Culisele executiei lui Antonescu

717 vizualizari | Luni, 28 Octombrie 2013 |

Pe data de 1 iunie 1946, Ion Antonescu cadea rapus de gloantele plutonului de executie in curtea inchisorii Militare ilava. La iesirea din celula, fostul sef al statului a fost impartasit de confesorul puscariei, preotul Teodor Totolici. Am aflat de la fiul parintelui cum, inainte de a parasi cladirea inchisorii, maresalul a decupat o ucata din tricolorul de la o carte de reli!ie, si"a prins"o cu un ac de !amalie in piept, apoi s"a indreptat insotit de asistenta in #alea Piersicilor din curtea unitatii de detentie, acolo unde a$ea sa ai a loc ducerea la un sfarsit a executarii sentintei.
Ads not by this site

Am stat de $or a cu Mihail Totolici, un copil ce a intrat in anii %4& in inchisoarea 'ila$a. (iul preotului Teodor Totolici a$ea pe atunci 16 ani. (aptul nu a constituit o pedeapsa pe care a tre uit sa o suporte, acest lucru a fost posi il doar pentru ca tatal sau era confesorul inchisorii. Acesta era preotul ce se in!ri)ea de *sufletele+ a)unse acolo. ,upa cum se stie, printre detinuti s"a aflat in 1946 si Maresalul Antonescu. Mihail Totolici -./ de ani0, cel cu care am stat de $or a, a primit informatii importante de la tatal sau, care a trecut la cele $esnice in 191.. 2unt informatii pe care le de3$aluie in premiera prin intermediul 'urnalului 4ational, informatii referitoare la atitudinea si comportamentul Maresalului in momentele dinainte de iesirea din celula in $ederea executiei, acolo unde aparatul de filmat nu a mai a)uns. 2unt franturi, momente pe care nicio camera nu le"a surprins, scrie )urnalul.ro. !u "on Antonescu, ci #ihai Antonescu a respins impartasania

(ilmul executiei il stie toata lumea, l"a inclus si 2er!iu 4icolaescu intr"unul din contro$ersatele lui filme5 *6!linda+. Pe !enericul sau, ca si pe cel al peliculei care circula asta3i in mediul $irtual, fi!urea3a la loc de *cinste+, ca participant la executie, si numele Teodor 6cta$ian Totolici, confesorul inchisorii 'ila$a, pe atunci preot in comuna 'ila$a. Mihail spune ca numele tatalui sau este trecut !resit, chiar si in actele oficiale de la acel moment, in special in procesul $er al al executiei. Pe parintele sau nu"l chema si 6cta$ian. *In afara de aceasta inad$ertenta le!ata de numele sau, o alta informatie eronata, inclusi$ in filmul lui 4icolaescu, este aceea ca Maresalul Antonescu a respins impartasania. ,a, este ade$arat ca unul dintre Antonesti a facut acest lucru, dar nu Ion, ci Mihai, condamnat si el alaturi de Maresal. Mihai Antonescu, fiind cel mai tanar, nu a putut accepta ceea ce a$ea sa i se intample si poate de aceea a recurs la acel !est de fronda fata de repre3entantul isericii. Asta e ce mi"a 3is taica"meu. Tata se astepta ca Ion Antonescu sa primeasca impartasania, poate nu se !andea ca Mihai -Ica0 Antonescu sa refu3e. Insa si"a dat seama ca afectat nu a fost numai el, erau afectati toti cei condamnati alaturi de Antonescu, pentru ca 7e!ele Mihai nu a semnat !ratierea+, po$esteste Mihail Totolici. $%arinte, eu am &ost tra'at(), a spus #aresalul Antonescu la inchisoarea militara ilava *Tatal meu, de cate ori mer!ea acolo, fie ca era miercuri sau $ineri, si a)un!ea la el, ii $or ea. La un moment dat, cu o anumita oca3ie, i"a dat niste carti cu caracter reli!ios. In 3iua executiei, operatorul care filma, 8olo!an sau cine a fost, n"a intrat in celule in momentul in care preotul Totolici -tatal sau " n. red.0 i"a impartasit pe cei patru condamnati din lotul Antonescu. Tata a po$estit cum, cu o alta oca3ie, cand a a)uns la el, Antonescu i"a spus5 parinte, eu am fost tradat9. Aceste cu$inte nu au fost mentionate nicaieri, nu le !asiti niciunde. Iar atunci cand a fost executia, a$ea si cartile reli!ioase acolo. Antonescu i"a spus5 parinte pot sa iau o pan!lica de la carte, taica"meu a$ea pan!lici tricolore la toate cartile. 