Plan de Securitate Piata Cetate PDF

B.I.A. Demian Zsolt - Jozsef, Jud.: Bihor, Mun.: Oradea,Str.: Pta. Ion Creanga , Nr.
C.I.F.: 27887118
telefon: 0745/86.82.41
telefon: 0734/26.42.95
PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

pentru proiect nr.: 37 / 2015
„MODERNIZARE PIATA AGROALIMENTARA CETATE

INCHIDERE COPERTINA EXISTENTA LATURA NORD-EST”
Mun.: Oradea (Piata Agroalimentara « Cetate »), Nr. Topo : 3582/15, jud. Bihor;
email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

B.I.A. Demian Zsolt - Jozsef, Jud.: Bihor, Mun.: Oradea,Str.: Pta. Ion Creanga , Nr.1
CUPRINS
Capitolul I: Informaţii generale
1.1 – Obiectul planului de securitate şi sănătate în muncă

1.2 – Măsuri organizatorice generale privind securitatea şi sănătatea în muncă
1.2.1 – Şedinţele de coordonare pe linie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul
proiectului
1.2.2 – Managerul de proiect
1.2.3 – Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul proiectului
1.2.4 – Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă al antreprenorului
general
1.2.5 – Coordonatorul tehnic al lucrărilor
1.2.6 – Responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă desemnaţi de
subantreprenori
Capitolul II: Măsuri de organizare şi coordonare generală a şantierului
2.1 - Delimitarea amplasamentului, accesul şi deplasarea în incinta şantierului

2.2 - Controlul accesului pe şantier şi procedura de primire auto
2.3 - Controlul accesului pe şantier şi procedura de primire a personalului
2.4 - Identificarea personalului
2.5 - Spaţiile şi facilităţile destinate organizării de şantier
2.6 - Organizarea primului ajutor
2.7 - Evenimente
2.8 - Instalaţii de urgenta în caz de incendiu
2.9 - Instalaţiile electrice temporare
2.10 - Spaţiile de depozitare
2.11 - Asigurarea evacuării deşeurilor şi a curăţeniei
Capitolul III: Măsuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de interferarea

activităţilor din şantier
3.1 - Modalitati de cooperare între antreprenorul general, subantreprenori, muncitori

independenţi sau persoane temporare
3.2 - Căile de circulaţie comune
3.3 - Utilizarea şi interferarea aparatelor de ridicât
3.4 - Survolarea zonelor de lucru de către echipamentelor de muncă de ridicat (macarale)
3.5 - Verificarea echipamentelor de muncă de ridicat
Capitolul IV: Procedurile de salvare în caz de accident
4.1.- Organizarea măsurilor de salvare şi prim ajutor

4.2 - Raportarea evenimentelor

Capitolul V: Identificarea riscurilor de accidentare şi imbolnăvire profesională şi măsuri

specifice de prevenire şi protecţie pentru principalele categorii de lucrări executate
5.1 - pentru săpături

5.2 - pentru turnare betoane
5.3 - pentru dulgherie
5.4 - pentru lucrări de fînisăje, zugraveli, vopşitorie
5.5 - pentru confecţii metalice – scule şi dispozitive
5.6 - pentru lucrări de termo şi hidroizolaţii
5.7 - pentru lucru la înălţime

CAPITOLUL I - INFORMAŢII GENERALE
1.1 - Obiectul planului de securitate şi sănătate
Prezentul plan este întocmit în conformitate cu legislaţia de securitate şi sănătate în

muncă în vigoare, respectiv Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1425/2006 şi Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
Planul de securitate şi sănătate (PSS) este un document scris care cuprinde
ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul
desfăşurării activităţilor pe şantier.
Prin intermediul acestui plan se urmăreşte conducerea şi coordonarea tuturor
activităţilor desfăşurate în şantier din punctul de vedere al siguranţei şi sănătaţii în muncă.
PSS are ca scop stabilirea modului concret prin care toate persoanele juridice sau fizice
implicte în realizarea proiectului (beneficiar, antreprenor general, subantreprenori, lucrători
independenţi etc.) vor gestiona, coordona şi controla desfăşurarea lucrărilor în aşa fel încât să
se asigure sănătatea şi integritatea tuturor categoriilor de personal angrenate precum şi
protecţia mediului înconjurător şi a celorlalte persoane ce pot fi afectate.
Principalele obiective ale PSS sunt:
a. asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos pentru toţi cei care lucrează, prin
menţinerea unei stări de ordine capabilă să minimizeze la maxim toate pericolele
potenţiale
b. prevenirea tuturor accidentelor care pot cauza rănirea sau prejudicierea sănătăţii
oricăror persoane precum şi pagube materiale de orice fel
c. prevenirea oricăror forme de viciere a mediului ambiant
d. evidenţierea tuturor pericolelor care pot ameninţa sănătatea şi integritatea corporală a
persoanelor precum şi mediul înconjurător
e. informarea şi instruirea tuturor celor implicaţi cu privire la metodele de lucru şi
măsurile care trebuiesc luate astfel încât activitatea pe şantier să se desfăşoare în
condiţii de maximă siguranţă.
1.2 - Măsuri organizatorice generale privind securitatea şi sănătatea în muncă
1.2.1 - Şedinţele de coordonare pe linie de securitate şi sănătate în muncă la

nivelul proiectului
Şedinţele de coordonare pe linie organizatorică vor asigura coordonarea şi

implementarea PSS şi vor participa:
 managerul de proiect
 coordonatorul cu securitatea şi sănătatea în muncă la nivelul proiectului
 coordonatorul cu securitatea muncii al antreprenorului general
 coordonatorul tehnic al lucrărilor
 responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă desemnaţi de către fiecare
subantreprenor, pe toată perioada cât aceştia execută lucrări pe şantier
Se întruneşte la solicitărea coordonatorului cu securitatea şi sănătatea în muncă, cel
puţin de o data pe lună.
În maximum cinci zile de la producerea unui eveniment coordonatorul cu securitatea şi
sănătatea în muncă la nivelul proiectului va convoca şedinţa.
Eeveniment — accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului,
produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de
persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost
implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală
profesională sau legată de profesiune
Data, ora şi locul întrunirii sunt stabilite şi comunicate în scris membrilor cu cel puţin
cinci zile înainte.
Coordonatorul cu securitatea şi sănătatea în muncă la nivelul proiectului va prezenta
lunar un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă de pe şantier.
Cu ocazia întrunirii se va încheia un proces verbal care va fi semnat de către toţi
membrii prezenţi.
Coordonatorul cu securitatea şi sănătatea în muncă la nivelul proiectului va asigura
arhivarea tuturor proceselor verbale pe toată durata lucrărilor.
Toţi lucrătorii din şantier vor fi informaţi cu privire la deciziile adoptate în cadrul şedinţei
prin afişarea la loc vizibil a unei copii a procesului verbal încheiat cu ocazia ultimei întruniri.
Principalele atribuţii a celor care participă la şedinţe sunt:

a. avizează alegerea soluţiilor tehnice şi a echipamentelor luând în considerare
consecinţele asupra securitatii şi sănătăţii lucrătorilor
b. avizează amenajarea spaţiilor sociale şi sanitare destinate lucrătorilor (vestiare, toalete,
spaţii pentru servit masă)
c. avizează alegerea şi achiziţionarea mijloacelor şi echipamentelor de protecţie colectivă
şi individuală
d. analizează raportul prezentat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate la
nivelul proiectului şi recomandările acestuia
e. analizează accidentele de muncă, îmbolnăvirile profesionale şi orice evenimente sau
incidente petrecute pe şantier
f. analizează plângerile formulate de către lucrători privind condiţiile de muncă
g. analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi dispune, dacă este
necesar, întroducerea acestora în PSS
h. propune sancţiuni şi stimulente pentru bună desfăşurare a activităţilor de prevenire şi
protecţie.
1.2.2 - Managerul de proiect
Managerul de proiect se va asigura ca toate măsurile şi sarcinile definite în PGSSM

sunt pe deplin şi în mod efectiv îndeplinite de către toate persoanele competente desemnate.
Managerul de proiect va lua măsuri imediate pentru eliminarea sau „ţinerea sub control‖
a oricăror riscuri semnalate de către coordonatorul cu securitatea şi sănătatea în muncă.
Conform H.G. nr. 300/2006 principalele atribuţii în materie de securitate şi sănătate în
muncă ale managerului de proiect sunt:
a. asigură aplicarea principiilor generale de prevenire şi protecţie la nivelul şantierului şi
implementarea PSS
b. asigură coordonarea şi comunicarea în materie de prevenire şi protecţie la nivelul
şantierului

c. solicită antreprenorului general şi tuturor subantreprenorilor planurile proprii de
securitate şi sănătate în muncă şi analizează compatibilitatea acestora cu PSS
cooperând în acest scop cu coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă
d. ia în considerare observaţiile coordonatorului cu securitatea şi sănătatea în muncă şi
acţionează pentru înlăturarea tuturor situaţiilor periculoase semnalate
e. se asigură că şantierul este dotat cu facilităţi sociale şi sanitare corespunzatoare
(vestiare, toalete, locuri speciale pentru spalat, apă potabilă etc.)
f. se asigură că sunt luate toate măsurile de protecţie colectivă şi individuală prevăzute în
PSS
g. se asigură că sunt create condiţii de intervenţie în caz de accident şi de prim ajutor
h. asigură implementarea şi testarea periodică a procedurilor de intervenţie în caz de
eveniment
i. se asigură că toate evenimentele sunt raportate şi investigate
j. se asigură că sunt create condiţii pentru efectuarea instruirilor în materie de securitate
şi sănătate în muncă (un spaţiu destinat acestui scop, dotat în mod corespunzator)
k. solicită antreprenorului general prezentarea atestărilor în materie de siguranţă a
instalaţiilor şi echipamentelor folosite pe şantier
l. comunica la inspectoratul de muncă pe raza căruia se desfăşoară lucrarea, eventualele
modificări ale informaţiilor furnizate în „Declaratia prealabila pentru începerea
lucrărilor” apărute pe parcursul derulării proiectului.
1.2.3 - Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul

proiectului
Confrom H.G. nr.300/2006 coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării are următoarele atribuţii principale:
a. aplică planul general de securitate şi sănătate în muncă elaborat în faza de proiectare
şi poate aduce completări sau precizări suplimentare
b. coordonează aplicarea principiilor generale de prevenire şi securitate în alegerea
soluţiilor tehnice şi organizatorice pentru toate lucrările sau fazele de lucru ce se
desfăşoară simultan sau succesiv pe şantier
c. coordonează punerea în aplicare a PSS de către toţi angajatorii şi lucrătorii
independenţi care acţionează pe şantier
d. organizează cooperarea între angajatori şi informarea reciprocă privind protecţia
lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea
lucrătorilor
e. coordonează urmărirea aplicării corecte a instrucţiunilor de lucru şi de securitatea
muncii
f. organizează şi conduce controale şi verificări legate de sănătate şi securitate
g. adaptează şi actualizează PSS în funcţie de evoluţia lucrărilor şi a evenimentelor de pe
şantier
h. avizează planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările
acestora
i. elaborează şi controlează procedurile de instruire şi informare a personalului
j. elaborează şi coordonează implementarea procedurilor de control preventiv pe linie
securităţii şi sănătăţii în muncă şi verificarea respectării prevederilor prevăzute în PSS
k. ţine evidenţa tuturor evenimentelor produse
l. verifică respectarea măsurilor de protecţie colectivă şi condiţiile de muncă (grupuri
sanitare, apă, spaţii pentru spălat, punct de prim ajutor etc.)

m. coordonează implementarea măsurilor de protecţie anti-incendiu (inclusiv existenţa şi
funcţionalitatea mijlocelor de stingere a incendiilor şi a echipei de intervenţie)
n. organizează semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locurile de muncă în cadrul
şantierului (panouri avertizoare şi mijloace de semnalizare), conform prevederilor
Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă
o. efectuează inspecţii proprii privind situaţia securitatii şi sănătăţii în muncă şi modul de
aplicare a PSS
p. propune şefului de proiect măsuri de sancţioare a persoanelor care nu respectă
prevederile PSS
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă va informa managerul de

proiect cu privire la toate neregulile şi neconformităţile sesizate în aplicarea PSS.
1.2.4 - Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă al

antreprenorului general
Acesta prezintă managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate în muncă la nivelul proiectului planul propriu de prevenire şi protecţie al
antreprenorului general.
Conform art.31 din H.G. nr.300/2006, planul de securitate şi sănătate în muncă va

conţine:
a. numele şi adresă antreprenorului general
b. numarul lucrătorilor de pe şantier
c. numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor
d. data începerii lucrărilor şi durata acestora
e. analiza proceselor tehnologice ce pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a
celorlalţi părţicipanţi la procesele de muncă pe şantier
f. evaluarea riscurilor legate de tehnologiile utilizate, de modul de lucru, de materialele
utilizate, de echipămentele folosite, de deplasărea personalului, de organizarea
lucrărilor etc.
g. măsuri de protecţie colectivă şi individuală pentru prevenirea riscurilor de accidentare
sau îmbolnăvire profesională identificate şi de asigurarea sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care le execută.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă al antreprenorului general

cooperează cu coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul
proiectului şi cu managerul de proiect pentru integrarea planului propriu de prevenire şi
protecţie în PSSM.
are misiunea de a monitoriza şi superviza respectarea fără nici un fel de abateri a normelor de
siguranţă, prevenire şi protecţie de către toţi lucrătorii antreprenorului general.
trebuie să se asigure ca toţi subantreprenorii au luat cunostinţă de planul de prevenire şi
protecţie al antreprenorului general şi că respectă cu stricteţe prevederile acestuia.
va solicită tuturor subantreprenorilor planuri proprii de prevenire şi protecţie şi va asigura
compatibilitatea acestora cu planul propriu de prevenire şi protecţie întocmit de antreprenorul
general.

