trendul va fi unul clar pozitiv. Orice
„Gică contra”, va fi integrat sau eliminat de această
majoritate.
Referitor la raportarea externă, către autorități,
aceasta este stabilită prin cerință legală, singura
interpretare ar fi la termenul de raportare: „de
îndată”, pe care nu vreau să-l comentez acum. Și
nici mai târziu. Aștept actualizările legislative
necesare (inclusiv acceptarea formei electronice de
consemnare a instruirilor).
Acum, având sursa care alimentează baza de date
cu near-miss și incidente, urmează următorul pas:
investigarea. Cu toate că este o acțiune reactivă,
este absolut necesar să fie aprofundată și temeinică,
pentru a fi siguri că nu se va repeta, poate chiar cu
un accident grav.
Revin la Benjamin Franklin convins fiind că,
implicarea și cooptarea personalului din zona de
producere a incidentului, în investigarea acestuia,
este nu doar un ajutor, de multe ori poate conduce
la identificarea adevăratei cauze. Cu simplul „five
why”, putem afla inclusiv aspectele conexe care
au contribuit la cumulul de factori premergători
incidentului.
Fără să insist pe partea teoretică, trebuie punctate
câteva elemente ale investigației:
demararea cât mai rapidă și implementarea
măsurilor de prevenție primară;
identificarea cauzelor: principală, rădăcină și
favorizantă;
completarea raportului;
implementarea măsurilor de îmbunătățire.
Concluzionând metaforic: near-miss și incidentele,
reprezintă partea invizibilă a icebergului care
a scufundat Titanicul (o navă considerată
indestructibilă), iar investigația incidentelor este
sonarul care lipsea acesteia. Să nu uităm totuși și de
orchestra de pe Titanic...
 ERGONOMIA
LOCULUI DE MUNCĂ
DE CE AVEM NEVOIE DE ERGONOMIE?
Un loc de muncă bun și bine organizat, împreună cu un
mediu plăcut, este benefic atât pentru operatorii noștri,
cât și pentru organizație.
Este importantă cunoașterea factorilor de solicitare
a omului atât în procesul de producție cât și în cel de
procese suport, în scopul menținerii capacității de
muncă la un nivel ridicat pe toată durata schimbului de
lucru și realizării obiectivelor propuse.
Ergonomia este disciplina ştiinţifică ce se ocupă cu
înţelegerea interacţiunilor dintre fiinţa umană şi
celelalte elemente ale unui sistem, cât şi de activitatea
profesională care aplică teoria, principiile, datele şi
metodele necesare pentru a ameliora starea de bine a
fiinţei umane şi performanţele globale ale sistemului.
CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE ERGONOMIE
ȘI PERFORMANȚA UNEI COMPANII?
O cunoscută companie producătoare de avioane,
a plătit în anii 1980 de trei ori mai mult pentru
problemele de sănătate ale angajaţilor, decât pentru
aluminiul necesar avioanelor sale.
Ergonomia constituie baza sau este de o mare
importanță în:
Proiectarea muncii
Proiectarea proceselor
Managementul de date şi de timp
(managementul datelor de proces)
Managementul calităţii
Managementul costurilor
Managementul remunerării şi a timpului de lucru
Implicarea angajaţilor
Activităţile de îmbunătăţire continuă
CUM PUTEȚI OBȚINE MAI MULTE INFORMAȚII?
Urmăriți noutățile pe care DEKRA Certification le publică constant. Solicitați soluții sau informații personalizate: dekra@dekracert.ro
Vizitați site-ul: www.dekra-certification.com.ro. Participați la evenimentele organizate de DEKRA cum ar fi seminarii sau cursuri.
CUM VA AJUTA ERGONOMIA
ORGANIZAȚIILE NOASTRE?
Într-o organizaţie, costurile neglijării principiilor
ergonomice sunt mari, în schimb profitul poate creşte
substanţial, prin îmbunătăţirea eficienţei muncii pe baza
aplicaţiilor ergonomiei.
În timpul planificării și proiectării locurilor de muncă
trebuie ţinut cont de la început de utilizarea optimă a
echipamentelor, a mijloacelor de muncă, a maşinilor.
În viaţa sa profesională omul vrea să-şi satisfacă diferite
nevoi cum ar fi, de exemplu, de a aparţine unei colectivităţi,
sau de a i se recunoaşte capacităţile sau abnegaţia. Satisfacţia
muncii şi productivitatea sunt în general, cu atât mai mari,
cu cât se ţine cont mai bine de aceste nevoi. Aceste aspecte
conduc inevitabil și la satisfacția clienților.
CARE SUNT BENEFICIILE IMPLEMENTĂRII
PRINCIPIILOR ERGONOMIEI?
Ergonomia, sau Știința Eficientizării Muncii, dispune de un
obiect de studiu, de metode şi de tehnici de cercetare proprii.
Obiectul de studiu al ergonomiei îl constituie
organizarea activităţii umane
în toate procesele prin optimizarea relaţiei
din sistemul om-maşină-mediu, având drept
scop creşterea eficienţei tehnico-economice,
optimizarea condiţiilor satisfacţiei,
motivaţiei şi rezultatelor muncii,
concomitent cu menţinerea bunei stări
fiziologice şi favorizarea dezvoltării
personalităţii.
 Romania
Q&A
Instruirile periodice sunt și vor fi întodeauna prilejul
cel mai eficient de a ajuta oamenii să înțeleagă ce
înseamnă siguranța și sănătatea la locul de muncă și
mai ales modul în care fiecare dintre ei poate contribui
la creșterea nivelului de siguranță și sănătate în cadrul
companiei și în cadrul comunității din care face parte.
Accesul la informații și tehnologia avansată au dus la dezvoltarea
unei noi modalități de dezvoltare profesională: eLearning,
practică ce poate să vină ca adjuvant modulelor de training
clasice sau „instructor led”. Un modul eLearning standard
durează între 30 și 90 minute, însă trainingul poate ajunge și
la câteva zile, în funcție de obiectivele activității de instruire.
eLearningul este o metodă eficientă de învățare pentru că
angajatul poate accesa materialele de training oricând și oriunde.
Materialele sunt interactive, cu aplicații, simulări sau cu jocuri
de rol. De altfel, „Reward & Recognition” (Răsplată și
Recunoaștere) este una din procedurile care au fost foarte bine
asimilate și primite atât de către angajați cât și de către angajatori.
CĂTĂLINA BALAȘ - AECOM ROMÂNIA
Consider că prin formarea permanentă, traininguri
susținute de personal cu experiență, prezentarea
cazurilor reale de ”așa da”, ”așa nu” și nu în ultimul rând
prin exemplul personal al experților în domeniul SSM,
se poate implementa o cultură a HSE-ului în activitatea
tuturor salariațiilor. Trebuie înțeles faptul că, de cele mai multe
ori, regulile sunt încălcate tocmai de persoanele din management,
lucru care îi determină și pe restul angajațiilor să o facă. Regulile,
procedurile și legile sunt create pentru absolut toți angajații,
fără rabat.
MIHAI GRIGORE - ASSYSTEM ROMÂNIA
70
Q&A
Din experiența
proprie, care sunt
cele mai eficiente
modalități de a ajuta
oamenii să câștige
noi cunoștințe,
să acumuleze
experiență și să
practice abilitățile
necesare pentru a
produce schimbări
pozitive semnificative
în cultura HSE a
companiei?
Nu cred că există o anumită modalitate
sau o ierarhie a eficienței modalităților
de schimbare a mentalității. Lucrurile
depind de la o societate la alta dar sunt
convins că trebuie utilizate mai multe
canale de comunicare și monitorizare
simultan cu o schimbare permanentă în decursul
timpului, a modalității utilizate în mod principal
și schimbarea modului în care sunt abordate
lucrurile. Rutina și inamovibilitatea modului de
transmitere a mesajului nu permit captarea
atenției și prin urmare schimbarea mentalității.
MARIUS TIPURIȚA -
AUTOLIV ROMÂNIA
Sunt diverse modalități de stimulare a
capacității oamenilor pentru acumularea
unor noi cunoștințe legate de riscurile
la locurile de muncă, pentru schimbarea
semnificativă a percepției față de cultura HSE
într-o companie: o implicare directă și constantă
a managementului în problemele de SSM,
printr-o prezență zilnică în spațiile de producție;
dialoguri deschise cu oamenii de la locurile de
muncă, fapt care creează încredere și stimulează
rezolvarea problemelor; prin folosirea unor
sisteme de siguranță pe mașini/echipamente/
instalații care să asigure o protecție sporită față
de potențialele riscuri care pot apărea.
GABRIEL SPALOGHE -
BEKAERT SLATINA
Q&A
Din experiență, cea mai eficientă metodă de
conștientizare a lucrătorilor în domeniul
HSE se rezumă la exemplificarea concretă
cu detalii ale incidentelor de muncă din care
lucrătorul să înțeleagă consecințele
neaplicării și nerespectării instrucțiunilor
primite din partea angajatorului.
FLORIN COSTINEL NEGRILĂ - BMF GRUP
Desigur pentru a înnoi cunoștințele privind
practica profesională și aplicarea
programelor de sănătate și securitate în
muncă coroborat cu schimbarea percepție
privind riscul, programele educaționale sunt
esențiale. Însă pentru ca schimbările să fie realmente
pozitive în cultura HSE a companiei, managementul/
conducerea trebuie să acționeze în spiritul acestor
programe și să sprijine schimbările comportamentale.
DRAGOȘ GEORGE PANAIT - BONATTI
SPA PARMA, SUCURSALA BUCUREȘTI
Printre cele mai eficiente modalități de a
influența cultura HSE a unei companii eu
aș enumera următoarele: „safety dialog”
periodic la toate nivele ierarhice; discuții
sincere și deschise după fiecare incident/accident,
fără a căuta „vinovatul”, ci cauza-rădăcină pentru
evitarea unei situații similare pe viitor; reguli
individuale pentru a face „siguranța” vizibilă (de
exemplu: începerea oricărei ședințe cu discutarea
problemelor de sănătate securitate în muncă).
SORIN BURCIU - BOSCH REXROTH, BLAJ
Cred că este foarte important ca formatorul
să își adapteze mereu conținutul cursului
la auditoriu, să fie cât mai reprezentativ din
punct de vedere vizual și să ofere cât mai
multe exemple. Limbajul trebuie să fie unul
simplu, fără prea mulți termeni tehnici. Astfel,
audiența va reusi să recepționeze mesajul cât mai
rapid și fără a depune prea mare efort. Cred că aici
trebuie lucrat în cultura organizațională a instruirilor
la angajare și a celor periodice pentru a avea
într‑adevăr un impact eficient și o identificare reală
a nevoilor angajatului.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Romania
Prin implicarea directă a oamenilor în găsirea de metode și soluții
la problemele EHS cu susținere și ghidare din partea managementului
pe partea de cunoștințe legislative, tehnici mai avansate, experiențe
din alte domenii și activități similare. Implicarea directă în problemă
și lucrul în echipă le dă posibilitatea să testeze, să evalueze, să compare
și implicit să găsească soluția potrivită pentru problema lor cu oameni
diferiți și experiență profesională diversă. O altă modalitate este partea de
instruire adecvată a personalului, atât teoretică, cât și practică, în vederea
dobândirii de cunoștințe și abilități.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Pentru a schimba pozitiv cultura HSE a companiei, managementul
de top „stabilește tonul” dar responsabilități au toți angajații. În
opinia mea, un bun sistem de management al sănătății și securității
în muncă bazat pe politici, reguli și regulamente oferă baza. Pentru
crearea atitudinilor și comportamentelor necesare îmbunătățirii culturii
HSE, sunt necesare: comunicarea continuă, eficientă și multidirecțională,
adoptarea practicilor inovatoare, instruirea și responsabilizarea angajaților.
Împărtășirea tuturor aspectelor legate de HSE în cadrul companiei este o
metodă foarte utilă. Fiecare angajat își aduce contribuția, pentru că este
consultat și implicat activ și, totodată, învață din experiențele împărtășite
și analizate. Se formează o echipă care acumulează experiență pas cu pas.
Se creează climatul de muncă bazat pe încredere care aduce beneficii
extraordinare dezvoltării unei culturi pozitive de securitate.
GENOVEVA DINU - BUREAU VERITAS
ROMÂNIA CONTROLE INTERNATIONAL
Totul constă în motivarea angajaților. Există o viziune clară a
companiei, în ceea ce privește partea de sănătate, siguranță și
securitate în muncă. Am început să construim și să conturăm
obiectivele. Odată elaborate strategiile pe termen lung, începem prin
implementarea acestora la nivel local. Punem accent pe un tip de planificare
care să deschidă o cale de comunicare și informare corespunzătoare, între
companie și angajați. Se organizează periodic ședințe, la care iau parte atât
cei din echipa de management cât și reprezentanți ai muncitorilor. În cadrul
acestor ședințe se dezbat probleme, se propun idei de îmbunătățire.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Instruirea corespunzătoare, atât teoretică cât și practică.
JENICĂ CRISTIAN POPA - DUNAPACK
RAMBOX PRODIMPEX
Implicarea personalului din rândul muncitorilor în implementarea
unor programe, alocându-li-se roluri de execuție, precum și
instruirea, supervizarea și monitorizarea acestora.
BOGDAN COCIS - ECOLOR
71
 Romania
Comunicarea și implicarea directă a lucrătorilor în
dezvoltarea de programe prin care angajații să poată
face propuneri de îmbunătățire a locurilor de muncă.
În acest fel, angajații devin parte componentă a
procesului de învățare și îmbunătățire a condițiilor de
siguranță la locurile de muncă. De exemplu, în cadrul
Electrolux, scopul campaniei „Propui şi câştigi!” este acela de a
promova implicarea oamenilor de la toate nivelurile, asigurând
un proces în care fiecare echipă sau membru de echipă este
încurajat să genereze, să propună şi să implementeze idei de
îmbunătăţire într-o manieră formală şi structurată. Fiecare
angajat sau echipă dintr-o fabrică Electrolux este eligibil să
participe în această campanie şi va trebui să fie încurajat în
acest sens.
COSMIN DUMITRESCU - ELECTROLUX ROMÂNIA
Comunicarea și conștientizarea sunt, din punctul meu
de vedere, cele mai eficiente modalități pentru
acumularea de noi cunoștințe și îmbunătățirea culturii
HSE a companiei.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ
Instruirea zilnică a lucrătorilor cca. 10 minute, cu
prezentarea posibilelor riscuri ce pot fi întâlnite în
ziua respectivă; broșuri, materiale video etc.; afișarea
de postere; selectarea de subiecte pentru ședințele de
securitatea muncii care sunt relevante pentru lucrări (ex.:
riscuri majore precum riscul de cădere de la înălțime,
electrocutare etc.); prezentare de incidente și accidente și
respectiv concluzii și lecții învățate; implicarea în diverse
exerciții în mai multe echipe (ex. Evaluarea riscurilor - pe baza
unei imagini); participarea la concursuri cu tematica HSE.
ANGHELACHE VASILE - ENERECO S.P.A.
FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Sunt multe modalități prin care poți ajunge la inima
oamenilor - pentru că de acolo pleacă decizia de a face
ceea ce trebuie referitor la SSM. Cea mai importantă
însă, este să îi asculți. Un om ascultat se simte respectat
și va respecta la rândul lui. Apoi, alte modalități - exemplul
propriu, investirea în SSM a cât mai mult posibil (și bani, dar
nu doar bani), organizarea de ședințe și alte activități care să
fie așteptate cu interes, nu cu plictis.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSE
Cele mai eficiente modalități de acumulare a experienței
în domeniu sunt procedurile eficiente, care trebuie
demarate cu un program de bază și lucruri cât de simple
și continuate cu creșterea nivelului de cunoștințe,
monitorizarea performanței și evaluarea rezultatelor.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
72
Q&A
Cele mai eficiente modalităţi – explicând şi
arătând practic ce este sigur şi ce nu este sigur
şi ce se poate întâmpla dacă nu respectăm modul
de lucru în siguranţă. Aici vătămarea are
impact, amenda este, din păcate, o obişnuinţă
– o plăteşte angajatorul şi luni de zile nu mai vine
nimeni să ne deranjeze. Lucrătorii sunt cei mai sensibili
la ce li se poate întâmpla dacă nu respectă cerinţele de
siguranţă în muncă – ca să le respecte trebuie să le
cunoască şi să le înţeleagă. Trainingurile interne se
dovedesc a fi cel mai puţin eficiente, semnăm fişe şi
ascultăm (eventual) un material. Toţi lucrătorii trebuie
să fie implicaţi în acest demers de formare în care trebuie
să identificăm lipsurile lor din formarea de bază, să le
completăm şi să le dăm noi competenţe pe care să le şi
aplice. Trainingurile externe şi cele în care lucrătorii au
susţinut o tematică s-au dovedit mai eficiente decât
anosta şi formala „instruire periodică”, consemnată in
fişe. Pentru a produce schimbări pozitive într-o
companie, trebuie să ne întrebăm dacă acea companie
vrea în mod real acest lucru. Aici trebuie introdusă
noţiunea de „bonus-malus”, atât între companie şi
autorităţi, dar şi între companie şi lucrători. Orice
manager se uită la contul 121 și toţi lucrătorii se uită la
„fluturaşul” de salariu, care pentru ei sunt „obiectivele
principale” – aici e zona în care am pierdut experţii HSE
care trebuie să se implice să facă analize cost-beneficiu
şi să le explice atât angajatorilor, cât și angajaţilor, care
sunt soluţiile, iar aceştia trebuie să decidă în comun
calea de urmat. În concluzie, dacă este sensibilizat
angajatorul, şi lucrătorii sunt preocupaţi de siguranţa
lor, avem reale şanse de reuşită – mai trebuie ca experţii
să-şi facă datoria în zona de formare şi evaluare a
eficienţei formării.
ADRIAN CÂMPEAN - EXPERT HSE
Prin vizitele la punctele de lucru pentru discuții
cu personalul privind preocupările legate de
sănătate și securitate (lucrătorii pot nu doar să
identifice problemele, ci și să propună soluții la
acestea). Modul cel mai sigur este prin asumarea
responsabilității personale și implicarea reală precum
și conducerea prin puterea exemplului.
LUCIAN BREAZU - EXPERT HSE
Dezvoltarea unei culturi HSE durabile este
posibilă prin schimbarea gândirii, de la cerința
companiei de a lucra în siguranță la nevoia
conștientă a membrilor echipei de a lucra în
siguranță, de la a evita accidentele la locul de muncă
la credința și bucuria că ne întoarcem sănătoși la cei
dragi, de la „bine că nu s-a întâmplat” la bucuria
identificării acțiunilor/condițiilor nesigure, ceea ce ne
oferă îmbunătățirea modului de lucru și creșterea
gradului de siguranță. Într-un cuvânt de la procedură/
obligație/regulă la cultură organizațională.
MIHAELA FLORINA ŢÂMPU - EXPERT HSE
Q&A
O cultură puternică de SSM se poate face pe 2
nivele. De către oricare din salariați prin:
înțelegerea a ceea ce au de făcut; deschiderea la
idei noi și sugestii; dorința de a face diferența;
demonstrații și nu doar vorbe. De către manageri
prin: a fi lideri, nu doar manageri; vizualizarea
comportamentelor și percepțiilor celorlalți ca reflecții
ale propriei conduceri.
VALTER STĂNCIULESCU
GORAN - EXPERT HSE
În baza experienței acumulate până în prezent,
se disting două metode de lucru: abordare directă
(angajatorul vorbește cu fiecare lucrător și
soluționează problemele urmând ca în cadrul
discuției să îi clarifice cunoștințele din domeniu);
abordare indirectă (organizarea unor întâlniri regulate cu
reprezentanții lucrătorilor pentru a discuta și a rezolva
problemele apărute). Este recomandat ca metodele descrise
să fie incluse în procedura internă pentru Managementul
Consecințelor cu precizarea atât a penalităților, cât și a
recompenselor pentru faptele analizate.
BOGDAN GUȚU - F&R WORLDWIDE
Nu cred că există o rețetă general valabilă. Este
tot timpul nevoie de o analiză a grupului țintă.
Totul depinde de specificul activității, de nivelul
de studii al grupului țintă precum și de mediul în
care lucrează. Cu alte cuvinte, trebuie să vorbești
omului pe limba lui și în același timp să armonizezi modul
de comunicare cu activitatea sa cotidiană și nu să faci
securitatea în muncă un subiect separat de munca propriu-
zisă. Un exemplu: pe mesele din locurile de odihnă existau
diverse pliante și reclame pe care oamenii le citeau cu
interes în timpul pauzelor – am adăugat acolo și câteva
pliante de securitate în muncă și am constatat că mesajul
este mult mai bine recepționat față de instruirile clasice
de SSM.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Instruirile. Nicio activitate nu ar trebui să înceapă
fără instruirea adecvată și suficientă. Informarea
lucrătorilor, implicarea tuturor factorilor de
decizie, adoptarea și menținerea unui com­
portament sănătos la locul de muncă, conduc spre acea
dorință de implicare, de acumulare de cunoștințe și
punerea în practică a acestora.
MIHAELA TURCU - GEDEON
RICHTER ROMÂNIA
Romania
Aș zice că cea mai eficientă modalitate este o comunicare
adecvată și susținută. Să construiești relații. Să ai
abilitatea să te adaptezi la situație și să spui fiecăruia
mesajul aplicabil lui, la momentul potrivit. Să te asiguri
că mesajul transmis a fost perceput în modul în care
trebuia să fie perceput. Să le arăți că ești om! Partea pozitivă
a fiecăruia dintre noi. Să le câștigi încrederea. Să nu fii „polițai’’,
să le fii partener.
ALINA-MARIA CRASNIANEC - HELLA ROMÂNIA
Prin puterea exemplului conducătorilor locurilor de
muncă, prin popularizarea și premierea celor care
respectă și aplică regulile de siguranță la locul de muncă,
prin atragerea atenției și instruirea imediată a celor ce
greșesc sau nu respectă regulile de securitate, prin exerciții
și demonstrații practice și în special vizuale (filmulețe, poze cu
situații AȘA DA, AȘA NU!).
EUGEN ŞTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Cred că oamenii încep prin a învăța mecanic, în foarte
multe ore de instruiri, cu provocările caracteristice
unui proces clasic de învățare. În această etapă este
important ca metodele de învățare să fie cât mai variate,
iar eu sunt adepta modalităților practice de transmitere a
cunoștințelor, bazat pe exemple, demonstrații și exerciții. Apoi,
pe măsură ce încep să acumuleze experiență și să practice ceea
ce învață, realizează faptul că regulile reprezintă beneficii. Iar
dacă li se oferă oportunitatea de a contribui direct, de a avea
inițiativă, ei devin „proprietarii” culturii. De asemenea, este
extrem de important ca oamenii să simtă că sunt apreciați, că
eforturile lor sunt recunoscute și recompensate. De asemenea,
prezența și exemplul dat de supervizori și manageri reprezintă
un alt element indispensabil al creării unei culturi sănătoase și
puternice. Sunt de părere că, pentru a avea îmbunătățiri ale
performanței și culturii, este necesar să facem din oameni aliați,
să fim creativi, să ieșim din tipare și, cel mai important, să
provocăm status quo-ul.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM ROMÂNIA
Schimbarea culturii (program de conștientizare a
tuturor). Elementele esențiale ale SSM.
RADU GAFENCU - JOYSON SAFETY SYSTEMS
Cel mai rapid, oamenii învață prin văz, adică prin filmulețe,
pliante prin care ei să conștientizeze pericolul astfel încât să nu
îl producă. Odată văzut un caz sau un accident, acele imagini îi
rămân în memorie astfel el va știi cum să reacționeze pentru
a-i opri pe alții în a produce un eveniment care să le pună
sănătatea în pericol.
REMUS ANCA - KASTAMONU ROMÂNIA
73
 Romania
Asigurarea accesului salariatilor la toate informațiile
relevante, acordarea unui timp suficient pentru
consultare și discuții și deținerea mijloacelor de
rezolvare a conflictelor și de obținere a consensului.
ION CODREANU - KRONOSPAN
ROMÂNIA BRAȘOV
Există o gamă largă de instrumente și modalități de
educare a angajaților. Instruirile, discuțiile libere,
afișarea de informații în diferite forme și culori,
participarea la cursuri de formare și specializare,
implicarea în activități specifice domeniului securității și
sănătății în muncă (identificarea riscurilor, evaluarea riscurilor,
stabilirea și implementarea acțiunilor necesare eliminării,
minimizării sau ținerii riscurilor sub control etc.) sunt doar
câteva dintre cele care pot fi utilizate. Cu cât sunt mai implicați
în proiecte, cu atât vor acumula mai multe cunoștințe și
deprinderi. Un exemplu simplu ar fi întocmirea unor instrucțiuni
specifice de SSM de către cei care trebuie să le respecte. Pe lângă
buna cunoaștere a conținutului, angajații vor avea o sensibilitate
față de aplicarea și respectarea instrucțiunilor întocmite chiar
de către ei.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
În primul rând, pentru a putea observa schimbări
pozitive în cultura HSE, trebuie să se înceapă cu
angajamentul managementului de top. Angajaţii unei
organizaţii cu o cultură HSE eficientă vor percepe
întotdeauna în mod corect care sunt valorile organizaţiei şi
le vor transpune în activităţile de zi cu zi. Liderii, pentru a-i
putea influenţa pe cei din jur, trebuie să îşi întărească mesajul
prin exemplul propriu şi nu prin tonul vocii sau numărul de
semne de exclamare folosite. Acesta este punctul de plecare în
a produce schimbări în cultura HSE: angajamentul vizibil al
liderilor din organizaţie.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Vorbind exclusiv despre aspectele ce țin de competențele
operatorului, nerespectarea normelor de siguranță are
la bază două cauze principale: lipsa cunoștințelor tehnice
pentru a realiza corect produsul sau serviciul respectiv
și atitudinea ignorantă. Personal am participat până în prezent
doar la 32 de traininguri sau diverse programe pentru dezvoltarea
profesională. Din punct de vedere tehnic, cel mai mare impact
l-au avut cele bogate în exerciții practice. Din punct de vedere
soft skils am apreciat trainingurile care au determinat schimbarea
compor­tamentului, a mecanismului de gândire, acțiune, percepție
și răspuns. În momentul prezent, un training pe care să îl consider
calitativ și pe care l-aș achiziționa, trebuie să fie certificat și să
răspundă afirmativ la întrebarea „mă învață să fac deprinderea
dorită?”. Învățarea se poate face sub diverse forme: schimb de
experiență interdepartamental sau între companii, cerând
consultanță, întrebând inspectorii diverselor instituții ale
statului, programele de mentoring mai ales în domenii tehnice
și lucrul cu diverse utilaje.
GABRIELA ALINA ROTARU - NUTRE FARMING
74
Q&A
Cea mai eficientă modalitate o reprezintă
participarea activă și continuă a lucrătorilor.
Doar asigurarea unor cursuri și seminarii nu
este suficientă. După această etapă, oamenii
trebuie implicați în a identifica și a prezenta
managementului (conducerii) locurile, procesele
și acțiunile nesigure (cu risc ridicat de accidentare). De
cele mai multe ori, tot aceștia vin și cu soluții. După
implementarea măsurilor de remediere a
neconformităților, adică după diminuarea /(de preferat)
eliminarea pericolelor, oamenii vor fi realizat că au
participat activ la această schimbare (la crearea unui
mediu de lucru mai sigur) și vor veni și cu alte idei.
Astfel procesul se va repeta și va conduce implicit la o
îmbunătățire continuă a calității muncii.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX TÂRGOVIȘTE
Una dintre cele mai importante obligații legale
ale angajatorilor în domeniul SSM este „să
dispună de o evaluare a riscurilor privind
securitatea și sănătatea la locul de muncă,
inclusiv a celor referitoare la grupurile de
lucrători expuși unor riscuri speciale” și să
„decidă care sunt măsurile de protecție ce
urmează a fi luate (...)”. Cu toate acestea,
evaluarea riscurilor nu este o simplă obligație –
aceasta reprezintă fundamentul real al oricărei abordări
privind gestionarea securității și sănătății și este
esențială pentru asigurarea unui loc de muncă sănătos
și sigur. Evaluarea riscurilor ajută companiile să
identifice măsurile corecte de prevenire a riscurilor la
locul de muncă și să pună la dispoziția lucrătorilor
informațiile corecte și măsurile necesare de formare
profesională. Una din cele mai eficiente modalități de
a ajuta oamenii să câștige noi cunoștințe, să acumuleze
experiență și să practice abilitățile necesare pentru a
produce schimbări pozitive semnificative în cultura
HSE a companiei o reprezintă implicarea tuturor
lucrătorilor și reprezentanților în procesul de evaluare
a riscurilor – aceștia vor ajuta compania să înțeleagă
riscurile existente. În plus, aceștia ar trebui informați
în privința concluziilor evaluării și a măsurilor adoptate
pe baza acestora. Alte surse de perfecționare și
îmbunătățire includ analiza incidentelor anterioare,
statistici în domeniul sănătății, precum și recomandări
din partea autorităților naționale în materie de SSM
și a asociațiilor sectoriale. Examinarea „incidentelor
evitate la limită” este deosebit de utilă – acestea sunt
evenimente care ar fi putut provoca răniri, boli sau
pagube materiale, dar, din fericire, acest lucru nu s-a
întâmplat. Incidentele evitate la limită se produc
frecvent la locul de muncă, dar sunt adeseori ignorate.
ION BLANA - RENEWABLE
ENERGY SCHOOL OF SKILLS
DANIEL SLAV - RENEWABLE
ENERGY SCHOOL OF SKILLS
Q&A
Una din soluții este modificarea culturii organizaționale, așa
încât angajatorul, managerii şi lucrătorii să nu își mai asume
necesitatea asigurării securității și sănătății în muncă, ca pe
oricare altă cerință legală. Ei trebuie să conștientizeze și să decidă
propria implicare activă, ca să obțină de fapt beneficii nu numai
morale ci și financiare. Fiecare trebuie să ajungă să se simtă
responsabil, dincolo de orice comandament al societaţii, pentru securitatea
sa şi a tuturor celorlalți participanți la procesul de muncă. În ceea ce
privește organizarea muncii, legislația obligă conducătorii de societăți
să introducă conceptul de securitate în însăși organizarea muncii prin
informare - pornind de la ideea că ignoranța se află la baza unor accidente
și prin pregătirea muncitorilor - care constă în obligaţia șefilor ierarhici
de a organiza pregătirea teoretică și practică a salariaților pentru munca
prestată în conceptul de igienă și securitate. Fiecare angajat implicat,
trebuie să își exprime ideile asupra subiectului analizat, pentru a putea
cunoaşte ideile celorlalți în legătură cu problema respectivă, de a influența
în mod real elaborarea, concepția, alegerea și realizarea deciziilor relative
la securitatea și sănătatea în muncă.
RODICA STEGERAN - ROFA TEXTIL PRODUCT
Comunicare directă din partea specialiștilor SSM, precum și
conștientizarea conducătorilor locurilor de muncă și a
lucrătorilor, prin prezentarea unor exemple de bune practici la
locul de muncă. Comunicarea cu lucrătorii este foarte importantă
în ceea ce privește sănătatea și securitatea în muncă. De asemenea,
informarea și modul în care este transmisă aceasta, sunt puncte forte în
ceea ce privește experiența în activitate. Nu în ultimul rând, munca în
echipă, deplasările la locurile de muncă sunt elemente esențiale pentru
a putea aduce schimbări pozitive.
VASILE GABRIEL PLEȘA - ROMGAZ MEDIAȘ
Pentru un răspuns cât mai cuprinzător o să împart întrebarea
dumneavoastră în trei. Care sunt cele mai eficiente modalități
de a ajuta oamenii să își dezvolte cunoștințele? Consider că un
prim pas important este identificarea acelor persoane din cadrul
organizației care sunt pasionate de acest domeniu. Odată făcut acest
lucru, ei trebuie să fie încurajați să inspire și să cultive conceptele unei
culturi pozitive de sănătate și securitate în muncă în rândul colegilor.
Experiența mi-a dovedit faptul că oamenii pot acumula mai ușor
cunoștințele atunci când trecem de la teorie la practică. În loc să efectuăm
instruirile explicând cum ar trebui să lucrăm în siguranță, preferăm să
prezentăm lucrătorilor un manechin complet echipat cu toate
echipamentele de protecție sau să le arătăm un stingător exemplificând
modul în care poate fi utilizat. În ceea ce privește experiența, pentru a
o dobândi este necesar ca oamenii să pună în practică ceea ce au învățat.
Însă nu e doar atât. Implicând lucrătorii, fiecare dintre ei, în funcție de
rolul și responsabilitățile sale în planificarea unei activități, în alegerea
celor mai bune soluții și măsuri de protecție pe durata execuției activității,
le va oferi și încrederea că părerea lor este luată în considerare iar măsurile
propuse chiar de ei vor fi cu atât mai mult respectate de către aceștia.
Legat de abilitățile pe care oamenii trebuie să le practice pentru a produce
schimbări pozitive în cultura HSE a companiei este nevoie de aplicarea
în mod constant a regulilor de securitate și sănătate în muncă și de altfel,
organizația trebuie să aibă pus la punct și un sistem de recompensare al
comportamentelor sigure. De la un simplu feedback pozitiv pentru zona
de lucru bine organizată până la un sistem de premiere săptămânal bazat
pe respectarea cerințelor de securitate și sănătate în muncă, sunt acțiuni
pe care și noi le aplicăm în proiectele noastre.
IULIAN BADEA - SKANSKA CONSTRUCTION ROMÂNIA
Romania
Cred că prezentările practice, materialele
video reprezintă cele mai eficiente metode
de a ajuta oamenii să acumuleze mai ușor
cunoștințe noi în acest domeniu.
NEBOIȘA GIURICI -
SMITHFIELD ROMÂNIA
Modul în care un conducător respectă
regulile de protecția muncii reprezintă
un exemplu și deci o modalitate de a-i face
pe lucrători să înțeleagă că este important
să respecte legislația și normele interne în
vigoare. Filme de scurt metraj care să ilustreze
diverse tipuri de incidente sau accidente sunt
binevenite și conștientizează personalul. Filmele
pot ilustra și situații fericite în care un anumit
echipament de protecție sau o anumită măsură
implementată a dus la salvarea unor vieți.
Imaginile, în general și pictogramele sunt mai
ilustrative decât hârtiile.
MAGDALENA POPESCU - TMK ARTROM
Participarea activă a angajaților în tot ceea
ce reprezintă cultura HSE, recompensarea
angajatilor pentru ideile de îmbunătățire
care se dovedesc a fi eficace.
OANA HUTA - UNIVERSAL ALLOY
CORPORATION EUROPE
Când discutăm despre natura umană și
despre laturile personalității fiecărui
individ, caracterul, acea latură
fundamentală a personalității mai mult
dobândită decât ereditară, are disponibilitatea
de educare și de formare. Consider că acest lucru
poate aduce, în timp, modificările comportamentale
necesare alinierii la o anumită conduită în timpul
muncii, o anumită rutină în respectarea regulilor.
Pe de altă parte, doar rutinele comportamentale
nu sunt suficiente. Este nevoie de inteligență dar
și de spirit de observație, creativitate și inovație,
iar acestea fac parte dintr-o altă latură fundamentală
a personalității: aptitudinile. Din punctul meu de
vedere, perseverența în a educa personalul, în a
identifica persoanele cu aptitudinile necesare și
a-i încuraja pe aceștia să devină mentori pentru
ceilalți și ambasadori ai principiilor HSE, ne poate
conduce spre găsirea soluțiilor necesare pentru
depășirea limitelor de rezistență la schimbare și
atingerea unui nivel superior al culturii HSE. Și
așa cum știm cu toții metoda exemplului personal
funcționează foarte bine în astfel de situații.
GEORGEL GHIȚĂ - VINCI
ENERGIES ROMÂNIA
75
 Romania EXPERTS PLATFORM

DEZVOLTAREA,
RAPORTAREA
ȘI ÎNVĂȚAREA
CULTURII HSE ÎN
ORGANIZAȚII

76
 EXPERTS PLATFORM
Cultura este un mod de a face anumite lucruri, ea fiind în general învățată. Toți oamenii
dintr-o anumită cultură tind să facă lucrurile într-un mod similar, care ar putea fi considerat a
fi o normă. Așadar, o cultură organizațională a siguranței și sănătății în muncă este compusă
din practicile cu privire la munca existentă, tendințele de a înlătura riscurile, respectiv cum
sunt mai exact acestea înlăturate, și modul în care sunt tratate accidentele ce pot apărea.
D
intotdeauna unul dintre cele mai importante
elemente din domeniul HSE a fost crearea unui
mediu de lucru cât mai sigur și confortabil
pentru angajați, la locul de muncă, pentru a
stimula dezvoltarea profesională și a asigura
un climat benefic în a crește un business. În
esență, ca și definiție, HSE trimite cu gândul la
lucruri precum accidente fizice, obiecte dispuse
în mod necorespunzător prin birou, dar odată
cu dezvoltarea ergonomiei în spațiile de lucru și
dezvoltarea atitudinii angajaților, provocările din
acest domeniu s-au dezvoltat în direcția protejării
angajatului la locul de muncă și, mai ales, în
prevenția apariției bolilor profesionale.
Dezvoltarea domeniului HSE este una extrem
de dinamică, odată cu transformarea stilului de
viață al angajaților și cu oferta tot mai mare de
activități reale sau virtuale, astfel că acțiunile din
departamentele de HSE trebuie să urmărească, în
primul rând, prevenția posibilelor accidente care ar
putea să aducă asociații în situații de pericol. Analiza
acestor riscuri ar trebui să fie făcută cu răspundere
și de asemenea să existe o colaborare eficientă cu
medicina muncii. Provocarea este cum să abordezi
problemele pentru a avea un rezultat pozitiv asupra
culturii de siguranță și sănătate a unei organizații.
E greu să schimbi atitudinile și credințele unei forțe
de muncă prin convingere directă, dar prin oferirea
de exemple, angajații pot începe să se gândească de
unii singuri la cum pot face să muncească mai în
siguranță.
În ziua de astăzi trăim într-o lume extrem de bine
dezvoltată din punct de vedere tehnologic dar, de
multe ori, ne confruntăm surprinși cu realitatea în
care descoperim că noi suntem cel mai mare pericol
pentru sănătatea noastră, prin alegerile pe care le
facem și ignoranța pe care o îmbrățișăm.
Una din noile provocări întâlnite este educarea
angajaților pentru a-și asuma o alimentație
sănătoasă. Deși un lucru minor la prima vedere,
acest risc duce la gastrită și alte complicații medicale
care scad productivitatea angajaților și confortul
la locul de muncă. Stilul de viață al angajaților
se schimbă rapid, iar pericolele clasice din acest
domeniu sunt anulate deja din fabricația produselor
pe care le achiziționăm în organizație, tocmai de
aceea trebuie încurajate și făcute diverse proiecte
Romania
de conștientizare a acestor pericole. Aceste proiecte
trebuie raportate direct la nevoile și stilul de viață al
angajaților, pentru că până la urmă responsabilitatea
angajatorului față de angajați nu se termină cu
adevărat la finalul zilei de muncă.
Promovarea culturii HSE în organizație nu se
întâmplă doar în primele zile de training, este o
acțiune continuă, un proces recurent de antrenare a
angajaților în a gândi într-o manieră sigură, pentru FLORIN
ei și pentru cei din jur. Abordarea unor metode MATLAK
diferite de a face angajatul să conștientizeze impactul HSE MANAGER
mentalității sale asupra mediului de lucru, de a avea BOSCH
o activitate sănătoasă și în afara orelor de program, SERVICE
de a-i oferi facilități pentru o viață echilibrată, SOLUTIONS
reprezintă un dublu câștig atât pentru organizație TIMIȘOARA
cât și pentru angajat. Un bun angajator veghează
starea angajaților și în afara orelor de muncă,
prin impactul pe care îl are în comunitate, prin
beneficiile oferite și prin cultura organizațională pe
care o oferă, pentru responsabilizarea și educarea
oamenilor în protejarea mediului înconjurător și o
alimentație sănătoasă.
Schimbarea culturii de sănătate și siguranță nu se
poate realiza rapid, iar planurile de îmbunătățire
a unei culturi existente ar trebui să țină seama de
faptul că aceasta a evoluat la stadiul în care se află
într-o perioadă lungă de timp. Dacă se încearcă
schimbarea unei culturi prea repede, se poate
genera o rezistență la ea. Un element important al
planurilor de promovare a unei culturi pozitive de
sănătate și siguranță este „învățarea organizațională”
- procesul de implicare a angajaților să învețe să
își schimbe modul de gândire și să acționeze ca
rezultat al schimbului de experiență și al abordării
problemelor comune. Încrederea reciprocă
între manageri și angajați este necesară pentru
dezvoltarea unei culturi puternice de HSE, și
este esențial ca managerii de la toate nivelurile
să accepte că sănătatea și siguranța reprezintă o
responsabilitate majoră.
În concluzie, trendurile și stilul de viață al
angajaților se schimbă, iar modul de organizare și
de a privi lucrurile într-un departament de HSE
și cum ar trebui să interacționeze cu oamenii din
organizație va trebui, de asemenea, să evolueze,
pentru a răspunde constant nevoilor din mediul de
lucru.
77
 Romania
REACTIV VS PROACTIV
ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII ȘI SECURITĂȚII ÎN MUNCĂ
CE ÎNSEAMNĂ REACTIV SAU
PROACTIV ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII
ȘI SECURITĂȚII ÎN MUNCĂ?
Unii specialiști susțin că principala diferență
între sistemul reactiv și cel proactiv este legată
de zona unde se ține evidența de raportare a
evenimentelor neprevăzute/nedorite, unde
prin eveniment neprevăzut/nedorit se poate
înțelege comportament nesigur, situație
BOGDAN periculoasă, accident fără urmări (near-miss),
TADIO accident ușor, accident serios și fatalitate.
EXPERT HSE La sistemul reactiv performanța se măsoară
numai prin intermediul unor indicatori
reactivi cum ar fi LTIF (frecvența accidentelor
cu timpului pierdut), TRCF (frecvența totală
a cazurilor raportabile), TROIF (frecvența
totală a bolilor profesionale raportabile).
În sistemul proactiv performanța HSE este
o consecință a învățării din identificarea
continuă a situațiilor latente care duc la
incidente, așa numiții indicatori proactivi,
cu scopul de a anticipa posibilele zone expuse
și de lua măsuri înainte de a se întâmpla un
eveniment.
78
EXPERTS PLATFORM
Astfel capacitatea de identificare a
comportamentelor nesigure, a scenariilor
periculoase și a pericolelor latente asociate
joacă un rol-cheie.
În realitate diferenţa dintre cele două
sisteme este mai complexă, sistemul reactiv
se focusează pe „control de supraveghere“,
iar sistemul proactiv este mai mult decât un
sistem de management, este o cultură care
pune accent pe îmbunătăţirea continuă a
implementării HSE prin implicarea la toate
nivelurile dar să începem cu începutul.
Sistemul de management reactiv se focusează
pe „controlul de supraveghere“ în vederea
aplicării regulilor, reglementărilor și
procedurilor HSE și se bazează în mare
măsură pe utilizarea disciplinei și în oarecare
măsură chiar a fricii. Din păcate, aceasta încă
este o abordare comună la nivel mondial în
ciuda dovezilor care arată că prin acest model
nu se poate atinge performanța îmbunătăţirii
continue în HSE. În acest sistem performanța
HSE este caracterizată prin cicluri, strâns
legate de managementul de vârf și de multe
EXPERTS PLATFORM
ori se întâmplă ca în cazul în care compania a fost recent
reorganizată să se înregistreze o scădere a performanței
HSE.
În sistemul reactiv managementul este preocupat de „ce
s-a întâmplat greșit?”. Cu alte cuvinte, orice îmbunătățire
a performanței HSE se datorează numai învățării
din incidentele care deja au avut loc și aceasta este o
consecință a faptului că procesul de monitorizare oferă
informații numai după ce incidentele s-au întâmplat.
Aceste incidente pot fi împărțite în accidente și în
incidente fără urmări (near-miss). În mod obișnuit,
raportarea incidentelor fără urmări (near-miss) este
extrem de slabă, deoarece importanța lor potențială
nu este conștientizată sau pentru că cei implicați nu
raportează de teama de a fi „blamați”. Astfel încât de
cele mai multe ori în acest sistem, punctul de plecare
comun al procesului de HSE este un accident.
De asemenea, la nivel de personal angajat este
tolerată mentalitatea bazată pe așteptarea că „firma
să fie norocoasă” și pe credința „mie nu mi se poate
întâmpla”.
Toate acestea arată o abordare care limitează
îmbunătățirea performanței și care depinde în
totalitate de nivelul de implicare al managementului
Romania
și deoarece este imposibil ca managementul să fie peste
tot și să monitorizeze continuu toate operațiunile,
performanța HSE nu se poate îmbunătăți semnificativ.
Sistemul de management proactiv anticipează și
încearcă să prevină accidentele și de asemenea se
focusează pe angajamentul personal al fiecărui angajat
și responsabilitatea proprie HSE. În acest sistem se fac
eforturi pentru a anticipa zonele problematice astfel încât
măsurile pentru sănătatea și siguranța la locul de muncă
să fie luate preventiv înainte de producerea unui incident/
accident. Prin evidențierea prevenirii accidentelor,
managementul trimite un mesaj puternic de susținere,
practic arată că le pasă. Responsabilitățile HSE sunt
gestionate prin linia managementului de la nivel înalt
până la lucrătorul de rând, dar comunicarea și fluxul de
informații circulă în ambele sensuri și de la management
către angajați dar și de la angajați către management,
compania este orientată într-o mare măsură spre rezultate
și sisteme de management, nu către programe ca în
sistemul reactiv.
Câteva exemple de sisteme de management proactive de
siguranță și sănătate:
analiza accidentelor pentru a repara sistemul, pentru a
se găsi cauza, nu vina;
comitete de HSE fucționale ghidate de grija reală
pentru lucrători;
sisteme de evaluare a riscurilor reale și sistem de
urmărire a măsurilor;
sisteme de inspecție și de analiză a pericolelor la locul
de muncă eficiente și ușor de utilizat;
sisteme de stimulare care recompensează respectarea,
raportarea, sugerarea, implicarea personalului în
prevenire;
sisteme de educare și formare în domeniul siguranței
care să pună accent pe conștientizare;
sisteme de responsabilitate care nu leagă disciplina de
accidente.
Beneficiile unui sistem de siguranță proactivă constau în
faptul că acesta va crește o cultură de HSE, va contribui
la prevenirea accidentelor, va asigura o bugetare HSE
eficientă și va ajuta la creșterea productivității.
79
 Romania
CARE SUNT AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE
UNUI SISTEM REACTIV SAU PROACTIV?
Pe termen scurt implemetarea unui sistem
de management reactiv este mai ușoară, nu
necesită investiții foarte mari, nu necesită
angajamentul managementului în susținerea
unui mediu sigur, nu necesită efort susținut și
îndelungat pentru promovarea culturii HSE.
De asemenea, nu se poate aborda un sistem de
management proactiv de pe o zi pe alta, sistemul
proactiv se implementează în timp și este strâns
legat de creșterea culturii HSE și a leadership-
ului, proces ce presupune timp și maturizare
organizațională. Este chiar periculos să se treacă
de la un sistem bazat pe control și supervizare
(reactiv) la un sistem bazat pe conlucrarea
echipei (comportament interdependent) dacă
cultura HSE din companie nu a atins maturitatea
necesară, a se vedea Curba Bradley - DuPont.
Pentru a trece de la un sistem reactiv la un sistem
proactiv trebuie parcurse și depășite câteva
niveluri care pot diferi în funcție și de nivelul
la care se află compania la timpul prezent și de
nivelul la care se dorește a se ajunge, ceea ce este
bine exemplificat de către profesorul Patrick
80
EXPERTS PLATFORM
Hudson prin “The safety culture ladder” (Scara
de cultură a siguranței).
Este important să evaluăm/înțelegem corect
nivelul la care se află compania și să stabilim
unde vrem să ajungem. Pentru a atinge un
nivel superior este necesar să parcurgem toate
nivelurile intermediare, nu se poate sări peste
niveluri. Abilitățile tehnice și manageriale te pot
ajuta în propulsare, dar abilitățile de finețe (soft
skills) te vor promova sau te vor ține în loc, astfel
încât este necesară focusarea pe comportamentul
uman și pe educarea întregului colectivul despre:
cum să fie proactiv;
cum să recunoască pericolele, conștientizarea
riscului în rutina zilnică de lucru;
cum să se adreseze în caz de comportament
nesigur al unui coleg;
cum să ofere feedback reciproc;
cum să stimuleze conduita personală
(leadership).
Un sistem de management reactiv pe termen
scurt poate părea mai costisitor dar pe termen
lung este o investiție benefică și profitabilă
având în vedere că rezultatele aduse înseamnă
scăderea numărului de accidente și leziuni,
de pagube materiale, de opriri/întârzieri ale
producției, ca să nu mai vorbim de beneficiile
aduse de alte aspecte indirecte, cum ar fi moralul
angajaților și imaginea companiei.
Implementarea unui sistem proactiv nu este
ușoară, ba chiar imposibilă fără susținerea și
implicarea directă a managementului de vârf,
dar efortul merită pentru o companie care
mizează pe dezvoltare sustenabilă, având în
vedere rezultatele, un mediu de lucru sigur și
productiv care pentru orice companie indiferent
de domeniu de activitate înseamnă creșterea
profitului. Un sistem de management proactiv
bine implementat este un exemplu clar de
întoarcere profitabilă a investiției în HSE.
 EXPERTS PLATFORM
TRANSFORMAREA HSE
DE LA REACTIV LA PROACTIV
Înainte de a
putea începe să
discutăm despre
C
ultura reactivă HSE - este cea în care acțiunile vin
dinspre management și responsabilul HSE.
În această cultură accentul se pune pe controlul de
transformarea supraveghere pentru a pune în aplicare regulile,
HSE în România, regulamentele și procedurile HSE și se bazează în
este necesar mare măsură pe utilizarea fricii și a disciplinei.
să înțelegem Aceasta este încă o abordare comună în Romania,
etapele care datorită faptului că încă nu toate companiile aplică în
trebuie parcurse, totalitate legea, și este preocupată de „ce s-a întâmplat
astfel, avem prost?”.
trei tipuri de Cu alte cuvinte, orice îmbunătățire a performanței
culturi: cultura HSE se datorează incidentelor care au avut deja loc,
reactivă, cultura în cadrul companiei. Procesul de monitorizare oferă
intermediară și informații numai după incidente legat de sănătate,
cea proactivă. siguranță, securitate și mediu.
Și pentru că este imposibil ca managementul să fie
peste tot și să monitorizeze continuu toate
operațiunile, performanța HSE nu se va îmbunătăți
în mod continuu.
Cultura intermediară HSE - accentul se pune pe
angajamentul personal și responsabilitatea de sine
pentru HSE.
O cultură intermediară HSE este una în care
gestionarea riscurilor începe să joace un rol
important în sistemul de management HSE.
Managerii sunt preocupați de „ce ar putea merge
VLĂDUȚ
prost?”, de îmbunătățirea performanței HSE și
STOICA
obținerea unui rezultat al identificării domeniilor
RESPONSABIL
de îmbunătățire și implementării acțiunilor de
HSE
remediere necesare. Acest tip de abordare duce la
CIE MATRICON
identificarea riscurilor posibile și pune în aplicare
modalități de control sau diminuare a efectului
lor pentru a asigura o îmbunătățire generală a
performanței HSE. Persoanele fizice împărtășesc
gânduri și idei, dar performanța echipei HSE și
responsabilitatea partajată nu sunt încă dezvoltate.
Această cultură a rezultat din venirea a tot mai
multor companii multinaționale în România, cu
o cultură HSE mult mai dezvoltată, respectarea
legislatiei fiind ceva normal pentru ei, astfel, baza
punându-se pe siguranța omului și educarea lui.
Cultura eficientă HSE proactivă - în această cultură,
Romania
accentul se pune pe performanța echipei HSE și
pe responsabilitatea comună. Implicarea proactivă
a tuturor nivelurilor organizației, inclusiv a
contractorilor, este vitală pentru succesul general și
este esențială pentru atingerea excelenței.
Un proces continuu de raportare a informațiilor pe
teren, cu o abordare proactivă „fără vină”,
devine un accent cheie pentru forța de muncă și
necesită implicare din partea tuturor.
Cultura proactivă HSE eficientă poate fi definită ca:
„Produsul valorilor și credințelor popoarelor,
angajamentul, implicarea și proactivitatea lor,
transformată într-o demonstrație a îmbunătățirii
continue, reflectă performanța HSE”.
Este o cultură care pune întrebări în felul următor:
Ce ar putea merge prost?
Care sunt comportamentele noastre nesigure?
Care sunt principalele comportamente nesigure?
O companie ia în considerare ceea ce este ușor
de gestionat și ceea ce nu este și stabilește astfel
obiectivele interne corecte (proactive) HSE.
A fii capabil să identificăm ceea ce se poate întâmpla
înainte de a se întâmpla este esențial pentru
prevenirea viitoarelor incidente. Pentru a încuraja
personalul să raporteze ce se poate întâmpla, este
esențial să adoptăm o metodă proactivă - „nu e
nimeni de vină”. Instalarea unui sistem de informare
proactivă „nu e nimeni de vină” încurajează activ
implicarea tuturor nivelelor, în special a forței de
muncă.
În cadrul acestei metode, deja am reușit să educăm
angajații în vederea eliminării riscurilor care îi
înconjoară, să raporteze orice situație periculoasă
fără să se simtă atacați de către colegi, dacă
raportează o situație la un nivel mai înalt în vederea
eliminării unui risc.
Totodată, putem spune că ne bucurăm de faptul
că România, deși cu pași mici, începe să treacă de
la o gândire HSE reactivă, la una proactivă, prin
implementarea a tot mai multor sisteme de securitate,
aplicarea celor mai bune BAT-uri și conștientizarea
anjagaților cu privire la siguranța lor.
81
 Schimbarea unei culturi îndelungate