2a tai si sa pun in piept la toti. ,a, domnule Maresal, i"a 3is tatal meu. Atunci a trimis un soldat si a adus foarfeca si ace de !amalie si Maresalul a taiat din pan!lica si a pus si lui si la ceilalti trei care erau cu el. 2unt lucruri care nu se stiu+, po$esteste Mihail Totolici. ,e altfel, daca se urmareste cu atentie filmul oficial al executiei, se poate o ser$a, pe lan!a atista de la utoniera fiecarui condamnat, cate o foarte mica anda de tricolor. :ste cea pro$enita de la cartile reli!ioase ale parintelui Teodor Totolici. (iul celui care l"a impartasit pe Maresal inainte de a fi executat spune ca tatal sau i"a marturisit ca nu a participat la ucidere, ci doar la momentele dinaintea acesteia. L"am intre at pe Mihail daca tatal sau si"a dat seama din intalnirile pe care le"a a$ut cu Ion Antonescu daca acesta era un om credincios, practicant. *(aptul ca a primit cartile reli!ioase de la tatal meu preot, apoi acceptarea discutiilor cu parintele in calitate de confesor al inchisorii, iar inainte de executie acceptarea impartasaniei " toate acestea spun multe despre cat era sau nu Maresalul de isericos+. Cum a a*uns +otolici preot la ilava
Ads not by this site

*In 19/&, cand a iesit el preot, daca luai parohie in ;ucuresti, nu"ti dadea cinci ani leafa. <lterior s" a marit la 3ece ani aceasta perioada. Atunci a dat un concurs pentru un post in parohia 'ila$a. Acolo erau doi preoti, si cand a murit unul dintre ei, a casti!at postul. Parohia 'ila$a fiind cea mai apropiata de inchisoarea militara cu acelasi nume, chiar daca e putin in afara satului, facea si ser$icii =

isericesti la inchisoare, atat cat permiteau comunistii. Teodor Totolici a$ea stampila confesorului inchisorii. Impartasea, tinea slu) e, 2fanta Litur!hie, a$ea toate atri utiile unui confesor de puscarie. #enea si in timpul saptamanii, dar mai ales de Pasti si de >raciun. <neori mer!ea pe )os, insa de cele mai multe ori, in special de marile sar atori, seful inchisorii ii trimitea sania, daca era iarna, sau trasura comandatului pe $reme mai una+. ,iua executiei Mihail Totolici po$esteste ca tatal sau stia ca Antonescu este condamnat la moarte de catre rusi. 4u se aflase insa cu exactitate 3iua executiei. *>um era pe atunci o iceiul la tara, se um la cu ote3ul la fiecare inceput de luna. Apoi comunistii au dat $oie sa se faca acest lucru doar trimestrial, apoi ianual, pana ce, treptat, au facut sa dispara aceasta le!atura cu iserica. Intamplarea a facut ca tatal meu, impreuna cu dascalul, care era mai atran, sa treaca pe la inchisoare de 1 iunie. >and s"au apropiat de unitate au $a3ut masini multe. 2i atunci tata i"a 3is dascalului5 sa stii ca a $enit completul de executie. 