1.2.5 - Coordonatorul tehnic al lucrărilor
Coordoatorul tehnic al lucrărilor face parte din echipă care asigura coordonarea în
materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul proiectului.
În principal acesta va prezenta toate detaliile tehnice şi tehnologice în vederea stabilirii
cu precizie a riscurilor şi a măsurilor de prevenire care se impun, pentru toate fazele
proiectului şi pentru toate categoriile de lucrări şi operaţiuni ce urmează a se executa.
Împreună cu managerul de proiect, coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în
muncă la nivelul proiectului şi coordonatorul cu securitatea şi sănătatea în muncă al
antreprenorului general se va asigura că toate prevederile şi măsurile prevăzute în PSSM din
punct de vedere tehnic şi tehnologic sunt respectate pe tot parcursul derulării lucrărilor.
Sesizează eventuale noi riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională ce pot fi
generate de evoluţia lucrărilor şi poate propune actualizarea şi/sau completarea PGSSM şi a
planurilor proprii de prevenire şi protecţie.
1.2.6 - Responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă desemnaţi de

subantreprenori
Responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă desemnaţi de subantreprenori

cu 30 de zile înainte de data începerii lucrărilor trebuie să informeze managerul de proiect şi
coordonatorul în materie de sănătate şi securitate în muncă la nivelul proiectului cu privire la
faptul ca va efectua lucrări în cadrul şantierului, tipul de lucrări ce vor fi executate şi persoana
desemnată ca responsabil cu securitatea şi sănătatea în muncă.
Responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă ai subantreprenorilor sunt obligaţi să
prezinte coodonatorului în materie de securitate şi sănătate la nivelul proiectului planul propriu
de prevenire şi protecţie întocmit de respectivul subantreprenor.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate la nivelul proiectului va analiza şi va
aviza planurile proprii de prevenire şi protecţie întocmite de subantreprenori.
După avizarea planului propriu de prevenire şi protecţie prezentat, responsabilii cu
securitatea şi sănătatea în muncă ai subantreprenorilor vor fi cooptati în CSSM la nivelul
proiectului şi vor părţicipa la întrunirile acestuia, în calitate de membrii cu drepturi depline,
până când subantreprenorul reprezentat îşi va încheia activitatea pe şantier.
CAPITOLUL II Măsuri de organizare şi coordonare generală a şantierului
2.1 - Delimitarea amplasamentului, accesul şi deplasarea în incinta şantierului

Delimitarea amplasamentului-vecinătăţi:
Şantierul este amplasată în municipiul Oradea, pe strada Grivitei (Piata Agroalimentara
Cetate).
Şantierul trebuie prevăzut cu garduri de delimitare şi porţi de acces inscripţionate şi
prevăzute cu mijloace de semnalizare şi panouri care să indice:
a. echipamentul de protecţie obligatoriu
b. regulile pe linie de securitate şi sănătate în muncă ce trebuie să fie respectate în
incinta şantierului
c. numele persoanelor care răspund de organizarea şantierului
2.2 - Controlul accesului pe şantier şi procedura de primire auto

Accesul este asigurat printr-un drum de asfalt de 6 m lăţime al municipiului Oradea, fără
a fi afectate proprietăţi private.
Circulaţia auto în incinta şantier se va face folosind un sistem de căi de circulaţie
interioare separate pentru echipamente de muncă şi pietoni.
Se vor realiza semnalizări speciale care să indice pentru cine este destinată zona de
deplasare (auto/pietoni) şi bariere care să împiedice pătrunderea echipamentelor de muncă în
zonele de deplasare a pietonilor.
Intersecţiile dintre căile de acces din şantier vor fi semnalizate pentru a se atrage
atenţia celor care implicaţi în activitatea din şantier.
Se va verifica zilnic:
a. dacă au apărut denivelări pe căile de acces
b. dacă s-au format acumulări de praf
c. dacă semnalizările de securitate au fost deplasate, răsturnate sau deteriorate.
Dacă apăr astfel de nereguli managerul de proiect va lua măsuri imediate pentru
remedierea lor.
Pentru mijloacele auto se va impune o viteză maximă de deplasare de 5 Km/h, marcată
prin indicatoare atât la intrare cât şi în interiorul şantierului.
Dacă se executa manevre riscante (întoarceri, mers cu spatele etc.) vehiculele sau
utilajele vor fi pilotate. Persoanele care fac acest lucru trebuie să se amplaseze în zone în
care pot fi văzute de către conducătorul autovehiculului/utilajului şi pot vizualiza zona de
manevră astfel încât să prevină pătrunderea persoanelor sau altor utilaje .În cazul observării
unui pericol vor semnaliza imediat oprirea manevrării autovehicolului/utilajului. Conducătorul
vehiculului/utilajului nu va începe/relua manevrele decât după ce a primit semnalul de la
persoana care îl pilotează.
Zonele de staţionare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special.
Autovehiculele şi utilajele vor staţiona numai în zonele special prevăzute. În timpul staţionării
acestea vor avea în mod obligatoriu motorul oprit şi vor fi imobilizate adecvat. ( cu frâna de
stationare sau cale de blocare).
Nu se vor lăsa autovehiculele sau utilajele nesupravegheate, cu motorul pornit sau cu
cheile în contact.
Este cu interzisă manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de către persoane
necalificate corespunzator.
Este obligatorie amenajarea unui spaţiu unde fiecare autovehicul sau utilaj care iese din
şantier să fie curaţat de noroi pe roţi. Apă rezultată în urma spălării trebuie să respecte
condiţiile de protecţia mediului. (filtrare, decontaminare).
2.3 - Controlul accesului pe şantier şi procedura de primire a personalului

Este interzis accesul oricarui vizitator în incinta şantierului fără permisiunea unei
persoane din conducerea şantierului sau de la coordonatorul pe linie de securitate şi sănătate
în muncă la nivelul lucrării.
Vizitatorii ce au obţinut acordul să intre în lucrare vor purta OBLIGATORIU echipămente
de protecţie individuală.
Toate societăţile vor fi obligate să informeze postul de control asupra tuturor celor care
au acordul lor de a intra în şantier, le vor lua datele personale şi vor informa conducerea
şantierului sau coordonatorul pe linie de securitate şi sănătate în muncă.
Toate societăţile contractoare vor trebui să furnizeze listele cu muncitorii ce lucrează în
şantier.
Fiecare presoană care intră în şantier trebuie să cunoască :
a. modul de circulaţie în şantier
b. riscurile la care se expune
c. conduita în caz de eveniment
d. locul unde se acordă primul ajutor
e. regulile pe care trebuie să le respecte astfel încât să nu sufere accidente.
Nerespectarea acestor prevederi va putea antrena o excludere provizorie sau definitivă

a persoanei desemnate pe linie de securitate şi sănătate în muncă a respectivei societati sau
chiar a societatii, aceste decizii pot fi luate de către Managerul de proiect şi Coordonatorul pe
linie de securitate şi sănătate în muncă.
2.4 - Identificarea personalului

Se va alege o variantă de identificare a personalului şantierului care va fi adusă la
cunoştinţa lucrătorilor.
a. Va fi obligtorie purtarea vizibilă a ecusonului de identificare pe durata desfăşurării
intervenţiei.
b. Căştile ALBE vor fi rezervate personalului din conducerea şantierului
c. Căştile ALBASTRE sunt rezervate vizitatorilor – nici o societate nu are dreptul să le
utilizeze
d. Căştile ROŞII sunt rezervate persoanelor însărciante cu securitatea muncii şi
prevenirea accidentelor
e. Căştile GALBENE vor fi rezervate muncitorilor
Nerespectarea acestor prevederi duce la excluderea imediată din şantier a celor

surprinşi în culpă.
Fiecare societate va asigura personalizarea căştilor prin inscripţionare sau cu ajutorul
autocolantelor.
2.5 - Spaţiile şi facilităţile destinate organizării de şantier

Organizarea şantierului de construcţii trebuie să satisfacă toate condiţiile de securitate
şi de igienă a muncii. Amplasarea pe teritoriul şantierului a construcţiilor temporare auxiliare, a
depozitelor, a rampelor de descărcare, a drumurilor de acces, a instalaţiilor şi a grupurilor
sociale pentru muncitori trebuie să fie în concordanţă cu toate normele care asigură
securitatea şi sănătatea în muncă.
Se va evita amplasarea grupurilor sociale şi a atelierelor de şantier în imediata
apropiere a drumurilor de acces.
Numarul toaletelor va fi stabilit în functie de numărul de muncitori estimat, astfel încât
să se asigure minim un WC la 20 de lucrători.
Prezenţa femeilor în şantier presupune toalete separate.
Se vor lua în calcul distanţele pe care trebuie să le parcurgă un angajat de la locul de
muncă până la zona unde sunt amplasate gruprile sanitare , dacă acesta este prea mare
(presupune o deplasare cu o durata mai mare de 10 minute) se va lua în calcul amplasarea
unor toalete ecologice în zonele de lucru.
Se vor asigura spaţii special destinate (vestiare) pentru schimbarea hainelor şi odihna
în timpul pauzelor de lucru. Aceste spaţii vor avea posibilitate de încălzire în siguranţă pe timp
nefavorabil.
Se vor organiza spaţii pentru spălat pe mâini, dotate corespunzator cu apă curentă,
(minim 20 litri/om), săpun etc.
Se vor amenaja spaţii închise pentru servirea mesei. Sala de mese va fi păstrată curată,
blaturile meselor trebuie să fie uşor de curăţat, se va asigura un sistem de încălzire pentru
timp friguros.
2.6 - Organizarea primului ajutor

Se va organiza cel puţin un punct de prim ajutor dotat cu toate materiale necesare:
medicamente, dezinfectante, targă pentru transportul răniţilor etc.
Se vor instrui toţi angajaţii cu privire la conduita pe care trebuie să o adopte în caz de
accident şi cui să se adreseze.
Căile de acces până la punctul de prim ajutor din cadrul şantierului trebuie să fie în
permanenţă libere pentru a se asigura pătrunderea ambulanţelor.
Persoanele rănite vor fi transportate cu mijloacele de transpot al servicilor de prim ajutor.
Transportul cu maşini particulare, se va face decât în situaţii extreme când nu există un mijloc
de transport destinat acestui scop.
Fiecare unitate ce acţionează în şantier trebuie să aibă o persoana instruită să acorde
primul ajutor. Numele acestor persoane vor fi comunicate serviciului de securitate şi sănătate
din şantier.
2.7. - Evenimentele
Orice eveniment va fi anunţat imediat către:
a. serviciul de sănatete de urgenţă – punct de prim ajutor
b. şeful direct
Şeful direct va anunţa imediat coordonatorul pe linie de securitate şi sănătate în muncă

al unităţii respective, respectiv angajatorul.
Acesta va anunţa imediat:
a. conducerea unităţii respective
b. managerul de proiect
c. coordonatorul pe linie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul lucrării.
2.8 - Instalaţii de urgentă în caz de incendiu

