SCURT ISTORIC al PROTECTIEI CIVILE

1933 28 februarie 2016

Prezentare realizată de Muzeul Naţional al Pompierilor 1

 Anterior apariţiei
Regulamentului Apărării Pasive
Contra Atacurilor Aeriene
(28 februarie 1933)
au existat
preocupări pe linia protejării populaţiei

2
În perioada primului război mondial
au avut loc primele acţiuni de evacuare a
valorilor şi bunurilor industriale importante,
a organelor puterii şi administraţiei, precum şi
a unei părţi din populaţie.

1924
înfiinţarea la 20 noiembrie a
Şcoalei Apărării Contra Gazelor, pentru
pregătirea cadrelor militare de la toate categoriile
de arme. Era un prim pas în instituţionalizarea
sistemului de protecţie a populaţiei în caz de
conflict armat.
3
La 1 ianuarie 1925
ia fiinţă în mod
oficial

Serviciul
Apărării Contra
Gazelor

din Armata
Română

4
1926
Se pun bazele
teoretice ale
organizării şi
funcţionării armei
chimice în cadrul
armatei.

1927
Apare revista “Antigaz”
cu rol important în
pregătirea cadrelor
militare şi educarea
populaţiei. 5
 “Revista Antigaz, nu
trebuie considerată o revistă
pur militară. Toată naţiunea
are interesul a contribui la
apărarea ţării, şi dacă
împrejurări vitregi, ne vor
impune eventual un război cu
gaze, este de prevăzut că
populaţia civilă, va avea de
suferit mai mult decât armata
combatantă, de efectul acestui
gaz de luptă”. Col. Popescu Ghe.
autorul concepţiei şi iniţiatorul
organizării protecţiei populaţiei civile
în România, pe timp de război. 6
 La 28 februarie 1933
Prin Înalt Decret Regal nr. 468
se aprobă
Regulamentul Apărării Pasive
Contra Atacurilor Aeriene,
primul document scris referitor
la organizarea protecţiei civile 7
în ţara noastră.
 Insigna
Apărarea Pasivă

8
9
Conform Regulamentului din 1933:

Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în

aplicare pe întreg teritoriul ţării de
Ministerul de Interne
prin
Comisia Superioară de Apărare Pasivă

10
11
 1934
ia fiinţă
Liga Apărării
Contra Atacurilor
Aeriene, prin unirea
Ligii Antigaz cu Liga
Aero-Chimică.

Scop: Educarea şi
pregătirea populaţiei
pentru realizarea
protecţiei pasive. 12
Col. Gheorghe Pohrib,
comandantul
Corpului Pompierilor
Militari
în perioada 1920 - 1937
secretarul general al
LIGII APĂRĂRII CONTRA
ATACURILOR AERIENE
13
1934

14
 1935
Este înfiinţată
fabrica de măşti
Sarogaz

15
16
 1935
Se înfiinţează

Şcoala de Gaze
pentru ofiţeri şi subofiţeri
de pompieri

(în cadrul CORPULUI

POMPIERILOR
MILITARI)

17
1939 - Instructori ai Şcolii de Gaze

18
1936
Legea nr. 56 din 4 aprilie
pentru organizarea
pompierilor

“Prevenirea şi combaterea
sinistrelor, precum şi
executarea măsurilor impuse
pompierilor prin
Regulamentul Apărării Pasive
Contra Atacurilor Aeriene
sunt încredinţate pe tot
cuprinsul ţării
Corpului Pompierilor Militari”. 19
Exemple-documente diverse20
21
Col. Neron Lupaşcu,
comandantul pompierilor
militari
22
în perioada 1937-1941
23
24
25
26
Arcticole din
revista
Buletinul
Pompierilor
Români

27
28
 1938
Dezinfectarea
teritoriului de
yperită

29
30
Exerciţii de
Apărare
Pasivă

În incinta
Postului Central
de pompieri
(1935)

31
32
33
34
1939 – pe stadionul ANEF

35
36
37
1939 - Teleorman

38
Exerciţiu de stingere

39
40
41
 1939

• Regulamentul Apărării Pasive

din 28 februarie 1933
si
• Legea Apărării Antiaeriene
Active şi Pasive a Teritoriului
din martie 1939

au constituit cadrul juridic

fundamental pe toată perioada
celui de-al doilea război
mondial.

