Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA


FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

CALCULUL UNEI INSTALAII DE


TRANSPORT PNEUMATIC AL FLUIDELOR
BIFAZICE GAZ SOLID

Coordonator:
Student:

TIMIOARA

2011 2012

CUPRINS:
PARTEA I.
TRANSPORT PNEUMATIC AL FLUIDELOR BIFAZICE GAZSOLID
I.Transport pneumatic............................................................pag.3-4
II. Sistemul de transport pneumatic pentru domeniul
industrial.................................................................................pag.4-5
III. Instalatii de transport continuu cu actionare
pneumatica................................................................................pag.5-7
PATREA a II-a
CALCULUL UNEI INSTALATII DE TRANSPORT PNEUMATIC
AL FLUIDELOR BIFAZICE GAZ-SOLID...........................pag.7-16
BIBLIOGRAFIE.......................................................................pag .17

PARTEA I.
TRANSPORT PNEUMATIC AL FLUIDELOR BIFAZICE GAZSOLID
I.Transport pneumatic

a). Sisteme de transport bazate pe aspiratie (continua/discontinua) :


Sunt solutia cea mai simpla si mai economica pentru aprovizionarea cu
materie prima a rezervoarelor, silozurilor, extrudoarelor, morilor, masinilor
de injectat sau a altor utilaje care lucreaza cu materii prime sub forma de
praf, pudra, granule PVC, cereale, substante alimentare, etc.
b).Rezervoare cu alimentare automata:
Pentru materiale cu nivel de curgere ridicat ca de ex. Praf de PE, granule
PVC, regranulat, orez, cafea , nuci, etc. De asemenea pot deservi extrudere,
masini de injectie, sortatoare etc.
c). Sisteme de transport bazate pe presiune (continua/discontinua)
Realizeaza transportul materialelor fara pauze si este preferat pentru livrarea
unor debite mari sau la distante lungi (presiune continua)respectiv pentru
materialele care din cauza proprietatilor nu pot fi livrate continuu la debite
mari sau pe distante lungi(presiune discontinua).
d). Diverse componente pentru sistemele de transport pneumatic:
3

Valve rotative pentru materiale speciale


Valve de injectie pentru sistemele pneumatice
e). Separatoare de materiale
Diverse marimi, tip 200 - 800 cu sisteme de filtre integrate
Diverse materiale: aluminiu atestat alimentar sau otel inox alimentar
f). Ventile de presiune
Pentru presiuni de pana la 6 bari cu atestare (TV)
Materiale: otel vopsit sau otel inox de cea mai buna calitate
marimi: 500 - 5000 litrii
g). Tevi de transport sub presiune / conexiuni intre tevi
h). Furtune de linie
g). Coturi, corpuri T, corpuri Y
i). Ramificatii
j). Bransamente
II. Sistemul de transport pneumatic pentru domeniul industrial
Dezvoltarea continua a domeniului industrial (industria lemnului,
farmaceutica, de morarit si panificatie, industria chimica etc.) si necesitatea
protejarii mediului inconjurator au impus crearea unei game speciale de
elemente etanse destinate transportului pneumatic al aerului incarcat cu
diferite particule reziduale - rumegus, span, prafuri si pulberi, portelan etc.
Prin transportul pneumatic se poate realiza deplasarea materialelor
pulverulente si granulare, prin antrenarea lor intr-un curent de aer.
In aplicatiile industriale sistemul s-a dovedit economic prezentand o
serie de avantaje:
- este simplu de adoptat la diverse procese tehnologice;
protejeaza materialul transportat de impurificari fara a afecta mediul
exterior;
- este usor de exploatat si prezinta posibilitati de automatizare;
4

