Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
se caracterizează prin aceea că unghiul de înclinare ce-l face cu linia de bază este egal cu
unghiul inimii de încrucişare, iar ea constituie un aliniament
Cunoscute : a, b, şi d
Necunoscute:
x t
t 4
g
x b
a d 3
f
x b
R d 2
a
f
b
Y3 Y4 d
Y2 1
a X2 0
l l l
X3
X4
a b
d d
x b f a f
sin sin
1
b t , iar t = R tg
d
similar g
sin 2
X2 l Y2 d
X 3 2l Y3 2d
X 4 3l Y4 3d.
Yn n 1d
Y4 Y
tg X4 4 .
X4 tg
L a X4 t L a
n 1d t ,
tg
Avantaje:
- liniile grupei se racordează cu diagonala prin însăşi curba aparatului de cale respectiv;
Dezavantaje:
- cu cât numărul de linii din grupă este mai mare cu atât lungimea utilă a liniei din partea
exterioară a grupei este mai mică;
În concluzie, numărul liniilor care formează grupa nu poate fi mai mare de 4-5 iar distanţa
dintre axele liniilor nu poate depăşi 5 – 7 m.
2
2. Diagonala cu amplasarea aparatelor de cale pe linia de bază
C4 4
t4
d
C3 3
t3
g4 R d
t2 C2 2
g3
g2
Y
d
d 1
a b f a b f a b
x x
L
Elementele cunoscute : a, b, d, şi R
Necunoscute: f, g, t, x, X, Y şi L
b a
d d d
sin x b f a f
x sin sin
t Rtg
2
X xn 2
d
; Y d
tg
3
3. Diagonala cu înclinare 2 α
Este un sistem de două diagonale, dintre care prima se ramifică din linia de bază cu o înclinare ,
iar a doua se ramifică din prima diagonală tot cu o înclinare , adică o înclinare totală de 2 faţă de linia
de bază.
C6
6
t6
C5 5
t5
g6
g5
b 4
a
f O5
b
a O4 C3 3
t3
YO5 g3
YO4 f b 2
a O3
b
O2 YO3
a YO2
b 1
a O XO2
1
XO3
XO4
XO5
XC3
XC6
Abscisele: XC5
X O1 0
X O2 b a cos
X O3 X O2 b a cos
X O4 X O2 b f a cos 2
X O5 X O4 b f a cos .
4
Ordonatele:
Y0
YO2 b a sin
Abscisele:
X C3 X O3 b g 3 t 3 cos
X C5 X O5 b g 5 t 5 cos
X C6 X O4 b g 6 t 6 cos 2.
Ordonatele:
YC3 YO3 b g 3 t 3 sin
5
4. Grupa în formă de trapez şi trapezoid
Grupa în formă de trapez
I
x x m lu m x x
Lt
Grupa în formă de trapez reprezintă forma cea mai simplă a grupei unilaterale cu lungimea
utilă a liniilor neegală care se micşorează pe măsură ce se depărtează de linia de bază.
Ultima linie din grupă (linia 4) trebuie să aibă o lungime utilă care să permită gararea celui
mai lung tren care circulă pe secţie.
lu – lungimea utilă de proiectare pe care trebuie să o aibă linia cea mai scurtă liniedin
grupă;
L t 2n 2x 2m l u ,
d
x ,
tg
6
Grupa în formă de trapezoid
6
5
4
3
2
I
x x x x m lu m x
Lt
Avantajul unei astfel de grupe este acela că se obţine o lungime utilă mai mare a liniilor
grupei şi la ieşire se poate trece pe linia de bază fără construcţia diagonalei, ca în cazul
paralelogramului.
Lungimea totală a unei grupe în formă de trapezoid este:
L t n 1x 2m l u .
5. Dimensionarea liniilor din staţii (lungimiea totală, lungimea utilă în sens par şi impar,
amplasarea axei staţiei)
La dimensionarea lungimii liniilor este necesar să se ţină seama de felul trenurilor care
circulă pe secţiile adiacente staţiei respective.
Pentru liniile înfundate, lungimea constructivă este distanţa de la vârful aparatului de cale până la
opritorul liniei.