Q&A
de securitate în muncă este una dintre
principalele provocări. Cum puteți să vă
asigurați că personalul își înțelege obligațiile
privind securitatea la locul de muncă?

Prin comunicare permanentă și consec­
vență. Rolul angajaţilor în influenţarea
culturii SSM/Mediu organizaţionale are
dimensiunea acceptării şi adoptării de către
aceştia a elementelor culturale. Comunicarea
permanentă cu angajații prin diferite canale
(intranet, mail, comunicări scrise periodice,
workshopuri interactive pe această temă) permite
un dialog deschis, motiv pentru care subiectele
dezbătute devin de interes pentru ambele părți.
Toată lumea înțelege obligațiile privind securitatea
la locul de muncă deoarece există instruiri, sunt
efectuate teste și cunoștințele sunt verificate de către
conducătorul locului de muncă. Sau nu așa se
desfășoară lucrurile? Problema este cum ne asigurăm
că angajații respectă obligațiile și aici nu putem decât
să lucrăm la mentalitate.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA

CĂTĂLINA BALAȘ - AECOM ROMÂNIA

Ne petrecem cât mai mult timp în mijlocul
angajaților. Vom fi acolo pentru a-i
îndruma, sprijini și pentru a le oferi un
exemplu de cum trebuie aplicate cunoștințele
legate de cultura HSE.
MIHAI GRIGORE - ASSYSTEM ROMÂNIA
Desigur schimbarea culturii oamenilor în ceea ce
privește SSM este un proces de durată. Fiecare
persoană percepe schimbarea prin aspecte pozitive
și negative care îi afectează compor­tamentul. Pentru
a-i face să înțeleagă obligațiile privind securitatea și
sănătatea la locurile muncă, oamenii trebuie instruiți,
verificați și conștientizați că acestea nu sunt numai obligații,
sunt lucruri care trebuie respectate zilnic, lucruri care îi ajută
să-și desfășoare în siguranță activitatea la locul de muncă.
GABRIEL SPALOGHE - BEKAERT SLATINA

82
Q&A
Pentru a ne asigura că personalul își înțelege
obligațiile privind siguranța la locul de muncă,
trebuie să se implementeze un mecanism de control
proactiv prin care lucrătorii sunt verificați în ceea
ce privește respectarea de către aceștia a procedurilor
și instrucțiunilor de securitate ocupațională. Totodată,
compania poate să acorde bonusuri salariale sau de altă
natură lucrătorilor care dau dovadă de un bun comportament
în domeniul securității ocupaționale.
FLORIN COSTINEL NEGRILĂ - BMF GRUP
În cele mai multe cazuri, în urma unor programe
educaționale consistente, obligațiile de sănătate și
securitate în muncă la locul de muncă sunt înțelese,
însă latura motivațională este esențială, latură care
este susținută de managementul/conducerea unității. În
lipsa acesteia chiar și înțelese, obligațiile privind sănătatea
și securitatea în muncă nu vor fi respectate. Pentru a înțelege
mai bine lipsa motivațională sau chiar demotivația, să
analizăm următorul exemplu: Presupunând că 2 angajați
„A” și „B” trebuie să realizeze în cadrul programului de lucru,
sarcini de muncă identice. Pentru angajatul „A” respectarea
regulilor, procedurilor și a obligațiilor de sănătate și
securitate în muncă este un lucru esențial. Sunt cerințe care
au fost reiterate și în cadrul programelor educaționale iar
angajatul „A” a înțeles importanța acestora. Urmând pașii
procedurali angajatul „A” realizează sarcina de muncă în 3
ore, timp de lucru care este menționat și în instrucțiunea
de lucru specifică. Pentru angajatul „B” respectarea regulilor,
procedurilor și a obligațiilor de sănătate și securitate în
muncă sunt importante, le înțelege foarte bine, însă știe că
oricum în cei 25 de ani de experiență nu a avut evenimente,
așa că se simte confortabil să ignore anumite etape menționate
în instrucțiunea de lucru specifică sarcinii de lucru. Prin
omiterea conștientă a unor etape angajatul „B” realizează
sarcina de muncă în 2 ore. În ambele cazuri sarcina de muncă
a fost realizată fără evenimente. Supervizorul unități îl
felicită pe angajatul „B” pentru timpul scurt în care și-a
realizat sarcina de muncă și pentru economia financiară
realizată, în același timp atrăgându-i atenția angajatului „A”
că se poate și altfel! Cum credeți că va reacționa muncitorul
„A” pe viitor? Va mai considera el în aceeași manieră cerințele,
regulile sau obligațiile de sănătate și securitate și în muncă?
Desigur că nu! Exemplul de mai sus reflectă importanța
implicării managementului și susținerea acestor politici/
programe inclusiv la nivelul mesajelor transmise în situația
unui caz similar cu exemplul de mai sus. Cum ar fi trebuit
să reacționeze supervisorul în cazul unui management
proactiv în exemplul de mai sus? Supervizorul ar fi trebuit
să-l felicite pe angajatul „A” și să-i atragă atenția angajatului
„B” cu privire la posibilele consecințe la care se expune prin
nerespectarea regulilor, procedurilor și a obligațiilor de
sănătate și securitate în muncă.
DRAGOȘ GEORGE PANAIT - BONATTI
SPA PARMA, SUCURSALA BUCUREȘTI
Romania
Pentru a ne asigura că în cadrul companiei cultura de siguranță la
locul de muncă nu rămâne doar un proiect „nice to have”, împreună
cu managementul companiei și reprezentanții angajaților am creat
și implementat „Programul de Sănătate și Securitate”. Programul
s-a conturat după stabilirea a șase elemente/principii de bază privind
sănătatea și securitatea în muncă și anume: siguranța este baza pentru
tot ceea ce facem; în calitate de lideri ne pasă de siguranța ta; noi asigurăm
un mediu de lucru sigur pentru toți; noi avem grijă de siguranța reciprocă;
noi vorbim deschis despre siguranță; noi nu tolerăm neglijența. După stabilirea
acestor principii de bază am conturat „Așteptările și Sarcinile noastre” pentru
a ne asigura de implementarea și acceptarea acestui program de către toți
angajații noștri. După implementarea programului au rezultat de la sine
principiile culturii de siguranță și regulile de siguranță asumate în cadrul
societății noastre.
SORIN BURCIU - BOSCH REXROTH, BLAJ
Personalul are nevoie să se raporteze la o valoare adăugată, la exemple
concrete și să fie implicat direct în timpul instruirilor, trebuie să
existe cultura de a cere feedback iar cei care livrează aceste instruiri
să se adapteze la cerințele personalului pentru ca acest proces să fie
într-adevăr cu rezultate palpabile. În ziua de astăzi avem foarte multe
mijloace moderne prin care putem să eficientizăm acest proces și cred că
trebuie să profităm de ele pentru a alcătui un conținut cât mai atractiv și
variat pentru angajați.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE SOLUTIONS, TIMIȘOARA
Schimbarea unei culturi este un lucru extrem de provocator pentru
că înseamnă lucru cu oamenii, schimbarea de mentalitate. Implicarea
oamenilor în diverse programe, recunoașterea meritelor în găsirea
de soluții la probleme EHS, comunicarea deschisă a rezultatelor
îmbunătățirii mediului de lucru și expunerea potențialelor consecințe în
cazul nerespectării normelor asupra propriei persoane și altora din jur, dă
posibiltatea angajatului să realizeze importanța siguranței la locul de muncă.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Utilizăm numeroase metode pentru a ne asigura că personalul
companiei înțelege obligațiile ce îi revin cu privire la securitatea
în muncă, luând în calcul profilul comportamental al fiecărui angajat:
instruirea și conștientizarea continuă, ședințele pe teme de securitate
în muncă, inspecții și audituri, încurajarea raportărilor, monitorizarea
continuă a angajaților și a programelor implementate. Statistic, indicatorii
ne furnizează informații relevante privind eficacitatea metodelor pe care le
utilizăm. De exemplu, scăderea numărului accidentelor și creșterea numărului
de raportări de situații potențial periculoase ne demonstrează că angajații
au un comportament bazat pe siguranță aliniat obiectivelor de securitate în
muncă ale companiei.
GENOVEVA DINU - BUREAU VERITAS
ROMÂNIA CONTROLE INTERNATIONAL
83
 Romania
O cultură a sănătății, siguranței și securității în muncă
este rezultatul final al eforturilor combinate individuale
și de grup cu privire la valorile, atitudinile, obiectivele
și competența programului de sănătate și siguranță al
unei organizații. Este într-adevăr o provocare majoră,
care necesită timp. În crearea unei culturi pe acest domeniu,
toate nivelurile de management trebuie să se implice și să lucrăm
împreună, pentru a putea transmite informații cât mai corecte
tuturor angajaților. Echipa de management, responsabilul pe
parte de Health & Safety, sunt pionii principali în promovarea
unei astfel de culturi. Crearea unei culturi eficiente a sănătății,
siguranței și securității în muncă, este un proces continuu și
reprezintă un angajament amplu în numele întregii companii,
iar efortul are drept rezultat o atitudine pozitivă față de
sănătatea, siguranța și securitatea angajatului și o reducere a
numărului de accidente și incidente.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Pe principiul oferă și ți se va oferi, consider că dacă
angajatul observă că este o deschidere pe linie de SSM
la locul de muncă, acesta va începe la rândul lui să
conștientizeze faptul că toate măsurile și regulile sunt
create doar pentru a ajuta angajatul să ajungă în siguranță
acasă, la cei dragi.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Da, aici este o mare provocare pentru noi, mai ales când
intervine rutina la salariații cu vechime sau lipsa de
experiență la cei tineri. Cum? Prin exemplificarea în
cadrul instrurilor și a cazurilor de accidentări (nu doar
de la noi), de fapt, consecințele uneori iremediabile ale
acestora, generate de nerespectarea obligațiilor SSM; prin
permanenta prezență printre salariați a inspectorilor SSM cu
scopul de a preveni, de a comunica cu aceștia și, nu în ultimul
rând, bunul exemplu al managerilor atât ca responsabilitate și
rigurozitate în ceea ce privește activitatea curentă dar și pentru
pregătirea intervențiilor în siguranță, însă nu doar atât,
managerii fiind și un exemplu de bune practici SSM.
ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA
Păstrarea permanentă a contactului cu angajaţii care
îşi desfăşoară activitatea în fabrică, pentru a înţelege
nevoile lor, constrângerile care există în teren, pentru
identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire continuă,
precum şi implicarea angajaţilor în dezvoltarea de soluţii
inovatoare şi generatoare de beneficii/câştig pentru toate părţile
interesate.
NADIA CIUHAT - CONTINENTAL
AUTOMOTIVE PRODUCTS
84
Q&A
În primul rând obligațiile trebuie comunicate. Există
capitol al fișei de post referitor la obligații , responsabilități
în domeniul SSM și SU, în cadrul instruirilor se pune
accent pe responsabilitățile personalului, însă cred că
omul devine mai receptiv atunci când există discuția de
la om la om, pe un ton colegial. De asemenea, când este
rugat să dea ajutor specialistului SSM, receptivitatea lui
crește (crește stima de sine).
GEORGETA URSU - DOKA ROMÂNIA
TEHNICA COFRAJELOR
Schimbarea unei culturi de securitate în muncă
se poate observa abia după câțiva ani buni de
muncă, iar schimbarea acesteia trebuie să vină
de la top management, printr-o atitudine
corespunzătoare, acțiuni clare care să demonstreze
importanța siguranței la locul de muncă și nu în ultimul
rând la încurajarea persoanelor din subordine în
identificarea problemelor de orice natură.
BOGDAN COCIS - ECOLOR
Actualizarea permanentă a metodelor de lucru
- implementarea bunelor practici. Acordarea
de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor și
verificarea modului de înțelegere și transpunere
în practică. Implicarea permanentă a șefilor locurilor
de muncă.
ANGHELACHE VASILE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
După cum știm, cultura pentru securitate și
sănătate în muncă este cel mai important factor
al unui sistem de securitate. Astfel, dacă acele
principii și obiective care au fost prelucrate în
timpul instructajelor funcționează în practică, atunci
putem considera liniștiți că personalul își înțelege
obligațiile de securitate la locul de muncă.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
Prin comunicare și conștientizare fără rezerve.
Este foarte important ca angajații să aibă acces
la cultura HSE a companiei și să ajute, pe cât
posibil, la îmbunătățirea ei.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ
Q&A
Pentru a schimba ceva trebuie să ai o cultură
și să îţi stabileşti obiectivele noi – aici putem
face referinţă la foarte puţine companii
(manageri, experţi, lucrători) care îşi doresc
acest lucru în mod real. Pentru companiile
care constată că trebuie făcute schimbări şi care
au un real sistem de management HSE este o provocare
de zi cu zi şi se luptă să realizeze aceste obiective – îşi
modifică periodic indicatorii de performanţă, modul
de evaluare a personalului, acordă reale răspunderi şi
resurse pentru reuşita acestui demers. Obligaţiile
personalului pot face referinţă la cerinţele legale, dar
şi la cele de companie – le regăsim în fişa postului.
Dacă firma îşi actualizează obiectivele, îşi va actualiza
şi fişele postului. Înainte de actualizarea fişelor
postului trebuie să promoveze programe de formare
şi să evalueze dacă lucrătorii sunt pregătiţi pentru
aceste provocări. Aici avem o întrebare fundamentală
– nu ca răspuns al angajatorului sau lucrătorilor, ci
legat de comportamentul lor: Un coleg nu lucrează în
siguranţă – şeful este de faţă dar şi colegii lui – ce se
va întampla ? Este oprit de şef sau colegi sau nu? Dacă
DA – atât de colegii, cât şi de şef, şi cineva îi explică
ce nu este în regulă şi cum trebuie să lucreze, avem
un real progres – raportarea este statistică. Dacă DA
– şi cineva raportează neconformitatea fără să explice,
nu este în regulă, avem doar raportări fără
îmbunătăţire. Dacă NU – nu avem nimic.
ADRIAN CÂMPEAN - EXPERT HSE
Siguranța este parte componentă a tuturor
activităților desfășurate în cadrul companiei,
iar acest lucru trebuie demonstrat printr-o
atitudine exemplară plecând de la cele mai
înalte poziții. Puterea exemplului și angajamentul
unui leader este transmis automat angajaților,
devenind astfel o normalitate. Acolo unde avem un
„lider” care își coordonează colegii și nu un „șef ” care
dă ordine subordonaților, efectul pozitiv transmis
este pe măsură. A spune că prioritatea numărul 1 a
unei companii este „Siguranța” este doar o parte din
ceea ce reprezintă un proces îndelungat în care
angajații sunt motivați să pună siguranța pe primul
loc. O altă parte și principala provocare este cea legată
de aplicarea unor programe și proceduri de siguranță
clare, pe care angajații să le înțeleagă prin instruiri
periodice și verificarea respectării acestora prin vizite
zilnice și discuții menite să deschidă relația de
colaborare și comunicare dintre angajat și conducătorul
locului de muncă, asupra riscurilor prezente la locurile
de muncă, metodele de prevenire și protejare,
propuneri de îmbunătățire.
COSMIN DUMITRESCU -
ELECTROLUX ROMÂNIA
Romania
Dacă face ceea ce trebuie, înseamnă că își înțelege
îndatoririle. Dacă nu face și nici nu întreabă,
înseamnă ori că nu a fost instruit să îi pese, ori că
pur și simplu chiar nu îi pasă. Trebuie lucrat pentru
a se crea o cultură corespunzătoare a siguranței
muncii (safety culture). Trebuie să ai în curte o cultură
corespunzătoare. Nu vrei să fii polițistul SSM, ci liderul
SSM.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSE
Angajatorii trebuie să își consulte angajații cu
privire la sănătate și securitate. Aceasta include
furnizarea de informații, instrucțiuni și formare,
precum și consultarea lucrătorilor și a reprezentanților
acestora. Unii angajatori au avut beneficii prin depășirea
acestor obligații legale. Aceștia încurajează implicarea activă
zilnică în aspectele de securitate și sănătate și includ
lucrătorii și în alte forumuri, precum grupurile de lucru pe
teme specifice. Beneficiile acestei culturi bazate pe
colaborare pot include niveluri mai scăzute ale accidentelor,
soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor și o forță
de muncă mai productivă. Acestea, la rândul lor, pot conduce
la niveluri mai reduse ale absenteismului și la un control
mai bun al riscurilor la locul de muncă.
LUCIAN BREAZU - EXPERT HSE
Schimbarea culturii privind sănătatea și securitatea
în muncă se realizează prin derularea unor
programe și strategii care facilitează înțelegerea
evenimentelor precursoare, atingerea obiectivelor
și eliminarea pericolelor. Spre exemplu, se pot implementa
programe pentru atingerea obiectivul de „ZERO
ACCIDENTE” fatale prin implementarea de practici de
vârf, care identifică și elimină potențialele situații de pericol
mortal corelate cu activitatea productivă. Identificarea și
raportarea condițiilor de lucru nesigure, nearmiss-urilor
și distribuirea/instruirea alertelor de securitate, sunt
considerate exemple ce ne oferă posibilitatea luării tuturor
măsurilor necesare pentru a proteja viața și mediul.
MIHAELA FLORINA ŢÂMPU - EXPERT HSE
Răspunsul este foarte simplu, să fim „OAMENI”.
Observați ceea ce se întâmplă. Ascultați când se
comunică. Motivați în ceea ce se face. Explicați
atunci când ceva nu funcționează. Nu blamați când
se greșește. Instruiește înainte de toate.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT HSE
85
 Romania
Atitudinea și gradul de înțelegere al personalului
privind siguranța la locul de muncă se pot evalua
prin intemediul analizelor periodice a raportărilor
din teren.
BOGDAN GUȚU - F&R WORLDWIDE
Cineva îmi spunea la un moment dat: „cultură este
ceea ce faci atunci când nu te vede nimeni!”. Este
foarte greu să schimbi cultura. În primul rând trebuie
să lucrezi la conștientizarea oamenilor, să îi faci să
înțeleagă riscurile, cauza și efectul. Pentru asta, cum
spuneam anterior trebuie să vorbești în limbajul lor, să dai
exemple din activitatea lor, să îi faci actorii principali în piesa
pe care vrei să o pui în scenă: adică să îi implici cât mai mult
în organizarea activităților de prevenire și protecție. Cele
mai bune idei de prevenire vin de la oameni și cu cât este mai
mult ideea lor cu atât o vor respecta.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Responsabilitățile privind securitatea și sănătatea în
muncă reprezintă o parte a responsabilităților din
fișa postului. Identificarea corectă a acestora,
ac tua liza rea lor per ma nent ă, asu ma rea
responsabilităților, menținerea echilibrului între „sarcina
de muncă” și „executant” construiesc această înțelegere.
MIHAELA TURCU - GEDEON RICHTER ROMÂNIA
Prin discuții libere cu aceștia, prin observarea directă
- la lucru a salariaților, prin testări periodice, prin
analize statistice - comportamente periculoase,
analize neconformități (număr, gravitate) etc.
EUGEN ŞTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Conștientizare, exemplul propriu, scurte audituri în
direct cu persoanele vizate
RADU GAFENCU - JOYSON
SAFETY SYSTEMS
Prin instruiri periodice, prin verificări sau controale la locul
de muncă și explicații date oamenilor astfel încât ei să înțeleagă
noile abordări în catrul legislației în domeniul securității și
sănătății în muncă.
REMUS ANCA - KASTAMONU ROMÂNIA
86
Q&A
Aspectele ce țin de siguranța la locul de muncă
trebuie să treacă din zona de reguli și proceduri
către focusul pe factorul uman. Nu este suficient
doar să existe reguli, proceduri de lucru, nu mai
este suficient ca acestea să fie comunicate corect,
nu mai este suficient să existe cursuri tehnice care să
echipeze salariații cu abilități și cunoștințe necesare pentru
a performa corect și în siguranța job-ul, nu mai este suficient
să existe echipamente de protecție, utilaje și instrumente
de lucru verificate și adecvate. Trebuie construită și
asimilată o cultură organizațională orientată către siguranța
și securitatea la locul de muncă.
ION CODREANU - KRONOSPAN
ROMÂNIA BRAȘOV
Înțelegerea regulilor este cheia respectării lor. În
trecut, o perioadă lungă de timp, securitatea și
sănătatea angajaților a fost tratată cu indiferență
din cauza „economiilor impuse”. În fapt, angajații
nu mai beneficiau de echipamente de protecție și/sau
condiții de microclimat corespunzătoare, ori anumite
măsuri de siguranță erau ocolite/eliminate pentru a grăbi
procesele, iar instruirile erau făcute doar formal. Din
păcate, aceste metehne persistă într-o oarecare măsură și
lupta cu ele este una dificilă. Însă, pe măsura trecerii
timpului, am reușit să repunem temeliile siguranței la locul
lor prin instruiri repetate, campanii de informare și
conștientizare, activități specifice etc., personalul dovedind
că acordă tot mai multă atenție aspectelor legate de siguranță
și sănătate la locul de muncă. Înțelegerea obligațiilor privind
securitatea și sănătatea la locul de muncă se dovedește de
către angajați în primul rând în cadrul discuțiilor libere
legate de aceste aspecte. Susținerea unor anumite concepte,
proceduri sau reguli de către angajați semnifică înțelegerea
lor de către aceștia. Explicarea în detaliu și dezbaterea,
urmate de suportul pentru implementare și aplicare,
garantează înțelegerea corectă și completă a obligațiilor
de către fiecare angajat.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Într-un astfel de domeniu este nevoie de foarte
multă creativitate pentru a putea inf luenţa
schimbarea. Acţiuni precum utilizarea şi
îmbunătăţirea cunoştinţelor prin implementarea
de bune practici şi workshop-uri dedicate aspectelor
care necesită îmbunătăţire, programe proactive de implicare
a angajaţilor sau campanii tematice de sensibilizare ar fi
câteva din activităţile ce pot ajuta în schimbarea culturii.
În acelaşi timp, motivarea oamenilor să participe activ la
acest demers se realizează şi prin menţinerea unui mediu
care nu încurajează politici de tipul „poliţia SSM” sau găsirea
de vinovaţi, ci prin politici orientate către identificarea de
soluţii şi învăţarea din greşeli.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Q&A
Doar cu implicarea activă a managerilor și a conducerii se poate schimba
cultura organizațională. Dacă este angajamentul top managementului,
atunci cultura se schimbă într-un timp destul de scurt, oamenii vor
înțelege că trebuie să se alinieze la cultura organizațională sau să își
caute un alt loc unde comportamentul iresponsabil este acceptat. De
foarte multe ori, angajații sunt ca niște copii care deși înțeleg importanța
normelor în mediul muncii, aleg să nu le respecte, subestimând efectul acțiunilor
lor. În acest context managerii și conducerea trebuie să fie ca niște părinți fermi,
corecți și consecvenți în respectarea regulilor sau suportarea consecințelor. În
plus, oamenii vor asculta și respecta mult mai mult cerințele unui manager pe
care îl respectă și care îi inspiră, context în care puterea exemplului personal va
fi foarte importantă.
GABRIELA ALINA ROTARU - NUTRE FARMING
Prin disciplină: prin crearea și aplicarea unor reguli stricte, urmate de
verificarea continuă a modului în care regulile sunt respectate.
Verificarea nu trebuie realizată doar de către membrii echipei de
prevenire și protecție, ci de către șefii direcți și (în mod special) de către
colegi. Observațiile minore și multe făcute în mod constant de către colegi
sunt cele care au un impact educațional (corectiv) foarte mare. Un membru al
echipei de prevenire și protecție nu are șansa de a vedea comportamentul natural
al lucrătorului în timpul procesului de muncă, deoarece lucrătorul în mod
instinctiv își schimbă comportamentul când „se știe controlat”. De aceea, compania
trebuie să investească în a crește leadership-ul privind securitatea și sănătatea
în muncă la toate nivelurile din organizație.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN - OȚELINOX TÂRGOVIȘTE
Prin elaborarea și implementarea unui program complet modern de
SSM și a unui sistem de observare a comportamentului.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU - POLICOLOR
Conducerea organizației, precum și unitățile organizatorice ca interfață
între decizie și execuție, se vor asigura că lucrătorii cunosc sarcinile
stabilite prin fișa postului și alte reglementări interne. Dialogul social
este esențial, însă și instruirea şi punerea la punct a tehnicii și procedurilor
care garantează securitatea lucrătorilor.
VASILE GABRIEL PLEȘA - ROMGAZ MEDIAȘ
Aici vorbim de categorii de generații, nivele de experiență și unde și-au
făcut această experiență. Cheia este aceeași, comunicarea adecvată și
suținută adaptată la nevoie, conștientizarea și responsabilizarea tuturor
categoriilor de personal. Înțelegerea activității SSM ca o activitate a
fiecăruia, nu doar a departamentului de SSM. Există categorii de angajați
care și-au acumulat experința în numeroase multinaționale cu culturi vechi în
siguranța la locul de muncă. Angajați care ridică ștafeta nivelului de cultură care
se poate crea într-o organizație. Aceștia trebuie identificați și încurajați să
promoveze securitatea la locul de muncă. Schimbarea culturii este posibilă! Nu
renunțați!
ALINA-MARIA CRASNIANEC - HELLA ROMÂNIA
Romania
Prin instruire și controale frecvente.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Ca și în cazul altor măsuri în domeniul SSM,
este important ca acțiunile de formare să fie
stabilite în cooperare cu lucrătorii și
reprezentanții lor. Astfel, formarea profesională
va deveni mai relevantă – lucrătorii știind cel
mai bine cum se desfășoară efectiv munca –
dar și mai eficientă, lucrătorii fiind mai
motivați să respecte instrucțiunile din cadrul
formării dacă au participat în mod activ la
crearea lor. O cultură pozitivă a securității
implică oferirea unui exemplu credibil pentru
comportamentele și valorile pe care le promovează.
O supraveghere zilnică proactivă înseamnă un
angajament pe cât de vizibil, pe atât de important față
de înalta prioritate a securității în organizație. Este
de la sine înțeles că managerii trebuie să fie primii
care respectă aceste reguli. Lucrătorii vor observa
comportamentul managerului și se vor ghida în
funcție de acesta pentru a decide care comportamente
sunt acceptabile și care nu. Exemplul personal poate
avea un impact foarte puternic într-o firmă indiferent
de dimensiunile acesteia: decizia de a purta, de
exemplu, echipamentul de protecție va influența în
mod pozitiv comportamentul celorlalți lucrători. De
asemenea, un lider de echipă apropiat de lucrători și
implicat în activitățile zilnice ale acestora, are ocazia
de a conduce prin puterea exemplului personal și de
a încuraja comportamentele corecte.
ION BLANA - RENEWABLE
ENERGY SCHOOL OF SKILLS
DANIEL SLAV - RENEWABLE
ENERGY SCHOOL OF SKILLS
Obiectivul central al securității în muncă îl
reprezintă reducerea numărului de accidente
de muncă și al îmbolnăvirilor profesionale
prin reducerea sau eliminarea riscurilor
profesionale, acordând prioritate respectării
normelor tehnice. Înțelegerea obligațiilor de către
toți cei implicați în rezolvarea lor, înainte de a fi
aplicate, se observă prin îmbunătățirea activităților
proprii, comunicarea punctelor de vedere proprii
prin: interviuri, chestionare de evaluare și se
evidențiază prin verificări periodice, formare/
informare, examene medicale periodice, eliminarea
riscurilor grave, acțiuni față de riscurile majore,
supravegherea muncitorilor sensibili. Toți acești
factori duc la un tot unitar și la o comunicare mai
bună între indivizi.
RODICA STEGERAN - ROFA
TEXTIL PRODUCT
87
 Romania
În primul rând ar trebui să înțelegem cu adevărat
de ce unii lucrători revin la vechile obiceiuri.
Dacă este ceva ce putem face noi, companie,
pentru asta (de ex. nu au anumite echipamente
pentru lucru în sigurantă și atunci aleg să
improvizeze sau să lucreze fără aceste echipamente),
atunci trebuie să facem acest lucru. Dacă este o problemă
de percepție sau de înțelegere a riscurilor de către acea
persoană, generată în special de o perioadă anterioară
în care a acumulat experiență profesională în condiții
nu tocmai sigure de muncă, atunci trebuie să lucrăm
împreună cu acea persoană la conștientizarea muncii
sigure. Numai înțelegând ce poate pierde în plan personal
și cu efect imediat pentru el și cei apropiați lui în cazul
unui accident de muncă, acel lucrător va alege să respecte
regulile de siguranță în muncă. De altfel, este esențial
ca îndatoririle fiecărui angajat în ceea ce privește
siguranța la locul de muncă să fie adaptate în funcție de
rolul pe care acesta îl are în organizație. Odată îndeplinită
această etapă, e foarte important să existe înțelegerea,
acceptarea și asumarea acestor responsabilități. În
situațiile în care angajații își îndeplinesc și chiar dau
dovadă de pro-activitate, depășind limitele obligațiilor
privind siguranța la locul de muncă, acest comportament
merită încurajat și recompensat de către management.
Doar așa putem face acea tranziție în mentalitatea
colectivă , de la „trebuie” să-mi respect obligațiile la
„vreau” sa-mi depășesc atribuțiile.
IULIAN BADEA - SKANSKA
CONSTRUCTION ROMÂNIA
Orice incident/accident, trebuie cercetat
împreună cu personalul din zona respectivă.
În plus, avem implementate sisteme permanente
de preluare a părerilor tuturor angajaților (clasice
și electronice), precum și activități periodice, de genul
„cum să evităm ghinionul?”.
HORAȚIU MOROȘANU -
SMART WOOD ROMÂNIA
Putem spune că schimbarea culturii este cea
mai mare provocare din activitatea de SSM.
Fiind mai mult prezenți pe teren între angajați,
discutând cu aceștia putem deduce cu ușurință
nivelul de înțelegere privind sănătatea și securitatea
în muncă.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
Testare periodică, urmărire atentă a
informațiilor prezentate.
GEORGE GAVRILOV -
WIENERBERGER SISTEME DE CĂRĂMIZI
88
Q&A
Reprezentarea lucrătorilor și implicarea lor activă
prin consultare și participare în „Comitetele de
sănătate și securitate” este foarte importantă.
Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor
trebuie făcute real și nu formal, împreună cu
lucrătorii din acel loc de muncă. Este importantă și
consultarea și participarea acestora la inspecțiile pe sănătate
și securitate făcute în companie, în audituri și controale
operaționale pe această temă și în investigarea accidentelor.
Muncitorii trebuie să cunoască legislația și să refuze dacă
este vorba să efectueze activități nesigure și trebuie instruiți
periodic de preferință prin imagini vizuale. Ar trebui trasate
până la nivel de șef de echipă/lucrători indicatori de
performanță privind gradul de securitate. În acest fel ei vor
înțelege problemele care există și vor repecta obligațiile de
securitate în muncă ce le revin. De asemenea și locurile de
muncă să fie amenajate astfel încât să nu permită lucrătorilor
manevre periculoase.
MAGDALENA POPESCU - TMK ARTROM
Personalului i se asigură dreptul de a primi o
instruire adecvată. Formarea este deosebit de
importantă în cazul tuturor angajaților. Ne
asigurăm în permanență că personalul nostru are
posibilitatea de a câștiga suficientă experiență care se
actualizează periodic.
OANA HUTA - UNIVERSAL ALLOY
CORPORATION EUROPE
O cultură în domeniul securității în muncă nu înseamnă
doar reguli scrise, ci și un volum masiv de reguli
și proceduri nescrise, corecte sau mai puțin corecte,
sigure sau mai puțin sigure, utilizate la nivel de
organizație, de grupuri mari, grupuri mici sau individual.
Toate acestea, trecute printr-un minuțios proces de filtrare
și selecție, pot separa tabieturile mai puțin bune, care trebuie
eliminate, de bunele practici care trebuie promovate.
Referitor la înțelegerea obligațiilor personale privind safety,
consider că acest lucru este mai ușor de verificat, prin
observarea modului în care fiecare persoană aplică sau nu
aplică regulile. Pentru cei care le aplică și fac asta constant
și corect, nu este nevoie decât de monitorizare, atenția
managementului trebuind să fie focusată pe observarea și
corectarea lacunelor celorlalți. Durata acestor procese și
calitatea rezultatelor obținute, depind în foarte mare măsură
și nu neapărat în mod egal, de implicarea managementului,
de calitatea nativă a persoanelor țintă dar și de volumul de
reguli furnizate și impuse acestora. Ca metodă de
implementare a unei reguli, am constatat, din experiență
proprie, că „regula pașilor mici” este cea care garantează
eficacitatea procesului: implementare – informarea
personalului; verificare – observarea și aplicarea corecțiilor;
sedimentare – analiza eficacității procesului și monitorizare
– menținerea rezultatelor.
GEORGEL GHIȚĂ - VINCI ENERGIES ROMÂNIA
EXPERTS PLATFORM
LOCURI DE MUNCĂ SĂNĂTOASE PRIN
MANAGEMENTUL
SUBSTANȚELOR
PERICULOASE
S ubstanțele periculoase pot fi regăsite în aproape orice
loc de muncă, sub forma materialelor în stare lichidă,
gazoasă sau solidă și se disting prin faptul că prezintă
riscuri pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor.
Expunerea la substanțe periculoase în cadrul locurilor
de muncă este o problemă majoră în toate statele
Uniunii Europene. Din acest motiv, Agenția Europeană
de Securitate și Sănătate în muncă (EU-OSHA) a
stabilit pentru campania sa din perioada 2018 - 2019
tema ”Locuri de muncă sănătoase prin managementul
substanțelor periculoase”. Campania se va desfășura
simultan în toate statele membre, prin intermediul
punctelor focale ale agenției. Punctul Focal pentru
România al agenției, găzduit de Institutul Național
de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii -
INCDPM ”Alexandru Darabont” a marcat lansarea
campaniei la nivel național la sfârșitul lunii iunie 2018.
Conform datelor Agenției Europene de Securitate și
Sănătate în Muncă (EU-OSHA), în mod constant, în
perioada 2000 - 2015, circa 17% din lucrătorii Uniunii
Europene au fost expuși la produse sau substanțe
chimice mai mult de un sfert din programul lor de
lucru. De asemenea, 15% dintre lucrători sunt expuși
la gaze, fumuri, pulberi în suspensie în aer sau praf.
În cele mai multe situații, expunerea se realizează pe
termen îndelungat, fără ca lucrătorul expus să simtă
în mod direct acest lucru, în lipsa unui program de
monitorizare continuă a expunerii prin determinări
ale nivelului noxelor în mediul de muncă. Principalele
căi de expunere prin care substanțele periculoase
pot pătrunde în organism sunt contactul cu pielea,
absorbția prin piele, contactul cu ochii, ingestia și
inhalarea. Efectele expunerii nu se văd imediat, ci
apar în timp, manifestându-se sub forma unor boli
profesionale, unele cu caracter ireversibil. Cele mai
importante efecte se manifestă sub forma cancerelor
profesionale, mutațiilor genetice sau alterării
fertilității. Substanțele care produc aceste efecte sunt
denumite CMR (acronim din limba engleză pentru
carcinogenic, mutagenic, reprotoxic substances) și
Romania
ALEXANDRU
DARABONT
DIRECTOR
GENERAL
INCDPM
datele EU-OSHA arată că în fiecare an, în Europa, se
produc 30 de milioane de tone de astfel de substanțe.
Domeniile de activitate în care apare expunerea la
substanțe periculoase au o diversitate foarte largă,
incluzând, pe lângă industria chimică, agricultura,
managementul deșeurilor sau prelucrarea metalelor
și serviciile (activități de curățenie, frizerie-coafură),
construcțiile sau sectorul medical. Trebuie remarcat
faptul că microîntreprinderile și întreprinderile
mici sunt cele mai vulnerabile privind expunerea la
substanțe periculoase, întrucât acestea, spre deosebire
de întreprinderile mari, nu dispun de personal propriu
specializat în domeniul securității și sănătății în
muncă, nu au acces rapid la surse de informații privind
măsurile de prevenire și protecție și, de multe ori,
resursele financiare pe care le alocă în această direcție
sunt insuficiente.
În acest context, măsurile pe care le pot lua
organizațiile, indiferent de mărimea lor și domeniul de
activitate, în sensul reducerii expunerii lucrătorilor la
substanțele periculoase, se pot orienta în următoarele
direcții:
conștientizarea lucrătorilor, dar și a angajatorilor,
prin cunoașterea riscurilor generate de aceste
substanțe;
evaluarea riscurilor la care sunt expuși lucrătorii;
stabilirea, cu consultarea specialiștilor, a măsurilor
privind reducerea sau eliminarea expunerii,
luând în considerare ierarhia STOP (Substituție
- înlocuire cu o substanță nepericuloasă sau
mai puțin periculoasă, măsuri Tehnice, măsuri
Organizatorice, Protecție individuală).
De asemenea, considerăm că un sprijin foarte
important, atât pentru angajatori cât și pentru
lucrători, poate fi obținut prin consultarea
materialelor informative, ghidurilor de bună practică,
instrumentelor de lucru publicate pe site-ul EU-OSHA
și diseminate în cadrul evenimentelor din campanie
organizate de Punctul Focal pentru România al
agenției.
89
 Romania
REGULA CELOR 3 R:
RESPECTĂ-TE PE TINE.
RESPECTĂ-I PE CEILALȚI.
FII RĂSPUNZĂTOR PENTRU
TOATE ACȚIUNILE TALE.
ÎNAINTE
Acțiuni desfășurate pentru pregătirea unui
răspuns efectiv la situații de urgență
Identificarea și evaluarea
riscurilor
Întocmirea planurilor de
operațiuni și de comunicare
RĂSPUNSUL
PREGĂTIREA
Formarea echipei de intervenție
Antrenarea echipei și exersarea
planurilor
Desemnarea partenerilor
Stabilirea resurselor (financiare,
telefoane, laptopuri, echipamente
pentru teleconferințe etc.)
Acțiuni desfășurate pentru reducerea
consecințelor unei situații de urgență
Analiza și controlul riscurilor
REDUCEREA EFECTELOR
Studierea situațiilor anterioare
Studierea celor mai pesimiste
NEGATIVE
scenarii
Completarea documentelor și
planurilor
Instruirea periodică a tuturor
angajaților
Stabilirea programului de
monitorizare și control
90
EXPERTS PLATFORM
VASILE
ANGHELACHE
ȘEF DEPARTAMENT
HSE
ENERECO
ÎN TIMPUL DUPĂ
Acțiuni desfășurate pentru a face față Acțiuni desfășurate în urma
consecințelor unei situații de urgență unei situații de urgență
Evaluarea situației –
Activarea planului operațional reîntoarcerea la activitățile
anterioare
Activarea planului de Declararea terminării situației
comunicare de urgență
Menținerea comunicațiilor
REFACEREA
cu autoritățile, partenerii și
mass‑media
Asigurarea sprijinului pentru
angajați
Elaborarea raportului de
evaluare
Concluzii și măsuri pentru
îmbunătățirea activității
Respectarea instrucțiunilor primite la Revizuirea instrucțiunilor
instruiri și la exerciții și procedurilor (la nevoie)
Respectarea procedurilor și a Monitorizarea și măsurarea
instrucțiunilor proprii performanței
Respectarea indicațiilor primite Instruire, conștientizare,
în urma analizării exercițiilor competență
Consultare, comunicare
Controlul documentelor
și proceselor
Re-evaluarea riscurilor
Îmbunătățirea
instrucțiunilor și procedurilor
 Romania
CRISTINA FÂȘCĂ
BUSINESS
DEVELOPMENT
MANAGER
UNIVET OPTICAL
TECHNOLOGIES
S pre deosebire de mănuși sau
încălțăminte de protecție unde
membrele superioare și inferioare
sunt direct implicate în desfășurarea
unei activități, ochiul uman deseori
este considerat de importanță
secundară la locul de muncă.
Statisticile incidentelor de muncă ne
arată totuși o situație preocupantă:
aproape trei din cinci lucrători nu
purtau ochelari de protecție în
momentul accidentului la locul de
muncă sau purtau o protecție greșită
pentru situația respectivă.
Potrivit unui sondaj BLS (U.S. Bureau
of Labor Statistics), 94% din leziunile
lucrătorilor care poartă ochelari de
protecție au rezultat din obiecte sau
substanțe chimice care au intrat sub
dispozitivul de protecție. Accidentele
de muncă ce au implicat ochii sau
zona ochilor, în lipsa ochelarilor de
protecție, au comportat un cost major
în termeni de producție pierdută,
cheltuieli medicale sau compensarea
lucrătorilor.
Când ne gândim la protecția ochilor
din acest punct de vedere (și rețineți
că primim o pereche de ochi care
trebuie protejați o viață întreagă), este
practic, dar mai ales etic, ca fiecare
lucrător să aibă protecția adecvată și
mereu disponibilă la locul de muncă.
CARE SUNT CELE MAI FRECVENTE
LEZIUNI ALE OCHILOR?
Majoritatea leziunilor la nivelul
ochilor sunt cauzate de particule
sau obiecte mici (cum ar fi așchiile
de lemn, metal sau mai ales praful)
care pot pătrunde în globul ocular
92
CÂT DE IMPORTANȚI
SUNT OCHELARII
ÎN ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE
AL ANGAJATULUI?
aducând mai apoi daune permanente.
Accidentele unde lucrătorul se
lovește întâmplător de un obiect
ascuțit pot fi o amenințare, la fel ca și
arsurile chimice cauzate de stropirea
produselor chimice industriale sau a
produselor de curățare. De asemenea,
sudorii, asistenții și lucrătorii din
apropiere sunt expuși riscului de
arsuri termice și arsuri de la radiațiile
UV.
DE CE SUNT ATÂT DE
GRAVE ACCIDENTELE UNDE
SUNT IMPLICAȚI OCHII?
Chiar și leziunile oculare „minore”
pot cauza probleme de vedere sau
suferință pe termen lung, cum ar
fi eroziunea corneană recurentă și
dureroasă de la o zgârietură simplă
de așchie de lemn sau praf de ciment
în ambient. O altă problemă este
lipsa de cultură în ceea ce privește
protecția oculară. BLS a constatat
că majoritatea accidentelor se
întâmplă în timpul desfășurării
unui job obișnuit, cel mai adesea
lucrătorii spunând că nu considerau
protecția ochilor necesară în cazurile
respective.
DE CE FEL DE OCHELARI ESTE
NEVOIE PENTRU O PROTECȚIE
OPTIMĂ A OCHILOR?
În primul rând trebuie să fie ochelari
confortabili pentru ca un lucrător să
îi poarte pe parcursul zilei. Câteva
caracteristici importante sunt: brațele
ochelarilor ajustabile și amortizate la
vârfuri, suportul pe nas din material
moale, partea frontală a ochelarilor
EXPERTS PLATFORM
cu unghiuri reglabile, tratamente pe
lentile de anti-aburire și anti-zgâriere,
clasă optică și marcaje în general
certificate conform EN166.
În funcție de pericolul evaluat la locul
de muncă, se alege echipamentul de
protecție: ochelari cu brațe pentru
accidente minore, ochelari tip goggle
sau viziere pentru accidente tip scurt
circuit sau impact direct cu metal
topit.
ÎN OPINIA DUMNEAVOASTRĂ
EXISTĂ O SCHIMBARE A
MENTALITĂȚII ÎN ROMÂNIA
ÎN CEEA CE PRIVEȘTE
ACHIZIȚIONAREA DE
ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE
CONFORM STANDARDELOR?
Cu siguranță! Astăzi un HSE
Manager atât în România dar și în
cele mai dezvoltate state din punct
de vedere cultural în materie de
PPE, evaluează calitatea produsului
și din punct de vedere al materialelor
folosite, al tehnologiilor aplicate și
nu în ultimul rând al design-ului.
Producătorii de ochelari de protecție
se inspiră astăzi din sectoare diferite
precum modă sau sport și modelează
aplicabilitatea produselor în funcție
de cerința de piață din aceste sectoare.
Un echipament de protecție care
permite lucrătorilor să-și exprime
individualitatea conduce, de asemenea
la o mai mare respectare a normelor
de protecție, iar în cazul ochelarilor
de protecție, evită lăsarea lor pe un
raft sau purtarea lor pe cască, în
buzunar sau în cel mai bun caz agățați
la gât.
EXPERTS PLATFORM Romania