- permite transportul unor materiale cu pericol de autoaprindere si explozie,


caz in care se utilizeaza sisteme inchise cu gaze inerte.
Conceptia unui sistem de transport pneumatic, aparatura necesara si
indicatorii economici difera in mod substantial in functie de regimul de
presiune al instalatiei.
Astfel, conform acestui criteriu sistemele se clasifica in:
- Sisteme de suprapresiune, ce pot fi de joasa, medie sau inalta
presiune.
- Sistemele de transport in suprapresiune pot deservi mai multe puncte
de utilizare ce pot fi colectoare cu ciclon, buncare de depozitare sau consum,
filtre etc.
- Sisteme in depresiune. Se utilizeaza pentru transportul materialelor
din mai multe locuri, la aceeasi destinatie; se recomanda, de asemenea, in
cazul substantelor toxice, urat mirositoare etc. pentru ca nu sunt scapari din
interiorul conductelor.
III. Instalatii de transport continuu cu actionare pneumatica
Transportui se realizeaza in plan vertical sub actiunea gravitatiei. Este un
dispozitiv care nu necesita supraveghere si intretinere deosebite; se uzeaza
datorita eroziunii in timpul transportului.
Transportorul pneumatic are la baza principiul antrenarii particulelor de
material solid de catre un curent de aer sau alt gaz care se deplaseaza cu o
anumita viteza printr-o conducta. Cu acest tip de instalatii se transporta
materiale solide de granulatie foarte mica: soda calcinata, ciment, cenusa,
zgura, praf de calcar, carbune macinat sau sub forma fibroasa, aschii de
lemn, rumegus, celuloza etc.
Deplasarea materialului se face in plan orizontal, inclinat sau vertical, pe
distanta de 350...400 m si inaltimea maxima de 45 m.
Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart
in:
- instalatii prin aspiratie;
- instalatii prin refulare;
- instalatii mixte.
O instalatie de transport pneumatic este formata din:
- conducte prin care se face transportui;
- dispozitivul de alimentare al conductei cu material;
- sursa de aer comprimat sau de aspiratie;
- dispozitivul pentru separarea materialului de aerul folosit la transport.

Conductele prin care se face transportui sunt de obicei din otel, avand
diametrul de 50...250 mm, la montarea lor reducandu-se coturile la
maximum pentru a inlatura pierderea de presiune si eroziunile.
Alimentarea cu material se face cu dispozitive elicoidale, dispozitive cu
camere, dozatoare celulare in transportui pneumatic, prin refulare si sorb de
aspiratie pentru transportui prin aspiratie care se afunda in material.
Sursa de aer comprimat este data de compresoare cu una sau doua trepte,
turbo-suflante si ventilatoare sau pompe de vid.
Separarea materialului antrenat de aer se face in aparate numite silozuri,
cicloane si filtre cu saci.
Transportoare pneumatice prin aspiratie (fig.10). Transportui materialului
se realizeaza cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel
ca acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa
punctui final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar)
aspiratiei curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul
granular este aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat
pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule
antrenate de aer se face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie
de natura, marimea granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe
intreaga lungime a instalatiei. Transportui pneumatic prin aspiratie este
eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc.
la distante de pana la 120 m.

Transportoare pneumatice prin refulare (fig.11). Transportui materialului


se obtine datorita curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui
initial al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a materialului. Materialul
este alimentat din buncarul 3 si este transportat de curentui de aer in silozul
de descarcare 4. Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si in
filtrul cu saci 6. Presiunea aerului este de 2...5 bar, iar distanta de transport
ajunge la 300 m.

Partea a II a
QGS = 68.000.
I. Stabilirea parametrilor de transport.
1. Calculul concentraiei de transport:
C=

K 0 Fr2 K 0 (

C=

3.1 10 5 (

v g2
gD

)2

23 2
529 2
) 2 3.1 10 5 (
) 3.1 10 5 291379 9.03
9.81 0.1
0.98

C = 9.03.
2. Calculul debitului de gaz, Qg :
Qg =

D2

Qg =

3.14 0.01

23 0.18
4

v g

Qg = 0.18 m3/s.
3. Calculul in greutate al gazului QGg :
QGg =

g Q g 3600

QGg = 12.9 0.18 3600 = 8359.2


QGg = 8359.2 N/h.
4. Calculul debitului in greutate al gazului QGs :
QGs = QGg C
QGs = 8359.2 9.03 = 75483.57
QGs = 75483.57
5. Calculul vitezei de regim a particulei solide in sorb, Vs :
Vp =

4 g d s g

3 Cr
g

4 9.81 0.0046 12753 12.9

3
0.42
12.9

Vp =
=

1.33 0.1 987.59

131.34

4 0.045 12740.1

=
3 0.42
12.9

= 11.46.

Vp = 11.46.
vg vs

2
*

z vs 0
2 gD

vp

v s2
23 v s 0.0026
0


2
9.81 0.1
11.46

vp
vg

11.46
0.49 .
23

23 v s 0.0026 v s2

0.49 0
11.46
1.96
45.08 1.96 v s 0.02 v s2
11

0
22.46
22.46
22.46
34.08 1.96 v s 0.02 v s2 0

b 2 4ac
3.84 4 ( 0.02) 34.08

3.84 2.72

= 6.56.