2i intr"ade$ar asa a fost+, isi aminteste Mihail Totolici. Poate ca daca n"ar fi a)uns atunci acolo nu i"ar mai fi impartasit pe cei condamnati si n"ar mai fi fost inscris in cartea de istorie ca facand parte din echipa care a participat la executie9 Parintele Teodor si"a amintit mai tar3iu ca cei de la puscarie ar fi tre uit sa cheme un alt preot de la ;ucuresti. *2"au !ra it si au uitat sa"l aduca. Taica"meu le spusesera celor de la inchisoare sa nu"l cheme la executii pentru ca e o fire mai sensi ila, dar nu s"a putut sustra!e. A fost o $reme cand $eneau niste preoti de la di$erse parohii din ;ucuresti, pe care tata ii cunostea. ,ar atunci s"a intamplat sa"i fie impus din !ra a sa ramana. Pedeapsa a fost !ra ita si pentru ca se apropia 3iua de nastere a lui Antonescu, care era pe = iunie+. La ilava, comunistii cantau "nternationala in timpul slu*bei *2e mai intampla o chestie, pe $remea cand erau si detinuti comunisti. Inchisoarea nu a$ea iserica, asa ca tineau slu) a in curte. Insa la un moment dat comunistii au inceput sa cante Internationala in timpul ceremonialului, nu neaparat de catre cei pre3enti la 2fanta Litur!hie. 2i atunci taica"meu i"a su!erat comandantului sa"i o li!e pe toti sa $ina la slu) a. Asa i"a determinat pe cei care intonau imnuri comuniste sa taca, de teama o li!atiei de a nu fi pre3enti cu totii sa asculte predica+. 7e$enind la intalnirile cu Maresalul, Mihail Totolici confirma ca tatal sau a $or it cu Ion Antonescu de mai multe ori. *,e cate ori se ducea la inchisoare inainte de executie, taica"meu ii $or ea+. *,aca stiam ca o sa"l impartasesc inainte de executie nu ma mai faceam preot+, a spus confesorul Totolici
Ads not by this site

L"am intre at pe Mihail daca tatal sau a po$estit despre ce l"a impresionat la Antonescu. *Mi"a spus ca daca stia ca o sa tre uiasca sa"l impartaseasca pe Antonescu, nu se mai facea preot+. :l isi /

aminteste ca a fost un moment cand l"a insotit chiar pe tatal sau atunci cand acesta a transmis un mesa) catre mama Maresalului, nestiind si nici macar anuind ca ar putea fi urmariti. *6data nu stiu ce i"a transmis Maresalul, ca apoi am fost chiar eu cu taica"meu pe >alea >alarasi la doamna Maria, mama Maresalului. Aceasta locuia impreuna cu sotia lui Antonescu. 2tatea in se3lon!, iar taica"meu a $or it ce a $or it cu dna Maresal, eu n"am asistat, am stat mai incolo. Tata i"a transmis ce$a ce i"a spus pro a il Maresalul. Pe urma am plecat, iar tata si"a dat seama ca acea casa este urmarita+. Pe atunci, oamenii nu in$atasera sa se fereasca. 4u traisera inca in comunism. *>and am $a3ut ca suntem urmariti, tata a 3is5 nu e nimic, ca n"am facut cine stie ce. :ra o isnuit ca de fiecare data cand se ducea la inchisoare sa $or easca cu Maresalul+. +ristetea preotului 'in seara executiei *>and a $enit acasa, la sapte fara un sfert, ca aproape de ora 1..&& s"a sfarsit cu executia, era cu lacrimi in ochi. 4oi nu stiam ce s"a intamplat, dar parca il $ad cum a intrat in ucatarie si a spus5 l" au executat pe Maresal9+. Insist asupra comportamentului Maresalului in inchisoare atat timp cat acesta se afla in prea)ma confesorului isericesc. *:l nu $roia sa para umilit, era demn. A$ea chiar si moralul ridicat, nu chiar daramat. ,e altfel, in 1946 tata a $a3ut ca Ion Antonescu inca era iu it. >ircula le!enda ca au fost doua echipe de executie. 2i initial au refu3at sa tra!a. Au chemat !ardienii de la Politia capitalei si aia au refu3at sa tra!a+. Atra! atentia asupra faptului ca exista riscul ca so$ieticii sa"i pedepseasca drastic pe cei care se a at. Insa era scu3a il !estul a$and in $edere ca omul de rand inca nu"si dadea seama cine a cucerit tara si cum se petrec lucrurile. -ol'ati in curtea inchisorii cu ochii in lacrimi ,e altfel, comunistii inca nu prinsesera pe deplin fraiele in mana. *,aca erau tolerate astfel de acte de indisciplina? In orice ca3, tata mi"a po$estit ca erau soldati in curtea inchisorii care plan!eau. 2tau si ma intre cine au fost cei care au refu3at+. 