MĂDĂLIN
DAVID,
KEY ACCOUNT
MANAGER
ROMÂNIA
CONFORTUL
& BULGARIA ȘI STAREA DE BINE
EJENDALS
LA LOCUL DE MUNCĂ

Î
n ultimii ani, în România există un interes mai ridicat
în prevenirea și controlul bolilor profesionale, tot mai
multe companii fiind dispuse să implementeze procese
frecventă a materialelor, expunerea la temperaturi
extreme; expunerea la vibrații excesive, mișcări
repetitive pe parcursul schimbului de lucru, locuri
ergonomice pentru a îmbunătăți nu numai siguranța la de muncă incomode sau staționare, utilizarea forței
locul de muncă, ci și sănătatea, confortul și bunăstarea excesive sau a presiunii pentru îndeplinirea sarcinilor,
angajaților. ridicarea inutilă a articolelor grele și incomode sau
Ergonomia este disciplina științifică prin care încercăm perioadele de odihnă insuficiente. Tulburările musculo-
să înțelegem și să îmbunătățim interacțiunea umană cu scheletale sunt una dintre cele mai frecvente afirmații
produsele, echipamentele, mediile și sistemele de lucru. ale lucrătorilor cu leziuni la spate. Presiunea constantă
Forma grecească a cuvântului este împărțită în Ergo de lucru, uneori, mai mult de 8 ore, pe o suprafață
(Muncă) și în Nomos (Legile) și în principiu înseamnă tare, poate contribui la o varietate de probleme - în
„legile muncii”. Principalele beneficii ale Ergonomiei special, oboseală. Organismul trebuie să lucreze mai
la locul de muncă sunt: reducerea vătămării corporale mult pentru a compensa lipsa de sprijin, ceea ce face
și a bolilor ocupaționale; reducerea costurilor de ca mușchii obosiți și corpul să fie mai repede epuizați.
compensare a lucrătorilor; îmbunătățirea productivității Efectele sunt agravate atunci când muncitorul trebuie
și a calității cât și reducerea absenteismului.
Afecțiunile musculo-scheletale sau MSD
(Musculoskeletal Disorders) sunt leziuni sau
tulburări care afectează sistemul musculo-scheletal
al organismului uman (mușchi, tendoane, ligamente,
nervi, discuri, vase de sânge etc.). MSD sunt cele mai
frecvente leziuni legate de mediul de lucru.
Factorii de risc se găsesc în orice ocupație indiferent că
este vorba de zone de producție sau birou. Toată lumea
trebuie să înțeleagă că există un risc de rănire, dar există
și anumiți factori de risc definiți de luat în considerare.
Potențialul de MSD crește dacă activitățile de lucru
și condițiile de muncă implică: manipularea manuală

93
 Romania
să exercite forță sau să realizeze o
mișcare repetitivă pe o perioadă
lungă de timp. Mersul sau statul în
picioare pentru 8-9 ore, zi după zi,
poate provoca daune permanente.
Poziția statică permanentă poate
provoca îmbolnăvirea picioarelor și
inflamații care pot duce mai târziu
la reumatism, artrită sau fasciită
plantară. Fasciita plantară este cea
mai frecventă cauză a durerii la
nivelul călcâiului. Fascia plantară
este ligamentul care unește osul
călcâiului de bila piciorului și degetele
de la picioare și susține arcada
piciorului. Dacă suferim o întindere
sau șocuri repetate la nivelul tălpii
piciorului, fascia plantară devine
slabă și inflamată generand dureri
și umflături, de obicei la nivelul
călcâiului. Când avem o durere la
94
călcâi, încercăm să protejăm acea
parte a corpului și cea mai ușoară
cale este să schimbăm poziția
picioarelor noastre pentru a
reduce presiunea în acea zonă. Dar
schimbarea picioarelor din poziția
neutră înseamnă, de asemenea, o
schimbare a posturii în alinierea
coloanei vertebrale, astfel încât
aceasta poate provoca dureri și un
risc mai mare de leziuni la alte părți
ale corpului, cum ar fi genunchii,
spatele inferior sau gâtul. Toate
aceste dureri și leziuni pot fi legate
de încălțămintea necorespunzătoare
care nu oferă suportul potrivit pentru
picioarele noastre.
Picioarele sunt fundația noastră și
atunci când este nealiniată, aceasta
produce efecte în tot corpul. 75%
din populație suferă de pronație sau
EXPERTS PLATFORM
Calcaneu
Zona
dureroasă
Fascia
plantară
supinație excesivă, dar majoritatea
dintre noi nu sunt conștienți de tipul
de picior avut și cum influențează
restul corpului. Pronația excesivă
și supinația pot provoca o serie de
afecțiuni care afectează piciorul,
glezna, genunchii, șoldurile și spatele.
Cele mai frecvente simptome de
pronație excesivă și supinație sunt:
dureri de arcadă, dureri la călcâi,
picior plat, bătături și calusuri,
pinteni calcaneeni, entorse de gleznă,
dureri de genunchi, dureri de șold sau
de spate.
Pronația și supinația sunt probleme
bio-mecanice și sunt cel mai bine
tratate și prevenite cu branțuri sau
tălpi speciale. Alegerea tipului corect
de încălțăminte pentru activitatea
dumneavoastră, împreună cu
branțuri anatomice pentru tipul
de arcadă a piciorului rezolvă în
majoritatea cazurilor problema.
Încălțămintea și branțurile vor
păstra piciorul într-o poziție corectă,
distribuie presiunea pe o suprafață
mai mare și absorb șocurile de la
nivelul tălpii.
Este ușor să dezvolți un produs
de protecție sau ocupațional, însă
este mai greu să îl faci ergonomic
și confortabil pentru utilizator.
Alegerea încălțămintei potrivite
cu branțuri anatomice bine testate
reprezintă o investiție pentru viitor.
Companiile de astăzi, acum mai mult
ca niciodată, trebuie să se ocupe de
sănătatea și bunăstarea angajaților
lor. Angajații trebuie să facă față
creșterii ratelor de producție și a
cerințelor privind calitatea, în timp
ce angajatorii încearcă să depășească
reducerile de costuri.
 Romania EXPERTS PLATFORM

PREVENȚIE ȘI
PROTECȚIE ADECVATĂ
PENTRU MÂINI AURELIA
SĂNĂTOASE MARIA POP,
DIRECTOR
COMERCIAL
ARMOS
SERVICES

GENERALITĂȚI DESPRE PIELE: 2 mm grosime. Epidermul este un protector

Pielea este cel mai mare organ al corpului:
suprafața poate ajunge până la 2.5 mp. Rolurile
pielii sunt multiple, aceasta acționând ca o
“barieră naturală” împotriva factorilor externi
diverși. Pielea reprezintă o suprafață receptorie
extrem de vastă, care asigură o sensibilitate
diversă, protejează corpul de leziuni mecanice
și microorganisme, participă la secreția
unor produse finale ale metabolismului,
îndeplinește un important rol de termoreglare,
execută funcția de respirație, conține rezerve
energetice, leagă mediul înconjurător cu tot
organismul.
Pielea este formată din 3 straturi: epiderma,
derma și hipoderma, dintre care stratul exterior,
adică epiderma, este cel mai subțire și cel mai
vulnerabil. Grosimea medie variază între 0.03-
0.12 mm, iar în zonele îngroșate poate atinge
mecanic contra pierderilor de apă din straturile
profunde ale pielii și împiedică pătrunderea
microbilor în ele.
TIPURI DE FACTORI NOCIVI PENTRU PIELE:
Chiar dacă există riscuri pentru piele și
în activitățile domestice, factorii nocivi
menționați în continuare se întâlnesc mai des la
locul de muncă.
1 Factori mecanici și electrici: cu toate
că epiderma are o anumită rezistență și
elasticitate, este destul de ușor să cauzezi julituri
sau tăieturi prin manipularea diverselor obiecte,
nu neapărat foarte ascuțite. Un caz des întâlnit
în birouri este apariția de tăieturi superficiale în
urma manipulării colilor de hârtie. În plus, pot
apărea contuzii/vânătăi în cazul lovirii cu forță.

Accidentele fizice la nivelul

mâinilor reprezintă leziunile
profesionale cele mai frecvente, în
timp ce infecțiile și iritațiile cutanate
se numără printre bolile profesionale
cu cea mai mare răspândire. Conform
Organizației Mondiale a Sănătății, mai
mult de 1,5 bilioane de oameni suferă
de boli ale pielii, în timp ce mai mult
de 30% din totalul bolilor profesionale
este reprezentat de boli de piele. Din
această cauză, protejarea mâinilor
operatorilor trebuie să reprezinte un
punct cheie în strategia de sănătate și
siguranță a oricărei societăți.

96
EXPERTS PLATFORM
2 Factori radiologici și ambientali: cea mai comună
cauză o reprezintă expunerea prelungită la razele
UV, activitate care în timpul liber poate fi considerată
o activitate plăcută, dar care, în cazul neprotejării
corespunzătoare când activitatea lucrativă se desfășoară în
aer liber timp îndelungat, poate duce la arsuri neplăcute.
3 Factori chimici: în toate aspectele vieții cotidiene
pielea este supusă contactului cu diverse substanțe
chimice. Este greșit vehiculată ideea că mâinile trebuie
protejate doar împotriva substanțelor chimice agresive,
de genul acizilor concentrați. Chiar și situațiile aparent
nedăunătoare, cum ar fi banala expunere prelungită la apă
în combinație cu detergenți, poate cauza iritații, înroșiri
sau uscarea excesivă a pielii. Nu numai sectoarele chimice
și petrochimice prezintă riscuri de contact cu substanțe
chimice dăunătoare pielii. Serviciile profesionale de
curățenie, prin detergenții, dezinfectanții și apa utilizată
frecvent, agricultura și horticultura prin substanțele
fitosanitare, prelucrarea lemnului prin rășinile, vopselele
și solvenții organici întâlniți, reprezintă sectoare de
activitate în care protecția mâinilor este obligatorie și
necesară.
Cele mai frecvente afecțiuni ale pielii care se pot dezvolta
din cauza contactului cu diverse substanțe chimice sunt:
iritații, dermatite de contact și alergii.
Printre substanțele “comune” responsabile pentru apariția
dermatitelor alergice de contact se numără: ingredientele
cosmetice (parfumuri, vopsele pentru păr), metale ca
nichelul și cobaltul, cauciucul/în special latexul, țesături,
substanțe adezive/în special rășini epoxidice.
Același tip de chimicale, același nivel de agresiune fizică
sau ambientală poate duce la reacții diferite asupra pielii,
reacții determinate de mai mulţi factori: natura pielii
(uscată/grasă, pilozitate, pigmentare), vârsta și sexul
persoanei, alergii şi igienă personală.
Glandele sebacee secretă grăsimea pielii, care unge stratul
cornificat al epidermei și părul, asigurând protecție
naturală împotriva apei și microorganismelor și înmoaie
pielea. Dacă stratul lipidic al pielii este distrus, factorii
nocivi au un efect mai rapid și mai pronunțat asupra pielii,
penetrarea substanțelor cu potențial dăunător având loc și
în straturile inferioare.
Societățile trebuie să controleze expunerea operatorilor la
Romania
PIELE SĂNĂTOASĂ VS PIELE USCATĂ/CU PROBLEME
materiale responsabile pentru vătămări ale pielii și la
substanțe care pot ajunge în organism prin contact cutanat.
Dacă aplicațiile nu pot fi astfel organizate încât să elimine
contactul direct al operatorului cu posibilele situații de risc,
este necesară implementarea unor echipamente individuale
de protecție adecvate activității desfășurate. Ne referim
în acest caz la mănuși și manecute de protecție, deoarece
mâna este considerată partea corpului cea mai vulnerabilă
și cea mai expusă la iritații și vătămări cutanate. Conform
Oficiului German pentru Asigurarea Obligatorie
împotriva Accidentelor de Muncă (DGUV), 33% din totalul
accidentelor de muncă raportate în 2015 se referă la mâini.
În funcție de evaluarea riscurilor întâlnite la locul de
muncă, se selectează grupa de mănuși adecvată (protecție
mecanică, protecție chimică, protecție la temperaturi
ridicate sau scăzute, antistatice etc), fiecare grupa fiind
guvernată de un standard European specific. Aceste
standarde sunt revizuite permanent în ceea ce privește
metodele de testare, pentru a putea asigura o testare în
laborator cât mai apropiată de condițiile reale din industrie.
Ultima modificare a standardelor europene pentru mănuși
a avut loc în 2016 și modifică metoda de testare pentru
rezistență la tăiere din cadrul standardului EN388.
Complementar cu procesul de selecție a EIP care asigura
în primul rând reducerea la minim sau chiar eliminarea
posibilității producerii unor accidente, trebuie avut în
vedere un proces continuu care să contribuie la păstrarea
sănătății pielii.
Pentru a păstra capacitatea naturală a pielii de a fi o
“barieră” împotriva factorilor externi, este importantă
utilizarea unor creme și paste profesionale pentru
protejarea, curățarea și regenerarea pielii. Tot mai mult
accent se pune în ultima perioada pe implementarea unui
program în 3 pași: creme pre-work pentru protecție,
cleansing pentru diverse tipuri de decontaminare și creme
after-work pentru regenerare, toate adaptate la specificul
activității desfășurate.
Prevenția ar trebui să fie, ca în orice domeniu, piatra de
temelie a oricărei politici sustenabile pentru H&S, pentru
sănătate și siguranță ocupațională. Creșterea gradului
de responsabilitate și responsabilizare la toate nivelurile
operaționale, integrarea măsurilor de prevenire și protecție
în modul de acțiune și gândire zilnică a tuturor celor
implicați, de la operatori la top management, poate duce în
timp la o reducere semnificativă a costurilor indirecte, ceea
ce va compensa bugetul mai mare alocat unor echipamente
individuale de protecție adecvate și ergonomice.
97
 Romania
EROAREA UMANĂ
ȘI NEVOIA DE
Î
n ultima perioadă și având în vedere
evenimentele din ultimii ani, acțiunile
ASI (Asociația pentru Securitate la
Incendiu) s-au focusat pe prioritatea care
ar trebui acordată în România educației
oamenilor, în scopul formării unei culturi
proactive solide de securitate la incendiu.
Analizând cele trei tipuri de măsuri
care alcătuiesc orice concept eficient
ARH. HORIA de securitate la incendiu (constructive,
MIHAI tehnice și operaționale), apare evident că
NICOLESCU singurul domeniu în care putem rivaliza
VICEPREȘEDINTE cu țările dezvoltate este cel al măsurilor
ASI operaționale (fiind evidentă slăbiciunea
noastră în domeniul celor constructive
și tehnice - care depind de dezvoltarea
economică și de puterea financiară a
98
EXPERTS PLATFORM
EDUCAȚIE
țării). În shimb, investiția în educația
oamenilor este cea mai ieftină, eficientă,
flexibilă și rentabilă în timp, putând
compensa pe larg slăbiciunile noastre
din domeniul măsurilor constructive și
tehnice.
Educația aceasta trebuie făcută tuturor
oamenilor care activează în acest
domeniu (sau care au tangență constantă
cu acesta) dar, pentru succesul acțiunii
și obținerera unor rezultate notabile
și stabile, este esențială cunoașterea
comportamentului oamenilor, a limitelor
și a slăbiciunilor lor. Prezentul material
vrea să puncteze câteva aspecte ale acestui
subiect, luând în discuție factorul uman
în evaluarea riscurilor.
EXPERTS PLATFORM
CARE ESTE PROCENTUL INCENDIILOR
DATORAT ERORII UMANE?
Eroarea umană este cotată în prezent pe plan mondial cu
un procent mediu de aproape 23% din cauzele incendiilor.
Este enorm! Iar dacă facem o comparație între câteva
domenii referențiale, constatăm cu stupoare că eroarea
umană este prezentă masiv chiar în domenii în care nu
ne-am aștepta și în care profesionalismul personalului este
la cele mai înalte cote (de exemplu domeniul nuclear, unde
eroarea umană este responsabilă de aproximativ aceleași
procente din cauzele incendiilor).
Să nu uităm că în ”eroarea umană” nu sunt incluse azi o
serie a acțiuni care, după părerea mea, ar trebui incluse tot
aici! De exemplu:
după încetarea perioadei de garanție a unui sistem de
securitate la incendiu, proprietarul acestuia refuză
să încheie un contract de mentenanță pentru acesta
și, după o anumită perioadă de timp, apare incendiul!
În prezent, cauza acestuia se consideră a fi tehnică
(nefuncționarea unui sistem) dar, dacă analizăm
puțin, este vorba, de fapt, despre o decizie eronată
asumată conștient! Și atunci, mai este această cauză, de
fapt, o cauză tehnică?
o piesă dintr-un sistem activ de siguranță la foc nu își
îndeplinește funcția și este cauza unui incendiu. Dar
acest „rebut tehnic” este o consecință a nerespectării
unor proceduri de calitate la producător (identificabile
ușor în documentele de trasabilitate ale acestuia).
Și atunci, din nou, mai este această cauză, o cauză
tehnică de fapt?
În realitate, dacă se analizează cauzele unui incendiu
într-o manieră suficient de analitică, omul intervine
întotdeauna, la un nivel sau altul. Aspectele tehnice și
umane sunt împletite. Este suficient, de exemplu, să
ne gândim la consecințele neglijențelor în activitatea
de întreținere, de o lipsă de precauție într-o muncă de
rutină, de o reacție negativă în cursul unui eveniment
particular, de nerespectarea unui consemn de alarmă etc.
În realitate, cauzele umane ale sinistrului eveniment se
ascund în spatele cauzelor tehnice. În această perspectivă,
procentul incendiilor datorat erorii umane, se apropie de
un îngrijorător 100%, ceea ce justifică atenția acordată
și eforturile depuse în ultima vreme pe plan mondial,
educației și formării unei culturi organizaționale
proactive de securitate la incendiu.
Trebuie menționat că omul își adaptează comportamentul
în funcție de ceea ce el știe, deci de imaginea pe care
el și-o face asupra situației, în scopul de a-și simplifica
viața. În consecință, modul său de a acționa va evolua în
timp, în funcție de propriile sale cunoștințe și de evoluția
lucrurilor (a situației din teren).
Eroarea umană a unui salariat care se ocupă, de exemplu,
de întreținerea unui echipament se poate defini ca
depărtarea dintre comportamentul - tip (ideal) și
comportamentul real al salariatului în situația dată.
În concepția specialistului în managementul siguranței
Romania
la foc, este vorba, deci, de a defini regulile adaptate nu
numai unei clădiri, instalații etc., dar și oamenilor. Pe de
altă parte, aceasta înseamnă că elaborarea acestor reguli
trebuie asociată, în mod esențial, instruirii personalului,
astfel încat fiecare să-și facă o imagine concretă și realistă
asupra riscului. Referitor la acest subiect, este important
de ținut cont și de cunostințele anterioare ale persoanelor
implicate, de nivelul lor de pregătire în domeniul în care
activează și de responsabilitățile care le revin în acest
proces.
Graficul de mai jos analizează evoluția calitativă a
frecvenței erorilor umane. Confruntat cu o sarcină
nouă, un om va avea, în primul moment, comportamente
nepotrivite datorită necunoașterii, apoi el va învăța
și se va adapta încetul cu încetul, pentru a ajunge să
poată anticipa anumite stări tehnice anormale legate de
misiunea sa. Apoi, după obișnuirea cu sarcinile, el va
începe să comită noi erori legate, de data aceasta, de rutină
(de exemplu, adoptarea unui comportament periculos
pentru a-și simplifica o activitate repetitivă). De aici și
necesitatea unei formări permanente, a unor reveniri
ciclice la etapa de instruire care să minimizeze efectele
rutinei.
După instruire, erorile umane scad dar, după o vreme și în
absența unei instruiri continue, acestea reapar, ca efect al
rutinei.
Suplimentar, trebuie subliniat și faptul că, permanent,
omul este susceptibil de a avea și comportamente
iraționale - care complică sensibil tabloul (clipe de
“nebunie” în care acționează sub impulsul unor porniri
fără justificare etc.).
Omul are nevoie de un timp mai mare de reacție în cazul
unor situații neașteptate decât în cazul unor evenimente
curente cu care este deja obișnuit. Dacă este necesar ca
o acțiune să fie executată foarte rapid, riscurile unui
comportament greșit sau a unei reacții tardive (și deci
a unui accident) sunt mai mari. De aici și necesitatea ca
formarea permanentă să fie variată, acoperind cele mai
diferite situații posibile (atât pentru eficiența instruirii cât
și pentru evitarea reducerii atenției cursanților din cauza
repetării unor exemple deja cunoscute). Să ne amintim
de vorba din vechime: repetitio est mater studiorum!
(repetiția este mama învățării). Desigur, nu este vorba de
a repeta ca un papagal aceleași lucruri ci de a relua aceeași
idee în diverse unghiuri de abordare, în scopul fixării
principiilor educative.
Experiența japonezilor și, dacă vreți ceva mai aproape,
analiza comparativă a incendiilor din cluburile
bucureștene (Colectiv vs. Bamboo), a arătat fără nici o
îndoială eficiența instruirii personalului și a repetării
permanente a exercițiilor de evacuare.
În opinia mea, greșeala făcută de IGSU prin eliminarea
din COR a ocupației de Manager de Securitate la Incendiu
a fost una majoră - întrucât locul unui specialist cu
un ridicat nivel intelectual și profesional a fost luat de
Cadrul tehnic PSI - ocupație care nu implică studii de
99
 Romania
Frecvența
erorilor umane După instruire, erorile umane scad
dar, după o vreme, și în absența
unei instruiri continue, acestea
reapar, ca efect al rutinei.
Comportament
irațional
Învățare
specialitate și care se face prin cumul
cu alte meserii (fără nici o legătură
cu securitatea la incendiu). Efectele
acestei greșeli s-au văzut și se văd în
continuare în dinamica incendiilor
din România.
Concluziile pentru domeniul nostru
sunt că responsabilul cu siguranța
la foc ar trebui să facă analize de
tipul acelora care sunt făcute pentru
securitatea rutieră, în vederea
adaptării conceptului de securitate
din întreprinderea sa în funcție de
ansamblul personalului. Raportările
inspectorilor de foc constituie, în
acest sens, o sursă de informare de
primă importanță. Ele permit, efectiv,
identificarea zonelor cu risc și a
grupelor de personal cele mai expuse
sau aflate cel mai frecvent la originea
lacunelor evidențiate.
Mai trebuie făcută o subliniere
importantă privind falsa percepție
generală de la noi conform căreia
existența unei simple hârtii
(autorizația ISU de securitate la
incendiu) te ferește de incendii,
funcționând ca o formulă miraculoasă
în siguranța la foc. Tevatura care
se face în ultima perioadă în mass-
media asupra acestui document omite
să spună însă publicului un lucru
esențial: acest document certifică
doar faptul că s-au luat măsurile
minime cerute de societate – măsuri
dictate de nivelul minim preventiv
considerat acceptabil în acea societate!
Ceea ce nu te ferește de incendii și
nici nu ține loc de educația publicului!
Pentru a fi mai explicit, întreaga
istorie a unui incendiu cuprinde două
etape:
100
Obișnuință Timpul
prima - care se termină odată cu
apariția incendiului
a doua - care începe de la apariția
incendiului
Este evident că o autorizație
de securitate la incendiu nu se
referă decât la etapa a doua și nu
probează altceva decât aplicarea
unor măsuri (active și pasive) care
să limiteze propagarea incendiului
și eventualele pagube materiale
și umane care ar putea urma. Și,
foarte important, nivelul măsurilor
impuse de Autorizația de securitate
la incendiu este propriu fiecarui stat,
reflectând nivelul de dezvoltare al
acelei societăți și, prin consecință, al
efortului financiar pe care respectiva
societate e dispusă să îl facă în acest
scop. Aceasta înseamnă că pentru
o aceeași situație (siguranța la foc a
copiilor dintr-o școală, spre exemplu)
cerințele din România sunt mai
reduse decât cele din Suedia, ceea
ce conduce și la un nivel diferit al
măsurilor legale obligatorii pentru
securitatea la incendiu în cele două
situații.
Eroarea umană poate apărea în
ambele etape ale istoriei unui
incendiu. Dacă în etapa a II-a eroarea
umană poate fi prezentă la nivelul
deciziilor luate și a acțiunilor de
intervenție întreprinse, se poate
accepta însă că aici acțiunile
sunt desfășurate de profesioniști
(pompierii), unde posibilitatea
unor erori umane este mai redusă
(datorită nivelului lor de pregătire
și al experienței oamenilor), pentru
etapa I consecințele unor erori umane
sunt mult mai grave, ținând cont
EXPERTS PLATFORM
de multitudinea punctelor în care
o eroare umană poate fi prezentă
(începând cu concepția, trecând prin
execuție și, în special, în perioada de
exploatare) cât și de eterogenitatea
profesiilor și a nivelurilor de
responsabilitate a persoanelor
implicate. O analiză profundă și
obiectivă a marilor incendii din
România ultimilor ani susține fără
nici o îndoială această afirmație.
Așadar, formarea unei culturi
educaționale proactive de siguranță
la foc este singura cale sigură de a
reduce simultan impactul atât asupra
frecvenței apariției incendiilor (etapa
I) cât și asupra pagubelor produse de
acestea (etapa II).
CONCLUZIE
Analiza comparativă a societății
românești cu toate societățile
avansate de pe glob a arătat, fără nici
un dubiu, că factorul educațional este
esențial în „fasonarea” unei societăți
moderne, capabilă să facă față
provocărilor lumii de azi și de mâine.
Din asemenea perspectivă,
principalele Asociații profesionale
de profil din România (ASI, ARTS,
ARISI) au conștientizat răspunderea
morală suplimentară față de
societate în ceea ce privește educația
cetățenilor în spiritul formării unei
culturi proactive de securitate la
incendiu și sunt pregătite să ofere
împreună societății românești
întregul suport necesar în această
direcție. În plus, parcă pentru a
sublinia acest aspect, ARTS a primit
de curând și onorantul titlu de
„organizație de utilitate publică”,
fapt care îi aduce noi responsabilități
sociale.
Scopul nostru comun este acela ca
oamenii / firmele să ne ceară sprijinul
în implementarea unei culturi
proactive de securitate la incendiu nu
din frică, ci din convingere. Astfel,
nu vom lucra numai cu clienți ci vom
avea, în același timp, și parteneri
de viziune asupra societății, pe
care o vom putea modela mai usor
împreună!
 Romania
PREGĂTIREA
PENTRU INTERVENȚIE
ÎN CAZ DE INCEDIU
P entru cei mai mulți dintre noi, vara este unul dintre
cele mai îndrăgite anotimpuri și poate și cel mai
așteptat. Este sezonul concediilor, al vacanțelor
prelungite, este sezonul în care ne bucurăm cel
mai mult de plimbări în natură fie la mare, fie la
munte sau în alte locuri exotice. În același timp,
este și sezonul în care se muncește cel mai mult, sub
cerul liber, în condiții de temperaturi extreme, de
dimineața până seara târziu, cu utilaje agabaritice.
Vara în agricultură debutează cu campaniile de
recoltare, primele fiind culturile de orz, rapiță și
grâu.
Grupul Nutre Farming este unul dintre cei mai
importanți jucători pe piața agrară din zona de
sud a României, cu o suprafață cultivată de peste
16.000 ha, având ca activitate principală cultivarea
cerealelor, a plantelor leguminoase și oleaginoase. Ca
și metodă de lucru, noi facem recoltarea cu combină
direct din lan, proces care presupune pregătiri
speciale din punct de vedere al asigurării sănătății
și securității în muncă și prevenirii situațiilor de
urgență. Deși procedurile și normele de siguranță
au fost implementate, în decursul anului trecut am
înregistrat 3 incendii ale culturilor, lucru care ne-a
determinat să reanalizăm procesele și să ne întărim
sistemul de apărare împotriva incendiilor.
102
EXPERTS PLATFORM
Ce măsuri organizatorice de prevenire se impun,
astfel încât să se prevină un incendiu? Înainte de
începerea recoltării, lanurile trebuie să fie izolate cu
fâșii arate cu lățimea de minim 20 m, pentru a opri
extinderea flăcărilor. Ca și mod de lucru, direcția de
deplasare a combinelor va fi în sensul opus direcției
vântului. Nu este permis accesul altor mașini pe
miriște, pentru a se preveni declanșarea incendiilor
de la emisiile de scântei din țevile de eșapament. Nu
este permis fumatul, lucrul cu focul deschis în lanul
de grâu sau pe miriște sau realizarea de intervenții
mecanice la utilaje. Din punct de vedere al resurselor,
pentru fiecare zonă de lucru trebuie alocate pluguri
sau discuri, cisternă cu apă, lopeți, mături din nuiele
sau palete din cauciuc, stingătoare cu spumă, apă
sau pulberi. Pentru fiecare echipă de lucru trebuie
desemnate persoane care acordă prim ajutor, asigură
intervenția cu plugul sau discul, coordonează și
evacuează efectiv celelalte utilaje care lucrează în
zonă.
Care sunt efectele unui astfel de incident? În cazul
nostru, cumulat au fost arse peste 20 ha de grâu și un
autoturism de teren avariat în proporție de 80%. Au
fost salvate alte 40 ha și din fericire nu au fost răniți.
Un aspect pentru care am fost recunoscători a fost
faptul că membrii echipelor noastre s-au dovedit a
EXPERTS PLATFORM
fi curajoși, au reacționat foarte bine și au acționat
în cel mai scurt timp. De asemenea, am primit
ajutor și din partea vecinilor, care au intervenit
cu utilajele la trasarea brazdelor pentru limitarea
extinderii focului.
Ce măsuri am implementat pentru acest an?
Țînând cont de amploarea pe care o poate avea
un astfel de incident, nu poți să acționezi doar pe
un singur plan, iar riscul niciodată nu va fi total
eliminat. Însă, având mai multe puncte de sprijin,
pagubele se pot minimaliza. Astfel noi am decis să
investim în pregătirea oamenilor: s-au mărit
echipele de prim ajutor și intervenție și s-au
organizat cursuri intensive pentru acordare
prim ajutor și intervenție în caz de dezastre.
Pentru o calitate ridicată a instruirii, am ales să
lucrăm împreună cu partenerul pentru asiguarea
serviciilor de medicina muncii, Crucea Roșie și
Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență local.
Pentru a verifica modul de însușire a cunoștințelor
am făcut mai multe sesiuni de exerciții practice,
fie singuri, fie împreună cu specialiști în domeniu.
De la începutul anului până în prezent, deja s-au
realizat șase exerciții practice cu parteneri.
Între timp, instruirea este susținută prin
trainingul intern. De asemenea, s-a îmbunătățit
modul de organizare al instruirii, acesta fiind
interactiv și susținut cu mai multe materiale de
prezentare tipice activității desfășurate.
ALOCAREA RESURSELOR s-a dublat
numărul de stingătoare de pe utilaje, precum și
suplimentarea celorlate echipamente de intervenție
și prim ajutor.
SELECTAREA FURNIZORILOR schimbarea
furnizorului ce asigura verificarea, repararea
și încărcarea stingătoarelor și a altor materiale
Romania
de intervenție în caz de incendiu, astfel încât să
se asigure servicii mai calitative, care își asumă
garanția asupra lucrărilor.
VERIFICAREA TUTUROR UTILAJELOR
înainte de campanie de către personal specializat,
planificarea curățării periodice a echipamentelor
pe durata campaniei.
CREȘTEREA CONTROLULUI accesului pentru
vizitatori și transportatori, în vederea eliminării GABRIELA
supraaglomerarii zonelor de lucru, precum și a (IONITA)
respectării normelor de sănătate și securitate în ROTARU,
muncă și prevenirea situațiilor de urgență. QSE MANAGER
Dezvoltarea unei bune comunicări cu Serviciul NUTRE FARMING
Voluntar pentru Situații de Urgență local, în
vederea asigurării unei intervenții rapide.
RESPONSABILIZAREA MAIȘTRILOR
AGRICOLI astfel încât să se asigure o comunicare
eficientă pe toate liniile interdepartamentale și
creșterea încrederii oamenilor.
Mărirea numărului de reprezentanți ai salariaților
la alegerea echipamentelor, practic fiecare echipă
de lucru a avut un reprezentant care a participat
la procesul de selecție, a testat mostrele, a fost
consultat și s-a exprimat prin vot.
REALIZAREA UNEI INSTRUIRI SPECIALE
pentru comunicarea în caz de urgență, astfel încât
să se asigure intervenția în cel mai scurt timp.
Sunt foarte mulți factori care pot genera incendii
în perioada de recoltare, începând de la vremea
caniculară, lucrul intensiv al utilajelor, praful din
cereale, graba sau neatenția. Singurul lucru pe
care poți să îl faci este să fii pregătit pentru ce este
mai rău, cu minimizarea pierderilor și să speri la
ce este mai bun! Noi le dorim tuturor o vara cu
rod bun și fără incidente, indiferent de activitatea
desfășurată!
103
 Romania
COLONEL
(REZ.) ING.
DAN-AUREL
SIMIONESCU
DESPRE INCENDII ŞI
DESPRE CUM SĂ NE PROTEJĂM
L
uăm contact tot mai des cu ştiri şocante. Accidente
de tot felul, cu morţi şi răniţi grav, incendii care
omoară copii şi adulţi şi determină mari pierderi
spirituale şi materiale, precum şi alte catastrofe.
Dar auzim şi despre şcoli, creşe, grădiniţe,
spitale, biserici, hoteluri, cluburi, restaurante,
teatre sau cămine de bătrâni care funcţionează
fără autorizaţie de securitate la incendiu. Şi
chiar vedem anunţul sec, postat lângă accesul
unui obiectiv public, cum că ar funcţiona fără
autorizaţie de securitate la incendiu, dar totuşi
intrăm. Pentru că am plătit un avans, pentru că
avem o rezervare, pentru că avem bilet sau pur
şi simplu, pentru că mergem de când ne ştim în
acel hotel, club, restaurant sau sală de teatru. Şi
niciodată nu am păţit nimic, doar ne-am simţit
bine. Dar acel anunţ pare o slăbire a capacităţii de
reacţie a statului faţă de o neregulă majoră, care
poate afecta vieţi omeneşti. Practic, se plasează în
responsabilitatea omului de rând, a utilizatorului
neavizat, luarea deciziei de a intra sau nu într-un
obiectiv public care funcţionează fără autorizaţia
de securitate la incendiu, deci cu încălcarea legii.
Fără a exemplifica obiective concrete, în România
ultimilor ani s-au produs numeroase incendii
la clădiri publice. Au fost afectate de incendii
104
EXPERTS PLATFORM
cluburi, restaurante şi maternităţi, în care adulţi
responsabili sau fiinţe care nu se puteau proteja
singure de furia focului, au pierit. De asemenea,
s-au produs incendii şi la alte tipuri de construcţii,
precum clădiri de birouri, şcoli, spitale, hoteluri,
lăcaşuri de cult, cămine de bătrâni, mansarde
ale unor clădiri de locuit colective multietajate,
spaţii de producţie sau depozitare, depozite de
arhive de documente, clădiri monument istoric, cu
diverse destinaţii, din fericire fără victime, ceea
ce ar putea conduce la concluzia că utilizatorii,
fie că aceştia erau persoane pasagere, locatari
permanenţi sau personal angajat, au acţionat
adecvat situaţiei, iar acest fapt le-a asigurat
supravieţuirea.
De altfel, nici pe plan internaţional situaţia nu
este mult diferită, iar concluziile rezultate din
analiza incendiilor cu victime multiple produse la
obiective publice relevă următoarele:
incendiile produse la discoteci/cluburi de
noapte s-au datorat, în general, artificiilor/
produselor pirotehnice utilizate;
la discoteci/cluburi de noapte, una din cauzele
care a determinat numărul mare de victime a
fost aceea că se permisese, de către personal,
depăşirea cu mult a numărului de utilizatori,
EXPERTS PLATFORM
pentru maximizarea profitului,
iar o alta a fost insuficienţa căilor
de evacuare sau necunoaşterea
acestora de către utilizatori (este
interesant că practica a demonstrat
că, chiar dacă sunt suficiente căi
de evacuare, toţi utilizatorii se
îngrămădesc pe aceea pe care o
cunosc, respectiv pe calea de acces
pe care au intrat în obiectiv);
în ceea ce priveşte
supermarketurile, există o altă
caracteristică în caz de incendiu,
anume că personalul, în loc să
asigure evacuarea utilizatorilor,
chiar o obstrucţionează, din teama
de a nu ieşi oameni cu produse
neplătite.
Revenind la problemele din domeniul
securităţii la incendiu din România, se
cuvine să mai facem câteva precizări
sintetice:
echiparea construcţiilor cu
instalaţii de stingere a incendiilor
este benefică, în principal, pentru
bunurile, valorile materiale,
spirituale şi arhivistice, precum
şi pentru echipamentele, adesea
foarte valoroase, adăpostite de
construcţii şi numai într-o mai
mică măsură efectiv utilizatorilor
(de exemplu, prin contribuţia
acestora la dispersarea fumului ori
la reducerea cantităţii de fum, ori
prin protecţia căilor de evacuare şi
a circulaţiilor interioare);
echiparea construcţiilor cu
sisteme de detectare, semnalizare
şi avertizare a incendiilor este
benefică atât pentru utilizatori,
cât şi pentru bunurile, valorile
materiale, spirituale şi arhivistice,
precum şi pentru echipamentele,
adesea foarte valoroase, adăpostite
de construcţii;
dacă ar fi să tragem o concluzie
din cele două idei anterior expuse,
am putea constata că, cel puţin
din punct de vedere al echipării
construcţiilor cu mijloace tehnice
de apărare împotriva incendiilor,
atenţia prioritară nu este acordată
utilizatorilor;
din punctul de vedere al protecţiei
utilizatorilor, prioritară este
evacuarea lor din construcţia
afectată de incendiu, dar aceasta
este dependentă, în principal, de
momentul avertizării lor despre
producerea unui incendiu, de
cunoaşterea traseelor de evacuare
ori de posibilitatea identificării
lor rapide şi facile, de nivelul de
iluminare şi practicabilitate, de
asigurarea gabaritelor necesare
tuturor fluxurilor de evacuare,
precum şi, evident, de gradul
de mobilitate al acestora. Nu aş
detalia aspecte legate de deficienţe
privind configuraţia, lungimea
ori calitatea/vizibilitatea marcării
căilor de evacuare pentru unele
categorii de obiective publice,
dar aş concluziona că printre cele
mai defavorabile par a fi unităţile
spitaliceşti şi căminele de bătrâni,
mai cu seamă în contextul în care
utilizatorii nu sunt familiarizaţi
cu acestea, gradul lor de mobilitate
şi de percepţie a pericolului sunt
adesea foarte reduse, iar aceştia pot
fi dependenţi de aparate/proceduri
medicale.
Cu toate aceste probleme, sumar
expuse, pentru cetăţeanul contribuabil
este foarte important şi confortabil
să ştie că este în siguranţă într-o
sală de spectacol sau într-un mall,
într-un restaurant, club, discotecă,
hotel sau cabană montană, într-un
tren care circulă cu mare viteză
noaptea şi în care se află în vagonul
de dormit, că în şcoala sau grădiniţa
unde învaţă copilul său, şi care a
fost recent renovată şi modernizată,
ignifugarea elementelor de construcţie
combustibile s-a realizat eficient şi că
stingătoarele de incendiu, detectoarele
şi centrala de semnalizare incendiu
funcţionează corespunzător, dar
şi că această şcoală sau grădiniţă
are autorizaţie de securitate la
incendiu, că tabăra unde copilul său
va petrece o parte din vacanţă este
sigură, că la blocul în care locuieşte,
recent reabilitat termic, s-au folosit
materiale care nu se aprind, nu permit
propagarea focului şi, deci, nu îi
pun în pericol familia şi bunurile,
că în clădirea foarte înaltă, unde are
biroul şi unde merge zi de zi, este în
siguranţă.
Romania
Dar pentru ca această siguranţă
să devină realitate, în paralel
cu materializarea eforturilor
autorităţilor responsabile de
actualizare a reglementărilor tehnice,
prin includerea unor prevederi
mai concrete privind marcarea/
semnalizarea căilor de evacuare din
clădirile publice în caz de incendiu,
în sensul îmbunătăţirii condiţiilor
de vizibilitate a elementelor de
marcare a traseelor de evacuare
pentru identificarea lor mult mai
facilă de către persoane, sunt
obligatorii preocuparea şi interesul
utilizatorilor. Aceştia, fie că sunt
adulţi sau copii, trebuie să devină
mult mai responsabili, mai atenţi şi
mai preocupaţi să cunoască regulile
elementare de protecţie, atunci când
se află în diverse clădiri, mai cu
seamă din categoria celor pe care nu le
frecventează des. Regulile şi măsurile
de securitate şi sănătate în muncă,
respectiv de comportament şi acţiune
în cazul incendiilor/situaţiilor de
urgenţă specifice locului de muncă,
probabil că sunt cunoscute, dar studii
recente, precum şi unele evenimente
înregistrate, au arătat că utilizatorii
nu cunosc modul de comportare şi
cel în care trebuie să se evacueze în
caz de incendiu, atunci când se află
într-o clădire publică pe care nu o
frecventează des.
De aceea, până când telefoanele
noastre mobile vor avea disponibilă
şi o aplicaţie care să ne conducă în
siguranţă, pe traseul cel mai scurt
şi mai liber, să ne evacuăm în caz de
incendiu din orice clădire publică,
recomand şi insist pe necesitatea
de familiarizare cu traseul căii de
evacuare, care în multe situaţii, nu
este acelaşi cu cel pe care s-a intrat
în clădire, ci este dat de poziţionarea
noastră, la un anumit moment, în
construcţie. Şi, în toate situaţiile, este
important să fim calmi, indiferent
de tipul evenimentului care se
produce, care poate fi şi o banală pană
de curent, să ştim că trebuie să ne
descurcăm singuri şi să nu uităm că
telefonul din buzunar are şi funcţia
de lanternă, deci ne poate ajuta să ne
evacuăm în siguranţă.
105
 Romania EXPERTS PLATFORM