42
43
1943
- în Capitală a fost
înfiinţat Batalionul 1
Pompieri Apărare
Pasivă.
- un batalion
asemănător va activa
pe Valea Prahovei.

Ordinul de înfiinţare la
1 august 1943 a Batalionului
de Apărare Pasivă Bucureşti.44
 Hotel Union

Interventii ale
structurilor de
apărare pasivă
în urma
bombardamentelor
din anii 1941,1943.

45
46
47
48
Teatrul Naţional

49
50
1952
Decret nr. 24 din 17 ianuarie
Regulamentul
Apărării Locale Antiaeriene
“A.L.A. constă în totalitatea măsurilor ce se iau în timp
de pace şi în timp de război pentru:
- asigurarea asistenţei medicale calificate
populaţiei civile ce a avut de suferit de pe urma
atacurilor aeriene sau artileriei;
- apărarea de bombardamente aeriene a
populaţiei civile, pentru a preveni sau localiza efectele
bombardamentelor;
- refacerea obiectivelor supuse atacurilor
aeriene sau de artilerie”. 51
52
 1968 - Hotărârea nr. 456 privind completarea
Regulamentului pentru stabilirea, descrierea şi portul
uniformelor personalului militar A.L.A.

53
1977

Protecţia civilă şi-a dovedit utilitatea în

numeroase intervenţii, printre care
cea de la cutremurul din 4 martie 1977:
- magnitudinea de 7,3 grade Richter;
- 1578 victime, din care 1424 în Bucureşti,
unde peste 33 de clădiri şi blocuri s-au
prăbuşit.

54
Cutremurul în Bucureşti

55
56
57
58
59
60
61
62
 1978

Prin Legea nr. 2/24.03,

Apărarea Locală
Antiaeriană
îşi schimbă denumirea în

Apărare Civilă

63
Însemnul de armă

64
Aplicaţii ale Apărării Civile

65
66
După anul 1990 va deveni evidentă
orientarea Protecţiei Civile
spre misiuni specifice dezastrelor

67
1995 – Baloteşti, catastrofă aeriană cu 60 de morţi

68
Mihăileşti, 2004:
- explozia unui camion
cu îngrăşăminte
chimice;

- 16 morţi şi 11 răniţi;

- la locul deflagraţiei
s-a format un crater
adânc de 10 m, cu un
diametru de 40 m.

69
Mihăileşti 70
71
 2004
Legea Protecţiei Civile nr. 481:
(abrogă Legea Protecţiei Civile din 1996):
integrează Protecţia Civilă în
Sistemul Naţional de Management
al Situaţiilor de Urgenţă.
Se infiinteaza
Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă
prin fuzionarea
Comandamentului Protecţiei
Civile
cu
Inspectoratul General al
Corpului Pompierilor Militari
72
 I.G.S.U.
• componentă a
Sistemului Naţional
de Management al
Situaţiilor de Urgenţă

• reprezintă structura
integratoare şi
coordonatoare a
instituţiilor cu atribuţii
în managementul
situaţiilor de urgenţă.

73
• OUG 1/2014 privind unele masuri in
domeniul managementului situatiilor de
urgenta, precum si pentru modificarea si
completarea OUG 21/2004 privind Sistemul
National de Management al Situatiilor de Urgenta.

Art. I
(1) In cadrul Ministerului Afacerilor Interne se infiinteaza
Departamentul pentru situatii de urgenta, structura operationala cu
atributii de coordonare, cu caracter permanent, la nivel national, a
activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta,
asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare
si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate, inclusiv
primul ajutor calificat si asistenta medicala de urgenta in cadrul
unitatilor si compartimentelor de primire a urgentelor, denumite in
continuare UPU/CPU, pana la internarea in spital. 74
 Însemnul Organizaţiei Internaţionale a
Protecţiei Civile (O.I.P.C.)

1972
Prin rezoluţie O.N.U.
1 martie a fost stabilită ca Ziua
Internaţională a Protecţiei Civile.
75
 B-dul Ferdinand, nr. 33,
sector 2, Bucureşti, tel.
021/252.28.84

www.muzeulpompierilor.ro
E-mail:
contact@muzeulpompierilor.ro
76
1933 - 2016