Se va organiza un punct de intervenţie împotriva incendiilor dotat conform legislaţiei în
vigoare (stingătoare cu spumă şi cu pulbere, găleţi, lopeţi, târnăcoape, nisip etc.).
Se va amenaja minimum un hidrant dotat cu furtunuri de incendiu
Se va desemna şi instrui o echipă pentru intervenţia rapidă împotriva incendiilor
formata din minimum trei persoane.
Pentru materialele care prezintă pericol de incendiu se vor lua măsuri suplimentare de
protecţie în conformitate cu indicaţiile producătorilor. (mod de stocare, temperaturi maxime
admise, vecinatăţi etc.
Reţelele temporare de alimentare cu apă se vor îngropa în zonele unde traseul lor se
încrucişează cu căile de acces.
2.9 - Instalaţiile electrice temporare

Racordurile instalaţiilor electrice temporare la tablourile principale vor fi efectuate de o
societate autorizată , care trebuie să emită şi buletine PRAM. Aceste buletine trebuie să facă
parte din documentaţia generală a şantierului aflată la Managerul de Proiect.
Orice intervenţie la instalaţiile electrice trebuie facută numai de către electricieni
autorizaţi şi numai după ce au primit acordul de executare din partea Managerului de Proiect.
Toate tablourile electrice din şantier, indiferent de societatea care le instalează şi
exploatează, trebuie să respecte măsurile de securitate:
a. să fie încuiate
b. să nu fie expuse intemperiilor (protejate)
c. să fie dotate cu sisteme automate de întrerupere a alimentării cu energie electrică în
caz de urgenţă (siguranţe automate şi calibrate)
d. să fie legate la centura de împământare. Centura se verifică periodic (minim anual –
buletin PRAM)
e. să fie dotate cu prize exterioare prevăzute cu capace de protecţie şi în perfectă stare
(nedetreriorate sau nefixate corespunzător)
Conductorii electrici care alimentează şantierul vor fi poziţionaţi la o înălţime
corespunzătoare, astfel încât să nu fie în pericol de a intra în contact cu aceţtia echipamentele
de muncă care se deplasează sau lucrează în zonă.
În cazul existenţei unor instalaţii subterane muncitorii vor fi instruiţi asupra metodelor ce
trebuie folosite pentru a fi feriţi de accidente, iar lucrările se vor desfăşura sub supraveghere
permanentă.
În zona amplasamentelor cablurilor electrice, ale conductelor principale de apă cu
presiune ridicată, ale conductelor de gaze etc., întrebuinţarea răngilor, penelor metalice şi a
altor unelte complet metalice nu este permisă. Orice intervenţie se va face sub supraveghere
tehnică.
În apropierea cablurilor electrice subterane lucrările de săpătură se vor putea executa
numai după ce cablurile au fost scoase de sub tensiune, şi numai sub controlul personalului
de specialitate.
2.10 - Spaţiile de depozitare

Depozitarea materialelor se va face în spaţii special amenajate. Acestea trebuie
amplasate pe teritoriul şantierului ţinându-se cont de riscurile pe care le implică manipularea şi
depozitarea materialelor, conform instrucţiunilor de securitate eliberate de producători şi de
condiţiile de impact asupra mediului (contaminări ale solului, aerului, apei etc).
Substanţele chimice vor fi depozitate conform fişelor de securitate în spaţii separate
(mai ales dacă au incompatibilităţi cu alte materiale)
Materialele care prezintă pericol de explozie sau incendiu (tuburi de oxigen, acetilenă,
vopsele, diluanţi etc.) vor fi depozitate separat, departe de surse de căldură sau foc deschis.
Se vor asigura spaţii suficiente pentru descărcarea şi manipularea în condiţii de
siguranţă a materialelor grele şi/sau voluminoase.
În spaţiile de depozitare se vor amplasarea mijloace de stîngere a încendiilor
compatibile cu tipul de materiale stocâte (lemn, oxigen,diluanti,materiale plastice etc)
Se vor asigura căi de manipulare a materialelor în depozite. Acestea vor fi menţinute în
permanenţă libere şi curate (fără obstacole de orice fel, noroi, pete de uleiuri sau alte
substanţe etc.). Vor fi marcate cu vopsea galbenă.
Locul şi căile de acces la zonele de materiale PSI se vor marca cu vopsea roşie. Aceste
căi vor fi deasemenea menţinute în permanenţă LIBERE ŞI CURATE.
Este recomandată evitarea stocării de carburanţi în şantier. În cazul că se va impune şi
stocarea de carburanţi se vor aplica reguli speciale de depozitare. Nu se vor stoca carburanţi
decât cu acordul managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate
în muncă la nivelul proiectului.
Amenajarea de magazii provizorii, altele decât cele puse la dispoziţie prin facilităţile
organiării de şantier, va fi admisă de către managerul de proiect şi coordonatorul în materie de
securitate şi sănătate în muncă al antreprenorului general numai după ce s-au luat toate
măsurile de securitate generale şi speciale.
2.11 - Asigurarea evacuarii deşeurilor şi a curăţeniei

Beneficiarul va pune la dispoziţie un număr suficient de containere selective (pentru
moloz, metale, plastic, gunoi menajer) şi va asigura evacuarea deşeurile pe toată durata
lucrărilor. În acest scop beneficiatul este obligat să încheie un contract cu o societate
specializată.
Fiecare subantreprenor va sorta şi transporta cu mijloace adaptate toate deşeurile până
la containere.
Este interzisă evacuarea molozului şi a deşeurile prin găurile tehnologice.
Toţi subantreprenorii vor trebui să demonteze şi să compacteze ambalajele şi
cartoanele voluminoase.
Fiecare subantreprenor are obligaţia să asigure curaţarea zonei sale de lucru şi să
menţină căile de acces curate, în caz contrar va fi sancţionat.
Antreprenorul general va asigura curaţenia zilnică a spaţiilor din cadrul organizării de
şantier (birouri, spaţii comune, toalete, vestiare, săla de mese) cu ajutorul unor persoane
special desemnate.
Capitolul III: Măsuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de

interferarea activităţilor din şantier
3.1 - Modalitati de cooperare între managerul de proiect, antreprenorul general,

subantreprenori, lucrătorii independenţi sau persoanele temporare
După aprobarea planului de securitate şi sănătate în muncă la nivelul lucrării de către

managrul de proiect, fiecare subantreprenor este obligat să elaboreze planul propiu de
prevenire şi protecţie pentru lucrările executate în şantier, să-l prezinte managerului de proiect
şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul proiectului şi să
numească o persoană responsabilă cu securitatea şi sănătatea în muncă pe durata executarii
lucrărilor în cadrul şantierului.
Fiecare subantreprenor va aduce la cunoştinţa întregului personal executant planul
propriu de prevenire şi protecţie şi va asigura instruirea personalului său în materie de
securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu prevederile legale.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul lucrării are
dreptul de a verifica dacă un subantreprenor şi-a instruit corespunzator personalul în materie
de securitate şi sănătate în muncă.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul lucrării va
semnala managerului de proiect orice nereguli constatăte, acesta având dreptul de a stabili
sancţiuni conform prevederilor contractuale şi legale în vigoare.
Lucrătorii independenţi sau persoanele temporare vor respecta măsurile generale de
securitate la nivelul proiectului şi se vor supune regulilor de disciplină impuse de conducerea
şantierului prin intermediul coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în muncă al
antreprenorului general. În caz contrar li se va interzice accesul în şantier.
Înaintea începerii activităţii în şantier, lucrătorii independenţi vor fi informaţi asupra:
a. disciplinei din şantier
b. regulilor de igiena şi curăţenie
c. spaţiilor de cazare şi de servire a mesei
d. echipamentului individual de protecţie obligatoriu în şantier
e. căilor de acces pe care trebuie să le urmeze
f. modul de comunicare a oricărui eveniment produs în şantier
g. locul unde se poate acorda primul ajutor
h. locurile unde se afla pichetele PSI
Orice interferenţă de lucrări se va semnala managerului de proiect. Acesta se va

consulta cu coordonatorul pe linie de securitate şi sănătate în muncă al antreprenorului
general şi cu responabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă ai subantreprenorilor şi va lua
decizii prin care să se asigure :
- curăţenia zonelor de acces
- iluminarea provizorie a zonelor comune de circulaţie
Se vor analiza:
- modul de suprapunere a lucrărilor (orar)
- cine face protecţiile colective
- dacă o activitate desfasurată de o societate impune demontarea protecţiilor colective
cine şi când va asigura remontarea acestora
- modul de utilizare a echipamentelor şi dispozitivelor puse la dispoziţie în comun
pentru rezolvarea operativă a anumitor operaţiuni (de exenplu: ridicări de materiale,
executarea de săpături, acoperiri de goluri)

3.2. - Căile de circulaţie comune

Toate căile de circulaţie comune trebuie să respecte regulile de bază privind circulaţia
în siguranţă a tuturor persoanelor din cadrul şantierului.
Pentru îndeplinirea condiţiilor de siguranţă trebuie să se respecte urmatoarele principii:
a. căile de circulaţie pietonală să nu se suprapună cu căile de circulaţie ale maşinilor şi
utilajelor care lucrează în şantier
b. zonele de intersecţie inerente să fie marcate cu indicatoare de avertizare
c. executarea manevrelor cu un grad mare de risc se va face numai în prezenţa unei
persoane care să coordoneze aceste activităţi. Persoana trebuie să fie dotată cu
echipament de atenţionare (vesta avertizoare) şi să cunoască manevrele pe care
trebuie să le execute utilajul
d. toate zonele de circulaţie trebuie să fie bine nivelate astfel încât să nu apără pericolul
de împiedicare
e. şanţurile sau gropile trebuie marcate cu bandă de semnalizare sau parapeţi
f. căile de circulaţie survolate de către macarale vor fi blocate în timpul funcţionării
macaralelor prin mijloace de avertizare (bandă, bariere, panouri)
g. pesoanele care coordonează macaragiul de la sol vor atenţiona pe toţi cei care circulă
în zonă asupra pericolului şi îi vor opri până la terminarea manevrei.
Managerul de proiect va stabili cine răspunde de scările de acces comune: întreţinerea,
curăţarea şi refacerea balustradelor de protecţie.
3.3 - Utilizarea şi interferarea aparatelor de ridicat (macarale)

Pentru a se asigura coordonarea macaralelor trebuie să existe de la început un plan de
amplasare a acestora, cu razele de rotire corespunzatoare.
Managerul de proiect va analiza dacă razele de rotire se pot întersecta în timpul
funcţionării, în caz afirmativ luand următoarele măsuri:
- va stabili priorităţile şi va face o programare a executarii manevrelor
- va decide montarea de limitatoare de deplasare a braţelor rotitoare pentru zonele de
mare risc
Dacă o societate care are în dotare dispozitive de ridicat pune la dispoziţia unei alte
societaţi utilajele sale, această acţiune nu se va face decât cu acordul prealabil al
coordonatorului pe linie de securitate şi sănătate în muncă al antreprenorului general.
Societatea care este propietara utilajului răspunde de siguranţă tuturor elementelor care
servesc la executarea manevrei (cârlige, şufe, legător de sarcină, persoana autorizată care să
efectueaze manevra)
Pentru a se asigura o bună coordonare a macaralelor de la sol atât macaragii cât şi
legătorii de sarcina vor fi dotati cu aparate de emisie – recepţie astfel încât să poată comunica
între ei în bune condiţii.
3.4 - Survolarea zonelor de lucru de către macarale

Este interzisă trecerea cu încarcătura pe deasupra zonelor în care se afla lucrători sau
alte persoane. Se va asigura îndepartarea tuturor persoanelor din raza de acţiune a
macaralelor înaintea începerii manevrelor de survolare.
3.5 - Verificarea echipamentelor de muncă de ridicat

Toate echipamentele de ridicat trebuie să fie verificate de organele competente (ISCIR).
Documente doveditoare trebuie prezentate coordonatorului pe linie de securitate şi sănătate în
muncă al antreprenorului general (în copie). Acesta nu va permite punerea în funcţiune a unui
utilaj de ridicat până va verifica documentele de certificare.
Observaţiile referitoare la echipamentele de ridicat cu ocazia controalelor pe linie de
securitate şi sănătate în muncă vor fi menţionate în registrul de securitate ce se va păstra pe
şantier şi va putea fi pus la dispoziţia organele de control.
Capitolul IV: Procedurile de salvare în caz de eveniment
Chiar de la începutul lucrărilor se va organiza un punct de prim ajutor.