Lt
7
Lt
Lungimea utilă reprezintă o parte a lungimii constructive, necesară garării unui tren sau
grup de vagoane, fără pericolul de a fi acostate de un alt tren care se garează la o linie adiacentă.
Această lungime este cuprinsă între mărcile de siguranţă a două linii vecine ,iar în cazul
existenţei semnalelor de ieşire, lungimea utilă este cuprinsă între semnalul de ieşire şi marca de
siguranţă
Lu3
4 II 3 1
2
1
LuII
Lu1
CC BM
p Sens par
Lu3
3
L iu3
II
1
Liu1
BM CC
8
6. Marca de siguranţa. Sabotul de deraiere. Opritorul fix
Marca de siguranta:
-indica pe teren lungimea utila a unei linii si se amplaseaza in locul unde distanta dintre
axele liniilor convergente este de 3,5 m.
C.M.S.C.
3,5m d l = 3,5 ctg
l
Saboţii de deraiere sunt instalaţii cu ajutorul cărora se protejează liniile din staţie de
eventualele vagoane care ar fugi de pe liniile industriale sau de pe liniile de manipulaţie publică.
Un exemplu de amplasare a unui sabot de deraiere este prezentat în figura 2.78.
BM
CC
LI
MM
Sabotul de deraiere poate fi manevrat manual sau automat prin instalaţia de Centralizare
Electrodinamică, când este corelat şi cu poziţia aparatul de cale care dă acces în staţie.
Opritorul fix este o instalaţie aşezată la capătul unei linii şi are ca scop oprirea materialului
rulant care nu a putut fi oprit prin frânare. Acesta este considerat mai mult ca semnal . (pot fi
observate cu uşurinţă la capetele liniilor în Gara de Nord din Bucureşti).
9
7. Linii de garaj industriale şi linii de manipulaţie publică. (definiţii, condiţii de proiectare
şi amplasare, scheme constructive)
Proiectarea, amplasarea şi racordarea liniilor de garaj industriale la reţeaua generală de căi
ferate trebuie să asigure atât pentru agentul economic cât şi pentru calea ferată o desfăşurare
simultană a activităţii în condiţii de perfectă autonomie şi o eventuală corelare a activităţilor în
vederea realizării scopului comun; deplasarea cât mai rapidă a mărfurilor.
8. Staţii de triaj (funcţiile staţiilor de triaj, clasificarea după numarul completelor de triere-
scheme, clasificarea după modul de amplasare al grupelor-scheme)
Staţiile de triaj sunt puncte de secţionare ale unei căi ferate care au un complex de
construcţiişiinstalaţii cu ajutorul cărora se asigură prelucrarea tehnologică a trenurilor şi
vagoanelor de marfă.
a A B D
)
10
D B A
C
b
)
C1
A B D
1 1 1
- cu amplasarea grupelor de linii în serie (sau succesive; sunt schemele prezentate mai
înainte);
A B
11
- împingerea la triere simultan cu primirea trenurilor;
- expedierea trenurilor în tranzit prin grupa A, prin păstrarea poziţiei locomotivei sau prin
rebrusare;
N tr ,i t oc,i
N lA i
n cl n rebr , (4.1)
1440
unde Ntr, i reprezintă numărul de trenuri din categoria i (trenuri cu prelucrare totală,
parţială, fără prelucrare şi trenuri locale);
toc,i - timpul cât ocupă linia trenul de categoria i: exemplu trenurile cu prelucrare totală;
10. Energia cinetică şi lucrul mecanic al forţelor care acţionează asupra vagonului
Planul înclinat de triere are rolul de a imprima vagonului (sau grupului de vagoane)
energia cinetică necesară mişcării lor până la oprire pe liniile grupei de triere.
12
În momentul începerii coborârii vagoanelor pe planul înclinat de triere acestea au viteza
iniţială v0 (viteza cu care ele sunt împinse la triere). Astfel, energia cinetică în momentul
începerii coborârii este:
mv 02
E ci , (4.22)
2
iar la un moment dat, când considerăm că ia sfârşit o anumită mişcare, aceasta este:
mv s2
E cs .