4u riscau ei sa fie pedepsiti? Poate ca au existat repercursiuni. *Toata lumea $or ea ca el a $rut sa faca ine tarii. Pentru a"l impaca cu ideea executiei, tata i"a dat carti isericesti, sa ai a ce sa citeasca. In re!imul de atunci, comunistii care erau arestati a$eau drepturi ca detinuti politici, primeau pachet ca oricare puscarias. La Antonescu erau patru in celula. La 'ila$a erau inchisi mai mult militari, de aia se si chema inchisoare militara+. Antonescu nu a carat har'aul cu &ecale ca 'etinutii 'e 'rept comun
Ads not by this site

*Militarii a$eau dreptul sa nu care hardaul sau hardaul lui Petrache, cum se 3icea pe atunci. Acolo erau stransi alaturi de Antonescu toti cei care de3ertau, ofiteri cu fapte !ra$e, dar si detinuti de drept comun. Insa nu conta ca erai in!iner sau altce$a, erai o li!at sa te duci cu hardaul. :$ident, Antonescu nu a fost o li!at sa"l care+. Il intre pe Mihail Totolici daca stia sau isi ima!ina ce discuta Antonescu cu cole!ii de celula. *>u ei discuta pro a il lucruri le!ate de impacarea cu situatia data. Tata mer!ea la ei, facea slu) a si apoi se ducea prin inchisoare+. ,e la urmasul preotului Totolici mai aflu ca familia sa a a$ut un destin marcat de faptul ca Teodor Totolici a fost cel care l"a impartasit inainte de moarte pe fostul sef al statului. 4

6 ruda de"a lui Totolici a scapat de la pedeapsa capitala doar pentru ca se inrudea cu Teodor, ultimul preot al lui Antonescu *Am a$ut un unchi care a fost arestat si )udecat de un complot mai mare si in urma caruia urma sa fie condamnat la moarte. >ei din completul de )udecata, au3ind ca e ruda cu tata, i"au dat =@ de ani de inchisoare, apoi i"au in)umatatit pedeapsa, dupa care au redus"o la cati$a ani, ca in cele din urma sa fie eli erat. A fost anchetat de securisti, iar acestia au aflat cu cine au de"a face. 6fiterul chiar s"a interesat de amanunte, $roia sa stie cum a fost trea a+. Apoi, comunistii l"au chemat si pe Teodor Totolici sa po$esteasca. *L"a chemat si pe tata pe strada <ranus, era inchisoare mare acolo, era si un fel de centru al cercetarilor, anchete dure facute su tortura de cei de la 2ecuritate. I"au spus sa po$esteasca ce a fost. Insa tata nu era o li!at sa raporte3e ce a spus si ce a facut Antonescu, cu toate ca a $or it cu el+. Pe atunci, comunistii inca nu se purtau cu duritate cu repre3entantii isericii. *Lucrurile relati$ une au tinut pana prin %4., pentru ca dupa doi ani a fost scoasa iserica din armata si din scoli. A disparut reli!ia din manualele copiilor+, mai spune Mihail Totolici. %ortret +eo'or +otolici Preot iconom sta$rofor Teodor Totolici, cel care i"a impartasit pe cei patru condamnati la moarte in lotul Antonescu, s"a nascut in 19&1 si a trecut la cele $esnice in 191.. A slu)it mai ine de 41 de ani la parohia 'ila$a, )udetul Ilfo$. Totolici a fost o fi!ura distinsa, cu alese preocupari artistice. Pasionat si un un cuoscator al mu3icii psaltice isericesti, parintele a iu it pana la )ertfa folclorul popular romanesc si mu3ica corala. Teodor Totolici a a sol$it >onser$atorul din ;ucuresti si a fost mem ru al 2ocietatii corale >armen. ,e asemenea, a fost profesor de mu3ica la Liceul militar de la Manastirea ,ealu si mem ru al >oralei preotilor din >apitala inca de Ia infiintarea acesteia. 