Trebuie să se afişeze în şantier numerele de urgenţă:
-linie interioră (de la punctul de prim ajutor) : - asistenţa medicală internă
-linie exterioră de la ambulanţă şi spitalul de urgenţă cel mai apropiat:
-numarul de la pompieri : - şeful echipei interne
- servicii de urgenţă 112
Căile de circulaţie nu vor fi blocate cu vehicule sau prin depozitări ce ar putea împiedica
accesul maşinilor de salvare din exterior.
Se va asigura degajarea căilor de acces şi ghidajul maşinilor de intervenţie spre locul
accidentului de către o pesoana care cunoaşte foarte bine amplasamentul.
Persoana care anunţă evenimentul (accidentul) va trasmite în mod obligatoriu
urmatoarele informaţii:
- numele celui care trasmite
- localizarea accidentului
- natura accidentului
- numărul de răniţi
- localizarea punctului unde trebuie să ajungă ambulanţa să preia răniţii
Se va trimite o persoana la punctul intrare a ambulanţei în incinta şantierului pentru a

asigura ghidarea acesteia.
Persoana care anunţă accidentul va aştepta confirmarea mesajului de către cel cu care
a comunicat
Orice rănire se va comunica la serviciul de acordare a primului ajutor din cadrul
şantierului.
Nu se vor transporta răniţii cu maşini particulare decât în cazul în care nu există un alt
mijloc de transport dotat pentru acest scop.
Reprezentanţii serviciului de sănătate trebuie să poarte căşti marcate cu o cruce roşie.
Capitolul V: Principalele tipuri de activităţi, identificarea riscurilor

corespunzătoare acestor activităţi şi măsurile specifice de prevenire a accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale
5.a. Activităţile desfăşurate în şantier

Principalele tipuri de activităţi ce urmează a fi desfăşurate în şantier sunt:
5.1 - pentru săpături
5.2 - pentru turnare betoane
5.3 - pentru dulgherie

5.4 - pentru lucrări de fînisăje, zugraveli, vopşitorie
5.5 - pentru confecţii metalice – scule şi dispozitive
5.6 - pentru lucrări de termo şi hidroizolaţii
5.7 - pentru lucru la înălţime
5.1. - Săpături
5.1.1. - Principalele riscuri identificate:
a. surpare
b. cădere de la înălţime
c. căderea materialeor manipulate în cap, pe mâini sau picioare
d. cădere de la acelaşi nivel, împiedicare
e. loviri sau striviri provocate de utilaje în mişcare
f. mişcări necontrolate ale utilajelor
g. tăieturi sau înţepături provocate de uneltele manuale
5.1.2. - Principalele măsuri de prevenire şi protecţie

a) Orice lucrare de săpături sau umpluturi nu va începe fără un proces verbal de
predare a amplasamentului şi a „cotei zero‖ încheiat între beneficiar, proiectant şi executantul
lucrărilor. Săpăturile de cercetare se vor face numai sub supravegherea conducătorilor
locurilor de muncă.
b) În cazul când pe amplasamentul predat există unele instalaţii subterane în
funcţiune, lucrările de săpături se vor executa numai după oprirea acestora. Lucrările se vor
executa numai sub supravegherea permanentă a conducătorului locului de muncă. Înainte de
începerea lucrărilor de săpături sau umpluturi se va face o instruire cu privire la metodele de
execuţie, sculele sau echipametele de construcţii ce se pot folosi, aşezarea personalului
muncitor la locul de muncă.
c) În cazul în care în timpul execuţiei săpăturilor se depistează instalaţii subterane
necunoscute iniţial şi care nu sunt indicate în documentaţia tehnică de execuţie se va opri
imediat lucrul şi se vor lucrătorii din zona de lucru.
d) Executarea manuală a lucrărilor de săpături în apropierea cablurilor electrice,
subterane sub tensiune se va face numai după oprirea curentului. Dacă nu se poate opri
curentul se vor lua măsuri speciale care să asigure securitatea personalului (folosirea sculelor
din lemn şi supravegherea strictă a lucrătorilor de către conducătorului locului de muncă). Se
interzice categoric în aceste cazuri folosirea de unelte şi scule metalice.
e) Dacă în timpul executarii lucrărilor de săpătură sau de umplutură se manifestă
prezenta unor gaze, substante toxice sau se constată lipsa de oxigen, se va opri imediat lucrul
şi se va scoate personalul din zona periculoasa. Se va convoca imediat la faţa locului
beneficiarul şi proiectantul care împreună cu constructorul vor întocmi un program de măsuri –
care va fi respectat integral – menit să elimine pericolul de explozie sau incendiu şi cauzele
care au condus la apariţia acestor gaze sau substanţe toxice. Se interzice reluarea lucrărilor
dacă nu se realizează complet programul de măsuri întocmit de organele în drept, până nu s-
au eliminat cauzele care au condus la prezenţa gazelor sau substantelor toxice .
f) Înainte de începerea lucrărilor de săpături cu sau fără sprijiniri, trebuie să se
pregătească terenul după cum urmează:
 să se îndeparteze apele de suprafaţă de pe amplasamentele şi din zonele lucrării
în scopul eliminării pericolului de inundare a gropilor sau a şanţurilor, de înmuiere
a terenului şi de prabuşire a malurilor.

 pentru eliminarea pericolului de înundare a malurilor se vor executa drenaje,
canalizări sau şanţuri de scurgere care să devieze apele de suprafaţă sau pe cele
subterane.
 dacă în zona în care se executa lucrările de săpături sunt pomi sau arbori aceştia
vor fi tăiaţi în scopul eliminării pericolului de cădere în gropile sau în şanţurile unde
lucrează personalul. Tăierea acestor pomi sau arbori se impune şi pentru a nu
stânjeni circulaţia şi transporturile din zona respectivă de lucru şi a elimină
eventuale accidente.
g) În zonele în care se executa săpături şi se circulă, se vor prevedea obligatoriu
semne de marcaj, parapeţi de protecţie, iluminat pe timp de noapte, împrejmuiri, balustrade,
panouri pentru limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor şi utilajelor. Este interzis ca aceste
incinte sau gropi să fie lăsate, când nu se lucrează, fără parapeţi şi neiluminate pe timp de
noapte. Dacă este cazul se va asigura şi pază.
h) Se interzice staţionarea autovehiculelor, tractoarelor şi utilajelor de construcţii în
zona prismei de alunecare a terenurilor unde se fac săpături. Se permite staţionarea sau
circulaţia în zona prismei de alunecare numai dacă pereţii săpăturilor sunt sprijiniţi cu sprijiniri
realizate pe bază de calcule. În aceste zone viteza de circulaţie este de maxim 3 - 5 km/ora.
i) În cazul în care se executa lucrări de săpături în zonele cu circulaţie intensă sau
de utilitate publică (străzi, pieţe, drumuri) spaţiile respective vor fi îngradite cu panouri line de
1,5 – 2 m înălţime, sau cel puţin cu parapeţi de 1 metru înălţime. Se vor prevedea obligatoriu
panouri şi semne de avertizare împotriva accidentelor, indicatoare de drum îngustat, ocolorire
şi limitare a vitezei. Este obligatorie asigurarea iluminatului pe timp de noapte. Se vor lua
măsuri pentru devierea circulaţiei. Acolo unde nu se poate devia circulaţia se vor plasa
permanent persoane care să asigure circulaţia. Toate utilajele folosite la săpături vor fi
amplasate în afara părţii carosabile a drumurilor.
j) Săparea gropilor de fundaţie şi a şanţurilor cu adâancime mică în terenuri cu
umiditate naturală şi unde nu există ape freatice de suprafaţă se vor executa fără consolidări
sau sprijiniri după cum urmează:
 în teren uşor (nisip, umpluturi) până la adâncimea de 70 de cm.
 în teren mijlociu (manual) până la adâncimea de un metru.
 în teren tare (manual) până la adâncimea de 1,6 metri.
 în teren foarte tare, se sapă (manual) până la adâncimea de 2 metri.
k) Pământul provenit din săpături sprijinite sau nesprijinite, va fi aşezat la o distanţă
de minim 0,4 metri faţă de pereţii săpăturii. Se recomandă ca pământul provenit din săpături,
pe măsura extragerii, să fie îndepartat sau transportat în afara şantierului.
l) Dacă în timpul executarii săpăturilor se găsesc corpuri dure izolate (betoane,
pietre etc.) se vor lua măsuri de îndepartarea a lor cu ajutorul unor utilaje sau mecanisme,
după ce aceştia au fost eliberaţi de pământ sau de alte părţi aderente. În timpul operaţiunilor
de scoatere a pietrelor, personalul va fi evacuat din zona periculoasă.
m) Pentru eliminarea pericolului de accidentare prin surpare de maluri la săpături,
se va supraveghea şi controla zilnic starea terenului unde se executa asemenea lucrări. Acolo
unde sunt posibile surpări sau alunecari de mase de pământ, indiferent dacă sunt sau nu sunt
făcute sprijiniri, se vor lua imediat măsuri de consolidare. Numai după aceea se va continua
executarea săpăturilor.
n) Conducătorii locurilor de muncă sunt obligaţi ca înainte de reluarea lucrărilor de
săpături să controleze zilnic pereţii şi stabilitatea terenului. Dacă se constată că sunt pericole
de accidentare nu se va permite reluarea lucrărilor decât după înlaturarea acestor pericole.
o) Se interzice categoric executarea săpăturilor sau astupărilor în terenurile
necompactate, umidificate sau supraumidificate, nisipoase, fără sprijiniri.
p) Execuţia săpăturilor pentru fundaţii, şanţuri, gropi etc. în taluz natural se va face
ţinând seama şi de urmatoarele măsuri:
 se va cerceta de către conducătorul locului de muncă starea terenului înainte de
începerea lucrului (valabil pentru fiecare schimb dacă este cazul) pentru a
constata că nu există pericol de surpare, ieşituri din consolă sau umiditate sporită.
 se vor întrerupe lucrările de săpatură dacă se constată umiditate sporită. În caz de
umiditate excesivă sau alte pericole evidente se va opri lucrul şi se va scoate tot
personalul din zona periculoasă.
 se interzice circulaţia sau deplasarea autovehiculelor sau a echipamentelor de
construcţii la distante mai mici decât cele prevăzute în documentaţia de execuţie.
 se interzice staţionarea unor vehicule sau utilaje de construcţie care prin vibrare
pot conduce la surpări de maluri sau la prabuşirea acestora peste lucrătorii aflaţi
în săpătură.
q) Când săpăturile trebuiesc executate cu pereţi verticali sau cu pante mai mari se
vor executa obligatoriu sprijiniri.
r) În cazul când se observa infiltraţii mari de apă (izvoare, fluvii subterane etc) sau
creşte nivelul apelor, se vor evacua imediat muncitorii din incintă . Reluare lucrărilor de
săpături se va face numai după eliminarea cauzelor sau a fenomenelor naturale care au
condus la creşterea nivelului apelor.
s) Se va cerceta periodic terenul şi se vor lua măsuri pentru desprinderea şi
rostogolirea pietrelor sau a pietrelor care ameninţă să se prabuşească. Executarea acestor
operaţii se va face numai după luarea măsurilor care să elimine producerea accidentelor.
(întreruperea circulaţiei şi scoaterea peronalului din zona periculoasă)
t) Se vor acoperi zonele periculoase cu plase de sârmă bine fixate în roca
sănătoasă prin pitoane şi ancoraje puternice
u) Accesul lucrătorilor în incintele de săpături (gropi, şanţuri etc), cu sprijiniri sau
fără sprijiniri, se va face pe scări sau cu ajutorul unor dispozitive mecanice sau platforme
construite special în acest sens. Scările trebuie să fie solide şi bine fixate. De asemenea ele
trebuiesc verificate zilnic şi menţinute în stare bună şi cu treptele curate.
v) Toate echipamentele de muncă şi mecanismele care se folosesc la executarea
săpăturilor sau umpluturilor trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare, trebuie să fie dotate
cu toate dispozitivele de protecţie, de semnalizare acustică sau optică şi cu limitatoare de
cursă în bună stare de funcţionare.
w) Executarea de săpături mecanizate fără sprijiniri se poate face fie în taluz liber,
fie în trepte cu pereţi verticali. Amplasarea echipamentele de muncă pentru săpături sau
umplutură va fi facută astfel încât să nu existe pericolul alunecării sau răsturnării acestora în
incinta săpăturilor.
x) Dacă săpăturile mecanizate se executa cu sprijiniri se vor lua măsuri ca acestea
să nu fie deteriorate în timpul execuţiei săpăturii.
y) În timpul execuţiei terasamentelor cu mijloace mecanizate se interzice accesul
oricărei persoane deasupra frontului de lucru. Aceste zone se vor delimita prin panouri,
împrejmuiri sau alte mijloace. De asemenea, nu se admite executarea de lucrări auxiliare sau
alte operaţii pe partea opusă frontului de lucru sau în apropierea acestuia.
z) Înainte de începerea săpăturilor cu mijloace mecanizate se va verifica rezistenţa
terenului şi apoi se va nivela sau compacta dacă este cazul.
aa) Toţi lucrătorii care lucrează direct sau indirect cu echipamentele de muncă de
construcţii sau cu mijloacele mecanizate vor fi instruiţi în privinţa tuturor măsurilor speciale de
securitatea muncii pe care trebuie să le respecte. Aceste măsuri vor fi înscrise în fişele de
instructaj individual.
bb) Trecerea sau staţionarea lucrătorilor pe sub cupele sau braţele excavatoarelor
este categoric interzisă.
cc) Este categoric interzisă prezenţa unor persoane străine pe sau în utilajle de
săpat în timpul lucrului. Urcarea şi coborarea din utilaje se va face numai după oprirea
acestora şi numai pe scarile de acces special construite în acest sens.
dd) Dacă se folosesc mai multe utilaje în acelaşi punct de lucru distanţa dintre
ele nu trebuie să fie mai mică de 10 m.
ee) Personalul de deservire al excavatoarelor trebuie să fie calificat şi autorizat în
acest sens.
ff) La traversările de drumuri, echipamentele de muncă şi sculele folosite la săpături
se vor amplasa în afara zonelor carosabile ale acestora. Este interzisă depozitarea de utilaje
sau materiale pe şosea sau mai aproape de 5 m de marginea drumului.
gg) În cazul spargerii blocurilor din beton armat cu ciocane pneumatice mari
muncitorii vor purta ochelari şi căşti de protecţie. Distanţă dintre spărgătorii de piatră va fi
de cel puţin 3 m, iar distanţa dintre punctele de lucru şi locurile pentru spart piatra nu va fi mai
mică de 10 m.
5.2. - Montare şi demontare de cofraj (DOKA); Armare