2
L GS Gh S h 0 GwS,
vs – viteza în punctul B;
13
w – rezistenţa specifică [kgf/t sau ‰], care reprezintă o sumă a rezistenţelor specifice
întâmpinate de vagoane în timpul mişcării pe planul înclinat.
Prin egalarea variaţiei lucrului mecanic cu cea a energiei cinetice, pe porţiunea considerată
se poate scrie:
L E c .
v s2 v 02
G h s h 0 GwS m .
2
v 02
Se cunoaşte: h 0 ,
2g
G v s2 v 02
Gh S h 0 wS
g 2
v s2 v 02
hs h0 wS ,
2g
deci:
v s2
hS wS.
2g
14
Lteoretică
n tronsoane frânare
l tronson
H fr 20
frânare
Lteoretică
h fr
unde: hfr este cuprinsă între 0,14 ÷ 0,17 şi reprezintă înălțimea energetică absorbită de
1m de frână de cale
Înălțimea energetică a vagonului bun alergător în punctul de calcul se calculează în așa fel
încât în acest punct viteza să fie 1,5 m/s.
h pc
v
PC 2
BA
1
BA '
2g BA 20
h PC
1,5
2
1
0,0056 m
2 9,6 20
BA
H fr H mas 0,0056 m
H fr 20
frânare
Lteoretică
h fr
Lteoretică
n tronsoane frânare
l tronson
v02
Hc [ Ld (r0 RA rmRA ) 20n 12 ] *10 , 0 3
2 g RA
Ld- lungimeadiagonaleidispozitivului de triere ;
S RA (vvg vv ) 2
rmRA 0,067
QRA
15
QRA – masa vagonului RA (9t);
Vv – vitezavântului (3 m/s);
o
2(2,5 )
16
Q – tonajul brut al trenului de marfa;
700
* Lc * 2
rc – rezistenta date de curbe rc R [kgf/tone];
ltren
ltr – lungimeatrenului
R
Lc ;
180 o
20n
rmac
l tren
imp
l impimed l 2impi2imp
i1imp
l imp l 2imp
unde:
l imp l tren
17
i2imp – declivitateauneiporţiunidinplanulinclinat de împingere la triere (8-20 0/00)
14. Să se determine lungimea utilă a tuturor liniilor pentru statia din figura următoare:
6
5
4
3
2
I
1000 m
1
Se cunosc: tg şi distanţa dintre axele liniilor de 5 m.
10
1 5
tg = =>x= 50
10 x
Lu2=1000- 35*2= 930 m
Lu3=1000-50*2-2*35=830 m
Lu4=1000-50*4-2*35=730m
Lu5=1000-50*6-2*35=630 m
Lu6=1000-50*8-2*35=530 m
15. Să se transforme unghiul de 5, 7125 grade sexagesimale (şi grade centesimale) în:
18
2) 42/60=0.7
45/3600=0.0125
5+0.7+0.0125=5.7125
16. Pentru schema din figura următoare să se determine x02, x03 şi x04. Se cunoaşte x01 =0.
Y
C5 5
C4 d 4
α
O3 C3 d
3
d
α α 2
O2 O4 d
O1 α I
X
X O1 0
X O2 b a cos
X O3 X O2 b f a cos 2
X O4 X O2 b a cos
17. Să se transforme unghiul 9º 27’ 45’’ în număr zecimal. Să se explice modul de calcul.
x’......45’’
0,75’....x grade
x grade....27’
19
18. Să se determine lungimea utilă a celei mai scurte linii din următoarea schemă. Se
cunoaște că toate aparatele de cale au tangenta 1/10 și distanța dintre linii este de 7 m.
6
5
4
3
2
I
1200 m
1 7
tg x= = => x=70m => 70*8= 560
10 𝑥
1 3.5
tg x= = => m=35 m
10 𝑚
Lu6=LuI-560-2*35=570 m
19. Să se transforme unghiul 9,462323º din număr zecimal în grade, minute și secunde
sexagesimale. Să se justifice modul de calcul.