4ascut in ;ucuresti, a urmat cursurile scolii primare si ale liceului 2fantul losif, perioada in care s"a simtit atras de reli!ie. Ade$arata chemare a isericii a $enit odata cu a sol$irea cursurilor seminariale din >onstanta si, ulterior, cu o tinerea licentei in teolo!ie. La $arsta de =/ de ani a fost hirotonit preot in parohia 'ila$a, pe care a pastorit"o pana la moarte. ;la)in si intelept, !ata sa a)ute pe oricine si oricand, un si milos, modest, cu no lete sufleteasca si spirit de )ertfa pentru iserica si pentru familie, a fost iu it de lumea isericii si mai ales de sutele de enoriasi. Preotul Totolici le"a acordat o parinteasca intele!ere tuturor celor care $eneau sa"i solicite a)utorul. >a mem ru al coralei preotilor din ;ucuresti a fost pre3ent la lucrarile de inre!istrare si filmare prin ser$iciul cinemato!rafic al >entrului :parhial ;ucuresti la toate e$enimentele irnportante ale isericii, de culturali3are a tinerilor seminaristi si studenti. A fost inmormantat la >imitirul 2f. #ineri. Totolici, o relatie una cu 8eor!e :nescu de la care are o dedicatie impresionanta In 19@@, prin !ri)a sa, a fost restaurata iserica 'ila$a. *A facut parte din >orul >armen diri)at de 8heor!he >hirescu si initial de ,umitru 8eor!escu Airiac. La =6 octom rie 19/= a participat la momentul de3$elirii ustului lui ,.8. Airiac, prile) cu care compo3itorul 8eor!e :nescu i"a oferit o @

semnatura speciala pe cartea cu notele sale. A$and o relatie deose ita cu :nescu, apare alaturi de acesta si de Mihail 'ora intr"o foto!rafie facuta la Ateneu+. %rocesul lui Antonescu (acem le!atura cu cele descrise mai sus pre3entandu"$a si informatiile le!ate de e$enimentul din 1946 descrise de colonel dr. Alexandru ,utu. *In $arsta de 64 de ani, maresalul 7omaniei fusese condamnat, la 11 mai 1946, de Tri unalul Poporului, de sase ori la pedeapsa cu moartea, de doua ori la temnita !rea pe $iata, de trei ori la detentie !rea timp de =& de ani, o data la detentie ri!uroasa timp de =& de ani si de 14 ori la de!radare ci$ica pe timp de 1& ani. >ompletul 1 de )udecata al Tri unalului Poporului considerase ca Ion Antonescu a militat pentru *hitlerism si fascism+, instaurand *cel mai crunt re!im de dictatura cunoscut in istoria tarii noastre+, ca *in$itase armatele hitleriste sa intre pe teritoriul tarii+ si a decis *aderarea la Pactul Tripartit+, pre!atind apoi a!resiunea *contra popoarelor din ;alcani si contra <.7.2.2.+, dupa care a sa$arsit *cea mai mare crima petrecuta in istoria poporului roman, alaturandu"se 8ermaniei hitleriste la a!resiunea contra popoarelor din 7usia 2o$ietica, care doreau o cola orare pasnica cu poporul roman+, punand tara si in stare de ra3 oi cu Marea ;ritanie si cu 2tatele <nite ale Americii. In timpul ra3 oiului, au mai apreciat )udecatorii maresalului, acesta *nu a respectat re!ulile internationale, dand ordine de suprimare a populatiei ci$ile din spatele frontului pe moti$ ca cetatenii au fost parti3ani+, *a fa$ori3at pe acei insarcinati cu supra$e!herea lor -pri3onierilor B n.n.0 spre a fi supusi la un tratament inuman+, *a ordonat acte de teroare+, *a luat masuri ca toti luptatorii antifascisti sa fie internati in la!are in scop de persecutie politica si din moti$e rasiale a ordonat deportarea populatiei e$reiesti din ;uco$ina si ;asara ia, cum si parte din #echiul 7e!at, in Transnistria, unde " in cea mai mare parte " a fost executata+C (oarte important insa pentru )ustitie si pentru istorie ar fi fost sa se sta ileasca si!ur, si fara nici un du iu, daca maresalul a fost sau nu $ino$at de toate cele ce i s"au imputat. 