5.2.1.- Principalele riscuri identificate:
a. înţeparea şi tăierea mâinilor în armături
b. prinderea mâinilor în cofraje
c. cădere de obiecte de la înălţime
d. cădere de la înălţime
e. căderea materalelor manipulate în cap, pe mâini sau picioare
f. cădere de la acelaşi nivel, împiedicare
5.2.2.- Principalele măsuri de prevenire şi protecţie

a) Cofrajele trebuie să corepundă formelor şi dimensiunilor din proiecte , să reziste
la sarcinile ce le revin din greutatea proprie a betonului, a armăturilor, a utilajelor de turnare şi
a oamenilor care circulă pe ele în timpul lucrului.
b) În general cofrajele şi eşafodajele sunt din prefabricate. Ele trebuie să permită o
montare simplă şi o reutilizare maximă.
c) Se va acorda o atentie deosebită umplerii cofrajelor cu beton şi în mod special
ridicării cofrajelor pe măsura întăririi betonului. Toate dispozitivele de ridicare ale cofrajelor de
care sunt agăţate tijele sau elementele de susţinere vor fi controlate zilnic de către
conducătorul locului de muncă. Aceste operaţiuni se vor efectua numai de către lucrători
special instruiţi pe linie de securitatea muncii.
d) Atenţie deosebită se va acorda pregătirii turnării prin repartizarea de sarcini
concrete pe oameni şi instruirea oamenilor care executa turnarea şi manevrarea cofrajelor.
e) Montarea cofrajelor la înălţime se va face numai de pe podine de lucru, aşezate
pe schele de susţinere. Peste această înălţime, montarea cofrajelor se va face de pe schele
mobile prevăzute cu balustrade şi cu scândură de margine.
f) La executarea pereţilor din beton armat cu cofraje demontabile, se vor executa
în ambele părţi podine de lucru la fiecare 1,8 metri înălţime. Pentru cofrajele de stâlpi sau
grinzile în cadre, se vor amenaja schele în consolă, executate pe bază de proiecte, cu
balustrade şi scândura de margine.
g) Cofrajele suspendate pentru planşeele din beton armat la clădirile cu schelet
metalic vor fi montate numai după aşezarea definitivă a pieselor care constituie scheletul.

h) Construcţiile la care se toarnă betoane în cofraje alunecătoare vor fi
împrejmuite.
i) Conducătorul locului de muncă este obligat să controleze zilnic starea cofrajelor
alunecătoare înainte de începerea turnării betonului.
j) Demontarea cofrajelor alunecătoare se va executa într-o succeşiune de operatii
stabilite anticipat de conducătorul locului de muncă. Scoaterea cadrelor de susţinere este
permisă numai după întărirea betonului. Materialele provenite din demontarea cofrajelor
alunecătoare, vor fi coborâte la sol imediat după demontare. Este interzisă aşezarea
materialelor demontate pe podinele schelelor de lucru sau de susţinere.
k) Decofrarea se face numai după aprobarea de către conducătorul locului de
muncă. Demontarea cofrajelor de la construcţiile din beton armat se va executa numai după
ce s-au luat măsurile corespunzatoare împotriva căderii neprevăzute a unor elemente ale
acestora. Demontarea cofrajelor şi susţinerilor acestora, se va face numai sub supravegherea
permanentă a conducătorului locului de muncă şi numai de sus în jos.
l) După demontarea cofrajelor, golurile lăsate în planşeele de beton simplu sau
armat, vor fi fi împrejmuite sau acoperite cu panouri bine fixate.
m) Demontarea cofrajelor de la betoanele turnate sub nivelul terenului, se va face
înainte de scoaterea consolidărilor săpăturilor.
n) Elementele cofrajelor alunecătoare, cadrele, consolele de susţinere, grinzile,
podinele de lemn, schelele suspendate şi îngrădirile trebuie să se execute în conformitate cu
proiectele de execuţie aprobate. La demontarea cofrajelor vor fi îndepărtate materialele sau
sculele de pe schele şi de pe cofraje.
o) Materialele rezultate în urma demontării cofrajelor alunecătoare, trebuiesc
coborâte imediat cu ajutorul scripeţilor sau altor mecanisme din dotare. Este interzis a se
depozita aceste materiale pe schele sau pe podinele acestora.
p) Cofrajele mobile vor fi montate respectându-se măsurile de securitatea muncii ca
şi la cofrajele fixe. Pentru apărarea lucrătorilor de căderea betonului sau a altor materiale sau
obiecte, se vor monta cozoroace de protecţie de cel puţin 3 metri lăţime, perpendiculare pe
zidul clădirii sau construcţiei respective. Se vor monta cozoroace şi deasupra instalaţiilor sau
utilajelor tehnologice şi deasupra locului de manipulare a betonului. Nu se admite
supraîncarcarea cofrajelor mobile cu oameni, materiale sau armături peste sarcina calculată.
q) Armăturile din oţel beton sau din profile rigide cât şi armăturile pentru betonul
precomprimat vor fi prelucrate numai după tehnologia prevazută în proiectele de execuţie sau
fişele tehnologice. Prelucrarea armăturilor din oţel beton se va face mecanic sau manual în
funcţie de volumul necesar lucrării respective.
r) Pentru fasonarea armăturilor din oţel, atât manual cât şi mecanic, se vor folosi
scule rezistente (chei de fasonat drepte sau frânte, dornuri, dispozitive de îndoire) sau
dispozitive special construite în acest sens. Dornurile şi dispozitivele de îndoit se vor fixa pe
bancuri în colţurile opuse pentru a permite fasonarea ciocurilor fără accidente. Discul de la
dispozitivul mecanic pentru fasonat armături va avea cel puţin trei dornuri (cel din centru,
dornul de ghidare şi cel de reazem) şi vor fi prevăzute apărători de protecţie.
s) La armarea construcţiilor din beton armat se folosesc şi schele portante. Prin
folosirea acestora se înlocuiesc în mare măsura eşafodajele de susţinere a betonului armat.
Schelele portante se folosesc de obicei la construcţii cu deschideri mari (acoperişuri, poduri) şi
se pot alcătui din profile laminate, din bare rotunde sudate sau dintr-o combinaţie a armăturilor
rigide cu oţelul beton sub formă de grinzi cu zăbrele spaţiale, arce spaţiale sau carcase
spaţiale. La executarea acestor schele se vor respecta întocmai prescripţiile de execuţie din
proiecte şi se vor instrui în mod special lucrătorii care executa asamblarea lor atât la sol cât şi
pe construcţii.

t) Este interzis a se monta stând pe cofraje armături în grinzi sau în alte elemente
izolate ale construcţiei. Montarea armăturilor la înălţime se va face numai de pe schele de
lucru, cu respectarea măsurilor specifice pentru lucrul la înălţime.
5.3. - Turnare beton

5.3.1. - Principalele riscuri identificate:
a. cădere de obiecte de la înălţime
c. împroşcarea cu beton
d. lovire sau strivire
e. accidente provocate de mişcarea utilajelor
f. cădere de la acelaşi nivel , împiedicare