MĂSURI ESENȚIALE ÎN
PREVENIREA ACCIDENTELOR PRIN
CĂDERE DE LA ÎNĂLȚIME

U nul dintre domeniile sensibile pentru responsabilii

cu securitatea în muncă îl reprezintă lucrul la
înălțime. Deși un număr relativ redus de tehnicieni
lucrează la înălțime, acest segment generează cel
mai mare număr de accidente mortale de muncă, la
nivel mondial.
Eliminarea riscului de cădere de la înălțime
se poate face doar rămânând pe sol. Totuși, se
fac eforturi pentru limitarea acestui risc și în
timpul accesului la înălțime. În acest sens, o
întreagă industrie proiectează și lansează pe piață
echipamente și dispozitive cu funcționalități
extinse, pentru acoperirea cât mai multor situații
existente.
Prima dintre provocările existente atunci când
se încearcă limitarea acestui risc o reprezintă
înțelegerea situației actuale și a celei ideale, pentru
a putea micșora distanța dintre acestea într-un mod
optim. Cei cinci pași de urmat sunt relativ intuitivi.
Primul pas îl reprezintă efectuarea unei evaluări
a zonelor în care se lucrează la înălțime. Ce
vom evalua? Aspectele care influențează sau pot
influența nivelul riscului:
accesul în zonă și existența sistemelor de
protecție;
condiția fizică și experiența tehnicienilor;
sarcina de muncă: complexitate, frecvență,
durată;
gradul de expunere;
suprapunere lucrări: personal sau mașini,
instalații;
factorii de mediu;
modul de evacuare în caz de urgență.
După ce fiecare dintre punctele de mai sus primește
răspuns, se pot stabili toate punctele/zonele în care
este necesar să se instaleze sisteme de protecție
și tipul acestora. Alegerea tipului de sistem de
protecție va fi influențată și de distanța liberă de
cădere, numărul de utilizatori simultani, gradul
de utilizare, acceptul proiectantului structurii pe
soluția tehnică, dar și de alte variabile. Proiectarea
și montarea sistemelor se va face, obligatoriu, cu o
firmă autorizată pentru aceste activități, firmă de

106
EXPERTS PLATFORM
la care trebuie obținute și informații precum:
care sunt echipamentele individuale de protecție
necesare operării fiecărui tip de sistem;
cum se utilizează sistemele instalate;
cum se execută o salvare din orice punct în
care a fost instalat un sistem de protecție și ce
echipamente de salvare sunt necesare.
Astfel, se poate trece la achiziționarea
echipamentelor individuale de protecție și de
salvare. În această etapă este necesară și opinia unui
tehnician specializat pe lucrul la înălțime, fie el
angajat intern sau contractor, altfel ne putem trezi
într-unul dintre cazurile:
echipament nepotrivit situației și care este folosit
doar de “decor”;
echipament care pune în pericol utilizatorul;
echipament neomologat pentru utilizarea
curentă.
Există o serie întreagă de situații în care mijloacele
de legătură sunt fie prea scurte, fie prea lungi,
situații în care utilizatorul fie nu poate ajunge
asigurat la punctul de lucru, fie nivelul de protecție
este aproape nul. De asemenea, sunt bine-cunoscute
situațiile în care achiziția se face, din necunoștință
sau ignoranță, doar pentru o parte din echipament,
și nu pentru setul complet. De obicei, pentru acea
parte pe care achizitorul o consideră esențială, deși
aceasta este inutilizabilă fără restul accesoriilor. Din
punct de vedere al pericolului creat de echipamente,
sunt nenumărate situațiile în care se folosesc greșit
lonje, carabiniere, ocheți și ancorări. Iar dacă ne
referim la omologări, fiecare piesă de echipament are
marcat pe etichetă (a cărei prezență este obligatorie),
standardul pentru care este certificat respectivul
echipament. O lonjă poate fi omologată doar pentru
limitarea accesului sau pentru poziționare, în timp ce
utilizatorul o folosește în scop de protecție împotriva
căderii. În alte situații, diverse echipamente sunt
omologate pentru a fi utilizate doar într-unul dintre
planuri (vertical sau orizontal), iar utilizatorul nu
este conștient de acest fapt.
După finalizarea primelor trei etape, se trece la
instruirea utilizatorilor, atât pentru utilizarea
echipamentelor și sistemelor, cât și pentru efectuarea
unei salvări de la înălțime. Personalul care lucrează
la înălțime va participa în mod obligatoriu la
instruire. Necunoașterea pericolelor generate de
utilizarea greșită sau neutilizarea echipamentelor
de protecție este o cauză majoră de accidentare prin
cădere de la înălțime. Chestiuni simple, cum ar fi
utilizarea ocheților de pe centură sau mijlocul de
legătură, pot genera situații extrem de neplăcute
datorită ignoranței cu care sunt tratate. În cuprinsul
instruirii va intra, în mod obligatoriu, și o parte de
conștientizare a riscurilor și a parametrilor care
Romania
intervin. O parte dintre acești tehnicieni care au
fost instruiți să lucreze la înălțime vor fi instruiți
și să efectueze salvarea unei potențiale victime
rămase suspendate la înălțime, în urma unei căderi.
Recomandat este să fie instruite persoanele mai
tinere, cu o condiție fizică bună și cu o capacitate
motrică crescută.
Toate persoanele instruite vor face parte, în mod
obligatoriu, din rândul celor declarate de medicul de DANIEL
medicina muncii, apte să lucreze la înălțime. MILITARU,
Echipamentele individuale de protecție împotriva DIVISION
căderii sunt proiectate, cel puțin pe standardele DIRECTOR
europene, pentru utilizatori de maxim 120 kg, deci EOLICA
un alt criteriu de selecție este greutatea. Se vor mai
avea în vedere aspecte de ordin organizatoric, cum
ar fi existența a cel puțin doi salvatori în fiecare tură,
disponibilitatea de intervenție în orice moment și
timpul în care ar putea interveni salvatorul (dacă
avem o suprafață foarte mare pe care se întinde
societatea, timpul în care salvatorul ar putea
ajunge poate fi prea mare pentru a asigura succesul
operațiunii de salvare). În cazul în care există unitate
de pompieri internă este ideal să fie instruiți toți
pompierii.
Ultimul pas îl constituie întocmirea unor proceduri
de lucru și implementarea acestora. Materialul folosit
la întocmirea procedurilor îl poate constitui cadrul
legal, cerințele interne ale companiei, instrucțiunile
de utilizare ale echipamentelor și sistemelor,
materialul de training pentru lucru și salvare de
la înălțime, dar și alte informații procurate din
literatura de specialitate. Implementarea acestor
proceduri, mai ales în companiile cu personal
cu vechime mare, se desfășoară anevoios, acesta
putându-se dovedi un proces de durată. Reclamațiile
angajaților sunt aproape nelipsite în acest proces și
sunt generate de disconfortul creat de schimbare.
Scuza cel mai des folosită de lucrători, atunci când nu
folosesc
echipamentul, este că acesta le creează un disconfort
și le îngreunează sarcina de muncă. Totuși doi
factori pot accelera acceptarea și respectarea noilor
proceduri:
determinarea managementului și a
responsabililor cu securitatea în muncă, prin
luarea unor măsuri ferme;
capacitatea instructorului de a face personalul
instruit să conștientizeze într-o măsură cât mai
mare asupra pericolelor potențiale generate de
utilizarea greșită sau neutilizarea echipamentelor
de protecție împotriva căderii.
Sinergia creată de toți cei implicați în acest proces de
îmbunătățire va genera, în final, rezultatul scontat:
limitarea riscului de accidentare prin cădere de la
înălțime.
107
 Romania
Q&A
Cum măsurați performanța în materie de sănătate
și siguranță în muncă? Cum putem face evaluarea
unei culturi a securității la locul de muncă?
Perfomanța cu siguranță poate fi măsurată
doar prin numărul de evenimente
petrecute la locul de muncă, prin auditurile
interne, care pot scoate la iveală nereguli
sau pot aduce satisfacții prin faptul că toți
angajații respectă normele de SSM.
MIHAI GRIGORE - ASSYSTEM ROMÂNIA
Mă gândesc că într-un mediu profesionist
de operare cu noțiunile de securitate și
sănătate în muncă, nu s-ar mai pune această
problemă și regulile ar fi clar stabilite, ar
putea fi realizate niște ierarhii și promovate
societăți, acțiuni sau programe. Măsurabilele sunt
formate din indici de accidentare care urmăresc
evoluția accidentelor sau incidentelor și indici de
severitate, care se raportează la zile de concediu
medical datorate accidentărilor. În ceea ce privește
comportamentul, îl putem evalua prin auditare cu
chestionare specifice și moitorizarea rezultatelor
sau prin evaluarea gradului de proactivitate.
Proactivitatea în zona securității și sănătății în
muncă rezultă din numărul de observații care vin
din partea angajaților față de situațiile potențial
periculoase, care dacă nu se remediază, pot cauza
incidente sau accidente ori din programe și acțiuni
propuse pentru crearea unei culturi orientate către
siguranță și sănătate la locul de muncă.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
108
Q&A
Fiecare companie încearcă să-și măsoare activitatea
privind SSM în diverse moduri. Unii prin numărul
potențialelor situații de risc semnalate, alții prin
numărul acțiunilor rezolvate care au închis o situație
de risc, alții prin numărul de ore de instruire alocate
SSM. Există și companii care își măsoară performanța prin
numărul accidentelor de muncă sau numărul acțiunilor de prim
ajutor acordat. Aceasta nu e o performanță, e o contra‑performanță,
e un eșec al culturii SSM la locul de muncă. Prin urmare, pentru
a măsura performanța în materie de SSM, de cele mai multe de
ori e nevoie de cifre sau indicatori pentru a arăta trendul pozitiv
sau negativ, deci nu putem scăpa de cifre. Pentru a evalua cultura
SSM a unei companii, trebuie să vedem câți oameni vorbesc cu
plăcere despre locul de muncă unde lucrează!
GABRIEL SPALOGHE - BEKAERT SLATINA
Performanța în materie de sănătate și siguranță în muncă
se reflectă direct în numărul de accidente de muncă
petrecute în cadrul companiei. Evaluarea culturii
siguranței organizaționale se poate face cuantificând
numărul de accidente de muncă soldate cu deces/invaliditate/
incapacitate temporară de muncă, petrecute într-o anumită
perioadă de timp. Un alt indicator al evaluării îl poate reprezenta
monitorizarea neconformităților identificate cu ajutorul
auditurilor specifice domeniului securității și sănătății în muncă.
Totodată, sancțiunile impuse de autoritățile de control din
domeniu reprezintă un bun indicator al performanței în materie
de sănătate și securitate în muncă.
FLORIN COSTINEL NEGRILĂ - BMF GRUP
Q&A
Esențial, în măsurarea performanței de sănătate și
securitate în muncă, sunt indicatorii de performanță
de tip lead și lag, însă important e să știm să-i alegem
în funcție de particularitățile activității, astfel încât
informațiile rezultate în urma analizei lor să fie
întradevăr utile și prin implementarea de corecții să
conducă la îmbunătățirea performanței în materie de SSM. Un
exemplu ar fi monitorizarea acțiunilor/condițiilor riscante
care sunt premergătoare „near miss-urilor” sau evenimentelor
cu consecințe. O creștere a acestui indicator ne poate semnala
o creștere a probabilității de apariție a unui eveniment sau o
lipsă a proactivității managementului.
DRAGOȘ GEORGE PANAIT - BONATTI
SPA PARMA, SUCURSALA BUCUREȘTI
Performanța SSM și a culturii SSM în cadrul companiei
noastre se măsoară prin indicatori (KPI) specifici, care
sunt stabiliți împreună cu managementul de top al
societății.
SORIN BURCIU - BOSCH REXROTH, BLAJ
Sigur că măsurarea performanței se poate face raportat
la numărul de evenimente în cadrul companiei, dar
aceasta este doar un tip de informație ce poate fi
prelucrată în organizație. Personal consider Comitetul
de Securitate și Sănătate în Muncă un instrument legal
deosebit de eficient, prin care se poate asigura un mediu de
lucru sigur și sănătos și poate monitoriza ca sarcinile de muncă
să fie bine dimensionate. De asemenea, trebuie să ne asigurăm
că mijloacele de muncă sunt corespunzătoare activității prestate,
toate aceste lucruri fiind obligatorii în realizarea unei puternice
culturi a siguranței la locul de muncă.
FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS TIMIȘOARA
Prin nivelul de implicare a oamenilor, prin semnalizarea
benevolă a oricăror potențiale situații nesigure care
să vină în mod natural din partea fiecărui participant
la procesul de muncă.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH AMERICAN
TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Măsurăm performanța prin indicatori, cei mai relevanți
pentru evaluarea culturii securității la locul de muncă
fiind cei proactivi. Angajații sunt încurajați să
raporteze situațiile potențial periculoase și
comportamentele nesigure. Indicatori proactivi mai sunt:
numărul de ore de instruire, numărul de ședințe pe teme de
securitate în muncă, numărul de audituri individuale.
Indicatorii, aliniați obiectivelor companiei, atât cei proactivi,
cât și cei reactivi, oferă o imagine reală a performanței în
materie de sănătate și securitate în muncă.
GENOVEVA DINU - BUREAU VERITAS
ROMÂNIA CONTROLE INTERNATIONAL
Romania
Performanța în materie de sănătate și siguranță în muncă o
evaluăm prin monitorizarea riscurilor la care sunt expuși
operatorii, în funcție de sectorul în care își desfășoară
activitatea și de tipul acesteia. Există procedurile concepute
și implementate pe parte de sănătate și securitate în muncă.
De asemenea, efectuăm în permanență audituri, care au ca scop
scoaterea în evidență și a părților bune, nu doar reperarea problemelor
sau a punctelor negative.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA
Prin contabilizarea zilelor care au trecut de la ultimul accident
de muncă, prin audituri interne de 5S.
VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON
Da, nu e complicat, asta pot eu să afirm, deoarece avem deja
în companie (ca și în întreg grupul din care facem parte) un
sistem de recompensare trimestrială a performanțelor
angajaților, iar la criteriul ”Conștiinciozitatea executării
sarcinilor încredințate angajatului” avem și respectarea regulilor
în domeniu SSM și situații de urgență. În acest fel câștigul este de
ambele părți: salariatul este apreciat și recompensat material pentru
performanța lui și această motivare îl determină să fie și mai bun,
pentru că un punctaj mai mare = o recompensă mai mare dar, câștigă
și angajatorul pentru că obține de la salariat conștientizare,
responsabilitate și implicare.
ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA
În primul rând o bună sănătate, precum şi desfăşurarea în
siguranţă a activităţilor aferente locului de muncă.
Maturitatea sistemului implementat, dar şi schimbările
pozitive care au venit ca urmare a implementării acestei culturi
de HSE. O carte de vizită pentru fabrica din care faci parte, care
te poate ajuta să caştigi încrederea viitorilor noi angajati, a clienţilor
etc. Eficienţa unei culturi privind siguranţa la locul de muncă poate
fi evaluată prin: reducerea la minim a riscurilor identificate; reducerea/
eliminarea accidentelor/incidentelor de muncă; reducerea frecvenţei
de apariţie a concediilor medicale, ca urmare a accidentelor de muncă
sau datorită organizării necorespunzatoare a locului de muncă (lipsa
ergonomiei la locul de muncă); evitarea pierderilor, precum şi a
opririlor de producţie datorită neexploatării adecvate a echipamentelor
de muncă.
NADIA CIUHAT - CONTINENTAL
AUTOMOTIVE PRODUCTS
Crearea unei culturi de safety se face în timp, cu pași mici și
perseverență. Rolul cel mai important îl are managementul
unei organizații, acesta trebuie să lucreze ca o echipă și să
acorde tot suportul atunci când vine vorba de safety.
Performanța poate fi măsurată prin diverși indicatori setați, iar la
realizarea lor trebuie să participe fiecare angajat, de la directorul
general până la operator. Salariul/bonusurile trebuie să fie luate în
funcție de această performanță.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
109
 Romania
Dacă persoanele active din companie sunt evaluate
atât din punct de vedere al valorilor personale, cât și
a celor induse de organizație, iar aceste valori sunt
luate în considerare atunci când se definește strategia
internă de comunicare și nu numai, cred că se poate
crea un șablon foarte bun de relaționare și interacțiune
al cărui rezultat poate conduce spre o cultură stabilă și solidă.
Dezvoltarea unui proces intern de sugestie din partea
angajaților poate ajuta organizația foarte mult în drumul ei
către performanță. Procesul este unul dificil, dar dacă este
bine structurat și comunicat, poate aduce beneficii rapide și
directe.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
În primul rând stabilim obiective. După aceea monitorizăm
modul de realizare a acestora și eficiența lor.
GEORGETA URSU - DOKA ROMÂNIA
TEHNICA COFRAJELOR
Siguranța la locul de muncă este un avantaj cheie
pentru clienții și acționarii noștri, dar în primul rând
pentru angajații noștri și familiile acestora. Prin
aplicarea unui sistem de Management al Siguranței cu
elemente dedicate pe Leadership, Structură și Procese și o
evaluare continuă a implementării și respectării cerințelor
sistemului, putem stabili nivelul de înțelegere și conștientizare
a obligațiilor privind siguranță la locul de muncă. Stabilirea
unui program periodic de evaluări și studii anonime cu teme
dedicate siguranței, pot dezvălui nivelul de înțelegere și
implicare a angajaților, a culturii și angajamentul acestora în
ceea ce reprezintă siguranța locului de muncă.
COSMIN DUMITRESCU - ELECTROLUX ROMÂNIA
Redactarea unui raport privind securitatea și sănătatea
la finalizarea proiectului. Evaluarea performanțelor
fiecărui proiect de construcții la finalizarea acestuia,
pe baza unei monitorizări proactive și reactive la finalul
proiectului. Compararea acțiunilor efectuate cu cele
planificate la începutul proiectului (monitorizare proactivă).
Măsurarea insucceselor prin monitorizarea frecvenței
accidentelor și a bolilor profesionale (monitorizare reactivă).
Stabilirea unor ședințe, întâlniri etc., pentru a colecta
informații și a dobândi experiență pe parcursul proiectului,
în vederea îmbunătățirii performanțelor de securitate și
sănătate ale proiectului următor.
ANGHELACHE VASILE - ENERECO
S.P.A. FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Acest lucru poate fi făcut practic prin verificări și
inspecții, prin urmărirea comportamentului
angajaților în mediul de lucru.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ
110
Q&A
În primul rând trebuie stabilit referenţialul la care ne
raportăm. Indicatorii de performanţă nu trebuie să fie legaţi
de resursele alocate de companie, ci trebuie să aibă ca obiectiv
cel puțin vătămări zerosau binele la locul de muncă. Acești
indicatori de performanță trebuie să cuprindă toate activitățile
companiei și mai ales zonele sensibile. Ei trebuie să aibă baremuri
de îndeplinire legate direct de respectarea politicii HSE, standardelor
interne și cel puțin a cerințelor legale. Aici trebuie să fim foarte clari
în măsurarea performanței – dacă respectăm numai cerințele legale,
nu încălcăm legea, nu avem contravenţii sau infracţiuni, deci nu
putem vorbi de îmbunătățire continuă, ci numai de respectarea
cerințelor legale. Cultura de securitate este înaintea cerințelor legale,
este cea care trebuie să provoace schimbările legislative legate de
îmbunătățirea condițiilor de muncă. Performanța trebuie să fie peste
cerințele legale. Am citit rapoarte de audit în care se specifică faptul
că nu se respectă o anumită cerință legală, și era consemnată ca
neconformitate minoră, deși este evident că vorbim de încălcarea
unei cerințe legale, deci cel puțin de o contravenție – măsura nu era
legată de suspendarea certificării, ci numai de aducerea în conformitate
cu cerințele legale. Aici trebuie stabilit foarte clar cine face această
evaluare a culturii. În nici un caz evaluarea nu trebuie făcută de
cineva care are interese. Ea trebuie făcută de companie (prin
management, lucrători, experți) și trebuie să stabilească obiective
realizabile în timpul și cu resursele alocate – atât pe termen scurt
cât și pe termen mediu și lung.
ADRIAN CÂMPEAN - EXPERT HSE
Greu de măsurat/evaluat, dar ușor de înțeles și observat de
către cei care au un „ochi” în plus pentru ce înseamnă o
cultură corespunzătoare, adică de nivel ridicat. Sunt și
indicatori consacrați pentru stabilirea nivelului unei culturi
(de exemplu rata de absenteism, numărul de evenimente, numărul
de near miss-uri raportate, numărul de safe observation cards și
relevanța lor etc.). Dar acești indicatori sunt doar aproximativi.
Adevăratul assessment al unei culturi nu se face doar prin matematică/
statistică. Trebuie un „human touch”, pentru că o cultură este făcută
din oameni, nu din altceva.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSE
Pentru a efectua o evaluare eficientă, este necesar ca, în
primul rând, locul de muncă să îndeplinească cerințele
minime de securitate. Elementele unui sistem de evaluare
și analiză includ: proceduri pentru raportare a problemelor
majore în materie de SSM adresate membrilor de conducere;
rapoarte periodice privind impactul pe care programele preventive
îl au asupra SSM; audituri periodice; evaluarea impactului pe care
schimbările, prin introducerea unor noi proceduri, îl au asupra SSM;
proceduri privind punerea în aplicare a cerințelor legale noi și
modificate.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
În cadrul unei companii, performanța în materie de sănătate
și siguranță în muncă se măsoară abordând următoarele
aspecte: politica de prevenire, aptitudini de conducere,
instrumente de prevenire, informații, formare și consultare.
LUCIAN BREAZU - EXPERT HSE
Q&A
Evaluare sistematică a proceselor și a riscurilor
aferente acestora.
JENICĂ CRISTIAN POPA -
DUNAPACK RAMBOX PRODIMPEX
Prin indicatori măsurați în perioade de timp
predefinite. Pornind de la una din definițiile culturii
de SSM (un sistem de impărtășire a valorilor și
încrederii privind importanța SSM corelate cu modul
de comportament), evaluarea o facem atât la nivel de
salariați cât și la nivelul managementului, prin raportare
„obiective reflectate în rezultate”. De asemenea, evaluăm
aspectele legate de comportament, încredere și dăruire în
HSE.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT HSE
Indicatorii culturii de sănătate și siguranță pot fi
rezumați prin: înregistrările de accidente, rata de
îmbolnăvire, absenteism, respectarea regulilor de
siguranță, plângerile muncitorilor, moralul
personalului.
BOGDAN GUȚU - F&R WORLDWIDE
Există o mulțime de metode pentru a face acest lucru.
Nu pot spune că una este mai bună decât alta.
Personal, atunci când evaluez un loc de muncă, în
primul rând observ cât de curat și organizat este acel
loc de muncă, mai apoi comportamentul oamenilor
raportat la standarde. Și în cele din urmă modul de răspuns
și acțiune atunci când semnalez niște probleme: receptivitatea
și căutarea de soluții și sfaturi rapide de acțiune denotă o
maturitate și o cultură puternică a securității în muncă, în
timp ce negarea, refuzul sau căutarea de circumstanțe
atenuante denotă opusul. Cum se pot măsura toate acestea
este greu de spus și cred că în orice calcul ar exista o doză de
subiectivism. Un mod greșit de măsurare este raportarea la
numărul de evenimente înregistrate (accidente, incidente,
near miss): unde nu există cultură a securității, evenimentele
se raportează rar sau doar atunci când se soldează cu răniri
grave.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
Performanța poate fi măsurată prin urmărirea
planificării și realizării obiectivelor în urma unui
sistem de management de siguranță în muncă.
BOGDAN COCIS - ECOLOR
Diminuarea numărului de măsuri corective din
auditurile interne și externe, lipsa accidentelor de
muncă și/sau a îmbolnăvirilor profesionale, pot spune
că sunt indicatori relevanți.
MIHAELA TURCU - GEDEON RICHTER ROMÂNIA
Romania
Sunt multe metode care se pot găsi pe internet și care pot fi
aplicate gradual în funcție de maturitatea sistemului de
management de securitate în muncă și în funcție de gradul
de pregatire al organizației să le primească. Aș declara
existența unei culturi a securității la locul de muncă, în
momentul în care orice angajat care vine la muncă va folosi
instinctiv echipamentul de protecție alocat, când oricărui angajat și
contractor îi va veni natural și instinctual să aplice toate cerințele
SSM specifice locului lui de muncă.
ALINA-MARIA CRASNIANEC - HELLA ROMÂNIA
Prin indicatori de performanță precum: frecvență accidente
de muncă, accidente ușoare, incidente periculoase; gravitate
accidente de muncă; grad realizare monitorizare stare de
sănătate salariați; număr deficiențe SSO, grad realizare măsuri
din planul de prevenire și protecție; amenzi/avertismente primite
de la autorități (ITM) etc.
EUGEN ŞTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Răspunsul este unul standard în acest caz: prin indicatori
reactivi și indicatori proactivi. Nu voi face analiza indicatorilor
reactivi, cred că oricine din domeniu ia în calcul și urmărește
rata sau frecvența accidentelor, a ”near-miss-urilor” etc. În
schimb, indicatorii proactivi reprezintă modul în care înțelegem
și analizăm maturitatea organizației. Și aici putem enumera, sub
diferite forme de contorizare, indicatori care măsoară angajamentul
oamenilor de la toate nivelurile: acțiunile legate de implicarea
managementului, raportarea situațiilor/acțiunilor nesigure, modul
în care sunt implementate acțiunile (de îmbunătățire sau corective)
și implicarea angajaților (de exemplu prin propuneri de îmbunătățire).
În plus, o foarte bună „radiografie” poate fi făcută prin intermediul
evaluărilor „3600”, prin care se poate colecta o informație completă
despre un grup sau despre întreaga organizație. Însă de multe ori ne
concentrăm atât de mult pe colectarea datelor, încât uităm „secretul”
indicatorilor: analiza lor și acționarea continuă pentru a menține
trendurile de îmbunătățire, dar și pentru a interveni la timp atunci
când sunt observate scăderi ale performanței.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM ROMÂNIA
Incidente, formulă de calcul, accidente 0, îmbolnăviri formulă
de calcul.
RADU GAFENCU - JOYSON SAFETY SYSTEMS
Măsurătorile sunt clar definite și bine documentate,
concentrându-se în special pe managementul riscului.
Evaluarea performanței se realizează prin intermediul
auditurilor și inspecțiilor HSE, numărului de situații/condiții
de lucru nesigure, near miss-uri, numărului de SIF-uri întocmite
anual (activități cu grad ridicat de risc pentru care se iau măsuri în
vederea scăderii nivelului riscului). O bună performanță în materie
de SSM înseamnă o afacere sigură și eficientă. Măsurarea
performanțelor oferă oportunități pentru îmbunătățirea eficienței,
identificarea și tratarea riscurilor, și, cel mai important, pentru
protejarea tuturor lucrătorilor.
MIHAELA FLORINA ŢÂMPU - EXPERT HSE
111
 Romania
Evaluarea performantei în domeniul securității și
sănătății în muncă este strâns legată de numărul de
accidente și de numărul de îmbolnăviri profesionale.
Desigur, stastistic vorbind, putem face o multitudine
de analize pe tot felul de elemente, dar cele două indică
în mod direct performanța în domeniu. „Zero accidente,
zero îmbolnăviri profesionale” reprezintă însă indicatorul cel
mai realist. În ceea ce privește evaluarea culturii privind
securitatea și sănătatea la locul de muncă, este puțin mai
dificil, deoarece trebuie luate în considerare mai multe
elemente, cum ar fi: organizarea activității, organizarea locului
de muncă, executarea sarcinilor de muncă, respectarea
procedurilor și instrucțiunilor, utilizarea echipamentului de
protecție și de lucru și nu în ultimul rând, atitudinea personală
vis-à-vis de respectarea regulilor și principiilor de către propria
persoană, dar și de către ceilalți.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Indicatorii de performanţă în materie de sănătate şi
securitate în muncă sunt extrem de utili, atât din
punct de vedere al stabilirii de obiective, pentru luarea
deciziilor, pentru a urmări evoluţiile, dar şi pentru a
realiza comparaţii cu alte organizaţii din acelaşi domeniu
de activitate. Raportarea şi înregistrarea corectă a acestora
pot oferi o imagine de ansamblu asupra performanţei în
activitatea SSM. De asemenea, implementarea unor standarde
de management privind securitatea şi sănătatea în muncă pot
asigura cadrul pentru îmbunătăţirea performanţelor prin
realizarea de audituri şi evaluări obiective, utilizând criterii
şi metodologii stabilite iniţial. În urma acestor audituri se pot
identifica punctele care necesită atenţie în vederea
îmbunătăţirii proceselor. Evaluarea percepţiei asupra culturii
SSM în cadrul organizaţiei se poate realiza şi prin utilizarea
de chestionare sau alte mijloace de consultare a angajaţilor.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL - MAXAM ROMÂNIA
Prin gradul de îndeplinire și respectare a normelor
de siguranță, numărul de incidente și accidente la
locul de muncă, absenteism datorat bolilor
profesionale, gradul de înlocuire al echipamentelor
uzate, frecvența reparațiilor, numărul de ore lucrate se
diminuează. Toți acești factori măsurați corect, vorbesc despre
performanța sistemului de sănătate în muncă.
GABRIELA ALINA ROTARU - NUTRE FARMING
Prin dezvoltarea unor KPI (KPI = indicatori specifici
de performanță) care să cuantifice cât mai fidel
progresul/performanța organizației privind
securitatea și sănătatea în muncă. Acești KPI trebuie
monitorizați periodic și, foarte important, aduși la
cunoștința lucrătorilor, adică la cunoștința celor care
contribuie și influențează în mod direct la realizarea acestora.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN
- OȚELINOX TÂRGOVIȘTE
112
Q&A
Monitorizarea și raportarea sunt instrumente vitale pentru
sporirea securității și sănătății la locul de muncă. Sistemele de
gestionare prin care, de exemplu, membrii consiliului de
administrație al unei întreprinderi primesc rapoarte specifice
(respectiv legate de un anumit incident) și rapoarte periodice
referitoare la performanța politicilor privind sănătatea și
securitatea, pot fi utile în punerea în discuție a anumitor
probleme, evidențierea acestora și, în ultimă instanță, sporirea
securității și sănătății la locul de muncă. Elementele unui sistem
adecvat de evaluare și analiză includ: proceduri pentru
raportarea, în cel mai scurt timp posibil din punct de vedere
practic, a problemelor majore în materie de securitate și sănătate
membrilor consiliului de administrație al întreprinderii și proprietarilor;
sisteme pentru obținerea și raportarea datelor exacte și de actualitate
legate de incidente precum nivelurile accidentelor și îmbolnăvirilor;
măsuri pentru solicitarea și includerea punctelor de vedere și a experienței
lucrătorilor; rapoarte periodice privind impactul pe care programe
preventive precum cele de formare și de menținere îl au asupra SSM;
audituri periodice privind eficacitatea controlului și gestionării riscurilor;
evaluarea impactului pe care schimbări precum introducerea unor noi
proceduri, procese de lucru sau produse îl au asupra securității și sănătății;
proceduri eficace privind punerea în aplicare a cerințelor legale noi și
modificate. De asemenea, este importantă dezvoltarea unei culturi în
cadrul căreia să fie eliminat orice risc legat de securitate și sănătate la
locul de muncă. Pentru că toate acestea să fie posibile, angajații au nevoie
de instruire permanentă și calificare, pe lângă restul măsurilor de
siguranță și securitate pe care angajatorul trebuie să le îndeplinească.
ION BLANA - RENEWABLE ENERGY SCHOOL OF SKILLS
DANIEL SLAV - RENEWABLE ENERGY SCHOOL OF SKILLS
În principiu există două posibilități de evaluare a nivelului de
risc, respectiv de siguranță și securitate a muncii, într-un sistem:
evaluarea postaccident/boală profesională - permite aprecierea
nivelului de securitate a muncii al unui sistem de producţie
exclusiv pe baza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse
în sistemul respectiv într-o anumită perioadă de timp, respectiv indicii
de frecvență și gravitate; evaluarea pre-accident - esenţa evaluării pre-
accident/boală profesională o constituie luarea în considerare a
posibilităților de producere a accidentelor/bolilor într-un sistem,
respectiv a riscurilor profesionale. Spre deosebire de evaluările post-
accident, ea are o deosebită valoare predictivă şi preventivă, oferind
informații și soluții de eliminare a pericolului înainte de a se produce
evenimentele nedorite, iar criteriile de evaluare se bazează pe estimarea
calitativă sau cantitativă a riscului. Metodele de evaluare constau în
identificarea cât mai completă a riscurilor și încercarea de ierarhizare
a lor, în vederea stabilirii priorităților preventive.
RODICA STEGERAN - ROFA TEXTIL PRODUCT
Îmbunătăţirea competenţelor în domeniul SSM, disciplina la
locul de muncă, evaluarea şi monitorizarea riscurilor la care
sunt expuşi lucrătorii, pregătirea adecvată a lucrătorilor pentru
munca depusă, folosirea resurselor adecvate de timp şi bani.
Promovarea condițiilor de siguranță și sănătate la locul de muncă și
asigurarea unui mediu de lucru confortabil și menținerea unei bune
reputații a afacerii reprezintă aspecte ce trebuie luate în considerare de
către organizație. Prin evaluarea comportamentelor individuale riscante
ce pot predispune lucrătorul la accidente și incidente la locul de muncă.
VASILE GABRIEL PLEȘA - ROMGAZ MEDIAȘ
Q&A
Prin consultarea angajaților privind implementarea
strategiei de SSM la nivelul organizației și nivelul de
incidente/accidente înregistrate.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Indicatorii reactivi și pro-activi de performanță sunt
esențiali pentru a determina succesul acțiunilor de
încurajare și adoptare a normelor de sănătate și siguranță
în muncă. Monitorizarea și raportarea indicatorilor
reactivi reprezintă o condiție minimă și obligatorie înainte
de face pasul către monitorizarea indicatorilor pro-activi. În
acest sens, folosind instrumente specifice organziației – Health
and Safety Road Map - în fiecare an se stabilesc niște direcții
strategice la nivel de companie în domeniile: cultură, competență,
comunicare, control și contractori. Pentru fiecare categorie se
evaluează nivelul de performanță actual și cel vizat pentru anul
respectiv și de aici rezultă o serie de acțiuni pentru fiecare
categorie de angajați. Astfel de acțiuni includ: participarea
regulată la vizite în șantier, verificări ale sistemelor și procedurilor
de sănătate și securitate. Cultura siguranței la locul de muncă
nu are un caracter fix și universal pentru fiecare organizație.
Ea este definită pornind de la analiza valorilor, percepțiilor,
viziunilor, politicilor și a stilurilor de leadership. Cât despre
evaluarea acestei culturi, este mult mai indicat să monitorizăm
atitudini și comportamente demonstrate de către lucrători și
management, precum și calitatea procesului de muncă, deoarece
o evaluare cantitativă nu este potrivită.
IULIAN BADEA - SKANSKA
CONSTRUCTION ROMÂNIA
Există mulți indicatori care să evidențieze performanța
SSM. Însă „gradul de cultură” în SSM, consider că este
cel mai bine reliefat de numărul de riscuri semnalate
de către muncitori.
HORAȚIU MOROȘANU - SMART WOOD ROMÂNIA
Performanța în materie de sănătate și securitate în muncă
se măsoară pe termen lung. Creșterea gradului de
implicare a angajaților în activități de SSM, menținerea
unui număr scăzut de accidente de muncă, poate fi un
criteriu de evaluare a performanței.
NEBOIȘA GIURICI - SMITHFIELD ROMÂNIA
Reducerea numărului de accidente și îmbolnăviri profesionale
și a gravității acestora.
REMUS ANCA - KASTAMONOU ROMÂNIA
Romania
Performanța trebuie analizată pe baza unor
indicatori/obiective care ar trebui să fie definite la
nivel național prin legislație. Simțim nevoia, cel
puțin pe domenii de activitate, să existe recomandări
legate de: calculul tipului de accidente (IR), rata
bolilor profesionale (ODR), rata zilelor pierdute (LDR),
absenteismul (AR), numărul de zile pierdute legate de
accidentele de muncă. Raportarea acestor indicatori ar trebui
să specifice clar dacă e vorba de zile de muncă sau zile
calendaristice. Aceste rezultate pot fi apoi analizate statistic
pe regiuni, loc de muncă, gen.
MAGDALENA POPESCU - TMK ARTROM
Evaluarea performanțelor în materie de sănătate și
siguranță în muncă se bazează pe aprecierea în mod
sistematic și obiectiv a randamentului, a calității
muncii, a comportamentului, a inițiativei, a eficienței
și creativității, pentru fiecare angajat în parte. Evaluarea
unei culturi a siguranței se poate face prin evaluarea stilurilor
comportamentale ale angajaților ex: măsura în care o
persoană este dispusă să respecte regulile și procedurile.
OANA HUTA - UNIVERSAL ALLOY
CORPORATION EUROPE
În cadrul VINCI Energies România, performanța
în domeniul securității și sănătății în muncă este
măsurată: individual – în cadrul procesului de
evaluare a personalului, pe baza unor indicatori cheie
de performanță; organizațional – prin monitorizarea
permanentă a unui set de patru indicatori specifici și prin
evaluarea anuală a atingerii obiectivelor stabilite prin
programul anual de management. Evaluarea nivelului de
cultură HSE este realizată periodic prin utilizarea unor
instrumente de autoevaluare și analiză a rezultatelor, analiză
care stă la baza stabilirii strategiei și a obiectivelor în
domeniul HSE.
GEORGEL GHIȚĂ - VINCI ENERGIES ROMÂNIA
Comunicare liberă și inițiativă din partea angajaților
și/sau stimulare profesională și financiară.
GEORGE GAVRILOV - WIENERBERGER
SISTEME DE CĂRĂMIZI
Printr-un management corect de SSM și prin
audituri periodice.
CORNEL MARIUS
RĂDULESCU - POLICOLOR
113
 Romania
CORNEL
MARIUS
RĂDULESCU
EXPERT SSM
ȘI SITUAȚII DE
URGENȚĂ
POLICOLOR
LUCRUL ÎN SPAȚII ÎNCHISE
(RESTRICȚIONATE)
S tatistica ne arată că accidentele întâmplate în timpul
lucrului în spaţii închise sunt accidente cu urmări
grave și aproape întotdeauna accidente mortale.
După fiecare accident rămâne o întrebare care ne
bântuie ca un vis rău.
Se poate lucra în siguranță în spațiile închise?
Spațiile închise sunt întotdeauna mai periculoase
decât locurile de muncă normale. Asta deoarece
pericolele existente sunt întotdeauna exarcebate de
natura unică a acestor spații. O eroare oarecare poate
conduce la răniri și de cele mai multe ori la decesul
celor care lucrează în astfel de locuri.
De fapt, ce este un spațiu închis? Un spațiu închis
poate fi orice incintă, cameră supraterană sau
subterană, rezervor, cisternă, siloz, puţ, conductă,
canalizare, coş de fum, cămin electric sau de
canalizare, vas sub presiune, vas de sinteză sau vas de
stocare a substanțelor chimice etc.
Ca să fie încadrat ca spațiu închis trebuie să
îndeplinească cel puțin 3 condiții:
1 să fie suficient de mare astfel încât o
persoană să poată intra și să lucreze în el;
2 intrarea sau ieșirea dintr-un astfel de
spațiu este dificilă;
3 nu a fost proiectat pentru a fi ocupat în
mod continuu de oameni și poate prezenta
pericole potențiale.
114
EXPERTS PLATFORM
Pericolele prezente în aceste spații pot fi pericole
de natură electrică, mecanică, chimică, pericole de
cădere, înecare, pericole datorate prezenței gazelor
în atmosfera din interiorul spațiului, pericole de
inundare, surpare, căldură excesivă, pericol de
explozie etc.
De aceea în primul rând trebuie ca toate spațiile
închise aflate pe teritoriul unei organizații să fie
identificate, etichetate și închise, iar accesul în aceste
spații să fie controlat.
O procedură de lucru în spații închise trebuie
elaborată și implementată. Obligatoriu toți
participanții implicați în procesul de lucru în aceste
spații trebuie să fie instruiți, apți medical, să aibă și
să poarte echipamentul individual de protecție. De
regulă aceste persoane sunt:
persoana care intră (executantul);
persoana care supraveghează lucrarea;
salvatorul (echipa de salvare);
persoana care autorizează lucrarea.
Înainte de a începe o lucrare în astfel de spații (și nu
numai) trebuie efectuată obligatoriu o evaluare a
riscurilor și trebuie stabilit un plan de prevenire și
protecție. Trebuie identificate și eliminate pericolele
prezente în interiorul spațiului, pericolele care se pot
crea în timpul lucrului, pericolele care există în afara
spațiului închis ș.a.
De exemplu, în atmosfera existentă în interior,
trebuie măsurat cel puțîn:
a) nivelul de oxigen. El trebuie să fie între 19,5 și 23%;
b) gaze, vapori sau amestecuri inflamabile care
EXPERTS PLATFORM
depăşesc cu 10% limita inferioară de
inflamabilitate (LFL);
c) Prezența și concentrația vaporilor sau
a gazelor chimice.;
d) Prezența și concentrația monoxidului
sau dioxidului de carbon.;
e) Prezența și concentrația hidrogenului
sulfurat.;
f) Prezența și concentrația pulberilor;
g) Alte substanțe chimice, gaze sau
vapori care sunt sau au fost stocate în
spațiul respectiv.
După efectuarea evaluării de riscuri
trebuie elaborată o metodă de lucru în
care să fie descrisă lucrarea (pas cu pas),
modul de delimitare și semnalizare a
zonei de lucru, pericolele potențiale,
modul de prevenire și de eliminare
a acestor pericole, echipamentele
și uneltele care vor fi utilizate,
echipamentul individual de protecție,
un plan de salvare în situații de
urgență.
Un permis de lucru trebuie emis,
completat și semnat de către toți
participanții, înainte de intrarea în
spațiul închis. Acest permis trebuie
emis de către persoana care poate
autoriza lucrarea în spaţiul închis.
Această persoană este reprezentantul
organizației (firmei) care deţine spaţiul
închis. Permisul de intrare este înmânat
şefului echipei executante. Lucrarea
poate fi executată și de un contractor.
În cazul predării spaţiului, printr‑un
proces verbal, către contractorul
care execută lucrarea, acesta devine
responsabil pentru toată organizarea,
executarea și încheierea lucrării.
Permisul de intrare în spaţiul
închis trebuie să conţină minimum
următoarele informaţii:
a) numele, prenumele, funcţia
executantului lucrării;
b) numele, prenumele, funcția
supraveghetorului;
c) amplasamentul, locaţia, spaţiul în
care se va intra;
d) descrierea modului în care spațiul
a fost pregătit pentru lucrare (izolare,
curățare, purjare, ventilare, etc);
e) data şi ora intrării, durata estimată
a lucrării, ora expirării permisului
(maximum 8 ore);
f) pericole identificate sau potenţiale,
riscuri asociate
g) măsurile de siguranţă care trebuie
luate;
h) izolarea surselor de energie;
i) căile de acces şi evacuare, proceduri şi
planuri de salvare;
j) echipament individual de protecţie,
Romania
de salvare, anti-ex etc
k) rezultatele testării atmosferei
din spaţiul închis (cine o execută, la
ce intervale, pentru ce gaze, cu ce
dispozitiv, etc);
l) alte permise (lucru cu foc, lucru
la înălțime), dacă natura lucrării o
impune;
m) modul de evacuare și eliminare a
deșeurilor rezultate în urma lucrării;
n) mijloace de comunicare
o) numele, prenumele salvatorilor;
p) numele, prenumele celui care emite
permisul și autorizează lucrarea.
Nu trebuie uitat că acest articol
prezintă informații minime pentru
modul de lucru în siguranță în spațiile
închise. Există manuale, programe și
proceduri dezvoltate de organizațiile
internaționale de HS&E care pot fi
consultate de către cei afectați. Astfel
fiecare în funcție de specificul firmei,
de felul spațiilor închise pe care le
deține, de specificul lucrărilor să
își poată dezvolta și implementa o
procedura și un mod de lucru corect și
în siguranță pentru angajații săi.
Dacă trebuie să răspundem la
întrebarea din preambul răspunsul este:
DA, se poate lucra în siguranță și fără
evenimente în spațiile închise.
115
 Romania
STUDIU DE CAZ
IMPLEMENTARE SISTEM DE
PROTECȚIE ÎMPOTRIVA CĂDERII
DE LA ÎNĂLȚIME
L ucrul la înălțime rămâne una dintre cauzele
principale ale deceselor și vătămărilor grave cu
leziuni permanente ale accidentelor care se produc
în diferite zone ale industriei. Cazurile frecvente
includ căderi de pe scări, platforme, suprafețe
fragile etc. Date statistice cu privire la accidentele
de muncă care au ca și cauză căderi de la înălțime
nu au fost identificate în România. Cu toate acestea,
datele statistice cu privire la accidentele de muncă
sunt disponibile pe site-ul Inspecţiei Muncii: în
primul trimestrul 2017 au fost înregistrate 873 de
accidente de muncă dintre care 17 fatale, iar în anul
2016 la nivel național au fost înregistrate 4961 de
accidente de muncă dintre care 225 fatale. Pentru a
înțelege impactul provocat de accidentele de muncă
care au ca și cauză căderi de la înălțime ar trebui să
116
EXPERTS PLATFORM
cunoaștem câte accidente au ca și cauză căderi de la
înălțime din totalul de 4961 de accidente și din cele
225 fatale, raportat la anul 2016.
Raportat la legislația națională, o definiție a ceea
ce înseamnă lucrul la înălțime nu este disponibilă,
legislația lăsând la latitudinea angajatorului să-și
stabilească prin proceduri cum definește el lucrul la
înălțime în cadrul companiei. Dar pot fi identificate
diferite interpretări în standardele internaționale și
în ghidurile de bune practici. O interpretare dată de
Health and Safety Executive (autoritatea competentă
în Marea Britanie) este: „Lucru la înălțime înseamnă
lucrări în orice loc în care, dacă nu există măsuri
de precauție, o persoană ar putea cădea o distanță
care ar putea provoca vătămări corporale sau chiar
decesul. Acestea includ lucrul deasupra nivelului
EXPERTS PLATFORM
de referință (solului, a podelei), lucrul pe marginea
(unei clădiri, echipament, acoperiș), cădere de la
nivelul solului într-o deschidere în podea/sol sau
într-o gaură în pământ”.
În România legislația privind lucrul la înălțime se
bazează atât pe reglementările Uniunii Europene
în acest sens, care sunt aplicabile tuturor țărilor
membre UE, precum și pe reglementări interne.
Nu trebuie confundate reglementările privind
activitatea de alpinism cu cele referitoare la
lucrul la înălțime. Practic lucrul la înălțime este
reglementat de către: EU Temporary Work at
Height Directive – TWHD (similar cu standardul
Britanic WAHR – Working at Height Regulations/
2005); Directiva Europeană 89/686/EEC; Directiva
Europeană 89/656/EEC; SR EN 353 – Opritoare
de cădere; SR EN 354 – Frânghii (de limitare,
poziționare, acces pe coardă, oprire a căderii,
salvare); SR EN 355 – Absorbitoare de energie; SR
EN 358:2003 – Echipament individual de protecție
pentru poziționare în timpul lucrului și prevenirea
căderilor de la înălțime. Centuri de pozitionare în
timpul lucrului și limitare a deplasării și mijloace de
legătură pentru poziționarea în timpul lucrului; SR
EN 360 – Opritoare de cădere retractabile; SR EN
361 – Centuri complexe; SR EN 362 – Conectori;
SR EN 363 – Sisteme de oprire a căderii; SR EN
364 – Metode de încercare EIP; SR EN 365 –
Cerințe generale pentru instrucțiuni de utilizare,
întreținere, verificare periodică, reparare, marcare
și ambalare echipament individual de protecție; SR
EN 795 – Dispozitive de ancorare.
Aceste reglementări au în vedere cerințe pentru
producători, distribuitori și utilizatorii de
echipamente individuale de protecție. Directiva
Europeană (TWHD) consideră că accesul într-o
locație de lucru aflată la înălțime se consideră tot
lucru la înălțime, deoarece și în aceste cazuri există
riscuri de accidentare prin cădere.
RELU CIOBOTARU
DIRECTOR GENERAL
RELOKT SAFETY PROTECT
SRL
Romania
1 Riscuri specifice lucrului la
înălțime
În mod obligatoriu înainte de a începe o activitate
de lucru care presupune lucru la înălțime, ar trebui
să ne punem următoarele întrebări: Se poate evita
lucrul la înălțime? Dacă nu, mergem la întrebările
următoare: Se poate preveni căderea de la înălțime?
Se poate minimiza distanța și/sau consecințele
căderii? Care este echipamentul potrivit? Care este
cea mai sigură metodă de lucru? Am pregătirea
fizică și teoretică necesară pentru desfășurarea
activității?
Evident, riscul cel mai mare când lucrăm la înălțime
este acela de a cădea, risc care poate fi provocat
de mai multe pericole, cum sunt: echipamentele
de acces/lucru la înălțime utilizate (inclusiv
proiectarea, fabricarea și mentenanța acestora)
și metoda de lucru utilizată; mediul de lucru (în
aer liber sau în interior) – o influență importantă
având condițiile meteorologice pentru lucrul în
aer liber, iar în ceea ce privește lucrul în interior,
constrângerile date de spațiu/zona de producție
sunt definitorii în alegerea echipamentului potrivit
și a metodei de lucru; personalul implicat, inclusiv
fiziologia și psihologia celor implicați, nivelul
de instruire/ pregătire precum și performanțele
și competențele acestora și nu în ultimul rând
conducerea (managementul), abordarea în materie
de reglementări, politici, proceduri, atitudinea și
implicarea. La acestea se mai pot adăuga materialele
utilizate (echipamente, cosumabile și informații
disponibile) și binențeles întreținerea acestora.
Lucrul la înălțime este răspândit în toate sferele
industriei, în special în activitățiile de mentenanță,
dar sunt și industrii specifice unde lucru la înălțime
este mai mult întâlnit, cum sunt: construcțiile,
industia energetică, telecomunicațiile, advertising,
agricultură, forestier, industria alimentară și
mentenanța clădirilor etc.
MIRCEA ADRIAN RUS
ACTIVIST SECURITATE ȘI
SĂNĂTATE, PROTECȚIA
MEDIULUI, ALPINIST
117
 Romania
SISTEM LINIA
VIEȚII INSTALAT PE
ACOPERIȘ PENTRU
LUCRĂRI DE
MENTENANȚĂ
2 Tipuri de sisteme de protecție
împotriva căderii de la înălțime
Pentru alegerea eficientă a sistemul de protecție
împotriva căderii trebuie să ținem cont de o
serie de factori, cum sunt: tipul activității care
urmează să fie efectuată, frecvența activității,
locația unde se desfășoară activitatea, personalul
care va desfășura activitatea (inclusiv instruirea
acestuia), echipamentele disponibile și nu în
ultimul rând costurile.
Tipurile de sisteme de protecție disponibile se
împart în două categorii: individuale și colective.
Echipamentele de protecție colectivă sunt cele
mai recomandate împotriva căderii, dar în
situațiile în care acestea nu se pot implementa,
este necesar să se utilizeze sisteme de protecție
adecvate alcătuite din diverse elemente asociate.
În funcție de factorii descriși mai sus, sistemele
de protecție împotriva căderii se încadrează în:
sisteme de acces (scări fixe sau mobile, schele,
nacelă, braț telescopic etc.); construcții provizorii
(schele, pasarele, plase de siguranță, echipamente
de acorare, pereți provizorii de închidere, etc.);
construcții permanente (sisteme de linia vieții
verticale, orizontale sau înclinate, linia vieții
rigidă – pe șină); echipamente individuale de
protecție (EIP).
118
EXPERTS PLATFORM
STUDIU DE CAZ – IMPLEMENTAREA
UNUI SISTEM DE LINIA VIEȚII
Primul pas în implementarea unui sistem de
protecție împotriva căderii este evaluarea
riscurilor de accidentare pentru activitatea
respectivă. În cazul în care după evaluarea
riscurilor se dovedește a fi fezabil pentru lucru
la înălțime o soluție tehnică permanentă de
tipul ”Linia vieții”, se parcurg următoarele
etape: identificarea soluției tehnice, elaborarea
proiectului tehnic, implementarea proiectului,
testarea sistemului, instruirea personalului
(inclusiv evaluarea riscurilor de accidentare după
instalarea sistemului), elaborarea procedurilor
de lucru și verificarea periodică a sistemului și a
echipamentelor individuale de protecție utilizate
precum și reinstruirea personalului.
a) Identificarea soluției tehnice
Identificarea soluției tehnice este una dintre
etapele cele mai importante, deoarece o soluție
tehnică greșită poate să nu îndeplinească scopul
inițial, acela de a proteja împotriva căderii
personalul care desfășoară activități de lucru la
înălțime și poate să atragă costuri mai ridicate
în etapele următoare. În procesul de identificare
a soluției tehnice se recomandă să se implice
o echipă interdisciplinară formată din, dar
EXPERTS PLATFORM
nu limitat la: specialiști în domeniul securității și
sănătății în muncă de la locul de muncă respectiv,
personalul care va desfășura activitățiile de lucru la
înălțime, personalul de mentenanță care cunoaște
particularitățile locației unde se va instala sistemul,
specialiști în calitate și producție (în situațiile în care
sistemul poate să interfereze cu procesul de producție
din locația respectivă), specialiști interni sau externi
în lucru la înălțime (inclusiv furnizor pentru sisteme
de protecție împotriva căderii) și nu în ultimul rând
conducerea (managementul) care va aproba investiția.
Orice soluție tehnică adoptată trebuie să cuprindă
următoarele elemente: punctul de ancorare, centura
complexă, elementele de conectare dintre punctul de
ancorare și centura complexă și dispozitive pentru
salvare/ recuperare.
b) Elaborarea proiectului tehnic
Proiectul tehnic se elaborează de către furnizorul care
va proiecta și instala sistemul de protecție împotriva
căderii de la înălțime, acesta va cuprinde următoarele
informații: memoriu tehnic (datele investiției,
caracteristici amplasament, descrierea construcției,
măsuri privind execuția, controlul calității lucrării,
urmărirea comportării în timp a construcției,
instalarea și montarea - etapele, responsabilități,
verificarea finală și mentenanță), memoriu justificativ
de calcul (calculul structurii), specificațiile tehnice
ale elementelor componente, desen de ansamblu,
desene de execuție, certificat de garanție și declarație
de conformitate atât pentru ansamblul cât și pentru
piesele componente.
c) Implementarea proiectului
Etapa de instalare a sistemului este faza critică, în
care sistemul conceput trebuie integrat la locul de
muncă astfel încât să corespundă scopului și activității
desfășurate. Orice greșeală de proiectare în această fază
va ridica costurile de execuție și timpul de instalare
(ex: verificarea înaintea proiectării a structurii de
care se va fixa sistemul de linia vieții, în special la
clădirile sau structurile mai vechi. Dacă sistemul nu
poate fi fixat corespunzător, trebuie identificate soluții
alternative pentru o fixare eficientă).
d) Testarea sistemului
Testarea sistemului este etapa în care se verifică
dacă sistemul executat îndeplinește cerințele inițiale,
elaborate în fazele premergătoare și definite în
identificarea soluției tehnice. Testarea sistemului se
face doar de către personal calificat și autorizat, de
obicei de către personalul care a proiectat și executat
sistemul de protecție impotriva căderii. Această etapă
este legată de etapa de instuire a personalului, deoarece
aceștia pot să participe în faza de testare pentru a
înțelege modul de funcționare a acestuia.
e) Elaborarea procedurii de lucru
Romania
După faza de instalare și testare a sistemului, echipa de
poiect va elabora procedura de lucru pentru personalul
care va utiliza sistemul de protecție împotriva
căderii. În funcție de sistem, în procedură trebuie
identificate clar care sunt etapele de lucru și modul
în care personalul va utiliza sistemul. De asemenea,
procedura trebuie să cuprindă și situațiile non-rutină
sau situațiile periculoase care pot să apară, noțiunile de
prim ajutor și modul în care personalul va interveni în
aceste situații.
f) Instruirea personalului care va utiliza sistemul
Înainte de a începe orice activitate, personalul care va
utiliza sistemul ar trebui să îndeplinească următoarele
cerințe: să fie apt din punct de vedere medical pentru
lucru la înălțime (atât fizic cât și psihic), să dispună de
cunoștințe și să aibă abilitățiile necesare pentru lucru
la înălțime. În mod normal instuirea personalului
se realizează de către furnizorul care instalează
sistemul de protecție împotriva căderii, dar sunt și
alți furnizori care pot să ofere instuiri specfice pentru
lucru la înălțime. Se recomandă ca aceste instuiri să
se facă periodic, astfel încât personalul să dispună de
cunoștine și metode de lucru actualizate.
g) Verificarea periodică a sistemului și a
echipamentelor individuale de protecție
Orice sistem de protecție împotriva căderii se poate
utiliza doar dacă îndeplinește cerințele stabilite
de către proiectant. Pentru a asigura acest lucru,
standardele și reglementările în vigoare stabilesc
modul de verificare și mentenanță periodică a acestui
sistem. Verificarea periodică are ca scop depistarea
uzurii, a unor defecțiuni, înainte ca acestea să pună în
pericol viața și sănătatea personalului care utilizează
sistemul (inclusiv verificări ale echipamentului
individual de protecție). Astfel, echipamentele uzate
sau defecte se pot înlocui asigurând o funcționare
eficientă și fără incidente.
3 Concluzii
Eficiența unui sistem de protecție împotriva
căderii de la înălțime este dată de utilizarea
corespunzătoare a acestuia. Practica ne arată situații
în care aceste sisteme nu sunt utilizate corespunzător
de către personal, din diferite motive (principalul
motiv fiind lipsa unei culturi a siguranței în rândul
persoanelor care desfășoară activități de lucru
la înălțime), iar în aceste situații consecințele
accidentelor pot să fie ireversibile.
Beneficiile sistemelor de protecție împotriva căderii
sunt atât pentru companie cât și pentru personalul
care le utilizează: facilitează accesul în zonele de lucru,
stabilește pași foarte clari în cazul intervențiilor la
înălțime și bineînțeles face diferența dintre incident și
accident.
119
 Romania EXPERTS PLATFORM

