TESTE DE TIPUL A/F
DIGLUCIDE
Nr Enunţul testului A Justificarea răspunsului
crt F
1 Oligoglucidele sunt substanţe or- A
ganice formate din câteva mole-
cule de monoglucide
2 Unul din caracterele comune tutu A
Ror oligoglucidelor este aceea că
sunt hidrolizabile.
3 Sub aspect structural, oligogluci- A
dele sunt substanţe de tip
glicozidic.
4. Toate oligoglucidele sunt reducă- F
toare
5 Oligoglucidele reducătoare se F
formează prin legătură C1 – C2
6 Proprietăţile fizice ale oligogluci- A
delor sunt identice cu cele ale
monoglucidelor
7 Oligoglucidele reducătoare sunt F
separate de monoglucide, prin
reacţia Tollens
8 Maltoza este o diglucidă reducă- A
toare unitară
9 Diferenţa dintre maltoză şi F
izomaltoză este aceea că izomal-
Numărul mediu de monoglucide care care intră
în molecula de diglucide este de 2-8, ceea ce
înseamnă că cele mai simple oligoglucide sunt
diglucidele.
Prin hidroliză, oligoglucidele, indiferent de
numărul de molecule din construcţia lor , se
desfac în moleculele constituente, deci au pro-
prietatea de a se hidroliza.
Caracterul glicozidic se confirmă prin aceea că
toate oligoglucidele au componentele care se
unesc în scopul formării moleculei mari, de
structură glucidică, indiferent dacă
monoglucidele care intră în componenţa lor sunt
identice saau diferite.
Oligoglucidele care au capacitatea de a reduce
soluţia Fehling, prin reacţia OH –ului semiacetal
cu aceasta. Oligoglucidele care se formează
prin eliminarea de apă din 2 OH –uri
semiacetale, nu au capacitatea de a reduce
soluţia Fehling , nefiind liberă nici o astfel de
grupare semiacetalică.
Legăturile monocarbonilice, în urma cărora
rezultă oligoglucide reducătoare sunt C1 –C4 şi
C1 – C6, ca legătură de ramificare. Legătura
amintită în enunţ, cât şi cea C1 – C1 duc la
formarea oligoglucidelor nereducătoare.
Oligoglucidele sunt substanţe albe, cristalizate,
dulci, solubile în apă şi insolubile în solvenţi
organici. Prezintă fenomenul de mutarotaţie şi
au activitate optică. Monoglucidele din structura
lor, cu excepţia fructozei, se găsesc în formă
piranozică. Diglucidele nereducătoare nu pre-
zintă fenomenul de mutarotaţie.
Oligoglucidele reducătoare sunt separate de
oze prin reacţia BARFOED (acetat de cupru şi
acetat de sodiu ).
Maltoza este formată din 2 molecule de α –D –
glucopiranoză , legate prin legătură C1 – C4
Izomaltoza este formată de asemenea , din 2
molecule de α – D-glucopiranoză , doar că sunt
1
 toza este formată dintr-o moleculă legate C1 – C6
de α – D- glucopiranoză şi una de
β – glucopiranoză .
10 Maltoza şi izomaltoza sunt F Amiloza este formată doar din unităţi de
unităţile de bază ale amilozei maltoză, fiind o substanţă liniară. Amilopectina
este o substanţă ramificată, de aceea ea este
formată din maltoză şi izomaltoză.
11 Maltoza este un produs interme- A Amidonul, sub acţiunea enzimelor numite
diar de hidroliză a amidonului amilaze, este hidrolizat, până la glucopiranoză,
prin mai multe etape: amiloză, respectiv
amilopectină, amilodextrine, eritrodextrine,
maltodextrine, maltoză şi glucoză.
12 Hidroliza amidonului de către F În sucul gastric nu se găsesc amilaze, hidroliza
amilaze se realizează la nivelul sub acţiunea amilazelor se realizează în
sucului gastric. cavitatea bucală, în prima etapă şi în sucul
pancreatic, în etapa finală.
13 Celobioza este o diglucidă redu- A Celobioza este formată din 2 molecule de β –
cătoare glucopiranoză, unite prin legătură monocarboni-
lică C1 –C4, în care a 2-a moleculă este
răsturnată .
14 Celobioza este unitatea de bază a A Celuloza, prin hidroliza protejată, sau sub
celulozei. acţiune a enzimei numite celulază, este
hidrolizată la celobioză, în prezenţa florei
microbiene din prestomacele ierbivorelor
15 Celobioza are valoare nutritivă F Celobioza , nefiind digerată de microflora
relativ scăzută intestinală a omului, nu are valoare nutritivă .
16 Lactoza este o diglucidă de origi- A Lactoza este singura diglucidă de origine
ne animală animală, formând partea dulce a laptelui
mamiferelor.
17 Lactoza este o diglucidă unitară F Lactoza este o diglucidă mixtă, fiind formată din
o moleculă de β –D –galactopiranoză şi α –D –
glucopiranoză , legate glicozidic C1 – C4
18 Lactoza este o diglucidă uşor fer- F Lactoza este o diglucidă greu fermentescibilă,
mentescibilă ea se transformă în acid lactic sub acţiunea
bacteriilor lactice.
19 Lactoza se poroduce şi industrial A Lactoza este produsă pe cale industrială prin
tratarea zerului concentrat cu metanol.
20 Zaharoza este o diglucidă nere- A Zaharoza este formată prin legătură glicozidică
ducătoare mixtă. C1 – C2 .Este singura diglucidă mixtă , în care
una dintre hexoze apare sub formă
furanozică.prezintă fenomenul de invertire,
adică, devine levogiră în soluţie, ea fiind
dextrogiră în stare liberă.
21 Zaharoza este hidrolizată total, F Zaharoza este hidrolizată la cele 2 molecule de
doar în mediu acid monoglucide şi în prezenţa enzimei numite
zaharază sau invertază, denumire de la
proprietatea de a schimba activitatea optică,
atunci când este în soluţie.
22. Soluţia de zaharoză este A Zaharoza , în stare liberă este o diglucidă
reducătoare nereducătoare, pentru că se formează prin
2

23 Caramelizarea zaharozei este F
dară de proprietatea sa nereducă-
toare
24 Trehaloza este o diglucidă mixtă, F
nereducătoare
25 Trehaloza se găseşte, mai ales în A
celulele microorganismelor
legătură dicarbonilică, dar, în soluţie, devine
reducătoare, putând trduce soluţia Fehling,
Tollens, etc.
Caramelizarea este proprietatea zaharozei de a
se descompune la temperaturi ridicate. ;
procesul de caramelizare depinde de
temperatura de încălzire, de tipul de glucide , ea
trecând prin stadii de anhidridă, înainte de
descompunerea finală.
Trehaloza este o diglucidă nereducătoare, dar
este unitară, ea fiind formată din 2 molecule de
α –D –glucopiranoză, a 2-a moleculă fiind
răsturnată şi răsucită.
Trehaloza se găseşte în celulele bacteriilor, în
ciuperci este foarte bine reprezentată, fiind
denumită şi micoză.