a) Schelele şi eşafodajele pentru transportul betonului trebuie să aiba o podina
continua cu lăţimea de cel puţin 1,2 m, împrejmuite cu balustrade şi să fie rezistente la o
sărcina de 80 kg. (să nu facă sub acţiunea acestei sarcini în plan vertical o săgeata mai mare
de 3 cm)
b) Golurile din podina destinată alimentării cu beton sau turnării betonului trebuie
acoperite în timpul lucrului.
c) După ce s-a montat armătura, circulaţia pe cofraje pentru transportul betonului
trebuie să se facă pe podine speciale.
d) În cazul utilizării pompelor pentru transportul betonului trebuie avute în
vedere riscurile specifice şi este necesară respectarea următoarelor măsuri:
 Există riscul ca braţul sau pompa să execute mişcări neaşteptate imediat ce
telecomanda este activată. Nu se staţionează în raza de acţiune a pompei.
 Maşina se opreşte din punct de vedere electric numai când butonul de OPRIRE
DE URGENTA este apăsat. Cu toate ca acesta face ca toate valvele actionate
hidraulic să se dezactiveze, nu puteţi preveni astfel de exemplu o cădere
neprevazută a braţului datorită scurgerilor la sistemul hidraulic.
 În nici un caz nu apăşati butonul de OPRIRE DE URGENTA dacă braţul are
mişcări necontrolate, deoarece nu veti mai avea poşibilitatea să va opuneti
acestor miscari.
 Există riscul rănirii persoanelor aflate în zona din jurul turnării în cazul în care
capătul conductei se desprinde în timpul pompării, după ce s-a rezolvat un posibil
blocaj sau în timpul spălării. Această zonă are diamentrul egal cu de doua ori
lungimea capătului conductei. Capătul conductei trebuie lasat liber, ―atâ rnat‖.
Verificaţi ca nimeni nu se afla în zona periculoasă . Ţineti aceasta zona sub
observaţie permanentă. Trebuie să opriţi lucrul imediat şi să apăsaţi butonul
pentru OPRIRE DE URGENTĂ dacă cineva pătrunde în zona periculoasă.
 Nu îndoiti niciodata capătul conductei peste ceva. Nu încercati niciodata să-l
îndreptaţi crescând presiunea. Capătul conductei nu trebuie introdus în beton.
Întinderea braţului şi a capătului peste lungimea specificată este interzisă. Capătul
conductei trebuie asigurat împotriva căderii.
 Aerul prins în linia de livrare este periculos deoarece aerul comprimat este
eliminat brusc la capătul liniei de livrare şi betonul poate fi ―ar uncat‖ în mod
exploziv. Din aceste motive nu trebuie permisă aspiraţia aerului. De aceea trebuie
să umplţei întodeauna rezervorul agitatorului cu beton până la axul agitator în
timpul operaţiilor de pompare.
 Nu folosiţi niciodată forţa pentru a pompa beton segregat sau cu cocolaşe
deoarece va începe să se sedimenteze în linia de livrare şi se vor produce blocaje
foarte uşor.
 Bratul poate ―căd ea‖ în timpul pauzelor lungi de pompare ca o consecinţă a răcirii
fluidului hidraulic. Din aceste motive nu lasaţi niciodată braţul întins în timpul
pauzelor.
 Echipamentul trebuie oprit, iar sistemul hidraulic, trebuie depresurizate complet
atunci când tubul de transfer îşi schimbă poziţia.
 Un coş de prindere la capătul liniei de livrare este absolut necesar dacă scoateţi
betonul cu ajutorul aerului comprimat, altfel există riscul accidentării când buretele
de spălare şi betonul sunt expulzate.
 Există un risc crescut de accidentare când curăţaţi cu aer comprimat. Toate
persoanele care participă la acesta operaţiune trebuie instruite în ceea ce priveste
modul de lucru.
 Trebuie să strângeţi braţul de pompare dacă doriţi să ridicaţi spatele maşinii
pentru a poziţiona o roabă sub rezervor.
e) Înainte de betonare se vor îndeparta de pe cofraje orice corpuri străine (moloz,
resturi de lemn, stropituri de beton etc.). După perfecta curăţire a cofrajelor ele vor fi bine
udate cu apă, pe toate părţile care vin în contact cu betonul, astfel încât ele să se îmbibe cu
apă.
f) În cazul turnării betonului la înălţime mai mare de 1,5 m podinele de lucru ale
betoniştilor trebuie împrejmuite cu balustrade şi cu scânduri de margine.
g) În cazul turnării betoanelor pentru executarea acoperişurilor, cornişelor,
luminatoarelor etc. care au o înclinare mai mare de 30 grade, betoniştii trebuie dotaţi cu
centuri de siguranţă ce se vor lega prin frânghii de elementele rezistente ale construcţiei.
h) Turnarea betoanelor la adâncimi mai mari de 1,5 m de la nivelul podinei de lucru
trebuie facută cu ajutorul jgheaburilor sau al burlanelor telescopice, care vor fi bine fixate de
schelele de susţinere ale cofrajului.
i) La compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor trebuie luate urmatoarele
măsuri:
j) Instalaţiile electrice necesare punerii în funcţiune a vibratoarelor se vor face cu
respectarea regulilor de securitate specifice instalaţiilor electrice.
k) În timpul deplasării vibratorului precum şi în cazul întreruperii lucrului, oricât de
scurtă, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la reţea.
l) Conductorii electrici care alimentează cu energie vibratorul trebuie să fie flexibili
şi izolaţi în tub de cauciuc.
m) Carcasa vibratorului trebuie să fie legată la pământ, iar muncitorii vor purta în
timpul lucrului cizme şi manuşi electroizolante.
n) Se interzice folosirea vibratoarelor defecte sau la care s-a efectuat diferite
improvizaţii.
o) Este interzis accesul lucrătorilor în zona apropiată locului turnării deoarece este
posibilă căderea betonului în timpul turnării, căderea armăturilor, a tijelor şi elementelor de la
cofrajul spaţial şi glisant şi a altor elemente de construcţie. În zonele respective se vor monta
placuţe avertizoare.
5.4. - Lucrări de finisaje, zugrăveli şi vopsitorie
5.4.1. - Riscuri identificate:

c. împroşcarea cu materiale
d. inhalarea de praf sau substanţe toxice
e. incendiu-explozie
f. cădere de la acelaşi nivel , împiedicare

a) Lucrările de tencuieli, interioare, exterioare, precum şi ipsosăriile se vor executa
de pe schele executate conform standardelor de siguranţă în vigoare.
b) La lucrările de tencuieli interioare şi ipsosării se vor putea utiliza podine aşezate
pe capre nedeplasabile.
c) Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor mici de
tencuire, reparaţii cu ipsos în locuri izolate.
d) În cazul în care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor
trebuie executată de pe podine împrejmuite , aşezate în consolă (schele în consolă) trecute în
afară prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate în sistem leagăn.
e) Dacă tencuielile exterioare se executa în acelaşi timp pe mai multe nivele de
lucru, se va organiza activitatea astfel încât echipele de la nivele diferite să nu lucreze pe
aceeaşi verticală. Se vor folosi podine etanşe, streşini sau plase.
f) Înainte de începerea operaţiei de tencuire uscată vor fi identificate instalaţiile
electrice existente şi se vor izola, astfel încât să fie eliminat pericolul acidentării prin
electrocutare.
g) În cazul utilizarii procedeului tencuirii uscate, în care panourile de Rigips se
monteaza cu adezivi pe un suport masiv (caramidă, beton, b.c.a.) suportul trebuie să fie stabil,
plan, protejat de umiditatea produsă prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice şi să
nu fie îngheţat.
h) La îndepartarea resturilor de mortar sau beton de pe suport, lucrătorii vor purta
ochelari, manuşi de protecţie şi masca contra prafului.
i) La prelucrarea uscată a tencuielilor în încaperi închise, se vor lua măsuri de
ventilare permanentă, în scopul evacuării prafului.
j) Spaţiul de circulaţie va fi mentînut liber, pentru a se evita accidentarea prin
impiedicare, lovire, alunecare, cădere.
k) Pe dosul panourilor tăiate (înălţimea = « h » încăpere minus 15 mm) se aplică
adezivul preparat conform reţetei. (lipită pe sacul de adeziv)
l) În dreptul ferestrelor, lavoarelor, consolelor, coşurilor etc. panourile trebuie lipite
pe întreaga suprafaţă.
m) Înainte de prepararea adezivului, lucrătorii vor citi cu atenţie indicaţiile de pe
ambalaj şi vor respecta cu stricteţe precauţiile referitoare la manipularea şi prepararea
adezivului respectiv.
n) La prepararea adezivilor sub forma de pulbere, muncitorii vor purta maşti de
protecţie contra prafului.
o) În timpul prepararii adezivului este interzis lucrătorilor, să fumeze, sau să
mănânce. După prepararea adezivului lucrătorii se vor spăla pe maîni şi pe faţă cu apă şi
săpun.
p) Se interzice utilizarea pigmenţilor vătămatori sănătăţii oamenilor (minium de
plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru), la prepararea mortarelor colorate necesare
la tencuire.

q) Panourile prevăzute cu adeziv se ridică la perete şi se bat uşor cu ciocanul de
cauciuc şi bagheta de pozitionare pentru a le aşeza vertical şi în acelaşi plan. La pardoseală
trebuie să rămână, graţie unui distanţier, un rost de cca 5 mm (pentru ventilare în timpul prizei).
r) Lucrătorii vor purta în mod obligatoriu mănuşi, ochelari şi mască de protecţie.
s) La manipularea obiectelor sanitare, lucrătorii vor fi atenţi pentru evitarea
accidentării prin căderea sau răsturnarea acestora.
t) Înainte de începerea lucrărilor la băi, se va opri alimentarea cu apă rece şi
fierbinte, pentru evitarea accidentării lucrătorilor, în cazul fisurării unei conducte.
u) La utilizarea grundului, lucrătorii vor purta mănuşi de protecţie.
v) La operaţia de şlefuire a zonelor prelucrate cu spaclul, lucrătorul va utiliza
mască de protecţie contra prafului şi ochelarii de protecţie.
w) Depozitarea adezivilor, diluanţilor şi vopselelor se va face numai în locuri ferite
de caldură sau surse de foc deschis.
x) Fumatul, lucrul cu foc deschis sau executarea de operaţiuni ce pot provoca
scântei sunt cu desăvârşire interzise în zonele în care sunt depozitate sau se lucrează cu
adezivi, vopsele, diluanţi sau alte materiale inflamabile.
5.5. - Lucrări de montare de confecţii metalice-scule şi dispozitive
5.5.1.- Riscuri identificate:

c. inhalarea de praf sau substante toxice
d. electrocutare
e. cădere de la acelaşi nivel , împiedicare

a) Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare
trebuie să fie în perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării.
b) Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele şi
sculele din dotare sunt în stare tehnică corespunzătoare.
c) Cele care nu corespund din punctul de vedere al securităţii muncii se vor scoate
din uz, repara (cele care se pot recondiţiona) sau casa.
d) Sculele şi uneltele de mână vor fi confecţionate conform standardelor în vigoare,
din materiale corespunzătoare operaţiilor care se executa, fără a se permite deformări, fisuri
sau desprinderi de aşchii, bavuri.
e) Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor fără mâner, precum şi folosirea
aceluiaşi mâner la mai multe scule.
f) Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate,
înflorite sau ştirbite, precum şi a uneltelor de mână cu improvizaţii.
g) În timpul transportului, părţile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mână cu
tăişuri, vârfuri etc. vor fi protejate cu apărători sau teci adecvate.
h) Sculele şi uneltele de tăiat vor fi verificate dacă sunt bine ascuţite şi dacă au
profilul corect în raport cu operaţia de executat.
i) Sculele şi dispozitivele de tăiat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 -să nu fie degradate, cu crăpături sau ruginite;
 -foarfecele pentru tăiat vor avea lamele strânse astfel încât să preseze una pe alta,
fără joc în axul de fixare;
 -dălţile vor avea o lungime de cel puţin 150 mm şi vor fi bine ascuţite.
j) Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate - după caz - în dulapuri, lăzi, rastele
sau suporturi speciale şi orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu părţile
active ale acestora.
k) Uneltele acţionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrătorii care
cunosc bine atât metodele de lucru cât şi pe cele de protecţie a muncii.
l) Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze unelte pe treptele scărilor mobile,
schele, tablouri electrice etc.
m) Conductele flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului şi
presiunii de lucru, iar fixarea lor pe racorduri se va face numai cu coliere metalice.
n) Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea
lor sau căderea de la înălţime.
o) Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în
centurile de siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, în aşa fel încât lucrătorul să le
aibă la îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu
incomodeze şi să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea cu uşurinţă.
p) Nu se admite folosirea unor scule şi unelte improvizate în timpul montajului.
q) Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către
muncitorii însărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei de montaj. Verificarea va urmări să
constate dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri,
deformaţii sau dezaxări.
r) Dacă în jurul locurilor în care se sudează electric nu se pot aşeza paravane
protectoare pentru vedere se va împrejmui locului de muncă şi se vor monta panouri
avertizoare pe care se va înscrie: "Nu vă uitaţi, se sudează";
s) Pentru sudurile executate în pantele exterioare ale construcţiei, conducătorul
locului de muncă va indica fiecărui sudor în parte locul de prindere a frânghiei centurii de
siguranţă;
t) Traseele conductorilor şi cablurilor aparatelor de sudură vor fi degajate de orice
ar putea duce la deteriorarea lor.
5.6. - Lucrări de hidroizloatii şi termoizolaţii

c. împroscarea cu materiale
d. inhalarea de praf sau substanţe toxice
e. electrocutare
f. incendiu-explozie
g. cădere de la acelaşi nivel , împiedicare
h. îmbolnăviri datorate condiţiilor meteo excesive

a) Pentru folosirea materialelor şi substantelor care sunt de natura comnbustibila,
înflamabila, exploziva sau toxica, în toate fazele de lucru prevăzute în fisele tehnologice de
executie, vor fi respectate obligatoriu măsurile de prevenire şi stîngere a încendiilor conform
reglementarilor în vigoare.
b) La toate locurile de muncă unde există pericol de incendiu, atât în punctele de
lucru cât şi în zonele de depozitare a materialelor, se vor asigura spaţii libere pentru intervenţia
formatiilor PSI.