4eclarificarea acestor pro leme face ca, la peste o )umatate de secol de la executia sa, Ion Antonescu sa fie contestat, deni!rat sau elo!iat, asa cum a fost, de altfel, si in timpul $ietii. La 11 mai 1946, cei care l"au )udecat, l"au considerat criminal de ra3 oi, responsa il de de3astrul tarii si l"au condamnat la moarte. Afland $erdictul, maresalul i"a imputernicit pe a$ocatii sai ->onstantin Paraschi$escu";alaceanu si Titus 2toiDa0, in aceeasi 3i, printr"o procura auto!rafa, *sa redacte3e si sa sustina moti$ele de recurs impotri$a sentintei de condamnare a su semnatului data de Tri unalul Poporului, precum si a pre3enta cerea de !ratiere in numele meu+. in a3a acestui document, a$ocatii au intocmit cererea de !ratiere -dactilo!rafiata, dar fara semnatura auto!rafa a maresalului0 catre re!ele Mihai I. >ereri de !ratiere au mai adresat, la /1 mai 1946, a$ocatul >onstantin Paraschi$escu";alaceanu si mama Maresalului, Lita ;aran!a, in $arsta de .. de ani, care implora *cu lacrimi in ochi *marinimia Ma)estatii #oastre ca sa ine$oiti a acorda inalta !ratie de a comuta pedeapsa cu moartea data de Tri unalul Poporului in 3iua de 11 mai 1946 fiului meu unic, Ion Antonescu+. Autoritatile au a$ut o po3itie contradictorie fata de condamnarea la moarte a Maresalului Ion Antonescu, Lucretiu Patrascanu, ministru 'ustitiei, supunand si el *inaltei hotarari * a re!elui, in conformitate cu pre$ederile art. 641 din >odul de Procedura Penala, cererile de !ratiere pentru Ion Antonescu, Mihai Antonescu, >onstantin E. #asiliu, 8heor!he Alexianu, 7adu ,. Lecca, :u!en >ristescu si >onstantin Panta3i. Printr"un alt raport insa, *in numele si din insarcinarea !u$ernului+, 6

tot Lucretiu Patrascanu a propus re!elui Mihai I *pentru inalte ratiuni de stat respin!erea cererilor de !ratiere facute de Ion Antonescu, Mihai Antonescu, >onstantin #asiliu si 8heor!he Alexianu si comutarea in munca silnica pe $iata a pedepsei cu moartea aplicata condamnatilor >onstantin Panta3i, 7adu Lecca si :u!en >ristescu+. .xecutia La 1 iunie 1946, dupa respin!erea cererilor de !ratiere, procurorii Alfred Petrescu si 8. 2andulescu au fost desemnati cu *aducerea la indeplinire a sentintei no. 11F1946 a Tri unalului Poporului+. La scurt timp, !rupul de detasamente de !ardieni pu lici a constituit un pluton format din /& de !ardieni, comandat de #asile (ru!ina, care, in dupa"amia3a 3ilei, s"a deplasat la inchisoarea 'ila$a. La orele 16.4@, procurorii Alfred #. Petrescu si 8heor!he 2andulescu, insotiti de 8heor!he >olac, !refier la Tri unalul Poporului, colonelul ,umitru Prista$u, comandantul inchisorii militare 'ila$a, si a$ocatii >onstantin Paraschi$escu";alaceanu si >onstantin 2troe, au $i3itat, in celulele lor, pe fiecare condamnat in parte. Intre at care ii este ultima dorinta, Ion Antonescu a declarat5 *>er sa nu fiu le!at la maini si nici la ochi cand se $a tra!e in mine+. Intre timp, la inchisoarea 'ila$a a sosit si inspectorul de politie Mihail 8a$rilo$ici de la ,irectia 8enerala a Politiei, dele!at de Ministerul de Interne, care a asistat la *con$or irile ce tre uiau sa ai a loc intre marii criminali de ra3 oi si rudele lor+. ,in raportul intocmit