0.462323 grade.....x’
0.73938’....x’’
20
20. Pentru diagonala din figura următoare să se determine proiecţiile pe orizontală ale
coordonatelor centrelor aparatelor de cale O1 şi O2 şi coordonatele vârfurilor de unghi C1, C2 şi
C3. Se cunosc: a, b, g, t, α și β.
β-α
C3 3
C2
2
α
O2
C1
O1 α β 1
β-α
X O1 0
X C1 b g1 t 1 cos
X C2 X O2 b g 2 t 2 cos
X C3 X O3 b g 3 t 3 cos( )
YC1 b g1 t 1 sin
21
21. La proiectarea unei staţii se cunosc caracteristicile trenurilor care vor tranzita, date în
următorul tabel şi lungimea de potrivire a trenurilor pe linie 20 m.
a) Lu1=10*16+20*10+2*20=400 m
Lu2=15*16+14*10+2*20=420 m
Lu3=16*16+15*10+1*30=436 m
Lu4=14*16+18*10+1*30=434m
Lu5=12*16+24*10+1*30=462m
TMf1=400*2=800 t
TMf2= 420*2=840 t
TMf3= 436*2=872 t
TMf4= 434*2=868 t
TMf5= 462*2=924 t
22
23. Pentru diagonala din figura următoare să se determine: f, t și X.
3
d
2
d d
α α I
x
X
Se cunosc: a, b, d, α și R.
C4 4
t4
d
C3 3
t3
g4 R d
t2 C2 2
g3
g2
Y
d
d 1
a b f a b f a b
x x
b a
d d d
sin xbf a f
x sin sin
t Rtg .
2
X x n 2
d
; Yd
tg ;
23
24. Grupa A a unei staţii de triaj are 6 linii, din care una este alocată circulaţiei
locomotivelor şi una alocată operaţiei de rebrusment. Se cunoaşte că în grupă garează 20 trenuri
cu prelucrare totală şi trenuri locale care au durata de prelucrare de 30 minute (trenurile cu
prelucrare totală) respectiv 45 minute (trenurile locale). Coeficientul care ţine seama de rezerva
de timp este 0,8. Să se determine numărul de trenuri locale care garează în grupa A.
REBRUSMÉNT Schimbare a direcției traseului unei căi ferate, astfel încât cele
două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției.
Grupa de retriere se compune dintr-un plan înclinat de triere cu ajutorul căruia se realizează
retrierea vagoanelor care se introduc în trenurile locale de marfă.
La capătul opus planului înclinat, liniile grupei C pot fi înfundate sau legate printr-o linie de tragere
Modalităţile de amplasare ale grupei C în raport cu celelalte grupe ale triajului pot fi:
24
26. Pe diagrama înălţimilor energetice într-un punct oarecare A valoarea înălţimii
energetice este de 37 mm. La o depărtare de 15 m faţă de punctul A se află punctul B în care
valoarea înălţimii energetice este de 28 mm. Cunoscând g = 9,6 m/s2 să se determine:
d 15
2) ti =(0.843+0.733)/2=19.03 s
vi 1 vi
2
Cea mai favorabilă amplasare este cea în serie (grupa A urmată de grupa B şi apoi grupa
D).
Numărul liniilor din grupa D se determină în aşa fel încât să aibă capacitate suficientă
pentru gararea trenurilor care se expediază.
N tr ,i t oc,i
N lD i
n cl n l tranzit ,
1440
unde Ntr,i reprezintă numărul de trenuri din categoria i, care solicită grupa D. Acestea pot fi
trenuri cu prelucrare totală (Ntr,1)şi trenuri cu prelucrare parţială (Ntr,2);
25
toc,i - durata de ocupare a grupei D de către trenurile din categoria i (indicele 1 reprezintă
trenurile cu prelucrare totală, iar 2 pentru trenurile cu prelucrare parţială).
28. Pentru diagonala din figura următoare să se determine coordonatele centrelor aparatelor de
cale O1, O2 și O3 şi coordonatele vârfurilor de unghi C3 şi C4.
Se cunosc: a, b, f, g, t, α şi razele de racordare care vor fi marcate pe desen.
C4 4
d
C3 3
d
α 2
α O3
O2 d
α 1
O1
26