c) În toate încăperile în care se afla depozitate sau se lucrează cu materiale
inflamabile sau explozivea se va afisă la loc vizibil planul de evacuare în caz de incendiu .
d) La locurile de muncă unde se utilizeaza materiale combustibile sau inflamabile
se vor depozita cantităţi ce vor fi consumate în execuţia imediata şi nu mai mult decât
necesarul pentru un schimb de lucru, cu respectarea sarcinii admişibile de încarcare a schelei
sau platformei de lucru.
e) Materialele uşor inflamabile (solventi organici, chituri, răşnii, produse petroliere)
nu se depozitează în recipiente deschise sau în apropierea locurilor de muncă. După golire,
recipientele se umplu cu apă.
f) Toate depozitele destinate recipientelor pentru gaze trebuie să aibă cel puţin 3,2
m înălţime şi să fie dotate cu geamuri mate. Trebuie luate măsuri astfel încât temperatura
interioroara în aceste spaţii să nu depaseasca 40 grade Celsius.
g) Este cu desăvaşire interzisă depozitarea recipientelor cu gaze sau substanţe
inflamabile în locuri expuse radiaţiilor solare ( în special pe timp de vară ).
h) În timpul aşezării şi fixării elementelor de izolaţie termică pe elemente de
construcţie aflate în apropierea conductorilor electrici, se întrerupe alimentarea cu energie
electrică în zona de lucru.
i) Este interzisă folosirea de butelii neomologate.
j) Furtunul de alimentare cu gaz lichefiat nu trebuie să prezinte pori, fisuri sau
semne de îmbătrânire, care să conducă la pierderi de gaz lichefiat.
k) Arzătorul pentru încălzirea foliilor pentru lipit trebuie să aibă robinetul de reglaj
în bună stare de funcţionare.
l) Este interzisă lasarea deschisă a vreunui robinet în intervalul de pregătire a
frontului de lucru între două lipiri succesive sau a pauzelor tehnologice sau de masă.
m) Butelia de gaz lichefiat se va amplsa la minimum 10 m de punctul de lucru cu
flacara dechisă.
n) Este interzis fumatul şi flacara dechisă în apropierea materialelor inflamabile
care se utilizează (adezivi şi lichid PVC)
o) Lucrările de izolaţii prezentate nu se execută pe timp de ploaie , ceaţă, vânt
puternic sau temperaturi sub +5 grade Celşius.
5.7. - Lucru la înălţime

a. cădere de la înălţime
b. cădere de obiecte de la înălţime

I. Condiţii generale pentru lucrul la înălţime
a) Dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile
concrete ale locului de muncă, astfel încât să fie asigurată securitatea executantului.
b) Utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi individuală, corespunzătoare
riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor executate.
c) Toate persoanele care lucrează la înălţime trebuie să primeasca din partea unui
medic de medicina muncii avizul « APT PENTRU LUCRU LA ÎNĂLŢIME »

II. Organizarea locului de muncă
a) Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi
dotat din punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime
a lucrătorilor.
b) Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat
împotriva căderii în gol a lucrătorilor.
c) Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de pericol
existent şi de condiţiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea
locului de muncă trebuie să fie făcută luându-se toate sau numai o parte din măsurile tehnico-
organizatorice prevăzute pentru lucrul la înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol a lucrătorilor
să fie eliminat.
d) Înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă trebuie să verifice
dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentării şi
îmbolnăvirii lucrătorilor.
e) Dacă în timpul lucrului la înălţime se produc în mod neaşteptat emanaţii nocive
(toxice sau inflamabile), lucrările trebuie oprite imediat, iar lucrătorii trebuie evacuaţi, luându-
se toate măsurile de evitare a accidentelor şi a incendiilor, până la îndepărtarea cauzelor care
au provocat apariţia emanaţiilor.
f) Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste
locuri de muncă, trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea, în conformitate cu
standardele în vigoare.
g) În jurul locurilor unde se desfăşoară lucrări la înălţime se va institui o zonă de
siguranţă. În zona de siguranţă este interzisă circulaţia sau staţionarea de persoane,
autovehicule sau uitlaje precum şi depozitarea de marteriale sau echipamente tehnice care
pot fi afectate de eventualele căderi de obiecte de la înălţime.
III. Manipulare, transport, depozitare

a) Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare se
produc modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să
facă lucrătorilor un nou instructaj de lucru şi de protecţie a muncii, corespunzător noilor condiţii.
b) Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această
activitate la locul de manipulare a materialelor.
c) Grinzile şi planele înclinate precum şi podeţele utilizate la manipularea
materialelor trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sărcina manipulată să nu fie
vizibilă.
d) Grinzile, planele înclinate, podeţele etc. trebuie prevăzute cu dispozitive de
prindere şi fixare sigură, fiind interzisă orice deplasare a lor în timpul lucrului.
IV. Mijloace colective de protecţie (schele, eşafodaje, cofraje, cintire, podine)

a) Pentru podinele executate din metal se va utiliza tablă expandată sau nervurată.
b) Podinele de lucru trebuie să aibă suprafaţa continuă. Rosturile între panourile
sau dulapii podinei nu trebuie să fie mai mari de 10 mm. Pe suprafaţa podinelor în pantă sau
în curbă se fixează şipci împotriva alunecării la distanţe de 300-400 mm.
c) Aşezarea podinei pe reazeme trebuie făcută astfel încât să fie exclusă
posibilitatea deplasării sau alunecării ei.
d) Se interzice aşezarea podinelor în consolă.
e) Urcarea şi coborârea pe şi de pe podinele de lucru trebuie să se facă numai pe
rampe şi scări de acces executate conform prescripţiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de
lucru se face lent, fără a se alerga şi a se produce balansuri sau şocuri.

f) Se vor folosi numai schele omologate şi dotate cu toate elementele de siguranţă.
g) Schelele vor fi stabilizate, ancorate şi asezate numai pe suprafete plane şi solide.
h) Schelele vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu scări, urcarea şi coborârea
realizându-se numai cu ajutorul acestora. Sunt cu desăvârşire interzise urcarea sau coborârea
pe elementele schelei.
i) Schelele amplasate în exterior vor fi prevăzute cu plase de protecţie.
V. Rampe de acces şi scări rezemate

a) Pentru evitarea deplasărilor longitudinale şi transversale, rampele de acces
trebuie fixate pe reazeme special prevăzute.
b) În cazul în care rampele de acces trec peste goluri, acestea trebuie să fie
obligatoriu prevăzute cu balustrade solide, bine fixate pe podină, pe ambele părţi ale rampei
c) Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiale de construcţii sau alte
obiecte. Rampele trebuie întreţinute şi curăţate în permanenţă.
d) Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare, conform standardelor în
vigoare. Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte şi fără defecte.
e) Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea
lucrătorului să lucreze stând pe o treaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de capătul
superior al scării.
f) Picioarele scărilor trebuie să fie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi
căderea lucrătorului.
g) În cazul în care condiţiile de lucru permit fixarea scării sus , atunci se fixează
cârlige la capetele superioare ale ramelor longitudinale .
h) Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale
trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboţi metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc.
i) Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu
permită desfacerea lor accidentală în timpul lucrului.
j) Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă
sau pardoseli alunecoase, la baza scării trebuie să stea un lucrător care va asigura stabilitatea
scării. La sol se va asigura o zonă de protecţie, avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită în
funcţie de înălţimea maximă de lucru, accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis.
VI. Echipamente individuale de protecţie pentru lucrul la înălţime

Alegerea echipamentelor individuale de protecţie (EIP)
a) Alegerea echipamentelor individuale de protecţie trebuie făcută luând în
consideraţie, în mod obligatoriu, situaţia de lucru la înălţime. Astfel rolul EIP poate fi:
 de poziţionare a lucrătorului în timpul lucrului;
 de limitare a deplasării lucrătorului în direcţia sursei de accidentare prin cădere
de la înălţime;
 de poziţionare şi suspendare a lucrătorului în timpul lucrului.
 EIP corespunzătoare situaţiilor nominalizate mai sus se utilizează numai pentru
prevenirea accidentării lucrătorului prin cădere de la înălţime.
b) Dacă în cazul utilizării EIP există, în continuare, pericolul căderii în gol datorită
unor factori de risc ce nu pot fi eliminaţi, mijlocul individual de protecţie trebuie obligatoriu
completat cu echipamentul individual de protecţie pentru oprirea căderii.
Utilizarea EIP pentru lucru la înălţime

a) Este interzisă utilizarea EIP nestandardizate şi neomologate.

b) Lucrătorii din cadrul şantierului trebuie să utilizeze, pentru lucrul la înălţime,
"Centura de siguranţă pentru constructori şi montatori", conform standardelor în vigoare.
c) Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau
pieselor metalice ale EIP defecte precum şi repararea acestora. Aceste operaţii trebuie
executate exclusiv de către producătorii de EIP autorizaţi.
d) Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de
către producător şi prevederilor normelor speciale de securitatea muncii.
e) Este interzisă utilizarea EIP care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare.
f) Conducătorii locului de muncă sunt obligaţi să completeze instrucţiunile de
utilizare a EIP cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc
de muncă respectiv.
g) Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul (punctul) de ancorare (fix
sau mobil) trebuie astfel ales încât zona de prindere a lucrătorului de acesta să fie sub cota
locului de ancorare pe toată perioada lucrului.
h) Sistemele de legatura (frânghii, cabluri, lanţuri) trebuie să aibă o lungime
maximă desfăşurată de 2 m.
i) Reglarea frânghiilor de siguranţă se face astfel ca, după petrecerea peste
elementul de construcţie (stâlp, cheson, profil metalic) distanţa dintre bustul lucrătorului şi
elementul de construcţie să fie de maximum 0,5 m.
Casca de protecţie
a) Pentru lucrul la înălţime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie
purtarea căştii de protecţie.
b) Persoanele care coordonează, controlează şi îndrumă procesul de muncă vor
purta obligatoriu casca de protecţie atunci când îşi desfăşoară activitatea în condiţiile lucrului
la înălţime.
c) Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de
periculozitate şi în condiţiile concrete de muncă, lucrătorii trebuie dotaţi cu cască de protecţie.
d) Dacă se lucrează la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de muncă
amplasat la înălţime mică , se va asigura un spaţiu de siguranţă lateral, stânga-dreapta,
proporţional cu înălţimea maximă de lucru şi se va purta obligatoriu casca de protecţie
e) Purtarea căştii de protecţie la înălţime mică este obligatorie atunci când la cotele
superioare se lucrează
f) La locurile de muncă cu temperaturi scăzute, casca de protecţie trebuie purtată
peste un capişon călduros.
g) Înainte de începerea lucrului, este obligatorie verificarea de către lucrător a
integrităţii căştii de protecţie, a sistemului de amortizare şi a posibilităţii de reglare a acesteia
şi a curelelor de prindere.
h) Casca de protecţie se va fixa obligatoriu folosind curelele de prindere.
i) Este interzisă folosirea căştii de protecţie dacă aceasta prezintă spărturi, fisuri
ale calotei, defecţiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defectă trebuie scoasă imediat
din uz.
Centura de siguranţă
a) Pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă este obligatorie, dacă
măsurile integrate de amenajare şi de dotare a locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii
în gol.
b) Dacă în configuraţia unui loc de muncă amplasat la înălţime există o zonă în
care pericolul de cădere în gol se poate manifesta, lucrătorii trebuie să poarte obligatoriu