de acesta la / iunie, aflam ca discutia dintre Ion Antonescu si sotia sa, Maria, a durat /& de minute si s"a desfasurat in lim a france3a, fiind sinteti3ata astfel de Mihail 8a$rilo$ici5 *Ion Antonescu recomanda sotiei sale sa fie tare si sa suporte cu seninatate $itre!ia soartei. Maria Antonescu s"a plans ca nu mai poate indura torturele intero!atoriului si situatia in care se !aseste... La despartire au plans amandoi+. In timpul intalnirii cu mama sa, maresalul i"a declarat5 *(iecare roman tre uie sa moara pentru patrie si eu ma consider ca mor pentru fericirea si idealul Tarii 7omanesti+. ,upa orele 11./&, preotul Teodor Totolici, confesorul inchisorii, a impartasit condamnatii, insotindu"i pana la stalpul de executie -informatie infirmata de fiul parintelui, Mihail Totolici " n. red.0. La orele 11.4@, condamnatii la moarte au fost escortati de patru !ardieni ai inchisorii spre locul de executie. In primul rand au mers Ion Antonescu si >onstantin #asiliu, in al doilea rand 8heor!he Alexianu si Mihai Antonescu. La iesirea pe poarta principala, $a3and !ardienii din plutonul de executie, >onstantin #asiliu a exclamat5 *astia nu stiu sa tra!a, o sa ne ciuruiasca+. In dreptul Pa$ilionului administrati$, con$oiul a fost intampinat de reporteri de la 3iare straine si romane, facandu"se mai multe foto!rafii. >onform dispo3itiilor Presedintiei >onsiliului de Ministri, primul" procuror a primit ordin sa ridice dupa executie aparatele de foto!rafiat si filmat, sa de$elope3e cliseele si filmele, sa le trimita, si!ilate, la Ministerul de 'ustitie si numai dupa aceea sa restituie aparatele *celor in drept+. La scurt timp dupa executie, procurorul 8heor!he 2andulescu, in urma ordinului telefonic primit de la Lucretiu Patrascanu, a predat lui A$ram ;unaciu, secretarul !eneral al Ministerului de Interne, trei casete de film si patru rolfilme. La orele 1..&&, dupa ce comandantul !rupei de executie a dat raportul procurorului Alfred #. Petrescu, acesta a cerut !refierului 8heor!he >olac sa citeasca continutul Gotararii nr. 11F1946 a Tri unalului Poporului si sa pre3inte o scurta expunere a faptelor sa$arsite de condamnati.In momentul in care s"a incercat sa se procede3e la aplicarea art. 1. din 7e!ulamentul nr. 1=F194= si sa se le!e condamnatii la ochi si de stalpul de executie, toti au declarat ca *$or sa stea cu fata catre 1

!rupa de executie si nele!ati, cu exceptia condamnatului >onstantin E. #asiliu, care a cerut sa fie le!at la ochi, cu propriul sau fular+. *,upa indeplinirea tuturor formalitatilor de mai sus " raporta ce$a mai tar3iu procurorul Petrescu " la orele 1..&/, am ordonat comandantului !rupei de executie executarea. >onformandu"se dispo3itiunilor art. 19 din 7e!ulamentul nr. 1=F194=, comandantul !rupei a comandat pre!atirea armelor, ochirea si focul , care s"a executat cu arme de tip militar+. *In urma sal$ei " a$ea sa raporte3e si inspectorul de politie Mihail 8a$rilo$ici " au ca3ut toti la pamant. in clipa urmatoare, Ion Antonescu s"a ridicat, spri)inindu"se pe o mana si a stri!at5 *,omnule, nu m"ati omorat+, dupa care efort a ca3ut )os. Alexianu si Mihai Antonescu au ramas nemiscati, iar >onstantin #asiliu se 3 atea !emand+. ,upa incetarea focului, continua procurorul Petrescu, medicul le!ist, Alexandru 8r. Ionescu, a constatat ca *cei executati dadeau inca semne de $iata+. In acest context, comandantul !rupei de executie *a executat lo$iturile de !ratie, tra!and cu re$ol$erul in capul fiecarui condamnat+. ,in raportul lui Mihail 8a$rilo$ici mai re3ulta ca *in >onstantin #asiliu s"a tras si cu arma fiindca tot se mai 3 atea+. La ora 1..1@, medicul le!ist a constatat moartea tuturor celor ce fusesera impuscati, cada$rele ramanand pe loc, su pa3a unei !ar3i formate din !ardieni pu lici. ,upa circa o ora, su supra$e!herea procurorului 8heor!he 2andulescu, cada$rele au fost perche3itionate de un !ardian pu lic din !rupa de executie si de !refierul inchisorii 'ila$a, 2tefan >raio$eanu. Asupra lui Ion Antonescu s"au !asit doua atiste, o icoana si o palarie de culoare maro. Incarcate in doua am ulante ale 2al$arii, cada$rele au fost duse la crematoriul >enusa, insotite de ricul Prefecturii. *Aici a fost totul pre!atit, insa medicul le!ist a declarat ca lipsesc certificatele de $erificare a mortii+, relatea3a Mihail 8a$rilo$ici. Prim"procuror 2andulescu s"a opus la incinerare si a tre uit sa se piarda timp pana la ora =1.1@ minute, cand a inceput incinerarea. Incinerarea fiecarui cada$ru a durat o ora si )umatate. ,upa fiecare incinerare, cenusa a fost pusa intr"o urna introducandu"se un ilet cu numele executatuluiH de asemenea, s"a scris si pe capacul urnei numele fiecaruia. Incinerarea au luat sfarsit la ora =.&&, la 3iua de = iunie 1946. <rnele au fost transportate de prim"procuror 2andulescu si su semnatul la Prefectura, luandu"se semnatura comisarului 2imion pentru primirea lor+. >u putin timp inainte de executie, mama Maresalului solicitase primului" procuror sa"i fie predat corpul fiului *spre a"l in!ropa in ca$oul familiei, la cimitirul Iancu 4ou+. In ca3 de incinerare, ru!ase sa i se predea cenusa. Acelasi lucru il solicitase si sotia !eneralului >onstantin #asiliu, dr. 8a riela Paraschi$escu"#asiliu. <ltima dorinta a atranei doamne, Lita ;aran!a, mama Maresalului nu a fost insa indeplinita. 2i nici cea a lui Ion Antonescu, care, la 11 mai 1946, in ultima scrisoare adresata sotiei, consemnase5 *Am sa ma ro! sa fiu in!ropat lan!a cei care mi"au fost stra uni si calau3itori, la *Iancu 4ou+. Acolo $oi fi printre acei cu care in copilarie am cunoscut si ucuriile si lipsurile+. <cis cu o 3i inainte de a implini $arsta de 64 de ani, maresalul Ion Antonescu a ca3ut su !loantele plutonului de executie, con$ins ca isi facuse datoria fata de tara si fata de poporul roman, asa cum re3ulta dintr"o scrisoare adresata sotiei la 11 mai 1946 5 *4imeni din aceasta tara n"a ser$it poporul de )os cu atata dra!oste, pasiune si de3interesare cum am facut eu. Am dat de la munca pana la anul nostru, de la suflet pana la $iata noastra, fara a"i cere nimic. 4u"i cerem nici a3i. 'udecata lor patimase de a3i nu ne in)oseste si nici nu ne atin!e. 'udecata lui de maine $a fi si!ura si dreapta si ne $a inaltaH sunt pre!atit sa mor, dupa cum am fost pre!atit sa sufar. Tu stii ca toata $iata mea, mai .

ales in cei patru ani de !u$ernare, a fost un cal$ar, dar a fost inaltator si $a fi nepieritoare. Impre)urarile si oamenii nu au in!aduit sa facem inele pe care l"am dorit cu atata pasiune tarii noastre. 2uprema $ointa a decis altfel, am fost un in$ins, au fost si altii ...multi altii9 4umai dreapta )udecata " Istoria " i"a pus la locul lor, ne $a pune si pe noi. Popoarele, in toate timpurile si peste tot, au fost in!rateH nu re!ret nimic si nu re!reta nimic. 2a raspundem la ura cu iu ire, la lo$ituri, cu man!aiere, la nedreptate, cu iertare+.