CÂT DE IMPORTANTE SUNT

MĂNUȘILE
ÎN ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE
AL ANGAJATULUI?

Locul de muncă poate crea multe riscuri pentru mâinile angajatului, fie că discutăm despre
arsuri, tăieri, înțepări, riscuri chimice specifice etc. Pentru 96% din operațiile efectuate de către
un muncitor, primul contact este cel al mâinilor.

CARE SUNT CELE MAI FRECVENTE LEZIUNI ALE MÂINILOR?

În primul rând, trebuie specificat faptul că incidentele privind leziunile mâinilor reprezintă
cea mai mare pondere din totalul incidentelor la locul de muncă. Punctual, cele mai frecvente
leuziuni ale mâinilor sunt tăierile. În perioada 2017-2024, piața internațională a mănușilor
antităiere va înregistra o creștere de 6.5% datorită cerințelor de protecție pentru manipularea
obiectelor ascuțite precum sticlă sau tablă.

ALIN DE CE FEL DE MĂNUȘI ESTE NEVOIE PENTRU O PROTECȚIE OPTIMĂ A MÂINILOR?

MOLDOVAN Alegerea tipului de mănușă utilizată pentru o protecție optimă se face în funcție de riscurile
COUNTRY la care ne expunem. În același timp, alegerea mănușilor trebuie să țină cont de confortul
MANAGER utilizatorului, durata de viață cât mai îndelungată, diverse standarde solicitate.
ROMANIA AND
BULGARIA, MĂNUȘILE SE ALEG ȘI ÎN FUNCȚIE DE PERIOADA DE TIMP ÎN
MAPA CARE URMEAZĂ SĂ FIE PURTATE SAU NU? DE CE?
PROFESSIONNEL Într-o piață ultracompetitivă, primim zilnic cereri pentru reduceri de cost. Aceste reduceri nu
înseamnă doar utilizarea unor produse mai ieftine, ci poate însemna utilizarea unor produse
pentru o perioadă mai lungă de timp, în deplină siguranță. Astfel, comandăm mai puțin,
devenim mai eficienți în distribuirea fizică a mănușilor și economisim bani prin volumul mai
mic de deșeuri predate.

ÎN OPINIA DUMNEAVOASTRĂ EXISTĂ O SCHIMBARE A MENTALITĂȚII

ÎN ROMÂNIA ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACHIZIȚIONAREA DE
ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE CONFORM STANDARDELOR?
Categoric, da! Însă suntem încă departe de o recunoaștere uniformă și conștientă a stadardelor
internatioanale. Va mai trece totuși a perioadă lungă de timp până când vom avea același discurs
“safety&standards” precum al colegilor din Vest și vom renunța la expresia „merge și așa”.

120
 member of

CHIMCOMPLEX SA
BORZEȘTI

CHIMCOMPLEX S.A. BORZEȘTI este unul dintre cei mai mari fabricanți de produse chimice din România,
având o experiență de peste 60 ani în domeniul fabricării și comercializării acestei categorii de produse.
Activitatea principală a CHIMCOMPLEX S.A. BORZEȘTI constă în fabricarea și comercializarea
produselor clorosodice, clorurilor anorganice, alchilaminelor și a solvenților organici.
Chimcomplex reprezintă un combinat chimic, care, utilizând tehnologii anorganice şi organice are o
structură echilibrată și flexibilă de produse rentabile, cu o largă utilizare într-o economie în continuă
schimbare.
CHIMCOMPLEX S.A. BORZEȘTI va dezvolta tehnologii performante prietenoase pentru mediu şi va
deveni, într-un orizont de 10 ani, cel mai important furnizor pe piaţa produselor chimice din Europa de Est.
CHIMCOMPLEX S.A. BORZEȘTI va comunica în permanență cu mediul său intern și extern şi se va
adapta continuu la schimbările din aceste medii.
Grija pentru mediul înconjurător, calitatea produselor și proceselor sunt câteva dintre cele mai importante
valori ale CHIMCOMPLEX S.A. BORZEȘTI.
Produsele societății sunt utilizate în diverse domenii ale economiei, satisfăcând cerințele a peste 500 de
clienți, care activează în energie, chimie și petrochimie, celuloză și hârtie, industria farmaceutică și a
maselor plastice, industria metalurgică, industria alimentară, industria lemnului și a mobilei, industria
extractivă etc.
Aproximativ 60% din vânzările societății sunt direcționate către piețele externe prin dezvoltarea unor
relații de afaceri cu parteneri externi.
În ultimii ani CHIMCOMPLEX S.A. BORZEȘTI a realizat investiții în infrastructură și tehnologie:
instalația de clorură de calciu-fulgi, 12.000 instalația de reconcentrare acid sulfuric rezidual
tone/an; 76-78% cu o capacitate de 3.000 tone/an;
instalația de cogenerare I cu o capacitate de pro- instalația de incinerare reziduuri organo‑
ducție de 7,5 MWh energie electrică și 25,3 t/h clorurate;
abur, utilizând drept combustibil gaz me- înlocuirea electrolizoarelor de generația a II-a
tan și hidrogen rezultat din instalația de cu electrolizoare de generația a V-a;
electroliză; modernizarea instalației de clor lichefiat.

www.chimcomplex.ro

121
 Romania
FLUCTUAȚIA DE PERSONAL
ȘI ABSENTEISMUL,
PIERDERI CUANTIFICABILE
D in nefericire, pentru majoritatea
angajatorilor români, resursa umană nu
este asimilată unei investiții, fiind tratată
ca un element dispensabil și ușor înlocuibil.
Este o mentalitate care nu are nicio legătură
cu un sănătos spirit antreprenorial, declinul
multor afaceri având drept cauza această
abordare. „Nu‑ți convine, poți să pleci!
Am 10 la ușă care vor să se angajeze,”
este o afirmație care deja nu mai are o
EUGEN DAVID acoperire reală, numărul și calitatea celor
EXPERT care „așteaptă” la ușă scăzând considerabil
SECURITATE ȘI în ultimii ani din cauza lipsei de personal
SĂNĂTATE ÎN calificat sau înalt calificat ori necalificat,
MUNCĂ dar capabil intelectual, al procesului de
GESEME îmbătrânire a populației, a migrației forței
de muncă, a imaginii publice a companiilor
în care condițiile de muncă sunt de tip
feudal etc.
Impactul negativ al înlocuirii persoanei/
persoanelor plecate este reprezentat de
scăderea productivității muncii și implicit,
a profitului companiei prin: costuri
directe – costuri recrutare, compensații sau
daune civile etc. și indirecte - timp alocat
de manager sau echipa de management
soluționării problemei, timpul în care
„Multe din cauzele
absenteismului determinat de
afecțiunile osteo-musculare și
de cele derivate din expunerea
la riscuri psihosociale sunt
comune cu cele ale fluctuației de
personal și țin efectiv de domeniul
Securității și Sănătății în Muncă”
122
EXPERTS PLATFORM
postul de lucru nu este acoperit, timpul de
acomodare/calificare pentru noii angajați,
ultimile două elemente influențând direct
încetinirea producției, întârzierea livrărilor
etc., situația putând fi chiar mai gravă în
cazul microîntreprinderilor unde plecarea
unui angajat poate genera sistarea temporară
a activității.
Un alt element, cu mult mai important și
cu un impact extrem de mare în scăderea
productivității muncii este absenteismul
cauzat de problemele de sănătate legate
de muncă. Studiile dezvoltate de Uniunea
Europeană au relevat un absenteism oficial
generat de aceste probleme de aproape
150 de milioane zile de muncă, piederile
angajatorilor situându-se peste 50 miliarde
de euro. De subliniat este că 58% din totalul
cazurilor de absenteism au avut drept cauze
afecțiunile osteo-musculare (spondiloze,
coxartroze, periatrite, tenosinovită,
meniscopatii, protruzii discale, hernii de
disc etc) și afecțiuni derivate din expunerea
la riscuri psihosociale (stres, depresii,
anxietate etc), procentele corespunzătoare
fiecărei categorii fiind, 39%, respectiv 19%.
Peste jumătate din cazurile amintite mai
sus s-au înregistrat în sectoarele servicii și
retail.
Costurile cauzate de absenteism pot fi, de
asemnea, cuantificate: salariul persoanei/
persoanelor absente plătit pe durata
absenței, beneficii sau plăți suplimentare
pentru personalul înlocuitor, încetinirea
producției și întârzierea livrărilor, penalități
în cazul întârzierii livrărilor, cheltuieli cu
recrutarea de personal, cu recalificarea
sau calificarea acestuia în cazul absențelor
îndelungate etc. Ca și în cazul fluctuației
de personal, dar la un nivel mult mai mare,
EXPERTS PLATFORM
absenteismul afectează în special
productivitatea în companiile în
care „starea de bine” a angajaților
reprezintă o noțiune abstractă.
Multe din cauzele absenteismului
determinat de afecțiunile osteo-
musculare și de cele derivate din
expunerea la riscuri psihosociale
sunt comune cu cele ale fluctuației de
personal și țin efectiv de domeniul
Securității și Sănătății în Muncă.
Astfel, diversitatea și complexitatea
acestor cauze, precum și măsurile
necesare diminuării sau eliminării lor
pot fi relevate de evaluări specifice
ale riscurilor profesionale, rezultatul
implementării măsurilor propuse de
experții evaluatori fiind reducerea
considerabilă a absenteismului și a
fluctuației de personal, precum și a
pierderilor financiare și de imagine
aferente acestor probleme.
Concret, afecțiunile osteo-musculare
sunt în general, consecința mișcărilor
repetitive, manipulării manuale
a maselor, poziților forțate sau o
combinație a acestora, expunerea la
condiții de microclimat (temperatura,
umiditate, curenți de aer) inadecvate,
expunerea la vibrații și stresul la
locul de muncă (conform unor studii
recente) amplificând incidența și
gravitatea acestor afecțiuni. Astfel,
pentru a determina nivelul de risc
pentru acțiunile mai sus amintite pot
fi aplicate pentru posturile de lucru
expuse, metodele de evaluare OCRA
(pentru mișcări repetitive), REBA
(pentru poziții forțate și mișcări
repetitive), NIOSH (pentru manipulare
manuală a maselor), iar vibrațiile și
valoarea factorilor microclimatului
industrial pot fi măsurate și evaluate
de experți autorizați. De altfel, aceste
evaluări specifice – a ergonomiei
muncii, a zgomotului și vibrațiilor, a
microclimatului și iluminatului etc.
- (fără a fi specificate metodele) sunt
obligatorii pentru toți angajatorii,
conform legislației care reglementează
domeniul Securității și Sănătății în
Muncă. Amenzile care pot fi aplicate
pentru fiecare contravenție în parte
sunt, conform Legii 319/2006 și HG
857/2011, între 5000 și 10000 lei.
Cea de-a doua cauză amintită, riscurile
psihosociale, este aproape necunoscută
Romania
angajatorilor români, în condițiile
în care incidența problemelor de
sănătate (stres, depresie, anxietate)
legate de expunerea la aceste riscuri
și implicit, a absenteismului, sunt
în continuă creștere. Principalele
riscuri psihosociale derivă din:
natura și conținutul sarcinii de lucru
(monotonia, repetitivitatea, nivelul
de responsabilitate, oportunitatea
de dezvoltare a aptitudinilor, ritmul
de lucru, solicitarea mintală etc.),
structura organizației (definirea
competențelor - conflict sau
ambiguitate de rol, căi de comunicare
și informare, stil de conducere etc.);
mediul fizic (proiectarea postului
de lucru, condițiile ergonomice, de
securitate sau igienă etc.); organizarea
activității de muncă (activitatea de
muncă desfășurată în ture de noapte
sau în weekend-uri etc.); relațiile
interpersonale la locul de muncă;
lucrătorul însuși - factori externi
firmei (calitatea vieții persoanelor,
probleme sociale, probleme familiale
etc.).
Ceea ce face dificilă identificarea
problemelor psihosociale este lipsa
unei motivări reale a absențelor,
concediile medicale și zilele de
absență motivată fiind justificate prin
diagnostice false, respectiv probleme
personale mai mult sau mai puțin
existente. Și în acest caz, există metode
de evaluare - COPSOQ (ISTAS21,
PSQCAT21), INSL etc. – prin care
pot fi identificate și eliminate sau
diminuate problemele organizației
(indiferent de profilul de activitate),
impactul pozitiv asupra productivității
muncii fiind considerabil.
Problemele abordate mai sus și multe
altele având un impact cel puțin egal,
derivă din neacordarea importanței
cuvenite domeniului Securității
și Sănătății în Muncă. Dincolo de
obligațiile legale, angajatorul are
responsabilitatea de a-și proteja
investițiile, resursa umană fiind cea
mai importantă dintre ele. Beneficiile
investiției în Securitatea și Sănătatea
în Muncă, chiar dacă nu imediate, sunt
sigure și cuantificabile, studiile UE
demonstrând că pentru fiecare euro
investit în SSM, beneficiul este de 2,2
euro.
123
 Romania
LOCURI DE MUNCĂ
SĂNĂTOASE ȘI SIGURE
PENTRU TOATE VÂRSTELE
“V
ârsta nu e cea pe care o ai, ci aceea pe care o
simţi”, spunea scriitorul columbian Gabriel
Garcia Marquez.
Și are perfectă dreptate. Putem să muncim și
să descoperim resurse interioare și la vârste
ce trec de jumătate de secol, vârste la care unii
spun, că ar trebui să ne retragem și să predăm
ștafeta celor tineri.
Am să încerc să ies puțin din tiparele unui
ING. COSMINA articol strict și rigid care să conțină situații
URECANU, statistice și cifre și monitorizări și reglementări
HSE MANAGER legale cu privire la titlul abordat și am să
ROSSINI SLEEVE subliniez, în câteva rânduri, că viața, fie
TECHNOLOGIES profesională, fie privată, are nevoie pe lângă
multe altele și de siguranță, iar aceasta este dată
în primul rând de sănătate.
Fiecare dintre noi are un loc și o trecere mai
mult sau mai puțin marcantă pe pământ, iar
urma pe care o lăsăm este dată de ceea ce
înfăptuim, de cât de tare ne străduim, de cât
muncim și de calitatea muncii noastre.
Vârsta la care muncim, atâta timp cât nu o
simțim și suntem apți, nu trebuie să conteze.
Angajații tineri trebuie să își armonizeze
cunoștințele și abilitățile de adaptare, cu
experiența și cunoștințele angajaților mai în
vârstă, să învețe să preia, de la aceștia din urmă,
direcții de conduită profesională și cunoștințe
profesionale.
Din păcate, în România această strategie a
managementului de resurse umane nu este
foarte curent utilizată, preferându-se la
ocuparea posturilor angajați tineri sau cel mult
până în 45 de ani.
Un alt aspect este migrarea forței de muncă
tinere spre străinătate și neocuparea multor
posturi în companiile din țară, acest lucru
124
EXPERTS PLATFORM
ducând la extinderea vârstei profesionale.
Dar pentru orice vârstă a vieții profesionale,
trebuie să ne preocupăm de siguranța și
sănătatea acesteia.
Strategiile de management actuale trebuie
să aibă ca obiectiv principal locuri de muncă
sigure și sănătoase.
Angajatorii, managerii au ca sarcină principală
îmbunătățirea permanentă a condițiilor de
muncă, pentru ca rezultatele activităților
angajaților să fie la cele mai înalte standarde.
Mi-aș dori să mă informez, tot mai des, despre
companii în care angajații beneficiază de locuri
de muncă cu riscuri minime de accidentare,
de echipamente de protecție confortabile, de
pachete de asigurări de sănătate avantajoase,
de ateliere și hale de producție aerisite și cu
temperatură controlată.
Dar pe lângă sarcina angajatorilor de a asigura
acest confort, trebuie să avem în vedere
conștientizarea angajaților de a respecta
anumite rigori ale locurilor de muncă, anumite
cerințe ale companiilor unde își desfășoară
activitatea profesională.
Este dificil să putem implementa la toate
nivelurile companiilor o disciplină a muncii, a
siguranței în muncă.
Oamenii, în general, intrând într-o anumită
rutină, nu mai dau importanță detaliilor locului
de muncă și chiar acestea pot face diferența
între o zi frumoasă sau una care să se termine
cu o tragedie.
Inconștiență o veți numi!!!! Tocmai
asupra acestui aspect trebuie să insistăm:
conștientizarea personalului.
Cum o vom face, într-o lume a superficialului
și a vitezei? Prin instruire și verificări
EXPERTS PLATFORM
frecvente, prin repetare zilnică a acelorași indicații
și observații, până când acestea vor deveni
obișnuință, dar una pozitivă. Obișnuință de
autocontrol.
Angajații trebuie să fie implicați activ în procesul
de îmbunătățire a condițiilor de lucru, prin
consultare, prin motivarea de a-și exprima
doleanțele pertinente vis-a-vis de siguranța la
serviciu.
Regăsim astfel, preocupări ale organizațiilor
europene și mondiale în domeniul Sănătății și
Securității în Muncă prin campanii ample de
promovare a acestor concepte, a acestor strategii.
Îngrijorarea forurilor mondiale în domeniul
SSM, privind creșterea numărului de accidente
de muncă, ce se soldează mai ales cu decese sau cu
îmbolnăviri profesionale, este îndreptățită.
Aminteam aici de o altă componentă a sănătății la
locul de muncă și nu numai - bolile profesionale,
care se asociază cu mediul de lucru.
Este imperios necesar să ne gândim la riscurile care
ne afectează sănătatea ulterior vieții profesionale,
cu urmări, uneori ireversibile și iau în calcul aici
Romania
mediile de lucru toxice, locurile de muncă unde se
utilizează substanțe periculoase.
Avem de-a face cu o altă strategie de management a
companiilor și anume, cea de MEDIU.
Nu putem trata securitatea și siguranța la locurile
de muncă, fără a avea în vedere poluarea mediului
în care lucrăm.
Suntem tentați zi de zi să utilizăm materiale
performante, cu proprietăți deosebite, dar tot
acest consum are un revers: acela al generării de
deșeuri, de poluare a atmosferei, a apelor, a solului,
componente care fac parte din viața noastră
intrinsecă.
A venit vremea să cooperăm cu natura, să nu
o întoarcem împotriva noastră, să o protejăm,
pentru că facem parte din ea, din această dinamică
universală, în care principiul acțiunii și reacțiunii
guvernează: nu putem face un lucru, fără a nu
suporta consecințele favorabile sau nefavorabile ale
acțiunilor noastre.
Concluzionez aceste câteva rânduri cu speranța de
a ne găsi fiecare locul sigur și sănătos și calea spre
acțiuni benefice nouă și celor din jurul nostru.
125
 Romania
IMPACTUL FINANCIAR
VERSUS IMPACTUL DE MEDIU
ȘI ACȚIUNILE SUBSECVENTE
A cțiunile pe care le desfășurăm zi
de zi influențează necondiționat
mediul înconjurător. Conștientizarea
acestui aspect este foarte importantă
pentru fiecare persoană în parte.
Însă, marii operatori economici sunt
cei care influențează masiv mediul,
prin toate activitățile de producție pe
care le desfășoară. Pentru atingerea
performanțelor economice, marile
corporații depind de toate resursele pe
care le oferă natura. Din punct de vedere
economic aceste aspecte nu sunt luate in
calcul, responsabilii financiari nefiind
conștienți de impactul generat de acestea
asupra performanțelor financiare ale
companiei.
Informații privind capitalul natural
al unei companii nu se regăsesc în
documente oficiale precum Contul de
Profit și Pierdere, acesta fiind un raport
care însumează rezultate financiare,
amenzi de mediu și informații legate de
emisiile generate. Raportul de Mediu
alături de Raportul de Sustenabilitate
sunt documente care cuprind în mod
detaliat informații legate de impactul
potențial pe care compania îl generează
asupra mediului înconjurător, însă,
informațiile cuprinse în aceste rapoarte
nu pot fi folosite în evaluări financiar-
contabile.
Mai mult decât atât, capitalul natural
este rareori proprietatea companiei,
prin urmare, efectele asupra acestuia
sunt foarte greu de gestionat, fiind
controlate mai degrabă de factori externi
companiei. Societatea încurajează tot
mai mult companiile să desfășoare
activități responsabile, în vederea
minimizării efectelor negative asupra
mediului înconjurător. Provocarea
majoră a companiilor este aceea de
a conștientiza și identifica cele mai
potrivite metode de a desfășura
126
activități eficiente, considerând
responsabilitatea de mediu și cea
socială într-o formă echilibrată cu
responsabilitatea economică pe care și-o
asumă prin afacere.
Companiile au acum acces la un
instrument numit Protocolul privind
Capitalul Natural. Acesta furnizează un
cadru standardizat pentru calcularea
și evaluarea impactului pe care îl
au activitățile companiilor asupra
capitalului natural. Sunt incluse aici
ecosistemele și resursele naturale,
precum și integrarea acestora în
procesul de luare a deciziilor. Protocolul
are mai multe aplicații concrete.
Conturile de profit și pierdere pot
integra impactul extern asupra
capitalului natural, după ce au fost aduse
la un numitor comun - cu alte cuvinte,
sunt măsurate și monetizate. Acest
lucru oferă responsabililor de mediu
două oportunități: în primul rând, pot
calcula progresul privind performanța
de mediu, utilizând o singură unitate
de măsură și, în al doilea rând, vor fi
capabili să folosească același limbaj cu
experții financiari, cu managementul
și investitorii companiei, ceea ce
reprezintă un progres în managementul
corporativ.
Companiile dobândesc capacitatea
de a gestiona mai bine riscurile
semnificative, prin monetizarea
dependenței de anumite produse și
servicii ce fac parte dintr-un anumit
ecosistem, obținându-se astfel o
înțelegere mai bună a importanței
acestora. De exemplu, producătorii
de băuturi depind în mare măsură
de accesul constant la o sursă de apă
curată și sigură. Pe de altă parte, fiecare
companie situată în apropierea unui râu
depinde de capacitatea de autoepurare
a acestuia. Dacă această capacitate este
GABRIELA FISTIS
DIRECTOR EXECUTIV,
DENKSTATT
ROMANIA
compromisă, atunci fiecare companie
trebuie să investească mai mult în
instalațiile de tratare și purificare a apei.
În practică, evaluarea rentabilității
investiției reprezintă o abordare
standard în planificarea proiectelor.
De asemenea, tot în practică, avem și
rapoartele de evaluare a impactului
asupra mediului, care includ diverse
calcule într-o multitudine de unități de
măsură. Utilizarea Protocolului privind
Capitalul Natural permite evaluarea
impactului potențial asupra mediului,
care poate fi atât unul negativ cât și unul
pozitiv. Ulterior, rezultatele obținute din
această evaluare pot fi ușor integrate în
calculul privind rentabilitatea investiției.
Un exemplu similar îl constituie
impactul activităților unei companii
asupra capitalului social al unei singure
comunități, care, la rândul său, nu este
calculat doar prin ceea ce înseamnă
numărul de locuri de muncă directe
și salariile corespunzătoare, ci se au
în vedere mai multe aspecte, precum:
locurile de muncă indirecte și cele
induse, contribuția la bugetele locale și
naționale, diverse donații, dezvoltare
de competențe, transfer de know-
how sau timpul economisit. Cu toate
acestea, beneficiile sociale rămân adesea
ascunse. Protocolul privind Capitalul
Social este un alt instrument care va
fi la îndemâna organizațiilor pentru
monetizarea impactului social, acest
protocol fiind în curs de elaborare dar
pentru cuantificare pot fi utilizate și alte
instrumente facile.
Astfel, având în vedere aceste
instrumente, astăzi putem calcula și
comunica efectul net al unei companii
sau al unui proiect în ceea ce privește
dezvoltarea sustenabilă, prin integrarea
impactului asupra capitalului natural și
social cu performanțele economice.
EXPERTS PLATFORM
EXPERTS PLATFORM
DE AZI AVEM
ISO 45001: 2018
”SISTEME DE MANAGEMENT AL
SĂNĂTĂȚII ȘI SECURITĂȚII ÎN MUNCĂ.
CERINȚE ȘI ÎNDRUMĂRI PENTRU UTILIZARE”
S
ănătatea și securitatea în muncă reprezintă
preocuparea primordială pentru majoritatea
organizațiilor. Cu toate acestea, există în
continuare la locurile de muncă accidente cu
victime și daune.
Conform datelor din anul 2017 ale Organizației
Internaționale a Muncii (ILO), anual se
înregistrează 2,78 milioane de accidente mortale
la locul de muncă și zilnic, circa 7.600 de persoane
își pierd viața datorită bolilor profesionale sau
accidentelor de muncă.
Este deja acceptat în întreaga lume că orice
organizație este pe deplin responsabilă de
sănătatea și securitatea angajaților ei, precum și
a altor persoane care ajung în locații aflate sub
controlul ei, inclusiv prin promovarea și protecția
sănătății lor fizice și psihice, iar pentru acest scop
organizațiile nu trebuie să precupețească niciun
efort organizatoric sau financiar.
Implementarea unui sistem de management al
sănătății și securității ocupaționale permite unei
organizații să-și îmbunătățească performanța prin
creșterea nivelului de sănătate și securitate și prin
gestionarea profesională a riscurilor de muncă din
activitatea sa.
Standardul de sănătate ocupațională OHSAS
18001:2007 a fost publicat în anul 1999 și revizuit
în anul 2007 de un grup de lucru care include
experți internaționali și reprezentanți din
diverse grupuri academice, instituții naționale și
organizații de sănătate.
La sfîrșitul anului 2015, la 16 ani de la publicarea
standardului, OHSAS 18001:2007 ocupă locul 3
în ceea ce privește certificările, după standardul
ISO 9001 și ISO 14001, fiind urmat de IATF
16949 (domeniul auto), ISO 22000 (securitate
Romania
alimentară), ISO 13485 (dispozitive medicale),
șamd.
Surprinzător este că deși avem de peste 20 de
ani standardele ISO 9001, ISO 14001, pentru
standardul de sănătate și securitate informațională
nu a existat un document echivalent până acum în
familia de standarde ISO.
Ca răspuns la un număr foarte mare de accidente
de muncă în ultimii ani, în luna martie 2018 a fost MAGDALENA
publicat standardul ISO 45001:2018, unul dintre POPESCU,
cele mai așteptate standarde la nivel internațional DIRECTOR
în domeniul sănătății și securității în muncă CALITATE,
(SSM). Disciplina legată de sănătate și securitate MEDIU ȘI SISTEM
în muncă are acum standardul ei, formând un tot MANAGEMENT
unitar și fiind aliniată cu standardul de calitate INTEGRAT,
ISO 9001:2015 și standardul de mediu ISO TMK ARTROM
14001:2015.
Prin urmare odată ce a fost publicat standardul
ISO 45001:2018 statutul oficial al OHSAS
18001:2008 va fi considerat “retras” cu o perioadă
de migrare de trei ani.
ISO 45001:2018 a fost elaborat cu respectarea altor
standarde conexe, privind managementul sănătății
și securității ocupaționale, orientările OIM-SSM
2001 ale Organizației Internaționale a Muncii,
diferite standarde naționale, și este în concordanță
cu standardele și convențiile internaționale de
muncă ale Organizației Internaționale a Muncii.
Dezvoltat în cadrul sistemului ISO, cu ajutorul
experților din peste 70 de țări, acesta oferă
un cadru internațional care ia în considerare
interacțiunea dintre o organizație și mediul său de
afaceri.
ISO 45001:2018 dezvoltă o structură de nivel
înalt, un text de bază identic, precum și termeni
și definiții cu alte standarde ISO de sisteme de
127
 Romania EXPERTS PLATFORM

management recent revizuite, cum ar fi ISO 9001:2015

și ISO 14001:2015. Acest cadru este conceput pentru
a facilita integrarea noilor subiecte de management
în sistemele de management ale unei organizații. În
plus, standardul ISO 45001:2018 a fost conceput să
urmeze îndeaproape standardul ISO14001, deoarece
este recunoscut faptul că multe organizații își combină
funcțiile de sănătate și securitate ocupațională și de
management de mediu la nivel intern.
Standardul nu include cerințe specifice altor
sisteme de management (calitate, mediu, securitate
sau management financiar), dar elementele sale
pot fi integrate cu cele ale acestor standarde
de management. Noutatea acestuia se referă în
principal la noțiunea de evaluare de risc, gestionarea
riscurilor și oportunităților legate de SSM, cerințe
privind implicarea și angajarea personalului, senior
management, dezvoltarea strategiei în context
organizațional, utilizarea indicatorilor de performanță
pentru urmărirea îmbunătățirilor precum și condițiile
necesare îmbunătățirii continue pentru a satisface
contextul în continuă schimbare al unei organizații.
ISO 45001 este standardul internațional care specifică
cerințele unui sistem de management al sănătății și
securității ocupaționale, împreună cu liniile directoare,
ce permite unei organizații să-și îmbunătățească
performanța în prevenirea rănirilor și a îmbolnăvirilor
profesionale. Toate cerințele sale sunt integrate în
procesele de management ale organizațiilor.
ISO 45001 nu menționează criteriile specifice pentru
performanța SSM, nici nu este prescriptiv referitor
la proiectarea unui sistem de management. Sistemul
SSM trebuie să fie specific, să îndeplinească nevoile
organizației în prevenirea rănirilor și a îmbolnăvirilor
profesionale. Prin urmare, o organizație mică cu
riscuri scăzute, poate avea nevoie să implementeze
numai un sistem relativ simplu, în timp ce o
organizație mare cu riscuri ridicate, poate avea nevoie
de ceva mult mai sofisticat. Orice fel de sistem poate fi
capabil să se conformeze cerințelor standardului.
ISO 45001 nu abordează în mod specific probleme ca
securitatea produsului, deteriorarea proprietății sau
impactul de mediu, iar o organizație nu este nevoită
să țină cont de aceste probleme, doar dacă ele prezintă
pericol pentru angajații săi.
ISO 45001 nu intenționează să fie un document legal,
acesta este un instrument de management cu folosire
voluntară de către organizațiile care doresc să elimine
sau să își reducă riscurile.