6.56 2.56

Vs =

b
2a

Vs =

1.96 2.56 4.52

113
2 0.02
0.04

Vs = 113.
6. Determinarea timpului de accelerare a particulei pe prima poriune
dreapta, ta :

*z 2 g
v 2
D vs
v

0.0026
2 9.81

0.026 0.001 0.027


0.1
13167.56

v = 0.027.
v m g
0.027 3.806 10 5 9.81
10 5

d2
3.14 (0.0046) 2
10 4 2 3.14 21.9 0.42
g
CR
12.9
0.42
4
4
4

10 5
10 1

0.006 0.083
14.44
14.44 10 4

= 0.083.
v g CR d 2

m g
4

vg

23

23

0.027 12.9 0.42 3.14 0.046


0.14

23
0.0036 =
5
4
3.806 10 9.81
37.33 10 5

5
26.62
3.73

= 26.62.
1

1 0.083
0.84
1 0.083

= 1
= 0.84.

vs
v s
1
ta = ln
v

1 s
v s
1

ta =
=

1
1 0.95
1
0.05
1
ln

ln

ln 0.23
26.62
1 0.84 0.95
26.62
0.21
26.62

1
1.46
( 1.46)
0.5
26.62
26.62

ta = 0.5 s.

10

7. Determinarea lungimii poriunii de accelerare a particulei solide L a


[m]:

1
1 e ta

ln
La = ta s
ta
1

vs
0.95 v s 0.95 114 .75 109.01
v s

0.16
0.84 1

La = 0.5 109.01 1 26.62 0.84 0.5 54.50 1 11.18 = 54.50 0.98 =

53.41.
La = 53.41 m.
II. Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz
solid.
1. Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1-2.
a) Pierderea de presiune in sorb si pe prima poriune orizontala.
p a si

p a 2

Q v v
1 2
v g g GS s si 2
2 g
D
3600 g
4
1
529 12.9
2 9.81

695.62

68000 114 .75


7688250
695.62
3.14 0.01
0.0314
3600 9.81
35316
4
4

7688250
7688250
695.62
695.62 27732.38 28428
35316 0.0078
277.23

p a = 28428 N/m2.
b) Pierderea de presiune in sorb:
P1 + p = Pat
P1 + 28428 = 1.013 10 5
P1 = 1.013 10 5 - 28428
P1 = 98573.72.

11

c) Pierderea aparenta de presiune pentru aerul curat pe prima poriune


dreapta, L1-2 :
p

*
1 2

2
L1 2 v g

D 2 g

gaer

p1* 2 1 0.023

9.6 23 2
529

0.023 96
0.023 96 26.96 59.52
0.1 2 9.81
19.62

p1* 2 59.52

N/m2.

d) Pierderea de presiune reala la curgerea aerului curat prin tronsonul


12:
p1 2 p1

p12 2 p1 p1* 2

p1 2 98573.72
98573.72

p1 2 =

(98573.72) 2 2 98573.72 59.52

9716778275 11734215 .63 98573.72 98514.18 59.54

59.54 N/m2.

e) Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic gaz


particule solide:

p1 12 p12 1 K1 C [N/ m2].


K1 = 1.3

Fr1 =
s

S
S

v s1 8.60

0.37
v g1
23
v g21
gD

23 2
529

539.24
9.81 0.1 0.981

v s1 *
2
114 .75
2 0.37
z

0.0024

v s1
114 .75
v g1
23
539.24
Fr1
23
v g1

4.98 0.0024

K1 = 1.3

0.74
0.011 0.00027 0.011
2690.33

S
0.011
1.3
1.3 0.47 = 0.61

0.023

12

p1 12 59.54 1 0.61 9.03 59.54 6.50 387.01 .


p1 12 387.01 N/ m2.
f) Pierderea de presiune in punctul 2 (la captul tronsonului 1-2):
P2 = P1 (P1)1-2
P2 = 98573.72 387.01 = 98186.71
P2 = 98186.71 N/ m2.
g) Determinarea greutii specifice si a vitezei gazului in punctul 2
(g2, v g2):
p