centura de siguranţă împreună cu frânghia de siguranţă care vor împiedica accesul
lucrătorului în zona cu pericol, pe toată perioada lucrului.
c) Dacă locul de muncă amplasat la înălţime nu poate fi amenajat sau dotat prin
măsuri integrate pentru eliminarea pericolului de cădere în gol, lucrătorii trebuie să poarte
centuri de siguranţă de tipul şi în componenţa specifică activităţilor desfăşurate.
d) Centura de siguranţă trebuie folosită fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca
mijloc de protecţie prin suspendarea împotriva căderii în gol, fie ca mijloc de oprire a accesului
într-o zonă periculoasă. Este interzis a se folosi centura pentru alte funcţii de protecţie decât
cele pentru care a fost proiectată.
e) Lucrătorii trebuie să folosească centurile de siguranţă şi accesoriile lor numai în
cadrul lucrărilor pentru care au fost dotaţi cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie să le
predea conducătorului locului de muncă.
f) Înainte de utilizare, centurile de siguranţă şi accesoriile trebuie verificate în mod
obligatoriu de către conducătorul locului de muncă.
g) Prin examinarea cu atenţie se verifică cusăturile, cordoanele părţilor metalice,
frânghiile, cârligele de siguranţă, niturile etc.
h) Este interzisă utilizarea centurilor de siguranţă care:
 prezintă rupturi, pete, destrămări, nituri lipsă sau slăbite, catarame defecte,
răscoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosături etc.;
 au fost odată solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului căzut de la
înălţime);
 au fost scurtate prin coasere (bucle).
i) Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora (cordoanele de legătură) trebuie
păstrate la loc uscat, fără umezeală sau temperaturi excesive, respectând instrucţiunile
producătorului.
j) Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora păstrate în magazii o perioadă mai
mare (peste 1 an), înainte de folosire, se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor
producătorului.
Echipamente individuale de protecţie, altele decât cele specifice lucrului la înălţime

a) Dacă, în timpul lucrului la înălţime, există pericole de accidentare, altele decât
pericolul căderii în gol, lucrătorii trebuie să poarte EIP specifice acestor pericole.
b) Conducătorul locului de muncă trebuie să identifice pericolele de accidentare
posibile de a se manifesta şi să doteze lucrătorii cu EIP capabile să elimine aceste pericole.
c) Purtarea EIP, altele decât cele specifice pericolului căderii în gol, nu trebuie să
influenţeze în nici un fel capacitatea de protecţie a EIP specifice pericolului căderii în gol.
d) În funcţie de natura pericolului existent la lucrul la înălţime, altul decât cel de
cădere în gol (de ex. mecanic, electric, chimic) trebuie ales EIP în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
e) Este obligatorie completarea EIP cu echipament specific lucrării executate (de
exemplu masca de sudură, mănuşi şi încălţăminte electroizolante)
f) Lucrătorii trebuie instruiţi în funcţie de natura pericolului existent, privind modul
de purtare a EIP, altele decât cele pentru lucru la înălţime, în condiţiile specifice lucrului la
înălţime. (de ex.purtarea măştii de gaze, măştii cu aducţiune de aer etc.)
5.b. RISCURILE SPECIFICE ŞANTIERULUI

Identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor
1. Căderi de la acelaşi nivel (prin dezechilibrare, alunecare, antrenare,
împiedicare)
a) căderi de la acelaşi nivel pe căile de acces, la deplasarea în incinta unităţii, a
şantierului;
b) căderi de la acelaşi nivel la locurile destinate operaţiilor de încărcare şi descărcare,
la manipularea materialelor.
2. Suprasolicitări prin manipularea de materiale sau obiecte grele
a) manipularea de materiale sau obiecte grele la operaţii de încărcare şi descărcare, a
unor mijloace de transport.
3. Căderi de la înălţime (prin păşire în gol, dezechilibrare, alunecare, antrenare,
reacţii spontane inadecvate în situaţii de pericol)
a) căderi de la înălţime la urcarea sau în timpul lucrului pe schele, pe elemente metalice
în timpul asamblării, fixări etc. a unor elemente de construcţie;
b) căderi de la înălţime la urcarea sau timpul lucrului pe scări portabile în timpul
asamblării, fixări etc. a unor elemente de construcţie.
4. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare
a) neutilizarea mijloacelor de protecţie (centură de siguranţă, cască de protecţie,
ochelari de protecţie) care pot duce la căderi de la înălţime în timpul lucrului, lovirea care ar
duce la afecţiuni ale unor organe, afectarea ochilor prin intrarea unor corpuri străine în timpul
lucrului
b) neutilizarea unei încălţăminte adecvată, cu bombeu metalic pentru protecţia labei
piciorului, cu talpă nealunecoasă, recomandată pardoselilor şi suprafeţelor de contact
alunecoase pe care se deplasează sau este obligat a se deplasa.
5. Expunerea în afara sarcinii de muncă la factorii periculoşi sau nocivi:
a) de natură medicală: suferind de boală, având vederea slabă, cei ce suferă de
claustrofobie, care pot duce la căderi, loviri etc. accidente;
b) de natură fizică: starea de oboseală, starea de epuizare, starea de surmenaj;
diminuarea capacităţii de efort datorită consumului de alcool şi /sau al nicotinei, care pot duce
la căderi, loviri etc. accidente;
c) de natură psihică: starea de panică, subaprecierea, supraaprecierea, teribilismul,
dorinţa de afirmare cu orice preţ în faţa celor cu care lucrează, care pot duce la căderi, loviri
etc. accidente.
6. Efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă din care rezultă stări
periculoase sau nocive (manevre, poziţionări, consolidări, fixări, asamblări, utilizarea
necorespunzătoare a mijloacelor de protecţie)
a) alegerea echipamentelor de muncă, a tehnologiilor, soluţiilor conform legislaţiei
privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să elimine riscurile de
accidentare sau îmbolnăviri profesionale a persoanelor participante la procesul de muncă;
7. Deplasări sub efectul gravitaţiei de materiale sau obiecte (alunecare,
rostogolire/rulare (pe roţi), răsturnare, cădere liberă, scurgere, deversare, surpare,
prăbuşire, scufundare)
a) căderi de obiecte, materiale de pe schele, de pe suprafeţele unde se lucrează etc.
care pot duce la loviri etc. accidente;
b) căderi de obiecte, materiale din stive, care pot duce la loviri etc. accidente;
c) scăpări de obiecte, materiale din mâini la manipularea acestora, care pot duce la
loviri etc. accidente.
8. Contact cu materiale sau obiecte proiectate
a) prinderea, lovirea sau strivirea de maşini, utilaje, accesorii sau scule acţionate
mecanic în funcţiune, care pot duce la loviri etc. accidente;
b) prinderea, lovirea sau strivirea de maşini, utilaje, accesorii sau scule acţionate

manual, care pot duce la loviri etc. accidente;
c) prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte sau materiale, manipulate sau transportate
manual, care pot duce la loviri etc. accidente;
d) prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte sau materiale, manipulate sau transportate
mecanic, care pot duce la loviri etc. accidente.
9. Echipamente de muncă cu suprafeţe sau contururi periculoase înţepătoare, cu
muchii tăioase, abrazive, cu suprafaţa alunecoasă, adezive, cu denivelări (pericol la
contact, manipulare sau deplasare)
a) echipamente de muncă sub presiune sau vid, care pot duce la explozii, respectiv
accidente;
b) vibraţii excesive ale echipamentelor de muncă, sculelor, utilajelor, instalaţiilor etc.
care pot duce la îmbonăviri, oboseală, respectiv accidente.
10. Contact cu obiecte sau suprafeţe cu temperaturi excesive, ridicate sau
coborâte (pericol de contact la manipulare)
a) contact cu substanţe cu temperatură ridicată (solide, fluide, gazoase sau flacără),
care pot duce la arsuri, respectiv accidente;
b) contact cu substanţe cu temperatură scăzută (solide, fluide, gazoase), care pot duce
la accidente.
11. Riscuri electrice care prin tensiuni de pas, etromagnetism, atingeri indirecte
pot produce electrocutarea lucrătorilor
a) lucrătorii sunt supuşi la acelaşi risc şi în cazul apropierii sau intrarea în zona de
acţiune a echipamentelor de muncă sau a părţilor metalice a acestora, intrate accidental sub
tensiune, care pot duce la arsuri datorat arcurilor electrice care se pot produce, respectiv
accidentelor prin electrocutare.
12. Lovire de către mijloacele de transport auto, echipamentele de muncă de
încărcare, descărcare materiale:
a) în afara unităţii, pe drumurile publice:
-în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers;
-în perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul
normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers;
-pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul
şi invers.
b) în incinta şantierului:
-în timpul şi manipulărilor de materiale;
-în timpul săpăturilor efectuate cu echipamente mecanizate, la transportul diferitelor
suansambluri, prefaruicate etc.

Plan de Securitate Piata Cetate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Securitate Piata Cetate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B.I.A. Demian Zsolt - Jozsef, Jud.: Bihor, Mun.: Oradea,Str.: Pta. Ion Creanga , Nr.

PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

„MODERNIZARE PIATA AGROALIMENTARA CETATE

email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

1.1 – Obiectul planului de securitate şi sănătate în muncă

Capitolul II: Măsuri de organizare şi coordonare generală a şantierului

2.1 - Delimitarea amplasamentului, accesul şi deplasarea în incinta şantierului

Capitolul III: Măsuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de interferarea

3.1 - Modalitati de cooperare între antreprenorul general, subantreprenori, muncitori

Capitolul IV: Procedurile de salvare în caz de accident

4.1.- Organizarea măsurilor de salvare şi prim ajutor

email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

Capitolul V: Identificarea riscurilor de accidentare şi imbolnăvire profesională şi măsuri

5.1 - pentru săpături

email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

CAPITOLUL I - INFORMAŢII GENERALE

1.1 - Obiectul planului de securitate şi sănătate

Prezentul plan este întocmit în conformitate cu legislaţia de securitate şi sănătate în

Principalele obiective ale PSS sunt:

1.2 - Măsuri organizatorice generale privind securitatea şi sănătatea în muncă

1.2.1 - Şedinţele de coordonare pe linie de securitate şi sănătate în muncă la

Şedinţele de coordonare pe linie organizatorică vor asigura coordonarea şi

Principalele atribuţii a celor care participă la şedinţe sunt:

1.2.2 - Managerul de proiect

Managerul de proiect se va asigura ca toate măsurile şi sarcinile definite în PGSSM

email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

1.2.3 - Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul

email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă va informa managerul de

1.2.4 - Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă al

Conform art.31 din H.G. nr.300/2006, planul de securitate şi sănătate în muncă va

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă al antreprenorului general

email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

1.2.6 - Responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă desemnaţi de

Responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă desemnaţi de subantreprenori

CAPITOLUL II Măsuri de organizare şi coordonare generală a şantierului

2.1 - Delimitarea amplasamentului, accesul şi deplasarea în incinta şantierului

2.2 - Controlul accesului pe şantier şi procedura de primire auto

2.3 - Controlul accesului pe şantier şi procedura de primire a personalului

Nerespectarea acestor prevederi va putea antrena o excludere provizorie sau definitivă

2.4 - Identificarea personalului

Nerespectarea acestor prevederi duce la excluderea imediată din şantier a celor

2.5 - Spaţiile şi facilităţile destinate organizării de şantier

2.6 - Organizarea primului ajutor

Şeful direct va anunţa imediat coordonatorul pe linie de securitate şi sănătate în muncă

2.8 - Instalaţii de urgentă în caz de incendiu

2.9 - Instalaţiile electrice temporare

2.10 - Spaţiile de depozitare

2.11 - Asigurarea evacuarii deşeurilor şi a curăţeniei

Capitolul III: Măsuri de coordonare pentru prevenirea riscurilor generate de

3.1 - Modalitati de cooperare între managerul de proiect, antreprenorul general,

După aprobarea planului de securitate şi sănătate în muncă la nivelul lucrării de către

Orice interferenţă de lucrări se va semnala managerului de proiect. Acesta se va

email: demian_zsolt@yahoo.com; tel: 0745/86.82.41; tel: 0734/26.42.95

3.2. - Căile de circulaţie comune

3.3 - Utilizarea şi interferarea aparatelor de ridicat (macarale)

3.4 - Survolarea zonelor de lucru de către macarale

3.5 - Verificarea echipamentelor de muncă de ridicat

Capitolul IV: Procedurile de salvare în caz de eveniment

Chiar de la începutul lucrărilor se va organiza un punct de prim ajutor.

Se va trimite o persoana la punctul intrare a ambulanţei în incinta şantierului pentru a

Capitolul V: Principalele tipuri de activităţi, identificarea riscurilor

5.a. Activităţile desfăşurate în şantier