128
EXPERTS PLATFORM
CE CUPRINDE ISO 45001:2018
Anexa SL
Standarul utilizează anexa SL, aceeași care este
utilizată la standardele ISO 9001, ISO14001, ISO
27001. Ceea ce înseamnă că organizațiile care au
deja certificate sistemele de calitate vor putea să
își integreze ușor acest standard. Anexa SL a fost
dezvoltată ca să se asigure că toate standardele
ISO de management de sistem vor avea un format
comun, definiții principale, texte generice.
Anexa SL se concentrează nu numai pe problemele
de OH&S ale organizației, care au un impact
direct asupra companiei, ci ia în considerare și
impactul asupra comunității sau impactul asupra
stakeholderilor, incluzând muncitorii sau clienții.
Clauza 3: Termeni și definiții
Această clauză se referă la termenii și definițiile
utilizate în standard, indiferent dacă provin de la
anexa SL sau au fost adăugate de comitetul ISO.
Clauza 4: Contextul organizației
Organizațiile sunt obligate să înțeleagă contextul
organizației, (cerință nouă) să identifice aspectele
interne și externe relevante pentru scopul
lor (cerință nouă), să înțeleagă necesitățile și
așteptările lucrătorilor și părților interesate și să se
determine scopul sistemului de management SSM
inclusiv procesele existente.
Clauza 5: Leadership și
participarea lucrătorilor
Versiunile existente și anterioare ale standardelor
de management au făcut referire la „top
management”, inclusiv la cerințele de a stabili
politica și obiectivele și de a se asigura că sunt
comunicate angajaților. Cerințele referitoare
la leadership nu au fost abordate din cauza
dificultăților în definirea acestor cerințe într‑un
mod obiectiv care să poată fi inclus într-un
standard.
Această clauză conține cerințe aferente leadership-
ului, raportate la sistemul de management
SSM¨, inclusiv angajamentul acestuia, politica
SSM, rolul organizațional și modul în care se
asigură implicarea lucrătorilor în dezvoltarea,
implementarea și îmbunătățirea acestuia.
Lucrătorii de la fiecare nivel al organizației trebuie
să își asume responsabilitatea pentru acele aspecte
ale sistemului de management SSM asupra cărora
dețin controlul.
Romania
Clauza 6: Planificare
Această clauză se referă la modul de planificare
a sistemului de management SSM, incluzând
identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor
și oportunităților asociate acestuia dar și strict
SSM și acțiunile necesare pentru a face față
acestor riscuri și oportunități. Aceasta include
identificarea pericolelor, determinarea cerințelor
legale și a altor cerințe, adică alte angajamente
făcute de organizație. Organizațiile trebuie să
demonstreze că au determinat, au considerat și
atunci când este necesar au luat măsuri pentru
a aborda orice riscuri și oportunități care ar
putea afecta (fie pozitiv, fie negativ) capacitatea
sistemului de management SSM de a-și atinge
rezultatele dorite. Trebuie luate în considerare
riscurile interne și externe care pot avea impact
asupra performanței OHSAS. Exemplu: includerea
unor noi tehnologii, impacturi reglementare,
probleme de HR (evenimente meteorologice cum
ar fi inundațiile). ISO 45001 cere organizațiilor să
ia în considerare și să abordeze riscurile OHSAS
asociate cu serviciile externalizate cerute de
către organizație. În cazul unui incident OHSAS
cauzat de eșecul unui subcontractor căruia i-a fost
externalizat serviciul, riscul potențial financiar
al organizației mamă poate fi semnificativ. Un
exemplu ar fi incendiul, explozia unui utilaj de foraj
închiriat de către BP în Golful Mexic, care a avut
ca rezultat decesul a unsprezece muncitori.
Clauza 7: Suport
Această clauză conține cerințe cu privire la
suportul necesar pentru a asigura funcționarea
eficientă a sistemului de management al SSM
(resurse, competență, conștientizare, comunicare
internă sau externă) și cerințe pentru informații
documentate.
Versiunile existente și anterioare ale standardelor
de management fac referire la documentație și
înregistrări:
termenul „informație documentată”
intenționează să acopere datele și informațiile
care au fost procesate de către aplicațiile
tehnologice pentru a le face mai relevante
pentru organizație sau „prietenoase cu
utilizatorul”.
termenul „acțiune preventivă” a fost scos
pentru că un scop fundamental al unui sistem
de management este de a preveni incidentele
și prin urmare nu mai este nevoie de o clauză
specifică referitoare la acțiuni preventive.
129
 Romania
În plus la schimbările de structură menționate mai
sus, ISO 45001 include o definiție standardizată
a termenului „risc” pentru a asigura îndepărtarea
inconsistențelor în aplicarea standardului
OHSAS 18001 pe baza diferitelor interpretări.
Putem adăuga faptul că definițiile „angajați”
și „loc de muncă” diferă în mai multe țări.
De exemplu, locul de muncă poate fi definit
doar ca premizele organizației sau faptul că o
organizație cere angajaților săi să muncească după
premizele clienților. ISO 45001 abordează aceste
inconsistențe.
Clauza 8: Operare
Această clauză conține cerințe cu privire la
planificarea și controlul operațional necesare
pentru sistemul de management SSM și include
eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor
SSM (abordare nouă), aprovizionare (abordare
nouă), managementul schimbării (abordare nouă),
pregătirea pentru situații de urgență și capacitatea
de răspuns.
Clauza 9: Evaluarea performanței
Evaluarea performanței oferă îndrumări privind
ceea ce trebuie monitorizat, măsurat, analizat
și evaluat, inclusiv cerințe legale și alte cerințe
împreună cu dispozițiile privind auditurile interne
și analiza de management.
Clauza 10: Îmbunătățire
Această clauză conține cerințe privind
îmbunătățirea sistemului de management SSM,
inclusiv măsuri privind modul de gestionare
a incidentelor, neconformităților și acțiunilor
corective, îmbunătățirea continuă.
Ca și în cerințele standardului ISO 9001:2015
nu este necesar să existe un reprezentant de
management deși în unele țări acest lucru este o
cerință legală. Eliminarea necesității rolului de
„reprezentant al managementului“ denotă faptul
că sistemul de management trebuie să devină parte
integrantă a strategiei de business.
Se așteaptă ca prin implementarea standardului
ISO 45001 companiile să își gestioneze mai bine
riscurile legate de sănătatea și securitatea în muncă
și să își îmbunătățească performanța în materie
de sănătate și securitate la locul de muncă prin
elaborarea și punerea în aplicare a unor politici
și obiective eficiente. Este un standard care are
o abordare a riscurilor promovând o gândire
strategică pentru o dezvoltare durabilă.
Beneficiile cheie ale utilizării standardului
130
EXPERTS PLATFORM
includ: reducerea incidentelor la locul de muncă,
reducerea absentismului și a fluctuației de personal,
creșterea productivității, reducerea costurilor cu
primele de asigurare, crearea unei culturi reale și
profunde privind creșterea nivelului de sănătate
și a securității locurilor de muncă prin care
angajații sunt încurajați să își asume un rol activ
pentru propria sănătate și securitate în muncă,
angajamentul consolidat al managementului
pentru îmbunătățirea în mod proactiv a sănătății
și securității în muncă, capacitatea de a respecta
cerințele legale și de reglementare, o reputație
sporită, îmbunătățirea moralului personalului și nu
numai.
Toate companiile au ca țintă evitarea la maximum
a incidentelor și zero accidente mortale și încearcă
să își imbunătățească în mod continuu securitatea
la locul de muncă, stabilindu-și obiective în vederea
scăderii riscurilor la locul de muncă atât pentru
lucrători cât și pentru client sau subcontractanți.
Noul standard prin abordarea sa pe bază de risc dă
posibilitatea scăderii accidentelor și îmbunătățirii
calității vieții lucrătorilor.
Una din cele mai frumoase provocări legate de
acest standard, o reprezintă modul în care se
realizează comunicarea și reducerea riscurilor ca
strategie în îndeplinirea obiectivelor propuse în
zona de securitate.
Când riscurile nu pot fi eliminate din zona de
proces, trebuie utilizate pictograme pentru
informarea lucrătorilor, alături de instruirile
uzuale. Implementarea sistemului de securitate
SSM și utilizarea pictogramelor demonstrează că
există, la locul de muncă, o îmbunătățire continuă.
Ierarhia controlului se referă la eliminarea
riscurilor, substituirea materialelor periculoase, a
proceselor, a echipamentelor cu altele mai puțin
periculoase, utilizarea dispozitivelor de control
pentru reducerea zgomotului, o ventilație adecvată,
asigurarea unui echipament de protecție adecvat.
Dacă se stabilește o ierarhie de control pentru
reducerea riscurilor, pictogramele pot fi utilizate în
scop de control administrativ.
Standardul dă posibilitatea angajatorului să
identifice o multitudine de variante pentru a crește
nivelul de securitate al locurilor de muncă, tocmai
prin această abordare.
Vă îndemn să îl studiați și să îl implementați în
organizațiile dumneavoastră cât mai curând.
Certificarea dumneavoastră pentru acest standard
va deveni apoi o etapă firească. Astfel, anii ce vor
urma se vor defini ca perioade cu mult mai puține
accidente și pierderi umane.
Q&A
Q&A
Care sunt beneficiile
pe termen lung ale
implementării unei
culturi puternice HSE
într-o companie?
Profit prin eliminarea costurilor cu
accidentele/incidentele pe linie de securitate
și sănătate în muncă și mediu, consolidarea
imaginii companiei, reputație, eficiența
productivă.
CĂTĂLINA BALAȘ - AECOM ROMÂNIA
O cultură dezvoltată în zona HSE nu poate
exista de una singură. Ea vine la pachet cu o
înțelegere mai bună atât a cerințelor de
calitate, cât și a celor de producție. Este un alt
nivel pe care îl atinge resursa umană și de aici
beneficiile companiei sunt clar dirijate spre o mai
mare profitabilitate. Dacă privim strict subiectul HSE
cred că beneficiile sunt aduse de faptul că un mediu
sigur și sănătos de lucru motivează angajații, reduce
absenteismul și nu în ultimul rând schimbările
tehnologice sunt asimilate mai ușor, fără urmări sau
costuri suplimentare.
MARIUS TIPURIȚA - AUTOLIV ROMÂNIA
Romania
Pe termen lung implementarea unei culturi privind SSM
aduce beneficii atât oamenilor cât și companiilor - un
mediu de lucru sigur și sănătos este foarte necesar pentru
o activitate zilnică; oamenii se simt în siguranță, chiar
știind riscurile la locul de muncă, le evită și încearcă să
transmită aceleași lucruri către colegi și colaboratori;
oamenii mulțumiți de mediul lor de lucru muncesc cu mai multă
conștiinciozitate, cu mai multă atenție, fac lucruri de calitate;
oamenii sănătoși transmit și famililor și copiilor lor mesajele
privind cultura SSM din compania unde lucrează; în același timp,
familia, copiii îi fac pe oamenii să se gândească cu mult mai multă
atenție atunci când lucrează.
GABRIEL SPALOGHE - BEKAERT SLATINA
Așa cum majoritatea știm, un loc de muncă sigur și sănătos
aduce cu el foarte multe beneficii, majoritatea legate de
partea financiară, fapt important pentru conducerea
companiilor. Aceasta mai poate aduce un plus calitativ
pentru producție sau servicii.
MIHAI GRIGORE - ASSYSTEM ROMÂNIA
131
 Q&A
Romania Q&A

În primul rând un mediu de lucru sigur va îmbunătăți
calitatea muncii. Siguranța la locul de muncă este
unul din factorii care contribuie la bunăstarea
lucrătorilor, acest lucru ducând la creșterea
productivității. Totodată este mult mai probabil ca un
angajat mulțumit de mediul în care lucrează să nu vrea
să își schimbe locul de muncă. În al doilea rând, cu cât numărul
accidentelor sau bolilor de natură profesională este mai scăzut,
cu atât scade numărul zilelor de incapacitate de muncă a
lucrătorilor. Orice incident petrecut va afecta capacitatea de
muncă a lucrătorului în cauză, iar pe lângă neplăcerile cauzate
de un astfel de eveniment, care pot avea un impact psihologic
mare la nivelul întregii companii, nivelul productivității
companiei va scădea. Totodată, incidentele soldate cu vătămări
ale lucrătorilor, vor conduce la costuri cu îngrijirile medicale,
înlocuirea lucrătorului accidentat cu un alt lucrător, posibile
probleme juridice de natură civilă și penală. Este important
că orice companie să conștientizeze că e mult mai ieftin să
facă activități de prevenire decât să facă față consecințelor
neplăcute ale unui accident. Un alt aspect ce trebuie luat în
considerare este acela că în cazul producerii unui accident de
muncă, imaginea companiei va avea de suferit, ducând chiar
la scăderea numărului clienților sau a colaboratorilor.
Activitățile de securitate și sănătate în muncă nu ar trebui
privite sub nicio formă ca simple prevederi legale. Securitatea
și sănătatea lucrătorilor impun tratarea lor cu seriozitate și
implicare în orice companie.
FLORIN COSTINEL NEGRILĂ - BMF GRUP
Creșterea reputației companiei, economii financiare
substanțiale și nu în ultimul rând îmbunătățirea
calității produselor/operațiilor.
Un mediu sănătos de muncă și o afacere sustenabilă, dezvoltată
pe termen lung și care devine un punct de atracție pentru
angajați.
NICOLETA RĂDUCANU - BRITISH
AMERICAN TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING
Mediul de lucru sigur și angajamentul total al personalului conduc
la îmbunătățirea productivității, calității și profitabilității.
GENOVEVA DINU - BUREAU VERITAS
ROMÂNIA CONTROLE INTERNATIONAL
Locul de muncă ar trebui să fie un mediu sigur în care angajații
să își poată desfășura activitatea fără teamă de rănire sau de
deces. Din păcate, uneori accidentele și chiar decesele apar în
timpul serviciului. Din fericire, există multe modalități prin care
putem reduce riscul accidentelor la locul de muncă și anume prin
punerea în aplicare a diferitelor planuri de siguranță. Trebuie investit
constant în îmbunătățirea siguranței, asta va arăta angajaților cât de
importantă este pentru noi, siguranța lor. Ca rezultat, câștigăm loialitatea
angajaților. La urma urmei, nimeni nu ar respecta pe cineva căruia nu
îi pasă de condițiile de lucru la care își expune zi de zi angajații. De aceea,
pentru CERSANIT România, sănătatea, siguranța și securitatea în
muncă, reprezintă un capitol extrem de important, la care lucrăm constant
pentru a îl îmbunătăți, pentru că întotdeauna, în orice domeniu, există
loc de mai bine.
ADRIANA TICAMUCA - CERSANIT ROMÂNIA

DRAGOȘ GEORGE PANAIT - BONATTI Prin siguranța la locul de muncă crește și încrederea angajatului
SPA PARMA, SUCURSALA BUCUREȘTI în companie, acesta începe să recomande cu lejeritate și încredere
firma unde lucrează, fapt care duce la creșterea numărului de
CV-uri, implicit crește și calitatea angajatilor.
Excelența în sănătate și securitate în muncă va aduce
valoare adaugată în cadrul companiei. VLĂDUȚ STOICA - CIE MATRICON

SORIN BURCIU - BOSCH REXROTH, BLAJ

Poate că trebuie să ne gândim mai întâi la beneficiile pe termen
mai scurt (dovadă fiind și strategia abia adoptată de guvern:
pentru 2 ani!). Într-adevăr, firmele puternice, bine ancorate
Aș putea spune, că în primul rând, stabilitatea din
financiar, cu personal mai stabil, investesc mult în HSE, de fapt
toate punctele de vedere este unul dintre beneficii,
investiția este în toți angajații care-și aduc aportul la succesul firmei.
nu este un mare secret că dacă un angajat se simte
Mulți manageri au înțeles că la o firmă nu mai este suficient să fie rezultate
confortabil și în siguranță într-o companie cu o
bune doar în business. Deja începem să avem o problemă în ceea ce
puternică cultură HSE, el se va simți mai motivat să își
privește forța de muncă (mai ales în construcții, industrie) și, pentru
îndeplinească sarcinile de muncă și să contribuie la dezvoltarea
atragerea și păstrarea angajaților, trebuie oferite și condiții de lucru în
companiei în general. În ziua de azi există o puternică
siguranță. Vrem să-i aducem din nou în țară? Trebuie să le oferim și aici
concurență pentru forța de muncă calificată și este foarte
condițiile de acolo (echipament de lucru și de protecție, siguranța că vor
important să ne asigurăm că există o stabilitate, pentru a
merge sănătoși acasă). De aici pot să extrapolez și pentru beneficiile pe
asigura o creștere și o dezvoltare atât pentru angajați cât și
termen lung: atragerea forței de muncă și fidelizarea ei.
pentru business.

ANCA GOLGOJAN - CIECH SODA ROMÂNIA

FLORIN MATLAK - BOSCH SERVICE
SOLUTIONS TIMIȘOARA

132
Q&A
Beneficile implementării unei culturi HSE se
regăsesc in criteriile de evaluare amintite
anterior, criterii care indică eficienţa, respectiv
importanţa implementării unei culturii HSE.
NADIA CIUHAT - CONTINENTAL
AUTOMOTIVE PRODUCTS
Oameni mai sănătoși, care aplică inclusiv în
alte medii ceea ce învață la lucru, care
împărtășesc cunoștințele dobândite cu
mândrie.
LAURA ORDEANU - DE’LONGHI ROMÂNIA
Există multe beneficii potențiale pe care unii
manageri nu le prevăd din păcate, pentru că
nici nu le conștientizează din perspectiva unui
potențial risc. Orice acțiune preventivă lansează
o oportunitate, iar o reacție este de fapt o acțiune de
diminuare a riscului. Dacă vom face pași în transformări
radicale, de multe ori, trecerea către prevenție în loc
de reacție și inițializări de noi concepte interne de
abordare a diferitelor aspecte HSE, vom reuși să creștem
performanțele organizației. Dar acest lucru pleacă din
nou de la liderii organizației. Ca beneficii aș aminti:
reputație, scăderea fluctuației personalului, eficiență
în producție și reduceri de costuri.
GABRIELA FISTIȘ - DENKSTATT ROMÂNIA
Satisfacție angajați, stabilitate angajați, satisfacție
angajator.
GEORGETA URSU - DOKA ROMÂNIA
TEHNICA COFRAJELOR
Reducerea riscurilor de accidentare,
productivitate ridicată, loc de muncă sigur și
sănătos.
BOGDAN COCIS - ECOLOR
Satisfacția angajatului de a lucra într-un mediu
sigur. Satisfacția angajatorului că a creat un
mediu sigur în organizația lui.
JENICĂ CRISTIAN POPA -
DUNAPACK RAMBOX PRODIMPEX
Romania
Siguranța, calitatea și productivitatea sunt cele 3 elemente
care nu pot lipsi din strategia sustenabilă și de durată a
unei companii. Prin implementarea unei culturi puternice
HSE și a unui management strategic orientat spre o
îmbunătățire continuă a culturii siguranței, compania își
asigură continuitatea activității, o productivitate și o calitate
a produselor la nivel ridicat.
COSMIN DUMITRESCU - ELECTROLUX ROMÂNIA
O cultură puternică HSE menține continuu încrederea și
siguranța angajaților proprii. Inexistența incidentelor și
accidentelor de muncă poate fi benefică în cazul selectării
de către beneficiari pentru participarea la proiecte viitoare.
ANGHELACHE VASILE - ENERECO S.P.A.
FANO SUCURSALA BUCUREȘTI
Vorbind foarte simplu - vom avea zero evenimente și rolul
experților HSE este preluat de lucrători și de angajatori:
este momentul în care rolul experților HSE trebuie
redefinit – eu îmi doresc să trăiesc și acest moment. Acele
companii care vor reuși vor avea toate porțile deschise pentru
a performa în domeniul lor de activitate – vor avea echipa completă
manageri, lucrători și experți.
ADRIAN CÂMPEAN - EXPERT HSE
Orice bine la care te poți gândi pentru o companie, este
un rezultat direct al unei culturi puternice și sustenabile
(oameni sănătoși și mulțumiți la locul de muncă, profit
bun și real pe temen lung și multe altele), pentru că istoria
este plină de culturi care s-au umflat ca un balon și apoi au
dispărut pur și simplu.
CONSTANTIN POPA - EXPERT HSE
În primul rând implementarea unei culturi puternice de
SSM reprezintă pentru unitate o obligație juridică și
socială. Astfel, unitățile beneficiază de diferite avantaje
prin implementarea unei culturi HSE: demonstrează faptul
că unitatea este responsabilă din punct de vedere social,
îmbunătățește imaginea și valoarea societății, ajută la maximizarea
productivității lucrătorilor, construiește o forță de muncă mai
sănătoasă și mai competentă, reduce costurile și perioadele de
întrerupere a activității, încurajează forța de muncă să rămână
activă mai mult timp. În concluzie, orice tip de investiție în SSM
poate mării competitivitatea, profitabilitatea și motivația
angajaților. Implementarea unui sistem de management al SSM
oferă un cadru eficient pe termen lung pentru reducerea la
minimum a accidentelor și a bolilor.
IOSIF BALINT - EXPERT HSE
133
 Romania
Scăderea drastică a numărului de accidente/
incidente.
CLAUDIU DAVID - ELECTROMONTAJ
Succesul unei companii depinde de asumarea unor
riscuri calculate. Prevenirea este abordarea cea mai
eficace pentru diminuarea acestor riscuri. Aceasta
îi permite unei companii să limiteze incertitudinile.
Prin evaluarea acestor riscuri și luarea măsurilor adecvate
de prevenire, companiile își pot îmbunătăți productivitatea
și, astfel, marjele de profit.
LUCIAN BREAZU - EXPERT HSE
Principalele beneficii pe termen lung ale
implementării unei culturi puternice HSE sunt date
de: nivelul ridicat al culturii HSE și încurajarea
îmbunătățirii continue; nivelul sporit de instruire și
conștientizare a salariaților privind sănătatea și securitatea
muncii și dezvoltării durabile; dezvoltarea capacităților de
reacție în SU; consolidarea și recunoașterea comportamentelor
sigure; și cel mai important „ZERO ACCIDENTE” și
protejarea vieții într-un mediu nepoluat.
MIHAELA FLORINA ŢÂMPU - EXPERT HSE
Beneficiile sunt generate de un singur cuvânt numit
SIGURANȚĂ. Siguranță atât a salariatului cât și
a investitorului. Prin implementarea unei culturi
puternice putem avea reducerea numărului de
accidente, crearea unui climat sigur, încredere și confort
pentru salariat, iar pentru bussiness stabilitate, siguranța
afacerii, dezvoltare și profit.
VALTER STĂNCIULESCU GORAN - EXPERT HSE
O cultură puternică HSE duce la: scăderea ratelor
de asigurare, creșterea reputației companiei.
BOGDAN GUȚU - F&R WORLDWIDE
În primul rând securitatea, sănătatea și bunăstarea
oamenilor. În al doilea rând, eliminarea riscurilor
face ca lucrătorul să se poată concentra mult mai
bine pe activitatea sa de bază, ceea ce duce la o creștere
a calității, productivității și nu în ultimul rând la creșterea
nivelului de satisfacție a angajatului cu privire la locul său
de muncă.
ALEX BURADA - FORD ROMÂNIA
134
Q&A
Omul sănătos trebuie privit ca „cea mai importantă
resursă” în succesul unei afaceri.
MIHAELA TURCU - GEDEON
RICHTER ROMÂNIA
Pentru mine, o cultură puternică HSE înseamnă
transformarea gândirii reactive într-una proactivă
extinsă la tot personalul societății, contribuind
astfel la creșterea perfomanței SSM, la eliminarea
cauzelor de producere a evenimentelor de muncă, la
zero accidente de muncă.
ALINA-MARIA CRASNIANEC
- HELLA ROMÂNIA
Creșterea încrederii salariaților în companie,
creșterea eficienței muncii și implicit a profitului
companiei, scăderea numărului de accidente,
reducerea numărului de zile de incapacitate
temporară de muncă datorate accidentelor și incidentelor
de muncă.
EUGEN ŞTEFĂNESCU - HIDROCONSTRUCȚIA
Personal, nu cred că există o companie cu
performanță financiară bună și sustenabilă care
să aibă o cultură HSE slabă. Performanța financiară
merge mână în mână cu cea HSE, sunt determinate
și generate una de cealaltă. Cred că deviza „Safety First”
ar trebui reanalizată, pentru că siguranța trebuie împletită
cu business-ul, cele două neaflându-se în concurență, ci
în colaborare permanentă.
MĂDĂLINA GOGORICI - HOLCIM ROMÂNIA
Siguranța locului de muncă, cheltuieli minime
spre zero, productivitate ridicată.
RADU GAFENCU - JOYSON
SAFETY SYSTEMS
Beneficiile sunt majore deoarece un personal sănătos și în
siguranță are un randament mai bun, astfel și compania
are de câștigat prin creșterea productivității fără a avea
nevoie de oameni în plus pentru a suplimenta lipsa celor
accidentați.
REMUS ANCA - KASTAMONU ROMÂNIA
Q&A
O organizație de succes se bazează pe
salariați sănătoși care își desfășoară
activitatea într-un mediu antrenant. Prin
faptul că face salariații să se simtă mai bine
și mai sănătoși, promovarea sănătății la locul
de muncă vizează: reducerea absenteismului,
stimularea motivației, creșterea productivității,
reducerea fluctuației lucrătorilor.
ION CODREANU - KRONOSPAN
ROMÂNIA BRAȘOV
O cultură puternică a securității și sănătății
oferă beneficii inimaginabile. Putem începe
cu satisfacțiile pe plan profesional, cu
beneficiile obținute atât de angajat cât și de
compania în care lucrează și putem continua cu
benef iciile determinate de def inirea în
comportamentul individului a unor reflexe și
obiceiuri care pot contribui la îmbunătățirea
relațiilor în familie, în societate. În fapt, încercând
o descriere sumară, cultura de securitate și sănătate
am putea spune că este „grija pentru tine și grija
pentru celălalt”. Ori, acesta este unul dintre
principiile de bază ale societății umane.
DAN BAJALIU - LINDE GAZ ROMÂNIA
Performanţa în sănătate şi securitate în
muncă trebuie considerată un avantaj
strategic care poate aduce plus-valoare atât
în activitatea proprie, cât şi în activitatea
organizaţiilor colaboratoare. O companie cu o
cultură HSE puternică va impune aceleaşi standarde
înalte furnizorilor săi de servicii, în special în
domeniile de activitate care, prin specificul lor, au
un nivel de risc ridicat. Un alt element important îl
reprezintă mândria de apartenenţă a oamenilor în
cadrul unei organizaţii care este considerată un
model de urmat în ceea ce priveşte cultura HSE.
DAN-ADRIAN DIDIŢEL -
MAXAM ROMÂNIA
De multe ori am văzut analogia între familie
și companie, aceasta din urmă fiind
considerată o familie mai mare. În tonul
acestei asemuiri, apreciez că o companie cu
o puternică cultură HSE ar fi precum o „casă
pasivă premium”, s-ar întreține singură cu cele mai
mici costuri și ar mai și aduce profit. Costurile ar fi
reduse și procesele eficiente, impact redus asupra
mediului, oameni care își desfășoară activitatea în
condiții de siguranță, având permament ca principii
de lucru normele de siguranță.
GABRIELA ALINA ROTARU
- NUTRE FARMING
Romania
Întrebarea este retorică. Nu doar că beneficiile sunt
nenumărate, dar scopul în sine este nobil: crearea unei
culturi HSE puternice este echivalentă cu crearea unui
mediu de lucru sigur. Dacă gândim empatic (din punctul
de al omului), realizăm că lucrătorul care lucrează într-un
mediu de lucru nesigur este soțul/soția/copilul cuiva. Cine
și-ar dori ca soțul/soția, fiul, fiica, prietenul/prietena să lucreze
într-o companie cu un mediu de lucru nesigur? Dacă gândim
pragmatic (din punctul de vedere al companiei), realizăm că nicio
companie modernă, care își propune să se dezvolte sustenabil, nu
acceptă să realizeze profit punând în pericol viața propriilor angajați.
RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN -
OȚELINOX TÂRGOVIȘTE
Îndeplinirea obiectivului numărul unu al fiecărei companii:
fără evenimente de orice natură.
CORNEL MARIUS RĂDULESCU - POLICOLOR
Evitarea pierderilor și întreruperilor de producție,
concediilor medicale, deteriorării echipamentelor și a
imaginii întreprinderii, dar și evitarea costurilor
administrative și juridice, sunt doar câteva dintre posibilele
beneficii pe care întreprinderile le pot obține de pe urma
reducerii incidenței accidentelor de muncă și a bolilor
profesionale. În cadrul Monsson Group, nicio activitate
nu este atât de importantă sau urgentă încât să nu poată fi
realizată în siguranţă. Monsson Group se dedică realizării unei
culturi cu zero incidente integrând siguranţa la toate punctele de
lucru şi unităţile printr-un proces de îmbunătăţire continuă.
Indiferent de locul unde lucrăm sau ce facem, siguranţa angajatului
este pe primul loc.
ION BLANA - RENEWABLE ENERGY SCHOOL OF SKILLS
DANIEL SLAV - RENEWABLE
ENERGY SCHOOL OF SKILLS
Asigurarea locurilor de muncă sigure și sănătoase pentru
toate vârstele, menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate
și siguranță a lucrătorilor, precum și atingerea și susținerea
dezideratului de stare de bine la locul de muncă, reprezintă
principala preocupare pe termen mediu și lung a structurilor cu
atribuții în domeniul HSE în vederea funcționării și dezvoltării
durabile din punct de vedere economic și social. Cazurile indică
faptul că, printre multe alte efecte pozitive, îmbunătățirea
managementului HSE poate genera: îmbunătățirea motivării
lucrătorilor, precum și îmbunătățirea procesului de evaluare a
riscurilor și a măsurării performanței HSE, îmbunătățirea condițiilor
de lucru și a stării de bine a lucrătorilor și, prin urmare, o diminuare
a ratei accidentelor de muncă, a numărului de zile pierdute din cauza
accidentelor, a bolilor profesionale și a costurilor asociate acestora.
RODICA STEGERAN - ROFA TEXTIL PRODUCT
135
 Romania
Implementarea și certificarea unui sistem de management
al securității și sănătății ocupaționale constituie un
instrument eficace pentru organizarea și concentrarea
eforturilor unei organizații în vederea unei mai bune
controlări și gestionări a riscurilor profesionale
(accidente, incidente și boli profesionale) și a îmbunătățirii
considerabile a performanțelor profesionale. Avantajele unei
certificării SMSSO: crearea unui sistem de muncă cu riscuri
scăzute de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională; realizarea
unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare
și/sau îmbolnăvire profesională; transparența și eficacitatea
managementului sănătății și securității ocupaționale prin
transpunerea rezultatelor evaluărilor de risc, auditurilor,
inspecțiilor etc., în planuri de acțiuni pentru minimizarea
riscurilor de accidente; obținerea unor performanțe superioare
din partea angajaților, prin asigurarea „stării de bine” la locul
de muncă; percepția favorabilă din partea furnizorilor,
beneficiarilor și a societății în ansamblu.
VASILE GABRIEL PLEȘA - ROMGAZ MEDIAȘ
Implementarea unei culturi (strategii) puternice de HSE
duce la stabilitatea companiei, la siguranța angajaților,
la obținerea unei pozitii de top față de concurență, la
o imagine puternic pozitivă față de clienți, față de părțile
interesate cu care colaborează compania, inclusiv autorități.
COSMINA ELENA URECANU -
ROSSINI SLEEVE TECHNOLOGIES
Consider că beneficiile unei culturi puternice de sănătate
și securitate la locul de muncă sunt evidente atât pentru
angajator cât și pentru angajați. Îmi doresc să lucrez
într-o companie de unde am garanția că mă voi întoarce
în fiecare zi sănătos acasă. Sunt convins că și dumneavoastră.
În primul rând, investind într-o cultură puternică de sănătate
și securitate în muncă vei deveni un angajator mai atractiv. O
companie fără accidente de muncă înseamnă lucrători cu moralul
ridicat așa că și angajamentul crește atunci când oferi un mediu
de muncă sigur și sănătos. Imaginea companiei în piață va fi
îmbunătățită și nu îți va fi teamă că vei fi respins în licitații pe
considerentul neimplementării măsurilor de sănătate și
securitate în muncă la nivel de companie. Profitul va fi și el
asigurat prin reducerea costurilor directe și indirecte aferente
accidentelor de muncă.
IULIAN BADEA - SKANSKA
CONSTRUCTION ROMÂNIA
Unul din beneficiile mai puțin evidente, este formarea
în subconștientul angajaților a unui grad de respect și
încredere, care va reprezenta un „bonus” puternic în
pachetul salarial.
HORAȚIU MOROȘANU - SMART
WOOD ROMÂNIA
136
Q&A
O cultură puternică pe termen lung vine în
sprijinul activității de SSM, noii intrați în
companie se vor adapta mai ușor cerințelor.
Crearea unui mediu de lucru sigur și sănătos
pentru angajați este unul din criteriile care
fac din companie „un angajator preferat”.
NEBOIȘA GIURICI -
SMITHFIELD ROMÂNIA
O companie fără accidente și boli profesionale
este o companie care are oameni sănătoși
și fericiți și care pot muncii în deplinătatea
puterilor. Compania are continuitate prin
faptul că folosește o forță de muncă nefluctuantă,
instruită, iar businessul funcționează corect. Crește
reputația companiei prin raportarea a zero incidente/
accidente.
MAGDALENA POPESCU - TMK ARTROM
Va contribui la prevenirea accidentelor și va
ajuta la creșterea productivității.
OANA HUTA - UNIVERSAL
ALLOY CORPORATION EUROPE
Organizația noastră abordează dezvoltarea
durabilă și creșterea economică echilibrând
aspectele referitoare la componentele
sistemului de management – safety, mediu,
calitate. Pentru a răspunde acestei provocări,
integrăm dezvoltarea durabilă în fiecare afacere și
ne modificăm în consecință comportamentul de zi
cu zi. Integrarea dezvoltării durabile în afaceri este
gestionată pe baza a trei piloni: oameni -
responsabilitate socială față de părțile interesate;
natură - managementul mediului și minimizarea
impactului asupra acestuia; profit - succes economic
pe termen lung.
GEORGEL GHIȚĂ - VINCI
ENERGIES ROMÂNIA
Implicarea emoțională, grija față de angajați,
loialitatea acestora, încrederea că cei de
acasă pot sta liniștiți.
GEORGE GAVRILOV - WIENERBERGER
SISTEME DE CĂRĂMIZI
WHO’S
WHO IN
 WHO’S
WHO IN

AECOM ROMÂNIA CĂTĂLINA BALAȘ

Adresă: Str. Polonă, nr. 68-72, HSE LEAD ROMANIA & MANAGEMENT SERVICES CE
Sector 1, București, RO-010505 EDUCATIE ȘI CERTIFICĂRI
Tel: +(40)21 3161163 2018 - Grafician - Pixel Lab
2017 - Evaluator de Risc SSM - Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
2017 - Formator - Upway Consulting Grup
2012 - Coordonator SSM - INCDPM – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protecția Muncii
2012 - Cadru Tehnic PSI - Eurodeal
2010 - Auditor pentru Sisteme de Management în concordanță cu SR OHSAS 18001: 2008 și SR EN ISO
19011: 2003 - Mișcarea Română pentru Calitate
2009 - Inginer Economic - Universitatea Aurel Vlaicu Arad
2009 - Inspector SSM - Best Proserv Center

ALSTOM TRANSPORT VIOREL BADEA

Adresă: Str. Răzoare, nr. 32, MANAGER MEDIU, SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
et. 2, Sector 6, București Domeniu de specialitate: Securitate și Sânătate în Muncă, Protecția Mediului, Sisteme
Tel: +(40)21 2721700 de Management ISO14001, OHSAS18001, ISO50001.
Fax: +(40)21 3185503 Distincții profesionale, premii: Expert și Auditor SSM/Mediu, Evaluator Risc.
Educație și pregătire profesională: Inginer Mecanic, Evaluare Riscuri, Audit SSM/
Mediu, Sisteme de Management.

ASSYSTEM ROMÂNIA MIHAI GRIGORE

Adresă: Bd-ul: Iuliu Maniu, MANAGER DEPARTAMENT HSE
nr. 7, Corp B, et. 2, București Managerul departamentului HSE, Mihai GRIGORE, se află în subordinea directă a
Tel: +(40)31 4051884 Administratorului societății. Domeniul de specialitate este securitatea și sănătatea
în muncă. Mihai este absolvent al Universității Politehnică București, Facultatea
IMST, inginerie mecanică cu specializare în Ingineria securității și sănătății în
industrie. Detine un master Ingineria Securității și Sănătății în muncă. Ca pregătire
profesională continuă, Mihai a urmat o serie de cursuri precum: Curs Inspector SSM 80 de ore, Curs
post-universitar 240 ore „Evaluator de risc în domeniul SSM” la Universitatea Tehnică din Cluj, curs
Cadru Tehnic PSI, curs Responsabil Mediu.

AUTOLIV ROMÂNIA MARIUS TIPURIȚA

Adresă: Str. Bucegi, nr. 8, Brașov RBD HEALTH& SAFETY MANAGER
Website: www.autoliv.com Curs specializare ATEX/INSEMEX
Tel: +(40)268 508100 Specialist în Sistemul de Management al Calității conform ISO 9001/TUV Austria
+(40)268 508388 Curs de specializare pirotehnician/INSEMEX
Curs de instruire auditori interni ai sistemului de management al sănătății și securității
ocupaționale OHSAS 18001/2008- SGS
Auditor de securitate și sănătate în muncă și evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională
Universitatea București/Intratest
Securitatea muncii pentru sistemul permiselor de lucru/LRQA Business Assurance București
Securitatea muncii în cazul echipamentelor cu funcționare la presiuni înalte/LRQA Business Assurance
București
Siguranță proceselor- ATEX/GlaxoSmithKline
Securitatea muncii pentru lucrul la înălțime/LRQA Business Assurance București
Instalații de producere apă pură/BTW Pharma & Biotech Gmbh
Camere curate - VDI 2083/TUV Sud Cleancert Gmbh
Universitatea „Transilvania” Brașov, inginer TCM

MIHAELA LICHIARDOPOL
RBD ENVIRONMENT&EMERGENCY SITUATION OFFICER
Universitatea „Transilvania” Brașov, inginer
Responsabil de mediu
Auditor de mediu ISO 14001:2015
Specialist managementul deșeurilor
Specialist în domeniu SSM
Curs specializare ATEX/INSEMEX

138
Romania
 WHO’S
WHO IN

BEKAERT SLATINA GABRIEL SPALOGHE

Adresă: Str. Drăgănești, MANAGER SAFETY, HEALTH & ENVIRONMENT,
nr. 33, Slatina, Jud. Olt BEKAERT MANUFACTURING SYSTEM-INDUSTRIAL
Website: www.bekaert.com ENGINEERING/SH& E, BMS-IND ENG MANAGER
Email: Cord.Secretary@bekaert.com Domeniul de specialitate: Securitate și Sănătate în Muncă, Protejarea Mediului, Situații
Tel: +(40)249 405600 de Urgență, Inginerie Industrială
Educație și pregătire profesională: Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanică,
Inginer mașini unelte, Institutul Politehnic București. Evaluarea riscurilor pentru sănătate și securitate
în muncă. Curs post-universitar, TÜV Rheinland România, Rina Sintex România. Auditor intern
pentru sisteme de management al calității, ISO 9001:2015, TÜV Rheinland România. Rina Sintex
România. Auditor intern pentru sisteme de management de mediu, ISO 14001:2015., TÜV Rheinland
România. Rina Sintex România. Auditor intern pentru sisteme de management al sănătății și securității
ocupaționale, OHSAS 18001:2007.

BLACK SEA OIL & GAS CRISTIAN OLTEANU

Adresă: Calea Floreasca, nr. 175, MANAGER HSE
et. 10, Sector 1, București Cristian Olteanu s-a alăturat echipei Black Sea Oil & Gas în mai 2016 ca manager HSE,
Tel: +(40)212 313256 fiind responsabil pentru dezvoltarea sistemului de management al companiei HSE
Website: www.blackseaog.com și coordonarea funcțiilor companiei în domeniul sănătății, siguranței și mediului.
Email: office@blackseaog.com Cristian are mai mult de 25 de ani de experiență HSE în sectorul offshore de petrol și
gaze. Și-a început cariera în 1990 cu Petromar Constanța în calitate de inginer mecanic
și a deținut diverse poziții în domeniul întreținerii și operațiunilor. În 2005, Cristian
s-a alăturat echipei HSE a OMV Petrom și a devenit Manager HSE Office în Petromar. Între 2011 și
2013 a activat la OMV Tunisia ca Manager Senior HSE pentru Întreprinderi Comune Non-operaționale
(Serept și TPS). La sfârșitul anului 2013, a revenit la OMV Petrom în calitate de manager HSE & Risk
pentru Unitatea de Dezvoltare a Mării Negre (Neptune Deepwater Block), de unde s-a mutat la Diamond
Offshore Drilling Internațional Romanian Team, contractorul de foraj al ExxonMobil pentru Forajul
Neptun Deepwater Blocking. Cristian este absolvent al Facultății de Mecanică din Iași Gh. Universitatea
Politehnică Asachi din România deține o diplomă de Master în Evaluarea și Managementul Riscurilor
OH & S și o certificare NEBOSH IGC și OGC, precum și o Diplomă IDOSH. A urmat numeroase cursuri
de instruire pentru subiecte variate de HSE.

BMF GRUP FLORIN COSTINEL NEGRILĂ

Adresă: Calea Vitan nr. 289, CONDUCĂTOR SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
et. 1-2, Sector 3, București Domeniu de specialitate: Securitate și sănătate în muncă, Situații de Urgență, Inginerie
Tel: +(40)720 414444 mecanică și mecatronică, Robotică
Email: office@bmfgrup.eu Distincții profesionale, premii: Mențiune la Sesiunea de Comunicări Științifice
Studențești, Universitatea Politehnică București, Facultatea de Inginerie Mecanică și
Mecatronică, cu lucrarea „Unitate de poziționare pneumatică cu opritor programabil”,
mai 2013; Mențiune la Sesiunea de Comunicări Științifice Studențești – Ingineria
calității și securității în industrie, Universitatea Politehnică București, Facultatea de Ingineria și
Managementul Sistemelor Tehnologice, cu lucrarea „Cercetări privind măsurile de prevenire şi protecție
ce trebuie avute în vedere în șantierele de construcții temporare şi mobile”, mai 2013
Educație și pregătire profesională: Master al Facultății de Ingineria și Managementul Sistemelor
Tehnologice, Specializarea Ingineria Securității și Sănătății în Muncă, Universitatea Politehnică București.
Inginer, Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică, Specializarea Mecatronică, Universitatea
Politehnică București. Absolvent al programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională
continuă „Evaluarea riscurilor”, durata 180 de ore, Universitatea Politehnică București. Specialist în
domeniul securității și sănătății în muncă, Curs de formare profesională, durata 80 de ore. Cadru tehnic
cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor, Curs de formare profesională.

BONATTI SPA PARMA, DRAGOȘ GEORGE PANAIT

SUCURSALA BUCUREȘTI MANAGER HSE
Adresă: Str. Aleksandr S. Puskin, Lucrează în domeniul Securității și Securității Ocupaționale de peste 10 ani, perioadă în
nr. 10, et. 3, Sector 1, București care a evoluat în carieră de la nivelul de specialist la manager. Cei 10 ani au fost presărați
cu multe provocări dar și cu multe reușite legate de îmbunătățirea performanțelor de
Securitate și Sănătate în Muncă, dezvoltarea de programe și strategii care să reducă
numărul evenimentelor sau să ducă la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Însă cea mai
mare realizare o consideră aportul adus în companiile în care a lucrat, la schimbarea
culturii, atât la nivelul personalului operativ, dar mai ales la nivelul managementului.
A absolvit Colegiul Național Vasile Alecsandri Galați în anul 1998, urmând apoi cursurile Facultatea de
Inginerie Electrică și Știință Calculatoarelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Galați, specialitatea
Automatică și Informatică Industrială, pe care a absolvit-o în 2003.

Romania
139
 WHO’S
WHO IN

BOSCH REXROTH BLAJ SORIN BURCIU

Adresă: Str. Aurel Vlaicu, MANAGER HSE
nr.2, Blaj, Jud. Alba Activitatea în SC Bosch Rexorth SRL a început-o în luna mai 2008 în poziția de
Website: www.bosch.com responsabil protecția mediului, în cadrul departamentului HSE, la momentul respectiv
firma având aproximativ 300 de angajați, pregătirea sa profesională fiind de inginer
în sisteme de depoluare și de protecție a mediului, diplomă emisă de către Facultatea
de Știință și Tehnologia Mediului, Babeș Boylai, Cluj Napoca. Sarcina principală după
angajare în cadrul departamentului HSE a fost implementarea și certificarea sistemului de management
conform cerințelor referențialului ISO 14001. Pentru a putea realiza acest task, a început prin dezvoltarea
departamentului și în același an, a reușit să formeze o echipă de trei persoane în cadrul departamentului
care să fie responsabile doar de topicuri HSE. A reușit certificarea societății pentru standardele ISO
14001 și OHSAS 18001 în următorul an. Că să reușească, pe lângă crearea sistemului pentru a răspunde
tuturor cerințelor din referențialele mai sus menționate, împreună cu colegii săi a participat la o serie de
sesiuni de training care i-au ajutat să se dezvolte, atât pe plan profesional, cât și personal. Printre acestea
amintește: evaluator risc, managementul riscului, auditor sisteme de management (ISO 14001, OHSAS
18001, ISO 9001, IATF), curs SSM 80 ore etc. Între timp a fost promovat în poziția de Manager HSE în
cadrul SC BOSCH REXROTH SRL, astăzi având în subordine șapte persoane. Începând din anul 2009,
societatea este în continuă dezvoltare (produse și linii de producție noi) și de aceea zilnic, departamentul
se confruntă cu topicuri noi la care echipa reușește să facă față cu succes.

BOSCH SERVICE SOLUTIONS FLORIN MATLAK

TIMIȘOARA HSE MANAGER
www.boschservicesolutions.com Domeniu de specialitate: Expert Securitate și Sănătate în Muncă, Cadru tehnic PSI,
Tel: +(40)256 200000 Responsabil de mediu și gestiunea deșeurilor
Educație și pregătire profesională: Activează de 11 ani în domeniu HSE și de 2 ani în
poziția de management.

BRENNTAG RALUCA PÎNTEA

Website: www.brenntag.ro REGIONAL HSE COORDINATOR IN CEE REGION
Email: info@brenntag.ro Raluca Pîntea ocupă în prezent funcția de coordonator regional HSE în regiunea
Tel: +(40) 214 360493 CEE a companiei Brenntag. După 5 ani de activitate în cadrul departamentului de
vânzări, în 2013 s-a mutat de la departamentul de vânzări la departamentul HSE, din
curiozitate și dorința de provocare. Domeniul său de competență constă în, dar nu
se limitează la, substanțe chimice - prevenirea accidentelor asociate și intervenția în
chestiuni legate de substanțele chimice. Activitatea sa din 2016 a fost recompensată cu
Premiul Brenntag de performanță excepțională pentru siguranță, atât la nivel local, cât și la nivel regional.