2
g2 = g1 p
1

98186.71

g2 = 12.9 98573.72

12.9 0.99 12.77

g2 = 12.77 N/ m3.
p

2
v g2 = v g1 p
1

v g2 = 23 0.99 = 22.77.
h) Calculul vitezei de regim a particulei solide in punctul 2.
v g 2 vs2

vp

vp
vg 2

* v s22

0
gD 2

8.60
0.37
22.77

22.77 2 v s22 2 22.77 v s 2

11.46 2

518.47 v s22 45.54 v s 2

131.33

0.0024 v s22

0.37 0
9.81 0.1 2

0.0024 v s22

0.37 0
0.981 2

v s22 45.54 v s 2 518.47


v2

0.002 s 2 0.37 0
131.33
2

v s22 45.54 v s 2 518.47 0.13v s22 48.59 0

13

0.87 v s22 45.54 v s 2 469.88 0

b 2 4ac
45.54 2 4 0.87 469.88
2073.89 1635.18 438.71

= 438.71.

x1,2 =

438.71 20.94

b
2a

x1 =

45.54 438.71 45.54 20.94 66.48

38.20
2 0.87
1.74
1.74

x2 =

45.54 438.71
45.54 20.94
24.6

14.13
2 0.87
1.74
1.74

v s2 v g2 16.04 22.77 v s2 =16.04 m/s.


2. Pierderea de presiune a transportului amestecului in zona cotului,
zona 2-3.
a) Pierderea de presiune la transportul aerului curat prin cot:
p 2 3

v g2 2 g 2
2 g

p 23 0.50

22.77 2 12.77
6620.89
0.50
0.50 337.45 168.72
19.62
19.62

p 2 3 168.72

N/ m2.

b) Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic in zona


cotului:

p1 23 p 23 1 K 1C C
p1 23 168.72 1 0.61 9.03 168.72 6.50 1096
p1 23 1096.68 .
c) Viteza particulei solide la ieirea din cot:
v s 3 v s 2 e f

14

v s 3 16.04 e 0.301.57 16.04 e 0.47 16.04 0.62 9.94

v s3 = 9.94 m/s.

3.14
1.57
2

d) Pierderea de presiune la reaccelerarea particulei solide:

p 2 23 QGs (v s 2 v s 32 )
3600 g

p 2 2 3

D
4

75483.57 (16.04 9.94) 75483.57 6.1 460449.77

1862.58
3.14 0.01
35316 0.007
247.21
3600 9.81
4

p 2 23 1862.58 N/ m2.
e) Presiunea in punctul 3.
P3 = P2 - p 2 2 3
P3 = 98186.71 1862.58 = 97324.13 N/ m2.
f) Calculul greutii specifice ai a vitezei gazului in punctul 3.
p

3
g3 = g 2 p
2

97324.13

g3 = 12.77 98186.71 12.77 0.99 12.64


g2 = 12.64 N/ m3.
p

3
v g3 = v g 2 p
2

v g2 = 22.77

98186.71
97324.13

= 22.77 1.008 22.95 m/s.

3. Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic pe tronsonul


3-4.
a) Pierderea de presiune aparenta pentru aerul curat.

15

*
3 4

g3

v g2 3 L3 4

12.64 0.023

2 g D
0.29 11017 .75 3195.14

22.95 2 41
21594.80
0.29

2 9.8 0.1
1.96

p3* 4 3195.14

b) Pierderea de presiune reala la curgerea aerului curat prin tronsonul


3-4.
p 3 4 p 3

p 32 2 p 3 p 3* 4

p 3 4 97324.13

(97324.13) 2 2 97324.13 3195.14

97324.13 9471986280 62192844.5 97324.13


97324.13 97004.08 320.05

p 3 4 =

9409793436

320.05 N/m2.

c) Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic gaz solid.

p1 34 p34 1 K1 C
p1 34

320.05 (1 0.61 9.03) 320.05 (1 5.50) 320.05 6.50 2080.32

p1 3 4 = 2080.32 N/m2.
III. Pierderea totala de presiune:
Ptot Pa ( P1 )1 2 ( P1 ) 23 ( P2 ) 23 ( P1 ) 3 4
28428 387.01 1096.68 1862.58 2080.32 33854.59

Ptot 33854.59

N/m2.

IV. Puterea utilajului (Ventilator sau suflanta):


P=

P=

g Qg

Ptot

33854.59
10330.49 9.81 0.18 3.27 5.77 8.24 kW
0.7
0. 7
0.7

9.81 0.18

BIBLIOGRAFIE:
1. BULAT A.-Instanilatii de transport pneumatic-Ed.Tehnica,Bucuresti,1962
16

2. BANU C.-Manualul inginerului de industrie alimentara-Ed. Tehnica,Bucuresti,1998


3. www.referate.ro

17