CIECH SODA ROMANIA (CSR) PH.D. ANCA GOLGOJAN

Adresă: Str. Uzinei, nr. 2, HSEQ DIRECTOR
Râmnicu-Valcea, Jud. Vâlcea Departamentul HSEQ din cadrul Ciech Soda România, condus de doamna Anca
Tel: +(40)250 731852 Golgojan, reprezintă o verigă foarte importantă în structura organizatorică a companiei.
Fax: +(40)250 733382 Atât pentru managementul Ciech Soda România cât și pentru restul grupului Ciech SA
Website: www.ciechgroup.com Polonia, preocuparea pentru mediul înconjurător și îmbunătățirea siguranței precum
Email: csr@ciechgroup.com și utilizarea de soluții care garantează utilizarea în condiții de siguranță a instalațiilor
tehnologice, sunt elementele-cheie ale strategiei de afaceri. Pe lângă sănătatea și securitatea angajaților,
dezvoltarea companiei are la bază o puternică responsabilitate față de clienți, acționari și angajați, dar
și față de mediu și de comunitatea din care fac parte aceștia.

BUREAU VERITAS ROMÂNIA GENOVEVA DINU

CONTROLE INTERNATIONAL COORDONATOR QHSE
Adresă: Str. Turturelelor, nr. 62, Responsabilități principale: monitorizarea performanțelor privind securitatea în muncă,
Decebal Tower, Sector 3, București mediu și calitate, coordonarea instruirii, identificarea oportunităților de îmbunătățire ale
Website: www.bureauveritas.ro sistemului de management QHSE și implementarea acestora, comunicarea în cadrul companiei
Tel: +(40)213 153898 privind aspectele HSE, calitate și mediu, stabilirea responsabilităților, implementarea și
menținerea sistemelor de management. Studii: Universitatea de Petrol și Gaze, Facultatea
de Economie, licențiată în Economia Serviciilor. Specializări/competențe: Specialist în
managementul calității, managementul riscului, managementul mediului, inspector SSM, specialist în
resurse umane, auditor de calitate, mediu și sănătate și securitate în muncă.

140
Romania
 WHO’S
WHO IN

CERSANIT ROMÂNIA ADRIANA TICAMUCA,

Website: www.cersanit.com SPECIALIST SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Email: office@cersanit.com - Inginer geolog (Facultatea de Geografie și Geologie Al. I. Cuza – Iași)
Tel: +(40) 233 742101 - Cursuri Specialist Sănătate și Securitate în Muncă
- Cursuri evaluator riscuri

LUMINIȚA IEȘANU
RESPONSABIL MEDIU
Manager al sistemelor de management de mediu nr. 001030941, 27.02.2014,
Meda Consulting SRL, Ploiești
Auditor sistem management mediu ISO 14001:2004 nr. 0016, 10.12.2010
Lloyd’s Register (România) SRL, București
Manager al sistemelor de management de mediu nr. 0009648, 9.12.2008
Asociația Tinerilor pentru Excelență, Eforie Nord, Constanța
Auditor de mediu nr. 0005566, 17.11.2008
Asociația Tinerilor pentru Excelență, Eforie Nord, Constanța
Masterat în managementul mediului nr. 14500/16.07.2008
Universitatea Tehnică „Gheoghe Asachi”, Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului, Iași
Inginer seria J, nr. 21148/140/13.04.1992
Tehnologia Construcțiilor de Mașini, direcția de aprofundare – Tehnologii neconvenționale
Universitatea „Dunărea de Jos”, Facultatea de Mecanică, Galați.

CHIMCOMPLEX BORZEȘTI GABRIELA BADELIȚĂ

Adresă: Str. Industriilor, ȘEFUL SERVICIULUI INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
nr. 3, Onești, Jud. Bacău Activitatea de sănătate și siguranță în Chimcomplex este asigurată de Serviciul Intern
Tel: +(40)234 302250 de Prevenire și Protecție subordonat directorului general. Șeful Serviciului Intern de
Prevenire și Protecție, Ing. Gabriela Badeliță, este absolventă a Facultății de Chimie
Industrială. De asemenea, a absolvit cursul de pregătire pentru ocuparea forței de
muncă în domeniul securității și sănătății și cursul postuniversitar de sănătate și
securitate la locul de muncă.

CIE MATRICON VLĂDUȚ STOICA

Website: RESPONSABIL HSE
www.cieautomotive.com/home A absolvit Facultatea de Inginerie, Profil Automatică, apoi a finalizat și Masteratul în
Tel: +(40) 372 659700 Ingineria Sistemelor Calității. Ca și studii de formare profesională, acesta a finalizat
cursul de inspector SSM, apoi a finalizat cursul post-universitar de Evaluator riscuri
SSM, urmând apoi cursul de responsabil de mediu, protecție civilă și cadru tehnic
PSI. Are o experiență de 3 ani pe postul de expert SSM în cel mai mare combinat
chimic din România și 2 ani într-o companie mulținațională, CIE Matricon, industria auto, pe postul
de Responsabil HSE.

BRITISH AMERICAN TOBACCO NICOLETA RĂDUCANU

(ROMÂNIA) TRADING EHS COUNTRY MANAGER
Inginer fizician, absolventă a Facultății de Fizică, Universitatea București, 1993-1998,
specializarea Fizică și Protecția Mediului.
Calificări/instruiri: curs de evaluator de riscuri, iulie 2008, Universitatea „Ghe. Asachi”,
Iași. Curs de specialist protecția mediului, martie 2008 curs cadru tehnic PSI, feb
2007. Curs de radioprotecție, calificare galben, Centrală Nucleară Cernavodă. 2004
Curs de auditor intern ISO standarde 18001/14001(2015)/9001. Curs de prevenire
pierderi, Praga, iunie 2011. Curs de responsabil mediu 2017. Curs de auditor intern – metodologie BAM
în cadrul actualei companii. Participare la audituri interne BAT în calitate de: specialist H&S 2015, 2016:
Venezuela, Costa Rica, Honduras șef echipă audit EHS – 2017: Croația, Ungaria
Activitate profesională: Inginer pregătire situații de urgență și capacitate de răspuns – 2003-2005
Cernavodă-Centrală Nucleară, unitate 1&2, H&S Specialist – SC Coca Cola HBC România SRL, SC
Unilever România SRL, Saint Gobain Construction Products BU ISOVER (2005-2008) EH&S Manager
– British American Tobacco (România) Investment SRL – fabrică țigarete 2008-20016 EH&S Country
Manager – British American Tobacco (România) Trading SRL – 2016-20018 Coordonator implementare
programe H& S în cadrul BAT : PULSAR (îmbunătățire comportamente), RED cards (contractori)

Romania
141
 WHO’S
WHO IN

CONTINENTAL NADIA CIUHAT

AUTOMOTIVE PRODUCTS ESH MANAGER
Tel: +(40)256 305200 Coordonarea tuturor activităților interne, care aparțin ESH. Gestionarea și coordonarea
Website:www.continental- echipei, pentru a atinge obiectivele de fabrică și de departament. Asigurarea
corporation.com conformității cu cerințele legale și cerințelor corporative în domeniul siguranței în
Email: conti_ap@conti.de muncă, sănătății lucrătorilor, protecției mediului, prevenirii și stingerii incendiului,
pierderilor și securității. Gestionarea sistemului local de management de mediu,
securitate și sănătate ocupațională, alte sisteme locale de management. Raportează la cel mai înalt
nivel de management, performanța sistemului de management, pentru analiză, îmbunătățiri viitoare
și recomandări privind asigurarea îmbunătățirii continue. Monitorizarea și raportarea indicatorilor
de performanță ai departamentului ESH. Persoană de contact pentru autoritățile locale. Verificarea
conformării la standardele în vigoare, înainte de instalare și punerea în funcțiune a echipamentelor
noi de producție. Coordonator pentru auditurile/verificările interne de ESH. Definește cerințele ESH
și verifică îndeplinirea lor, în cadrul proiectelor. Elaborează proceduri, concepte etc. pentru protecția
mediului și siguranță pentru a susține îmbunătățirea continuă.

ECOLOR BOGDAN COCIȘ

Adresă: Cluj-Napoca, România EXPERT SSM
Fax: +(40)372 660601 Evaluator de riscuri și auditor de conformitate SSM, Inspector SSM, Auditor intern
Website: www.ecolor.ro OHSAS 18001, Șef serviciu pentru situații de urgență, Coordonator programe Pază
Email: info@ecolor.ro și Spații închise, Management.

DUNAPACK RAMBOX JENICĂ CRISTIAN POPA

PRODIMPEX EXPERT SSM
Adresă: Str. Constructorilor, nr. Domeniu de specialitate: SSM, Mediu, SU
11, Sfântu Gheorghe, 520077 Educație și pregătire profesională: Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de
Tel:+(40)267 336100 Drept și Administrație Publică; Universitatea „Transilvania” Brașov, Facultatea de
https://www.dunapack- Inginerie Economică Industrială
packaging.com/ro/ro
Email: rambox@dunapack.ro

ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI CLAUDIU DAVID

Adresă: Str. Candiano Popescu, DIRECTOR DQMS
nr. 1, Sector 4, București Domeniul de specialitate: Calitate, Mediu, SSM
Website: www.electromontaj.ro Educație și pregătire profesională: Diplomă de master Științe Inginerești Aplicate -
Email: office@electromontaj.ro Facultatea de Energetică, Universitatea Politehnică București; NEBOSH International
Tel: +(40)21 3367334 General Certificate in Occupational Health & Safety; Specialist SSM; Coordonator
SSM; Evaluator de riscuri SSM; Responsabil cu Gestionarea Deșeurilor; Auditor intern
Sisteme de Management Integrat (SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015,
OHSAS 18001:2007) conform cerințelor standardelor SR EN ISO 19011:2011; Absolvire curs „Cerințele
noilor standarde ISO 9001:2015 și ISO 14001:2015 și modul de implementare în sistemele existente”;
Absolvire curs „Noul regulament de protecție a datelor cu caracter personal”

BLACK SEA OIL & GAS MIRCEA BOGDAN TADIO

Adresă: Calea Floreasca, nr.175, CONSULTANT HSE OFFSHORE
Et. 10, Sector 1, București Domeniu de specialitate: Specialist HSE cu o experiență de 12 ani în domeniul
Website: www.blackseaog.com prevenirii, în general în proiecte internaționale mari de construcții în domenii
Email: office@blackseaog.com precum petrol și gaze, energie (centrale cogenerare și eoliene), construcții civile,
Tel: +(40)21 231 3256 construcții industriale, infrastructură, dar și în zona de exploatare petrol și gaze,
Fax: +(40) 21 231 3312 onshore și offshore. Are cunoștințe tehnice puternice în domenii cheie specifice,
cum ar fi: managementul HSE al unui proiect, evaluări de risc, permise de lucru,
lucrul la înălțime, schele, ridicări speciale, excavații, spații închise, controlul energiilor periculoase,
H2S, prevenirea incendiilor, stuații de urgență, investigarea incidentelor, siguranța flotei vehiculelor,
programele de siguranță comportamentală, dezvoltarea și punerea în aplicare a managementului
siguranței, instruirea și motivarea personalului. Are bune cunoștințe ale regulilor și regulamentelor
aplicabile privind procedurile și politicile de siguranță, competențe pentru dezvoltarea și implementarea
unei culturi a siguranței durabile la orice nivel al organizației.
Distincții profesionale, premii: „Premiu de excelență – Un milion de ore lucrate fără accident”, acordat
de Ambasada S.U.A. la București.
Educație și pregătire profesională: Diplomă inginer construcții civile - U.T.C.B.; Diplomă post universitară
evaluator de risc și Manager de sisteme integrate – U.P.B.; Formator autorizat – I.P.F.A.; NEBOSH I.G.C.
și I.C.C. – SETA Training, UK; OSHA Construction Safety&Health Specialist – OSHA Academy, USA;
GWO Training - Eoliene; BOSIET Training – offshore; și alte cursuri naționale și internaționale.

142
Romania

ELECTROLUX ROMÂNIA
Adresă: B-dul Traian,
nr. 23-29, Satu Mare
Tel:+(40)261 807200
Website: www.electrolux.ro
DE’LONGHI ROMÂNIA
Adresă: Str. Leonardo da Vinci,
nr. 1, Jucu - Herghelie, Jud. Cluj
Tel: +(40)364 137300
DENKSTATT ROMÂNIA
Adresă: Str. Madrid, nr. 22
Timișoara
Tel:+(40)256 434397
Email: office@denkstatt.ro
Website: www.denkstatt.ro
DOKA ROMÂNIA
TEHNICA COFRAJELOR
Adresă: Șos. de Centură, nr. 34,
Comuna Tunari, Jud. Ilfov
Website: www.doka.com/ro
Email: office@doka.com
Tel: +(40)21 2064950
Romania
WHO’S
WHO IN
COSMIN DUMITRESCU
INDOP HEALTH & SAFETY ENGINEER FOR MAJOR APPLIANCES EMEA
EHS MANAGER
Domeniu de specialitate: Promovarea programelor de siguranță și sănătate la nivel
de organizație; Dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicii de siguranță,
sănătate și mediu; Managementul, evaluarea și controlul riscurilor ocupaționale la
nivel de sector; Asigurarea suportului necesar în dezvoltarea strategiilor pentru
proiectele de îmbunătățire continuă a siguranței; Coordonarea echipelor EHS în
atingerea obiectivelor; Asigurarea colaborării inter-funcționale cu departamentele și echipele implicate
în atingerea obiectivelor EHS; Controlul și evaluarea furnizorilor de servicii și materiale dedicate
Siguranței; Evaluarea și dezvoltarea proiectelor de îmbunătățire a siguranței propuse de angajați prin
programul „Propui și Câștigi”; Auditarea și consultarea managerilor în atingerea obiectivelor de siguranță.
Distincții profesionale, premii: Menținerea celui mai înalt nivel de conștientizare și încurajare a
angajaților pentru un mediu de lucru mai sigur în fabrica Electrolux din Satu Mare și plasarea fabricii
Electrolux Satu Mare ca lider în cadrul Grupului Electrolux, premiată în perioada 2012 -2014 pentru
cea mai bună performanță în siguranță.
Educație și pregătire profesională
1996 – 2000 Colegiul Tehnic de Aeronautică „Henri Coandă”, Bucureşti
2000 – 2004 Mangementul afacerilor internaționale „Universitatea Româno – Americană”, București
2011 – Licențiere formare profesională Inspector SSM
2012 – Licențiere Responsabil de mediu și Managementul Mediului înconjurător
2013 – Licențiere Cadru tehnic PSI și Inspector de Protecție Civilă
2014 – Pregătire profesională Evaluator de risc – Universitatea Politehnică București
Abordarea principiului de învățare 70-20-10 și experiența acumulată de-a lungul anilor în cadrul companiei
Electrolux, reprezintă nivelul ridicat de gestionare a abilităților EHS, dobândite prin activitatea specifică
în industria producătoare de electrocasnice.
LAURA ORDEANU
MANAGER OF HEALTH AND SAFETY, FOOD SAFETY, ENVIRONMENTAL
AND QUALITY MANAGEMENT SYSTEMS AT DE’LONGHI ROMANIA
Domeniul de specialitate: IMS & HS (Integrated Management Systems and Health
and Safety)
Educație și pregătire profesională: inginer în știința și ingineria materialelor oxidice,
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică.
GABRIELA FISTIȘ
DIRECTOR EXECUTIV
Gabriela este Director Executiv al companiei denkstatt România, companie de
consultanță în domeniul sustenabilității, parte din grupul de consultanță denkstatt. Cu
o experiență vastă de peste 21 ani, în care a parcurs atât segmentul de cercetare, sectorul
industrial și al consultanței în management, se concentrează actualmente în găsirea
de soluții spre a atinge performanța în domeniul managementului sustenabilității
împreună atât cu organizațiile private, cât și cu instituțiile de stat. Este expert
HSE și trainer profesionist. A făcut parte din echipa internațională de traineri care au instruit primii
Sustainability Manageri certificați din România. Consideră că respectul față de mediu și respectul față
de oameni este esențial atunci când vorbim de evoluție. Crede cu tărie că evoluția cere schimbare, iar
atunci când vine vorba de sustenabilitate vorbim de principii, valori și schimbări de comportament.
Se regăsește printre cei care promovează schimbarea și își concentrează eforturile în suportul orientat
către cei care înțeleg sau nu înțeleg nevoia de schimbare. Luptă pentru nevoile generațiilor viitoare și
consideră că nevoile acestora vor fi mult diferite de cele actuale, că responsabilitatea noastră este de a
crea contextul de evoluție propice pentru un viitor echilibrat.
GEORGETA URSU
SPECIALIST SSM
Având în vedere influențele asupra domeniului securității și sănătății în muncă și a necesității implementării
sistemului de management de securitate și sănătate în muncă am urmat specializări în domeniile prevenirii
și stingerii incendiilor, mediului, auditului intern. Experiența în domeniul sistemului de management
al calității a fost de ajutor pentru implementarea sistemului de management de securitate și sănătate în
muncă. Odată cu realizarea activităților specifice serviciului intern SSM, în firmele în care am activat
am răspuns și de implementarea și menținerea sistemului de management în domeniul securității și
sănătății în muncă. Din anul 2009, în urma absolvirii cursurilor de inspector SSM și evaluator de
riscuri am activat în cadrul serviciului de securitate și sănătate în muncă ( șef serviciu ) în diferite firme
cu activitate în construcții, automatizări energetice. De profesie inginer constructor, după activități
desfășurate în execuție, proiectare și control al calității, din anul 1997 am activat în domeniul asigurării
/ managementului calității.
143
 WHO’S
WHO IN

CAMPEAN CONSULTING ADRIAN CAMPEAN

Website: www.hse-provider.ro MANAGER
Email: campean_risk@yahoo.com Domeniul de specialitate: Construcţii, ergonomie, oil&gas, training, expertize tehnice
Educație și pregătire profesională: Inginer, formare profesională în domeniul HSE cu
experţi din UK, Franţa, Belgia, Germania şi cele legale din România.

ENERECO S.P.A. FANO VASILE ANGHELACHE

SUCURSALA BUCUREȘTI ȘEF DEPARTAMENT HSE
Website: http://www.enereco.com Domeniul de specialitate: Petrol și gaze
Email: info@enereco.ro; Educație și pregătire profesională: Inginer petrolist - 1989; specialist în domeniul
Tel: +(40)212 031533 securității și sănătății în muncă – 2008; salvator (acordarea primului ajutor) – 2008;
coordonator de securitate și sănătate pentru șantiere temporare și mobile – 2009;
manager de proiect – 2009; cadru tehnic PSI – 2011; evaluator de risc și auditor în
domeniul securității și sănătății în muncă – 2012; responsabil de mediu – 2018.

CONSTANTIN POPA CONSTANTIN POPA

Website: https://www.linkedin. EXPERT HSE
com/in/constantinpopa Constantin POPA este pasionat de HSEQ. Cu toate că pregătirea lui de bază este Fire
Email: costi_popa001@yahoo.com Safety Engineer, prin cursurile ulterioare și prin experiența acumulată, se poate
numi expert HSEQ. Deține o diplomă Nebosh IOG, master în Inginerie mecanică
și doctorat în Energetică, toate cursurile naționale care i-ar permite să lucreze în
România ca evaluator de riscuri și șef serviciu extern. A publicat mai multe cărți și
articole științifice, este tutore/trainer acreditat Nebosh și IADC, se mândrește cu
proiecte în care a îmbunătățit nivelul de safety culture în diverse medii de lucru, cum ar fi construcții,
oil and gas, parcuri de turbine eoliene, dar și cu proiecte care includ systems engineering și partea de
product safety regulatory compliance în proiecte complexe. Deschis către orice proiect care i-ar oferi
ocazia să ofere și să producă valoare.

HS TEHNIC CONCEPT ALEXANDRU MIHAI MARIN

Adresă: Str. Vintilă Mihăilescu,
nr. 15, bl. 69, sc. B, ap.89,
sector 6, București
Website: ssm-concept.ro
Email: office@ssm-concept.ro
EXPERT HSE
În cadrul companiei noastre avem un conducător al serviciului extern de prevenire
și protecție în persoana dlui. inginer Alexandru Mihai Marin, care are o experiență
de 10 ani în industria grea, timp în care a gestionat inclusiv obligațiile pe linie de
securitate și sănătate în muncă și situații de urgență ale secției de cazane și boilere a
fabricii Vulcan București. Acesta a absolvit Facultatea de Ingineria și Managementul
Sistemelor Tehnologice din cadrul Universității Politehnice București.

LUCIAN BREAZU
EXPERT HSE
Lucian Breazu are funcția de expert în securitate și sănătate în muncă și se ocupă de
partea de management și relațiile curente cu clienții. Având o experiență de 8 ani în
domeniul securității și sănătății în muncă, coordonează modul de implementare a
legislației pe linie de securitatea muncii și managementul situațiilor de urgență. Având
o formare tehnică în domeniul topografiei, prin absolvirea Facultății de Cadastru
și Măsurători Terestre din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină
Veterinară, are o cunoaștere mai apropiată a modului de lucru din cadrul șantierelor de construcții
clădiri civile, industriale și edilitare, drumuri și poduri.

IOSIF BALINT IOSIF BALINT

Email: balintiosif13@yahoo.com ȘEF SERVICIU PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Domeniu de specialitate: Inginer Mecanic.
Educație și pregătire profesională: Certificat de pregătire pedagogică; Securitate și
Sănătate în Muncă –Nivel mediu; Evaluarea riscurilor și auditului de conformitate de
Securitate și Sănătate în Muncă; Cadru tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și
stingerii incendiilor; Șef serviciu voluntar/privat pentru situații de urgență; Strategia
de abordare a problematicii de mediu în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate
de România; Program de perfecționare în protecția Mediului; Responsabil cu supravegherea și verificarea
tehnica a instalațiilor - RSVTI; Sisteme de Management al Mediului ISO-14001; Sisteme de Management
al Calității ISO 9001:2000, ISO 9001:2002; Curs de formare a inspectorilor de protecție civilă; Curs de
acordare a primului ajutor.

144
Romania
 WHO’S
WHO IN

MIHAELA FLORINA ŢÂMPU MIHAELA FLORINA ŢÂMPU

Email: mihaela.florina@yahoo.com EHS EXPERT
Având peste 10 ani de experiență ca Manager și Auditor al Sistemului de Management
Integrat Calitate, Mediu, Sănătate și Securitate în muncă (ISO 9001, ISO 14001, ISO
18001) și Consilier de siguranță pentru transport ADR (deșeuri periculoase), a coordonat
în această calitate Compartimentul Q&HSE în cadrul unor proiecte de ecologizări,
construcții civile și lucrări de geniu și conducte de distribuție și transport apă, produse
petroliere, stații de comprimare. În prezent, Mihaela Țâmpu ocupă poziția de EHS Manager România
fiind implicată în implementarea programelor și strategiilor EHS în locațiile Cargill.

ENDAVA ROMÂNIA MIRCEA ADRIAN RUS

Adresă: Str. Alexandru Vaida COORDONATOR SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Voevod, nr. 51, clădirea United Activist securitate și sănătate, protecția mediului, alpinist și iubitor de natură. Experiență
Business Center, 400436 de peste 10 ani în domeniul securității și sănătății în muncă în industrii diferite, cu focus
Cluj Napoca, Jud. Cluj pe cultură organizațională, schimbări organizaționale și comportament. Coordonator
Website: www.endava.com al programelor „Cum să organizăm activitățiile securitatea și sănătate în muncă” și
„Cum să adresăm aspectele de siguranță” oferind consultanță și suport companiilor
care doresc să facă un pas în față în domeniul securității și sănătății.

RELOKT SAFETY PROTECT CIOBOTARU RELU DANUT

Adresă: B-dul.Dunărea, nr.42A, DIRECTOR GENERAL
bl. PR1, sc 3, ap. 95, Galați Domeniul de specialitate: Specialist în domeniul lucrului la înălțime, consultanță și
Email: relokt.sp@gmail.com soluții pentru implementarea sistemului de Linia vieții și implementare sistemului
LOCKOUT/TAGOUT în diferite domenii de activitate și industrie (telecomunicații,
metalurgie, petrol și gaze, materiale de construcții, automotive, food, beverages, ș.a. ),
certificare și experiență în domeniul securității și sănătății în muncă de peste 15 ani,
Distincții profesionale, premii – Locul 1 și 2 în Top Profit România 2016 - 2017 pe regiunea Galați.
Educație și pregătire profesională: Certificat de atestare profesională în domeniul Inginerie și Management,
Licențiat în domeniul Științe economice – Business și administrare.

VALTER STĂNCIULESCU GORAN VALTER STĂNCIULESCU GORAN

Email: valterstanciulescu@yahoo.com
EXPERT QHSE
Distincții profesionale: Tech. IOSH
Educație și pregătire profesională: Universitatea Pitești – Facultatea de Autovehicule
rutiere; Universitatea Petroșani - Master – Evaluarea impactului antropic și
reconstrucția ecologică a zonelor afectate.

EXPERT PETROLEUM RUS CIPRIAN

Website:www.expertpetroleum.com
Email: info@expertpetroleum.com
Tel: +(40)374 200640
QHSE MANAGER
Ciprian are o diplomă de drept și un background juridic. Ciprian are mai mult de
13 ani de experiență QHSE, mai întâi cu Schlumberger pentru un proiect mare de
îmbunătățire a producției de gaze în România, apoi cu Expert Petroleum în ultimii 8
ani. Abilitățile de learership ale lui Ciprian în QHSE au fost demonstrate de istoricul
excelent al companiei în ceea ce privește QHSE.

F&R WORLDWIDE BOGDAN GUȚU

Adresă: Str. Biserica Floreasca, MANAGER HSE
nr. 6, 020322 București Expertiza sa de specialitate constă în coordonarea HSE pentru amplasamentele
Email: office@fandr.ro temporare și mobile. De-a lungul activității sale în domeniu, a obținut diploma
Tel: +(40)21 4020441 „Gestionarea contractanților cu privire la HSE” de la OMV Petrom, E&P în 2012 și
Trofeul „Erou HSE” de la OMV Petrom, E&P, pentru realizările excelente cu privire
la HSE în 2013. El a absolvit un curs NEBOSH IGC și a obținut recertificarea drept
coordonator pentru amplasamentele temporare și mobile.

OȚELINOX TÂRGOVIȘTE RĂZVAN VASILE CIOMÂRTAN

Adresă: Str. Găești, nr. 16, HEALTH, SAFETY & ENVIRONMENT MANAGER
Târgoviște, Jud. Dâmbovița Domeniu de specialitate: Securitate și Sănătate în Muncă, Protecția Mediului,
Website: www.otelinox.ro Mangementul Proiectelor.
Educație și pregătire profesională: Licențiat în Fizică și Chimie, Management de
Mediu (master & postuniversitar), Mangementul Proiectelor (master & specializare),
Evaluator al riscurilor pentru Securitate și Sănătate în Muncă (postuniversitar),
Auditor de Mediu (specializare), Inspector în domeniul Securității și Sănătății în Muncă (specializare),
Cadru Tehnic cu atribuții în domeniul Prevenirii și Stingerii Incendiilor (specializare), Leadership,
Comunicare, Negociere.

Romania
145
 WHO’S
WHO IN

FORD ROMÂNIA ALEX BURADA

Website: www.ford.ro RISK MANAGER
Email: fordcv@ford.ro Cu o experiență de peste 10 ani în managementul riscului, Alex Burada este manager
Tel: +(40)372 516000 de risc pentru Ford România începând cu 2014, fiind responsabil pentru siguranţă,
securitate şi pompieri. Fiind inginer la bază și având şi o diplomă de Master în
managementul siguranței, recomandarea lui a venit din rezultatele excelente în
managementul sănătăţii şi siguranţei pentru construcția și instalarea mai multor
site-uri pentru Ford România, dar şi pentru site-uri Ford din Cologne şi Saarlouis. Dezvoltarea carierei
personale se bazează însă pe un set de valori cum ar fi feedback-ul, transparenţă, gândire inovatoare,
respectarea deontologiei profesionale, precum şi contribuţia prin baza de cunoștințe aduse unui mediu
auto aflat în permanentă schimbare.

GEDEON RICHTER MIHAELA TURCU

Adresă: Str. Cuza Vodă, ȘEF COMPARTIMENT PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
nr. 99-105, Tg Mureș De profesie inginer în domeniul securității în muncă, prevenirea și stingerea
Email: office@gedeon-richter.ro incendiilor și protecția mediului, Mihaela Turcu are o experiență de peste 18
Tel: +(40) 265264067 ani, respectiv 10 ani (mediu). Având în vedere specificul activității societății
„Fabricarea preparatelor farmaceutice”, atenția sa este focusată pe reducerea la
minimum a expunerii personalului în ceea ce privește agenții chimici. Obiectivul
său principal „Locuri de muncă sănătoase” este susținut permanent de top management. Dezvoltarea
unei culturi organizaționale în care omul sănătos este privit ca „cea mai importantă resursă” în
succesul unei afaceri, reprezintă suportul acestui obiectiv. Conștientizarea și implicarea atât a top
managementului, cât și a lucrătorilor în proiecte de dezvoltare durabilă, care își au rădăcinile în
activitățile de zi cu zi, dialogurile constructive, vin să întărească ideea că „sănătatea vine din interior”.

HELLA ROMÂNIA ALINA-MARIA CRASNIANEC

Website: www.hella.com MANAGER EHS PENTRU CELE 8 LOCAȚII HELLA DIN ROMÂNIA
Email: hro.ehs@hella.com Absolvent Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Știința Mediului – Cluj-Napoca;
Master în environment - universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Știința Mediului
– Cluj-Napoca;
Master ingineria relațiilor de muncă, sănătate și securitate în muncă, Facultatea de
Politehnică din Timișoara.

HIDROCONSTRUCȚIA EUGEN ŞTEFĂNESCU

Adresă: Calea Dorobanților, ȘEF BIROU SECURITATEA MUNCII
nr. 103‑105, Sector 1, 10561, București Domeniul de specialitate: construcții civile și industriale, minerit
Website: www.hidroconstructia.com Educație și pregătire profesională: Activează în domeniul SSM din anul 2001,
Email: office@hidroconstructia.com întâi ca Responsabil SSM, apoi ca Inspector SSM, iar din anul 2007 este Șef Birou
Tel: +(40)21 2081400 Securitatea Muncii în cadrul Serviciului intern de prevenire și protecție al societății
Hidroconstrucția SA București. Are nivelul superior de pregătire în domeniul SSM
- curs postuniversitar - Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională, curs post
universitar - Securitatea muncii, cursuri de specializare/perfecționare - Electrosecuritate, Coordonator
SSM șantiere, Auditul securității și sănătății în muncă, formator SSM, formator profesional, cursuri în
domeniul sistemelor de management de asigurare a calității și SSO, auditor intern și extern de calitate
și SSO. A întocmit, actualizat și verificat documentele legale pe linie SSM prevăzute în legislație pentru
societate și a realizat peste 100 de audituri interne SSO la sucursalele societății.

LIVIUS POPESCU
ȘEF SERVICIU PREVENIRE ȘI PROTECȚIE - SITUAȚII DE URGENȚĂ
Domeniul de specialitate: construcții hidrotehnice, civile și industriale.
Educație și pregătire profesională: Are o vastă experiență în domeniul SSM, activând
încă din anul 1995. A absolvit toate cursurile postuniversitare în domeniul SSM
existente în România (de securitatea muncii, de evaluare a riscurilor de accidentare, de
audit SSM), precum și cursuri de specialitate - electrosecuritate, de ergonomie, lucrul
la înălțime, de coordonator SSM șantiere, de formator SSM, de formator profesional etc. Din anul 2005
până în prezent este șeful serviciului intern de prevenire și protecție - situații de urgență din cadrul
societății Hidroconstrucția SA București, una dintre cele mai mari firme de construcții din România.

146
Romania

HOLCIM (ROMÂNIA)
Adresă: Calea Floreasca, nr.
169A, Clădirea B, et. 7
14459 București, România
Website: www.holcim.ro
Email: rom-Office@
lafargeholcim.com
Tel: +(40)21 2317708
HUNT OIL COMPANY
OF ROMANIA
Adresă: Șos. București-
Ploiești, nr. 19-21, et. 4 și 8,
Sector 1, București, 013682
Tel: +(40)212 032410
Fax: +(40)212 322152
JOYSON SAFETY SOLUTIONS
Adresă: Str. Alexandru Ioan
Cuza, nr. 1, Parcela 5, Zona
Liberă, Curtici, Jud. Arad
KRONOSPAN ROMÂNIA
Adresă: Str. Strunga
Mieilor, nr. 1, Brașov
Tel: +(40)268 408781
Website: www.kronospan.ro
Email: office.brasov@kronospan.ro
LINDE GAZ ROMÂNIA
Adresă: Str. Imbroane
Avram, nr. 9, Timișoara
Tel: +(40)256 300700
Website: www.linde-gas.ro
Email: office@ro.linde-gas.com
Romania
WHO’S
WHO IN
MĂDĂLINA GOGORICI
MANAGER NAȚIONAL SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Cu o experiență de 20 de ani în domeniul industrial, Mădălina coordonează
implementarea programului de management în ceea ce privește sănătatea și securitatea
și activitățile de profil în fabricile și locațiile Holcim România, pentru aproximativ
800 de angajați. Ea este absolventă a Facultății de Chimie din cadrul Universității
București, licențiată în Biochimie și deține o diplomă de masterat în Ecologie și
Dezvoltare Sustenabilă. Anterior poziției din Holcim România, a deținut diferite funcții de manager
de sănătate, siguranță și mediu în industria de petrol și gaze. Din aceste poziții a obținut performanțe
semnificative în gestionarea politicilor de sănătate și siguranță într-un mediu exigent.
VICTOR VARZAK
DIRECTOR EHS
Victor Varzak este inginer energetician și are certificări în leadership de siguranță și
NEGOSH IGC & IOGC. Victor Varzak servește în mod eficient scopurilor companiei,
prin abilitățile sale bune de rezolvare a problemelor strategice. Cunoștințele, experiența
și expertiza lui reprezintă un avantaj pentru a face față cu ușurință diferitelor sarcini,
aliniind pe deplin și îndeplinind termenele limită.
RADU GAFENCU
HSE MANAGER, ȘEF DEPARTAMENT
Domeniul de specialitate: Securitate industrială, evaluator riscuri.
Educație și pregătire profesională:
IP Traian Vuia Timișoara, Facultatea de mecanică, inginer TCM promoția 1986;
UPET Petroșani, Ingineria securității industriale, promoția 2017;
Curs post-universitar evaluator de riscuri, IP Traian Vuia Timișoara, promoția 2008.
ION CODREANU
ȘEF SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Specialist SSM. Diplomă de inginer – Facultatea de Industrializarea Lemnului,
Universitatea din Brașov. Certificat de absolvire curs specialist în domeniul SSM cu
durata de 80 ore. Certificat de absolvire curs cadru tehnic cu atribuții în domeniul
prevenirii și stingerii incendiilor cu durata de 85 ore. Certificat de absolvire curs șef
serviciu voluntar/privat pentru situații de urgență cu durata de 141 ore. Certificat
de absolvire curs inspector protecție civilă cu durata de 136 ore. Certificat de absolvire curs audit în
securitatea muncii cu durata de 266 ore. Certificat de absolvire curs evaluare nivel risc cu durata de 266
ore. Diplomă de studii postuniversitate de specializare „managementul securității, sănătății și relațiilor
de muncă” cu durata de 2 semestre.
DAN BAJALIU
MANAGER SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Domeniul de activitate: Coordonarea activităților înglobate de domeniile Securitate
și Sănătate în Muncă, Situații de urgență, Securitate Fizică: programe de dezvoltare,
instruirea și educarea angajaților, monitorizarea condițiilor de la locurile de muncă,
evaluări de risc privind Securitatea și Sănătatea în Muncă și Securitatea Fizică,
Managementul Riscului etc.; Lead Auditor pentru audituri conform OHSAS 18001:2007;
Lead Investigator pentru investigații și cercetarea accidentelor; Managementul Contractorilor pentru
SSM și Securitate Fizică; Country Manager pentru Fișe cu date de securitate conform Regulamentelor
REACH&CLP.
Educație: Absolvent al Institutului de Chimie Militară „Nicolae Bălcescu” Sibiu; Absolvent al Universității
de Chimie Sibiu, secția Chimie-Fizică.
Specializări: Psihopedagogie; Curs avansat de conducere subunități ( caracter psihologic); Specializare
în SSM – Nivel Expert; Curs Postuniversitar de specializare în SSM; Specializare în Apărare Împotriva
Incendiilor și Protecție Civilă; Specializare în Transport de Mărfuri Periculoase pe calea ferată (RÎD) –
Consilier de siguranță; Curs Farmacologie – Persoană Calificată pentru Gaze Medicinale; Curs Manager
Securitate Fizică; Curs Evaluator la Securitate Fizică.
Experiență: 2003 – prezent: Manager Securitate și Sănătate în Muncă, Linde Gaz România; 1995 - 2002:
Ofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale.
147
 WHO’S
WHO IN

MAXAM ROMÂNIA DAN-ADRIAN DIDIŢEL

Adresă: Str. Mr. Av. Ştefan HSEQS MANAGER
Sănătescu, nr. 7A, Sector 1, București Domeniul de activitate: HSEQS Manager în cadrul Maxam România din anul 2010
Website: www.maxam.net (domeniul de activitate: fabricarea și distribuția de explozivi de uz civil; servicii
Email: office@maxam-romania.ro tehnice, de împuşcare şi demolări). Auditor OHSAS 18001, ISO 9001, ISO 14001.
Tel: +(40)21 2693469 Responsabil pentru amplasamente încadrate conform Directivei SEVESO şi elaborator
de Rapoarte de Securitate.
Distincții profesionale, premii: Certificat NEBOSH IGC; Membru în comitetul tehnic de standardizare
pentru explozivi
Educație și pregătire profesională: doctorand în cadrul Facultăţii de Geologie - Universitatea din Bucureşti;
licenţiat în „Stiinţa Mediului”; curs post-universitar „Auditul securităţii, sănătăţii în muncă şi evaluarea
riscurilor”; master „Relaţii Economice Internaţionale”.

NUTRE FARMING GABRIELA ALINA ROTARU

Website: http://nutregroup. ȘEF BIROU DEPARTAMENT CALITATE, SĂNĂTATE ȘI
com/en/markets/romania/ SECURITATE ÎN MUNCĂ, MEDIU, SITUAȚII DE URGENȚĂ
Tel: +(40)372 702229 Domeniul de specialitate: Calitate, Sănătate și Securitate în Muncă, Mediu
2010 – Concurs organizat de Revista Cargo „Testează-ți cunoștințele în logistică”.
Rezultatul a fost publicat în revista cu nr. 20.
Educație și pregătire profesională:
Evaluator de risc și auditor în domeniul sănătății și securității în muncă – curs postuniversitar organizat
de Universitatea Politehnică București;
Specialist în managementul deșeurilor Cod COR 325713;
Responsabil de mediu Cod COR 325710;
Cadru tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor Cod COR 541902;
Master în Specializarea Controlul și expertiză alimentelor, Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea
Știință și Ingineria Alimentelor, Galați;
Marca Gabrielei o reprezintă oferirea serviciilor de înaltă calitate, pentru care ai siguranță că au fost
verificate toate variabilele. Gândirea critică și pe termen lung, capacitatea de control, analiză în detaliu,
îmbunătățirea continuă, orientarea spre rezolvarea problemelor sunt câteva din atributele ce o definesc
ca manager. Ca om, de-a lungul experiențelor avute, a arătat persistență, corectitudine și solidaritate
față de colegi.

POLICOLOR CORNEL MARIUS RĂDULESCU

Adresă: Policolor S.A., Bd AUDITOR SENIOR MANAGEMENTUL RISCULUI
Theodor Pallady, nr. 51, sector 3, Domeniul de specialitate: Conformitate cu legea, SSM & SU
032258, București, România. Seminarii, prezentări, articole: Workplace Safety Forum 2014, 2015, 2016, participare
Website: www.policolor.ro în calitate de speaker; Simpozion Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova 2014,
Email: office@policolor.ro prezentare managementul substanțelor chimice; HS&E Management Forum 2016,
Tel: +(40)213 451730 2017, 2018, participare în calitate de speaker; Articole cu tematică referitoare la SSM
apărute în revista Procter & Gamble Urlați; Articol apărut în HS&E professional guide 2017 referitor
la managementul schimbărilor; Lucrare prezentată și editată pentru Simpozionul Tehnico-Științific
„Locuri de Muncă Sănătoase pentru Toate Vârstele” – Octombrie 2017 – cu tema „Sistemul de Observare
al Comportamentului la locurile de muncă unde își desfășoară activitatea persoanele în vârstă”.
Educație și pregătire profesională: Inginer Chimist - Facultatea de Chimie Industrială București, secția
TSCO, licențiat în coloranți; Curs Consilier ADR – 2004; Auditor intern pentru sisteme de managementul
calității conform ISO 9001:2000 și ISO 19011:2002, TUV Rheinland; Auditor intern pentru sisteme de
managementul mediului conform ISO 14001:2004, TUV Rheinland; Certificat de calificare Inspector
Protectia Muncii - 2008; Curs postuniversitar calificare Auditor SSM - Evaluator Risc - 2010; Certificat
de calificare Manager Proiecte - 2011; Certificat de calificare Cadru Tehnic PSI - 2011; Certificat de
calificare Inspector Protecție Civilă - 2011; Curs de calificare Șef Serviciu Voluntar/Privat pentru
Situații de Urgență – 2018.

ROFA TEXTIL PRODUCT RODICA STEGERAN

Website: www.rofa.ro H&S COORDINATOR
Email: office@gwo-training.eu Poziția în cadrul companiei: Lucrător desemnat, coordonator SSM, cadru tehnic PSI
Tel: +(40)357 401829 Domeniu de specialitate: Coordonator în securitatea și sănătatea muncii. Educație și
pregătire profesională: Inspector în domeniul Securității și Sănătății în Muncă; Cadru
Tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiului; Auditor intern
al sistemului de management al calității conform ISO 9001:2015 și ISO 19011:2011.

148
Romania
 WHO’S
WHO IN

RENEWABLE ENERGY ION BLANA

SCHOOL OF SKILLS ȘEF SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Website: www.gwo-training.eu Domeniul de specializare: construcții civile și industriale, transporturi feroviare,
Email: office@gwo-training.eu energie regenerabilă.
Tel: +(40)241 550353 Distincții profesionale și premii: participări la numeroase seminarii, colocvii în
domeniul SSM/SU.
Educație și pregătire profesională: studii superioare tehnice și postuniversitare,
studii superioare juridice, cursuri în domeniul SSM, cursuri în domeniul SU, cursuri în domeniul
managementul deșeurilor/audit de mediu, curs de formator/evaluare competențe profesionale, curs în
domeniul managementului de proiecte.

DANIEL SLAV
INSPECTOR SSM
Domenii de specializare: platforme portuare, industria petrolieră, energie regenerabilă.
Distincții profesionale și premii: participări la numeroase seminarii, colocvii in
domeniul SSM/SU.
Educație si pregătire profesională: studii superioare, cursuri în domeniul SSM, cursuri
în domeniul SU, cursuri în domeniul ISCIR, cursuri în domeniul ISPS, cursuri în
domeniul siguranței alimentare.

ROMGAZ MEDIAȘ VASILE GABRIEL PLEȘA

Adresă: Piața C.I. Motas, DIRECTOR DIRECȚIE CSSM (CALITATE,
Nr. 4, Mediaș, Jud. Sibiu SĂNĂTATE, SECURITATE, MEDIU)
Website: www.romgaz.ro Educație si pregătire profesională: Absolvent al Institutului de Petrol și Gaze
Email: secretariat@romgaz.ro Ploiești- Facultatea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Petrol şi Gaze-
Tel: +(40)269 201020 promoția 1985. Diplomă de master în,,Managementul securității și sănătății în
Fax: +(40)269 846901 muncă” Universitatea,,Petru Maior” Târgu Mureș. Cursuri aferente specializării în
managementul securității și sănătății în muncă.

ROSSINI SLEEVE COSMINA ELENA URECANU

TECHNOLOGIES HSES MANAGER
Adresă: D.N. 59, km 8+550M, Inginer Mecanic, Specialitatea Mașini și Echipamente Termice.
Chișoda, Jud. Timiș Auditor Intern Sisteme de Management Conform Standardelor ISO 9001, 14001,
Website: www.rossini-spa.it IATF 16949.
Email: info@rossini-romania.ro Educație și experiență profesională: Universitatea Politehnică Timișoara, Promoția
Tel: +(40)356 456894 1987-1991, Facultatea de Mecanică; Institutul Politehnic București, Facultatea de
Aeronave și Inginerie Aerospațială, 1985-1987;
1991 - 1993 Șantierul Naval Orșova, Inginer Proiectant;
1993 - 2000 Institutul de Mașini Termice Timișoara, Inginer Cercetare;
2000 - 2004 Electrotimiș SA, Timișoara, Inginer Ofertare;
2004 - 2014 Consultant Sisteme de Management;
2014 - 2016 Frilame SRL,Timișoara, Manager Calitate;
2016 - 2018 Swoboda SRL, Timișoara, HSE Specialist;
2018 - Prezent Rossini Sleeve Technologies SRL, Timișoara, HSE Manager.

SMART WOOD ROMÂNIA HORAȚIU MOROȘANU

Adresă: Str. Ion Ionescu de la Brad,
nr. 15, Timișoara, Jud. Timiș
Website: www.smartwood.world
HSE MANAGER (INCLUDING FIRE SAFETY)
Educație și experiență profesională: Inginer mecanic/Politehnica Timișoara;
Evaluator riscuri SSM/Universitatea Petroșani;
Alte calificări: Cadru tehnic PSI; Specialist de Mediu; Specialist SSM; Auditor OHSAS,
ISO 14001-2015, ISO 50001-2008; RSVTI.

UNIVERSAL ALLOY OANA HUTA

CORPORATION EUROPE MANAGER EHS
Website: www.universalalloy.com Domeniu de specialitate: Sănătatea și Securitatea Ocupațională și Protecția Mediului
Tel: +(40)262 202429 Educație și pregătire profesională: Curs Specialist SSM, Curs Manger pe Sisteme de
Management Integrat Mediu și SSO, Master Evaluarea riscurilor chimice la locurile
de muncă, Curs Auditor intern EHS.

Romania
149
 WHO’S
WHO IN

SCHAEFFLER ROMANIA CRISTIAN TRANDAFIR

Adresă: Aleea Schaeffler, nr. 3, SPECIALIST ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII ÎN MUNCĂ
Cristian, Jud. Brașov Domeniul de specialitate: evaluarea riscului; audit HSE; managementul contractorilor
şi permiselor de muncă; investigații incidente şi accidente
Educație și experiență profesională:
Licenţiat în Ingineria Mediului - MBA Calitatea Mediului şi dezvoltare sustenabilă
Curs Postuniversitar auditor riscuri de sănătate şi securitate în muncă (Auditor H&S/
Lead Auditor ISO 18001; Auditor Sisteme Managementul Mediului/Lead Auditor ISO 14001).
Experiență profesională: Fabrica GlaxoSmithKline, Braşov, 2009-2016; Schaeffler Romania, Braşov,
2009 - prezent

GEORGIANA OBEADA
COORDONATOR DEPARTMENT HSE
Domeniul de specialitate: evaluarea riscului; audit HSE; investigare incidente şi
accidente; metodologia SEVESO.
Educație și experiență profesională: licenţată în protectia mediului în domeniul
ingineriei şi industrial; MBA în Managementul Calităţii; curs postuniversitar auditor
riscuri de sănătate şi securitate în muncă; auditor sisteme managementul mediului
Schaeffler Romania, Braşov, 2007-prezent.

SKANSKA ROMÂNIA IULIAN BADEA

Website: www.skanska.ro HEALTH & SAFETY MANAGER, SKANSKA CONTRUCTION ROMÂNIA
Email: office@skanska.ro Domeniu de specialitate: Inginerie Mecanică.
Tel: +(40)372 301300 Educație: Facultatea de Inginerie Mecanică - Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești.
Experiență profesională: în domeniul sănătății și siguranței din 2009.

MIRCEA BOSIE
EHS MANAGER, SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA
Domeniu de specialitate: Health and Safety
Distincții profesionale: Certificarea NEBOSH IGC1, ICC1, ICC2, Investigator de
Accidente - Ian Langston
Educație și experiență profesională: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Iași,
Constructor Inginer civil, Evaluator de risc, Coordonator H&S, Auditor intern

SMITHFIELD ROMÂNIA NEBOIȘA GIURICI

Adresă: Str. Polonă, nr. 4, Timișoara HEALTH & SAFETY MANAGER, DIVIZIA FERME
Website: www.smithfieldferme.ro Expert sănătate și securitate în muncă cu o experiență de peste 10 ani în companii
Tel: +(40)256 278800 dinamice cu resposabilități în zona de securitate și sănătate în muncă, dezvoltarea
personalului și traininguri. Are ca obiectiv principal dezvoltarea și implementarea de
strategii pentru reducerea riscurilor și implicit creșterea performanței. A îmbunătățit
siguranța și bunăstarea angajaților în mediul de lucru, acordând asistență organizației
pentru a minimiza pierderile și expunerea inutilă la risc financiar, legal și de imagine prin dezvoltarea
și aplicarea unor programe de reducere a riscurilor.
Creșterea gradului de conștientizare a angajaților referitor la importanța sănătății și securității în muncă
a condus la reducerea numărului de accidente de muncă cu 60% în ultimii doi ani și implicit la reducerea
costurilor. Programul de implicare a angajaților denumit P.O.R.C. (prevenire, observare, raportare,
corectare) a fost recompensat la nivel național în anul 2014 prin câștigarea la Romanian CSR Awards
a locului III la secțiunea „angajați”.
Întreaga activitate a departamentului de sănătate și securitate în muncă a fost recompensată în anii 2012
și 2014 în SUA prin acordarea premiului „International Awards for Outstanding Performance in Health
& Safety Management” în cadrul grupului Smithfield.

150
Romania

TMK-ARTROM
Adresă: Str. Drăgănești,
nr. 30, Slatina, Jud. Olt
Website: www.tmk-artrom.eu
Email: office.slatina@tmk-artrom.eu
Tel: +(40)249 436862
Fax: +(40)249 434330
VINCI ENERGIES ROMÂNIA
Website: www.vinci-energies.ro
Email: gabriela.tudorache@tiab.ro
Tel: +(40)213 021230
WIENERBERGER SISTEME
DE CĂRĂMIZI
Website: www.wienerberger.com
Email: office.romania@
wienerberger.com
HERAEUS ROMÂNIA
Adresă: Calea Șagului, DN 59,
km 8 + 550m stânga, Chișoda,
Judetul Timiș, România
Website: https://www.heraeus.com/
ro/group/about_heraeus/locations_
landingpages/romania.aspx
Tel: 0256 301 490
Romania
WHO’S
WHO IN
MAGDALENA POPESCU
DIRECTOR DE CALITATE, MEDIU ȘI SISTEM DE MANAGEMENT
INTEGRAT (CALITATE, MEDIU ȘI OHSAS)
Domeniul de specialitate: lead auditor certificat CQI/IRCA (Registrul Internațional al
Auditorilor Certificați) pentru standardul de calitate ISO 9001; auditor extern pentru
standardele ISO 9001, 14001OHSAS 18001, IATF 16949.
Educație și pregătire profesională: Inginer chimist, Universitatea Politehnică București
- Facultatea de Tehnologie Chimică, Secția Anorganică.
Magdalena Popescu este Director de Calitate, Mediu și Sisteme de Management Integrat (Calitate, Mediu,
OHSAS) în cadrul companiei TMK Artrom din anul 2006, iar din anul 2012 coordonează Sistemul de
management integrat al Diviziei Europene (TMK Artrom SA,TMK Reșița, TMK Italia, TMK Europe
Gmbh în Germania și TMK-Industrial Solutions LLC SUA). Din anul 2012 este lead auditor certificat
CQI/IRCA (Registrul Internațional al Auditorilor Certificați) pentru standardul de calitate ISO 9001.
Începând cu anul 2015 coordonează la nivelul Diviziei Europene împreună cu Serviciul intern de
prevenire și protecție ziua „Steel Safety Day”, efectuând auditurile interne pe teme de securitate în muncă
și completând documentația solicitată pentru participarea la această acțiune.
FLORIN MARIUS BELIȚOIU
ŞEF SERVICIU INTERN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
Domeniul de specialitate: Evaluator de risc în securitate și sănătate în muncă.
Manager în securitate și sănătate în muncă
Educație și pregătire profesională: Universitatea Politehnică București, Facultatea
de inginerie mecanică
Calificare/specializare: Inginer - Maşini Hidraulice şi Pneumatice , Universitatea
„Spiru Haret”, Facultatea de Management Braşov. Master - Dimensiunea europeană a managementului
organizaţiei.
GEORGEL GHIȚĂ
COORDONATOR SSM
Domeniu de specialitate: Utilaj tehnologic în construcții - Mașini și utilaje pentru
construcții
Educație și experiență profesională: Absolvent Institutul de Construcții, Facultatea
de Utilaj tehnologic în construcții, specializarea Mașini și utilaje pentru construcții
Cursuri: Curs postuniversitar Evaluator riscuri SSM; Manager al Sistemului de
management al Securității și sănătății în muncă; Manager al sistemelor de management de mediu.
GEORGE GAVRILOV
SUSTAINABILITY OFFICER
Domeniul de specialitate: mineralogie - materiale de construcții
Distincții profesionale, premii: auditor ISO 14001, auditor OHSAS;
Educație și pregătire profesională: inginer (15 ani experiență în domeniul materialelor
de construcții).
FELICIA TODINCA
MANAGER EHS
Manager EHS în cadrul departamentului EHS din care mai face parte de aproape o
lună de zile un Junior EHS. Responsabilitățiile sunt în domeniul protecției mediului,
securității și sănătății în muncă și situațiilor de urgență.
Domeniul de specialitate: departamentul EHS asigură atât implementarea și respectarea
cerințelor legale pe cele trei arii, precum și a cerințelor EHS ale companiei Heraeus,
și a cerințelor standardului ISO 14001
Educație și pregătire profesională: specialitatea de bază este de inginer chimist. A început activitatea
în domeniul EHS mai întâi ca responsabil de mediu pe lângă activitatea de bază de team leader într-o
companie multinațională, apoi a preluat și reponsabilitățile de lucrător desemnat SSM. De doi ani s-a
alăturat echipei Heraeus și ocupă poziția actuală de Manager EHS. Alte specializări: evaluator de riscuri
în domeniul sănătății și securității în muncă, cadru tehnic PSI, auditor intern ISO 14001/2015.
151
 WHO’S
WHO IN

INSPECTORATE SITUAȚII DE URGENȚĂ

Instituție: IGSU Instituție: I.S.U. BACĂU

Localitate: BUCUREȘTI Localitate: BACĂU
Inspector Șef: General de brigadă Dan-Paul IAMANDI Inspector Șef: Colonel Ioan MIHALACHE
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel Daniel- Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Marian DRAGNE Locotenent colonel Ovidiu CĂRĂŞEL
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Cezar-Mihai DAMIAN Colonel Alfons RĂILEANU
Adresa: Str. Banu Dumitrache, nr. 46, sector 2, cod poștal Adresa: Str. Milcov, nr. 49, cod poștal 600168
023765 Telefon: 0234 550000
Telefon: 021 2086150 Fax: 0234 575053
Fax: 021 2420990 Email: office@isubacau.ro
Email: igsu@mai.gov.ro; contact@igsu.ro Website: www.isubacau.ro
Website: www.igsu.ro
Instituție: I.S.U. MARAMUREȘ
Instituție: I.S.U. ALBA Localitate: BAIA MARE
Localitate: ALBA IULIA Inspector Șef: Colonel Inginer Miron Adrian CHICHIŞAN
Inspector Șef: Colonel Cornel OPRIŞA Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel Ioan Ioniță SÎRB
Locotenent colonel Nicolae NEGOIŢĂ Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Florin CIORNEA
Colonel Silviu DOGAR Adresa: Str. Vasile Lucaciu, nr. 87, cod poștal 430322
Adresa: Str. A. I. Cuza, nr. 10, cod poștal 510193 Telefon: 0262 211212
Telefon: 0258 810411 Fax: 0262 214981
Fax: 0258 810425 Email: pompierimm@rdslink.ro
Email: isujab@isualba.ro Website: www.isumm.ro
Website: www.isualba.ro
Instituție: I.S.U. BISTRIȚA
Instituție: I.S.U. TELEORMAN Localitate: BISTRIȚA
Localitate: ALEXANDRIA Inspector Șef: Colonel doctor inginer Constantin FLOREA
Inspector Șef: Colonel Marius STANCU Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Colonel inginer Liviu Marcel POP
Colonel Valentin POMPILIU MANEA Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Ilie RÎNZIȘ
Colonel Eugen Mihai TRIFU Adresa: Str. Sigmirului, nr. 16, cod poștal 420158
Adresa: Str. Carpați, nr. 7, cod poștal 140050 Telefon: 0263 239404
Telefon: 0247 311113 Fax: 0263 236198
Fax: 0247 313143 Email: isubistrita@yahoo.com
Email: isuteleorman@isuteleorman.ro Website: www.isu-bistrita.ro
Website: www.isuteleorman.ro
Instituție: I.S.U. BOTOȘANI
Instituție: I.S.U. ARAD Localitate: BOTOȘANI
Localitate: ARAD Inspector Șef: Colonel Doctor Inginer Mihai-Cristian
Inspector Șef: Locotenent colonel Cristian GÂRBĂU AMARANDEI
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Cosmin TURCUS Locotenent colonel Ing. Dumitru Narcis JACHEL
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent Colonel Marian MATEI Locotenent colonel Cornel GULUŢĂ
Adresa: Str. Andrei Saguna, nr. 66-72, cod poștal 317426 Adresa: Str. Uzinei, nr. 3, cod poștal 710020
Telefon: 0257 251212 Telefon: 0231 508015
Fax: 0257 256712 Fax: 0231 504986
Email: protciv@artelecom.net Email: relatii_publice@isubotosani.ro
Website: www.isuarad.ro Website: www.isubotosani.ro

152
Romania

Instituție: I.S.U. BRĂILA
Localitate: BRĂILA
Inspector Șef: Colonel Cristian ION
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Georgică BURLACU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Ion-Laurențiu ION
Adresa: Bd. Dorobanților, nr. 468, cod
poștal 810091
Telefon: 0239 611212
Fax: 0239619669
Email: situatii_urgenta@isubraila.eu
Website: www.isubraila.eu
Instituție: I.S.U. BRAȘOV
Localitate: BRAȘOV
Inspector Șef: Locotenent colonel Lucian
MARCIU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Valeriu DAVID
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Maricel RUGINĂ
Adresa: Str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod
poștal 500174
Telefon: 0268 428888
Fax: 0268 543537
Email: contact@isujbv.ro
Website: www.isujbv.ro
Instituție: I.S.U. BUCUREȘTI-ILFOV
Localitate: BUCUREȘTI
Inspector Șef: Colonel Orlando-Cătalin
ȘCHIOPU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Irinel-Alexandru PRECUP
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Artur-Florin STAN
Adresa: Calea 13 septembrie nr.135, sector
5, cod poștal 050719
Telefon: 021 2075500
Fax: 021 3165116
Email: contact@isubif.ro
Website: www.isubif.ro
Instituție: I.S.U. BUZĂU
Localitate: BUZĂU
Inspector Șef: Colonel Viorel
GĂVĂNEANU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Valeriu ENACHE
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Alexandru NEGOIȚĂ
Adresa: Str. Bistriței, nr.51, cod poștal
120112
Telefon: 0238 721301
Fax: 0238 713973
Email: isubuzau@yahoo.com
Website: www.isubuzau.ro
Romania
Instituție: I.S.U. CĂLĂRAȘI
Localitate: CĂLARAȘI
Inspector Șef: Locotenent colonel Adrian
PĂDURARU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Mircea Vucașin
DRAGOMAN
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Ionel RUSCAREANU
Adresa: Str. București, nr. 344, cod poștal
910058
Telefon: 0242 311818
Fax: 0242 314062
Email: contact@isucalarasi.ro
Website: www.isucalarasi.ro
Instituție: I.S.U. CLUJ
Localitate: CLUJ NAPOCA
Inspector Șef: Colonel Ion MOLDOVAN
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Pavel BALTARU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Dan Valeriu ȚUCRA-BRANGA
Adresa: Bd. 21 Decembrie 1989, nr. 69-71,
cod poștal 400124
Telefon: 0264 591255
Fax: 0264 593873
Email: isujcj@yahoo.com
Website: www.isucj.ro
Instituție: I.S.U. CONSTANȚA
Localitate: CONSTANȚA
Inspector Șef: Colonel Daniel-Gheorghe
POPA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Vlăduț ION
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Paul GHEORGHE
Adresa: Str. Mircea cel Bătrân, nr. 110,
cod poștal 900663
Telefon: 0241 617381
Fax: 0241 616342
Email: urgente@isudobrogea.ro
Website: www.isudobrogea.ro
Instituție: I.S.U. DOLJ
Localitate: CRAIOVA
Inspector Șef: Colonel Constantin
FLOREA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Cătălin COTOC
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Teodor NISTOR
Adresa: Str. C.D. Fortunescu, nr. 2, cod
poștal 200385
Telefon: 0251 510126
Fax: 0251 510127
Email: isuolteniadolj@yahoo.com
Website: www.isudolj.ro
WHO’S
WHO IN
Instituție: I.S.U. HUNEDOARA
Localitate: DEVA
Inspector Șef: Locotenent colonel Viorel
DEMEAN
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Claudiu ACHIM
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Capitan Dacian DUD
Adresa: Str. George Coșbuc, nr. 26, cod
poștal 330012
Telefon: 0254 214220
Fax: 0254 211212
Email: isuhd@isuhd.ro; isuhd@yahoo.com
Website: www.isuhd.ro
Instituție: I.S.U. MEHEDINȚI
Localitate: DROBETA TURNU
SEVERIN
Inspector Șef: Colonel Florentin
DRAGOMIR
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Marius GOGÂLTAN
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Florin DRAGHIA
Adresa: Str. Portului, nr. 2, cod poștal
220234
Telefon: 0252 313362
Email: informarepublica@isumehedinti.
ro
Website: www.isumehedinti.ro
Instituție: I.S.U. VRANCEA
Localitate: FOCȘANI
Inspector Șef: Colonel Flaviu CHISCOP
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent Colonel Constantin Silviu
MOCANU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Vasilică HĂNȚOIU
Adresa: Str. Dornișoarei, nr. 10, cod poștal
620087
Telefon: 0237 611212
Fax: 0237 625701
Email: office@isujvn.ro
Website: www.isujvn.ro
Instituție: I.S.U. GALAȚI
Localitate: GALAȚI
Inspector Șef: Colonel Ion TOMA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Vasile ONU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Daniela Cătalina MELINTE
Adresa: Str. Mihai Bravu, nr. 36, cod
poștal 800208
Telefon: 0236 460441
Fax: 0236 460645
Email: relatiipublice@isujgalati.ro
Website: www.isujgalati.ro
153

Instituție: I.S.U. GIURGIU
Localitate: GIURGIU
Inspector Șef: Colonel Emil APOSTOL
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Radu COVACI
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Alin Mihai ROȘU
Adresa: Str. Dorobanți, nr. 19, cod poștal
080385
Telefon: 0246 215150
Fax: 0246 219149
Email: inspectorat@isugiurgiu.ro
Website: www.isugiurgiu.ro
Instituție: I.S.U. IAȘI
Localitate: IAȘI
Inspector Șef: Colonel Viorel MOLOCEA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Petrea MELINTE
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Dragoș ROȘU
Adresa: Str.Lascar Catargi, nr. 59, cod
poștal 700107
Telefon: 0232 412121
Fax: 0232 213617
Email: isujiasi@gmail.com
Website: www.isujis.ro
Instituție: I.S.U. HARGHITA
Localitate: MIERCUREA CIUC
Inspector Șef: Colonel Stelian CIMPOESU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Ovidiu DUDU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Marian BĂRCĂCEANU
Adresa: Str. Iancu de Hunedoara, nr. 8, cod
poștal 530192
Telefon: 0266 314353
Email: mciuc@isuharghita.ro
Website: www.isuharghita.ro
Instituție: I.S.U. BIHOR
Localitate: ORADEA
Inspector Șef: Colonel Sorin Mihai CABA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Florin ZOICAȘ
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Gheorghe MARIȘ
Adresa: Str. Avram Iancu, nr. 9, cod poștal
410094
Telefon: 0259 411212
Fax: 0259 430693
Email: ijsu@rdsor.ro; ijsu@yahoo.com
Website: www.isubh.ro
Romania
Instituție: I.S.U. NEAMȚ
Localitate: PIATRA NEAMȚ
Inspector Șef: Locotenent colonel Mihai
Ciprian MITREA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Cătalin LEONTE
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Claudiu GAMAN
Adresa: Str. Cuiejdi, nr. 34, cod poștal
610024
Telefon: 0233 216815
Fax: 0233 211666
Email: isuneamt@ijsunt.ro
Website: www.ijsunt.ro
Instituție: I.S.U. ARGEȘ
Localitate: PITEȘTI
Inspector Șef: Locotenent colonel Bogdan
OLAR
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Alin BEREVOESCU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Daniel SOARE
Adresa: Str. Traian, nr. 26, cod poștal
110424
Telefon: 0248 217400
Fax: 0248 611301
Email: rel.pub@isuarges.ro
Website: www.isuarges.ro
Instituție: I.S.U. PRAHOVA
Localitate: PLOIEȘTI
Inspector Șef: Locotenent colonel Mihai
DRĂGAN
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Dumitru ELISEI
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Cornel POPESCU
Adresa: Str. Rudului, nr. 96, cod poștal
100304
Telefon: 0244 595366
Fax: 0244 597000
Email: isu_ph@isuprahova.ro
Website: www.isuprahova.ro
Instituție: I.S.U. VÂLCEA
Localitate: RÂMNICU VÂLCEA
Inspector Șef: Locotenent colonel doctor
Dan PASCARU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Leontin Valeriu PĂTRU
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Ciprian Virgil
POCOVNICU
Adresa: Str. Decebal, nr. 7, cod poștal
240255
Telefon: 0250 748201
Fax: 0250 746836
Email: contact@isuvl.ro
Website: www.isuvl.ro
WHO’S
WHO IN
Instituție: I.S.U. SEMENIC
Localitate: REȘIȚA
Inspector Șef: Locotenent colonel Cristinel
CONERU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior George COZARIUC
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Ovidiu-Aurel BUZDUCEA
Adresa: Str. Castanilor, nr. 123, cod poștal
320030
Telefon: 0255 211213
Fax: 0255 211137
Email: contact@isusemenic.ro
Website: www.isusemenic.ro
Instituție: I.S.U. SATU MARE
Localitate: SATU MARE
Inspector Șef: Colonel Nicolae DIMA
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent Colonel Aurel ULICI
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Sergiu BUZDUGA
Adresa: Str. Fabricii, nr. 35, cod poștal
440096
Telefon: 0261 711212
Fax: 0261 768252
Email: dispecerat_isusatumare@yahoo.com
Website: www.isusatumare.ro
Instituție: I.S.U. COVASNA
Localitate: SFÂNTU GHEORGHE
Inspector Șef: Locotenent colonel Adrian
Constantin NĂSTUȚĂ
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Locotenent colonel Viorel TIMAR
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Colonel Cristian ALEXANDRU
Adresa: Str. Oltului, nr. 31-33, cod poștal
520027
Telefon: 0267 315350
Fax: 0267 311182
Email: covasna@isujcv.ro
Website: www.isujcv.ro
Instituție: I.S.U. SIBIU
Localitate: SIBIU
Inspector Șef: Colonel Laurențiu Cosmin
BALCU
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Maior Lucian TREFAŞ
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Maior Claudiu NAN
Adresa: Str. Vasile Cirlova, nr. 16-22, cod
poștal 550017
Telefon: 0269 211212
Fax: 0269 211928
Email: relatii.publice@isusibiu.ro
Website: www.isusibiu.ro
154
 WHO’S
WHO IN

Instituție: I.S.U. OLT Instituție: I.S.U. GORJ Instituție: I.S.U. VASLUI

Localitate: SLATINA Localitate: TÂRGU JIU Localitate: VASLUI
Inspector Șef: Locotenent colonel Adrian Inspector Șef: Locotenent colonel Augustin Inspector Șef: Colonel Ghiorghe BLAGOCI
TĂNASE MALACU Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Niculae TĂTARU
Colonel Ovidiu Ştefan CIOBANU Locotenent Colonel Viorel GÂLMĂ Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Maior Gelu Gabriel COȘCOTIN
Maior Constantin GHIOCANU Adresa: Calea București, nr. 9, cod poștal Adresa: Str. Castanilor, nr. 9, cod poștal
Adresa: Aleea Tipografului, nr. 7, cod poștal 210146 730151
230002 Telefon: 0253 211212 Telefon: 0235 311212
Telefon: 0249 432211 Fax: 0253 211706 Fax: 0235 312110
Fax: 0249 432288 Email: office@isugorj.ro Email: isuvaslui@isuvaslui.ro
Email: isuolt@isuolt.ro Website: www.isugorj.ro Website: www.isuvaslui.ro
Website: www.isuolt.ro
Instituție: I.S.U. MUREȘ Instituție: I.S.U. SĂLAJ
Instituție: I.S.U. IALOMIȚA Localitate: TÂRGU MUREȘ Localitate: ZALĂU
Localitate: SLOBOZIA Inspector Șef: Locotenent colonel Călin Inspector Șef: Locotenent colonel ing.
Inspector Șef: Locotenent colonel Laurentiu HANDREA Adrian Vasile DOBOCAN
BÂCU Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Cristian BUHĂIANU Locotenent colonel Florin POP
Colonel Florian LICĂ Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Colonel Cătalin CARAN Colonel Radu LUCACI
Locotenent colonel Florin GIORCOVICI Adresa: Str. Horea, nr. 28, cod poștal 540036 Adresa: Str. Mihai Viteazu, nr. 57, cod
Adresa: Str. Lacului, nr. 23, cod poștal Telefon: 0265 269661 poștal 450099
920012 Fax: 0265 269660 Telefon: 0260 611212
Telefon: 0243 232396 Email: contact@isumures.ro Fax: 0260-615621
Fax: 0243 230088 Website: www.isumures.ro Email: contact@isusalaj.ro
Email: dispecerat@isujialomita.eu; Website: www.isusalaj.ro
contact@isujialomita.eu Instituție: I.S.U. TIMIȘ
Website: www.isujialomita.eu Localitate: TIMIȘOARA
Inspector Șef: Locotenent colonel inginer
Instituție: I.S.U. SUCEAVA Lucian-Vasile MIHOC
Localitate: SUCEAVA Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Inspector Șef: Colonel Costica GHIAȚĂ Locotenent colonel inginer Valentin
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: COLESNIC
Maior Mihăiță PELINARIU Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Adresa: Str. Universităţii, nr. 14, cod poștal Colonel Cătălin-Florentin-George
720225 PĂCURARU
Telefon: 0230 524426 Adresa: Str. Înfrăţirii, nr. 13, cod poștal
Fax: 0230 524432 300126
Email: isusuceava@yahoo.com, contact@ Telefon: 0256 434870
pompierisv.ro Fax: 0256 430615
Website: www.pompierisv.ro Email: office@isutimis.ro
Website: www.isutimis.ro
Instituție: I.S.U. DÂMBOVIȚA
Localitate: TÂRGOVIȘTE Instituție: I.S.U. TULCEA
Inspector Șef: Colonel Raoul ILIE- Localitate: TULCEA
CONSTANTINESCU Inspector Șef: Locotenent colonel Daniel
Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef: PETROV
Locotenent colonel Laurian BARBU Împuternicit Prim Adjunct al Insp. Șef:
Împuternicit Adjunct al Insp. Șef: Locotenent colonel Vasile ȘOAVĂ
Colonel Cezar Nicolae DINCĂ Împuternicit Adjunct al Insp. Șef:
Adresa: Șos. Găești, nr. 9, cod poștal 130087 Colonel Doru ORGHIEV
Telefon: 0245 611212 Adresa: Str. 1848, nr. 16, cod poștal 820190
Fax: 0245 634020 Telefon: 0240 524300
Email: contact@isudb.ro; Fax: 0240 523700
pompieriidambovita@yahoo.com Email: isudelta@isudelta.ro
Website: www.isudb.ro Website: www.isudelta.ro

Romania
155
 WHO’S
WHO IN

INSPECTORATE TERITORIALE DE MUNCĂ

Instituție: INSPECȚIA MUNCII Instituție: ITM MARAMUREȘ Instituție: ITM BUCUREȘTI
Localitate: BUCUREȘTI Localitate: BAIA MARE Localitate: BUCUREȘTI
Inspector Șef: Danteș Nicolae BRATU – Inspector Șef: Dragoș NĂCUȚĂ Inspector Șef: Constantin BUJOR
Inspector General de Stat Inspector Șef Adjunct RM: Maria BONDARI Inspector Șef Adjunct RM:
Adresă: Str. Matei Voievod, nr. 14, sector 2, Inspector Șef Adjunct SSM: Traian RAD-TĂUT Marilena Nicoleta BALABUTI
cod poştal 021455 Adresă: Str. George Coșbuc, nr. 50, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant
Tel: 021 3027031 430032 Adresă: Str. Radu-Vodă, nr. 26-26A,
Fax: 021 2520097 Tel: 0262 218921 sector 4, cod poştal 040275
Email: secretariatigs@inspectiamuncii.ro Fax: 0262 218851 Tel: 021 3301616
Site: www.inspectiamuncii.ro Email: itmmaramures@itmmaramures.ro Fax: 021 3317614
Site: www.itmmaramures.ro Email: itmbucuresti@itmbucuresti.
Instituție: ITM ALBA ro
Localitate: ALBA IULIA Instituție: ITM BISTRIȚA NĂSĂUD Site: www.itmbucuresti.ro
Inspector Șef: Dorel Aurel FIȚ Localitate: BISTRIȚA
Inspector Șef Adjunct RM: Zsolt Gabor Inspector Șef: Otilia BERBECAR Instituție: ITM ILFOV
CĂLMAN Inspector Șef Adjunct RM: Julia Gabriella Localitate: BUCUREȘTI
Inspector Șef Adjunct SSM: Daniel STEJEREAN Inspector Șef: George GAVRILĂ
NEGREA Inspector Șef Adjunct SSM: Rodilă GAVRILĂ Inspector Șef Adjunct RM: Angela
Adresă: Str. Frederik Mistral, nr. 7, cod Adresă: Str. C.R. VIVU, nr. 60-64, cod poştal VILCEA
poştal 510110 420024 Inspector Șef Adjunct SSM: Mihai
Tel: 0258 818632 Tel: 0263 235055 Dumitru VIZITIU
Fax: 0258 811439 Fax: 0263 217711 Adresă: Calea Giulești, nr. 6-8,
Email: itmalba@itmalba.ro Email: itmbistrita@itmbistrita.ro sector 6, cod poştal 060274
Site: www.itmalba.ro Site: www.itmbistrita.ro Tel: 021 3162561/021 3162560
Fax: 021 3162562
Instituție: ITM TELEORMAN Instituție: ITM BOTOȘANI Email: itmilfov@itmilfov.ro
Localitate: ALEXANDRIA Localitate: BOTOȘANI Site: www.itmilfov.ro
Inspector Șef: Emil-Viorel CIOBANU Inspector Șef: Vacant - delegare atribuții Dan
Inspector Șef Adjunct RM: Viorel DINCĂ MOLDOVANU Instituție: ITM BUZĂU
Inspector Șef Adjunct SSM: Iulian CIOACĂ Inspector Șef Adjunct RM: Vacant - delegare Localitate: BUZĂU
Adresă: Str. Dunării, nr. 1, cod poştal atribuții Mihai ONOFRAȘ Inspector Șef: Gabriel Constantin
140002 Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant GHEORGHE
Tel: 0247 311175 Adresă: Calea Națională, nr. 103, cod poştal Inspector Șef Adjunct RM: Bogdan
Fax: 0247 311798 710051 CHIȚACU
Email: itmteleorman@itmteleorman.ro Tel: 0231 514854 Inspector Șef Adjunct SSM: Ion
Site: www.itmteleorman.ro Fax: 0231 512044 POPA
Email: itmbotosani@itmbotosani.ro Adresă: Str. Aleea Sporturilor, bl. 1B,
Instituție: ITM ARAD Site: www.itmbotosani.ro cod poştal 120099
Localitate: ARAD Tel: 0238 713047
Inspector Șef: Ecaterina ISAC Instituție: ITM BRĂILA Fax: 0238 426939
Inspector Șef Adjunct RM: Daniel SÂRB- Localitate: BRĂILA Email: itmbuzau@itmbuzau.ro
GLIGOR Inspector Șef: Liviu ARHIRE Site: www.itmbuzau.ro
Inspector Șef Adjunct SSM: Eugen RUS Inspector Șef Adjunct RM: Nicu OLTEANU
Adresă: Str. Episcopiei, nr. 11-13, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Victor VOICULEŢ Instituție: ITM CĂLĂRAȘI
310023 Adresă: Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 7, cod Localitate: CĂLARAȘI
Tel: 0257 257220/0257 257251 poştal 810022 Inspector Șef: Ionela IORDAN
Fax: 0257 211762 Tel: 0239 611586 Inspector Șef Adjunct RM: Vacant
Email: itmarad@itmarad.ro Fax: 0239 611587 - deleg. atrib. Mihăiţă Constantin
Site: www.itmarad.ro Email: itmbraila@itmbraila.ro BEŞTEA
Site: www.itmbraila.ro Inspector Șef Adjunct SSM: Nicolae
Instituție: ITM BACĂU DUMITRU
Localitate: BACĂU Instituție: ITM BRAȘOV Adresă: Str. Flacăra, nr. 109, cod
Inspector Șef: Dan-Cristian PETREA Localitate: BRAȘOV poştal 910002
Inspector Șef Adjunct RM: Cezar-Iulian Inspector Șef: Adrian Nicolae REIT Tel: 0242 306350
GÂBUREANU Inspector Șef Adjunct RM: Cătălin-Dan SUCIU Fax: 0242 318777
Inspector Șef Adjunct SSM: Ioan ANDREI Inspector Șef Adjunct SSM: Dorin Email: itmcalarasi@itmcalarasi.ro
Adresă: Str. Ionița Sandu Sturza, nr. 63A, SENCHETRU Site: www.itmcalarasi.ro
cod poştal 600269 Adresă: Str. Ion Rațiu, nr. 17, cod poştal 500080
Tel: 0234 581800 Tel: 0268 472200
Fax: 0234 520397 Fax: 0268 475592
Email: itmbacau@itmbacau.ro Email: itmbrasov@itmbrasov.ro
Site: www.itmbacau.ro Site: www.itmbrasov.ro

156
Romania
 WHO’S
WHO IN

Instituție: ITM CLUJ Instituție: ITM MEHEDINȚI Instituție: ITM HARGHITA

Localitate: CLUJ NAPOCA Localitate: DROBETA TURNU SEVERIN Localitate: MIERCUREA CIUC
Inspector Șef: Daniel PĂCURARIU Inspector Șef: Nicea MERGEANI Inspector Șef: Dorin MALE
Inspector Șef Adjunct RM: Marcel Inspector Șef Adjunct RM: Emilian Cornel Inspector Șef Adjunct RM: Ileana MOCREI
MUNTEAN VILCU Inspector Șef Adjunct SSM: Marian STAN
Inspector Șef Adjunct SSM: Inspector Șef Adjunct SSM: Eugen VLĂDUȚI Adresă: Str. Kossuth Lajos, nr. 26, cod poştal
Emilian ROȘCA Adresă: Bd. Carol I, nr. 3, cod poştal 220099 530230
Adresă: Str. George Coșbuc, nr. 2, Tel: 0252 314907 Tel: 0266 371141
cod poştal 400375 Fax: 0252 324100 Fax: 0266 371662
Tel: 0264 598407 Email: itmmehedinti@itmmehedinti.ro Email: itmharghita@itmharghita.ro
Fax: 0264 439219 Site: www.itmmehedinti.ro Site: www.itmharghita.ro
Email: itmcluj@itmcluj.ro
Site: www.itmcluj.ro Instituție: ITM VRANCEA Instituție: ITM BIHOR
Localitate: FOCȘANI Localitate: ORADEA
Instituție: ITM CONSTANȚA Inspector Șef: Eliza BOTEZATU Inspector Șef: Marius ROTAR
Localitate: CONSTANȚA Inspector Șef Adjunct RM: Sebastian CIOCAN Inspector Șef Adjunct RM: Nadia Florentina
Inspector Șef: Eugen BOLA Inspector Șef Adjunct SSM: Simona Cristina RACZ
Inspector Șef Adjunct RM: Gabriel PANCIU Inspector Șef Adjunct SSM: Nicolae HODUT
IONIȚA Adresă: Str. Dimitrie Cantemir, nr. 10, cod Adresă: Calea Armatei Române, 1B, cod poştal
Inspector Șef Adjunct SSM: poştal 620036 410087
Marian BECHEANU Tel: 0237 615805 Tel: 0259 475268/0259 437804
Adresă: Str. Decebal, nr. 13C, cod Fax: 0237 239659 Fax: 0259 407440
poştal 900665 Email: itmvrancea@itmvrancea.ro Email: itmbihor@itmbihor.ro
Tel: 0241 693951 Site: www.itmvrancea.ro Site: www.itmbihor.ro
Fax: 0241 694317
Email: itmconstanta@itmconstanta. Instituție: ITM GALAȚI Instituție: ITM NEAMȚ
ro Localitate: GALAȚI Localitate: PIATRA NEAMȚ
Site: www.itmconstanta.ro Inspector Șef: exercitare temporară Viorel Inspector Șef: Ioan POPESCU
DUMITRU Inspector Șef Adjunct RM: Petronela Cătălina
Instituție: ITM DOLJ Inspector Șef Adjunct RM: Paula STAFIE MINDRILA
Localitate: CRAIOVA Inspector Șef Adjunct SSM: Viorel DUMITRU Inspector Șef Adjunct SSM: Vasile TRUSESCU
Inspector Șef: Cătălin-Tiberius Adresă: Str. Regiment 11 Siret, nr. 46 bis, cod Adresă: Str. Dr. Gheorghe Iacomi, nr. 8, cod
MOHORA poştal 800302 poştal 610150
Inspector Șef Adjunct RM: Raducu Tel: 0236 465075 Tel: 0233 215589
MITRAN Fax: 0236 460629 Fax: 0233 219608
Inspector Șef Adjunct SSM: Email: itmgalati@itmgalati.ro Email: itmneamt@itmneamt.ro
Alexandru RAGUȘILA Site: www.itmgalati.ro Site: www.itmneamt.ro
Adresă: Str. Nicolae Bălcescu, nr. 51,
cod poştal 200676 Instituție: ITM GIURGIU Instituție: ITM ARGEȘ
Tel: 0251 406710 Localitate: GIURGIU Localitate: PITEȘTI
Fax: 0251 406710 Inspector Șef: Silviu Cristian ANCULESCU Inspector Șef: Adrian Mihail OPRESCU
Email: itmdolj@itmdolj.ro Inspector Șef Adjunct RM: Florin DINU Inspector Șef Adjunct RM: Vacant
Site: www.itmdolj.ro Inspector Șef Adjunct SSM: Cristian Valeriu Inspector Șef Adjunct SSM: Florin Cornel
CHINDEA BABOI
Instituție: ITM HUNEDOARA Adresă: Bd. C.F.R., Bl. 111, Sc. C, Parter + Adresă: Bd. Republicii, nr. 11, cod poştal 110062
Localitate: DEVA Mezanin Tel: 0248 223408
Inspector Șef: Adrian Florin Tel: 0246 218754 Fax: 0248 223412
BOZDOG Fax: 0246 218754 Email: itmarges@itmarges.ro
Inspector Șef Adjunct RM: Email: itmgiurgiu@itmgiurgiu.ro Site: www.itmarges.ro
Cristina-Emilia MARTON Site: www.itmgiurgiu.ro
Inspector Șef Adjunct SSM: Instituție: ITM PRAHOVA
Daniel-Lucian ȘUFANA Instituție: ITM IASI Localitate: PLOIEȘTI
Adresă: Str. Aleea Muncii, nr. 2, cod Localitate: IAȘI Inspector Șef: Dumitra IONESCU
poştal 330094 Inspector Șef: Andrei George ALBULESCU Inspector Șef Adjunct RM: Vacant
Tel: 0254 216157 Inspector Șef Adjunct RM: Cătălin TACU Inspector Șef Adjunct SSM: Constantin
Fax: 0254 233670 Inspector Șef Adjunct SSM: George STOICA
Email: itmhunedoara@ TANASIEVICI Adresă: Bd. Independenței, nr. 12, cod poştal
itmhunedoara.ro Adresă: Sos. Moara de foc, nr. 31, cod poştal 100559
Site: www.itmhunedoara.ro 700520 Tel: 0244 510372
Tel: 0232 257100 Fax: 0244 510372
Fax: 0232 215583 Email: itmprahova@itmprahova.ro
Email: itmiasi@itmiasi.ro Site: www.itmprahova.ro
Site: www.itmiasi.ro

Romania
157
 WHO’S
WHO IN

Instituție: ITM VÂLCEA Instituție: ITM OLT Instituție: ITM GORJ

Localitate: RÂMNICU VÂLCEA Localitate: SLATINA Localitate: TÂRGU JIU
Inspector Șef: Ion TĂNĂSOIU Inspector Șef: Constantin Cristian Inspector Șef: George-Octavian
Inspector Șef Adjunct RM: Mariana-Livia UNGUREANU ROMANESCU
DRUGAN Inspector Șef Adjunct RM: Gheorghe Ginel Inspector Șef Adjunct RM:
Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant PETRE deleg. atrib. Razvan-Gabriel MOREANU
Adresă: Str. Regina Maria, nr. 2, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Florin Inspector Șef Adjunct SSM: Liviu Ovidiu
240151 FUMUREANU ILIE
Tel: 0250 735804/0350 407968 Adresă: Al. Tineretului, nr. 1A, cod poştal Adresă: Str. 14 Octombrie, nr. 154, cod
Fax: 0250 732657 230053 poştal 210164
Email: itmvalcea@itmvalcea.ro Tel: 0249 439283 Tel: 0253 237933
Site: www.itmvalcea.ro Fax: 0249 439397 Fax: 0253 237943
Email: itmolt@itmolt.ro Email: itmgorj@itmgorj.ro
Instituție: ITM CARAȘ SEVERIN Site: www.itmolt.ro Site: www.itmgorj.ro
Localitate: REȘIȚA
Inspector Șef: Eugenia-Florica PANICI Instituție: ITM IALOMIȚA Instituție: ITM TIMIȘ
Inspector Șef Adjunct RM: Vacant Localitate: SLOBOZIA Localitate: TIMIȘOARA
Inspector Șef Adjunct SSM: Ștefan BALA Inspector Șef: Marius Daniel PETCU Inspector Șef: Pavel KASAI
Adresă: Str. Traian Lalescu, nr. 22, cod Inspector Șef Adjunct RM: Mihăiță Inspector Șef Adjunct RM: Ileana
poştal 320050 BORDEI TOMOIAGA
Tel: 0255 214419 Inspector Șef Adjunct SSM: Marian Inspector Șef Adjunct SSM: Anton-
Fax: 0255 215208 NEDELCU Francisc SZASZ
Email: itmcaras@itmcaras.ro Adresă: Str. Constantin Dobrogeanu Adresă: Splaiul Nicolae Titulescu, nr. 12, cod
Site: www.itmcaras.ro Gherea, nr. 1A, 920033 poştal 300167
Tel: 0243 215146 Tel: 0256 407959
Instituție: ITM SATU MARE Fax: 0243 220452 Fax: 0256 203678
Localitate: SATU MARE Email: itmialomita@itmialomita.ro Email: itmtimis@itmtimis.ro
Inspector Șef: Cristian SASU Site: www.itmialomita.ro Site: www.itmtimis.ro
Inspector Șef Adjunct RM: Alin Claudiu
DAN Instituție: ITM SUCEAVA Instituție: ITM TULCEA
Inspector Șef Adjunct SSM: Sabin POP Localitate: SUCEAVA Localitate: TULCEA
Adresă: Bd. Lucian Blaga, nr. 41, cod poştal Inspector Șef: Romeo BUTNARIU Inspector Șef: Izet ALI
440237 Inspector Șef Adjunct RM: Grigore Inspector Șef Adjunct RM: Ciprian
Tel: 0261 763395 DUCIUC MADAR
Fax: 0261 761460 Inspector Șef Adjunct SSM: Dorin Inspector Șef Adjunct SSM: Constanța
Email: itmsatumare@itmsatumare.ro MIHĂILĂ ARSENIE
Site: www.itmsatumare.ro Adresă: Str. Bistriței, f.n, cod poştal 720273 Adresă: Str. Babadag, nr. 118, cod poştal
Tel: 0230 523283 820126
Instituție: ITM COVASNA Fax: 0230 213185 Tel: 0240 531064
Localitate: SFÂNTU GHEORGHE Email: itmsuceava@itmsuceava.ro Fax: 0240 531067
Inspector Șef: Ordog LAJOS Site: www.itmsuceava.ro Email: itmtulcea@itmtulcea.ro
Inspector Șef Adjunct RM: Liliana Site: www.itmtulcea.ro
BALMUȘ Instituție: ITM DÂMBOVIȚA
Inspector Șef Adjunct SSM: Dumitru Localitate: TÂRGOVIȘTE Instituție: ITM VASLUI
MARINESCU Inspector Șef: Marius LIXANDRU Localitate: VASLUI
Adresă: Str. Muncitorilor, nr.12-14, cod Inspector Șef Adjunct RM: Nicolae POPA Inspector Șef: Gheorghe CHIRVASE
poştal 520032 Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant Inspector Șef Adjunct RM: Vacant
Tel: 0267 351298 Adresă: Str. Revoluției, Bl. C8, Sc. A, P, cod Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant
Fax: 0267 351553 poştal 130011 Adresă: Str. Radu Negru, Bl. 274
Email: itmcovasna@itmcovasna.ro Tel: 0245 612021 Tel: 0235 319067
Site: www.itmcovasna.ro Fax: 0245 615240 Fax: 0235 361420
Email: itmdambovita@itmdambovita.ro Email: itmvaslui@itmvaslui.ro
Instituție: ITM SIBIU Site: www.itmdambovita.ro Site: www.itmvaslui.ro
Localitate: SIBIU
Inspector Șef: Remus FURTUNĂ Instituție: ITM MUREȘ Instituție: ITM SĂLAJ
Inspector Șef Adjunct RM: Lucian RADU Localitate: TÂRGU MUREȘ Localitate: ZALĂU
Inspector Șef Adjunct SSM: Alexandru Inspector Șef: Eva MAN Inspector Șef: Luminița Elena NEMEȘ
STĂNILĂ Inspector Șef Adjunct RM: Vacant Inspector Șef Adjunct RM: Ovidiu
Adresă: Calea Dumbrăvii, nr. 17, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Vacant MUREȘAN
550324 Adresă: Str. Iuliu Maniu, nr. 2, cod poştal Inspector Șef Adjunct SSM: Lucian LAZOC
Tel: 0269 217516 540027 Adresă: Bd. Mihai Viteazul, nr. 85, cod
Fax: 0269 214712 Tel: 0265 262698 poştal 450135
Email: itmsibiu@itmsibiu.ro Fax: 0265 261622 Tel: 0260 611929
Site: www.itmsibiu.ro Email: itmmures@itmmures.ro Fax: 0260 610244
Site: www.itmmures.ro Email: itmsalaj@itmsalaj.ro
Site: www.itmsalaj.ro
158
Romania
www.govnet.ro