Sunteți pe pagina 1din 28

PROIECT

CALCULUL UNEI INSTALAII DE


TRANSPORT PNEUMATIC AL
FLUIDELOR BIFAZICE GAZ-SOLID

CUPRINS

Introducere

II

Transportullichidelor

III

Tema proiectului

Stabilirea parametrilor de transport

10

III.1

IV

Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz-solid

15

IV.1

Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1 2

15

IV.2

Pierderea de presiune la transportul amestecului n zona cotului, zona 2 3

20

IV.3

Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic pe tronsonul 3 4

22

IV.4

Pierderea totala de presiune

23

IV.5

Puterea utilajului (ventilator sau suflant)

24

Bibliografie

25

I.INTRODUCERE
Instalatiile de transport pneumatic au o larga raspandire in
multe domenii industriale. Ele sunt folosite pentru transportul
materialelor granulate sau in forma de praf, intre diversele faze
de fabricatie in cadrul unei uzine, pe santiere de constructii, la
transbordare la transportul fluvial si maritim. Dimensiunile
materialelor utilizate pot varia de la cativa microni pana la 50
mm, iar in cazul lemnului tocat 100mm lungime.
3

Materialele care au un continut mare de apa nu se pot


transporta pneumatic datorita fenomenului de infundare a
palniei de alimentare.
Materialele fibroase se pot transporta pneumatic folosind
cantitati mari de aer. Concentratia acestor materiale nu trebuie
sa depasasca 0,2 kg de material la 1 kg de aer.
Toate sortimentele de seminte si granule se transporta
pneumatic fara a intampina dificultati.
Curentii diispersi de tipul aer-particule solide din candrul
sistemelor eterogene primesc in contemporaneitate, o utilizare tot
mai larga in diferite domenii ale industriei, agricultura,transport,
s.a.
Particularitatile cararcteristice sistemelor etreogene disperse,
respectiv a curentilor dispersi, sunt existenta a cel putin doua faze
si actiunea reciproca dintre ele. Cele doua faze sunt:
-faza dispersanta ( dupa alti autori denumita faza continua
ori faza externa sau mediul de dispersie)
-faza dispersata ( ori faza discontinua sau faza interna) sub
forma de particule marginite pe intreg conturul lor de faza
dispersanta
Actiunea hidromecanica dintr cele doua faze ale curentului
dispers, excluzand procesele in masa care pot avea loc intre
faze ,pot duce la modificari calitative ale mediului dispers aerparticule solide. Aceste modificari calitative devin esentiale
numai la modificarea calitatii sistemului dispers, adica la
modificarea concentratiei amestecului.
Barth, Dziadzio, si altii, analozand sub aspect hidrodinamic
curentii dispersi deosebesc trei tipuri principale de de sisteme
disperse si anume:

- sisteme disperse sau strat penetrant


- sisteme disperse pseudo- fluid, sau strat in suspensie ori
strat fierbator
- Sisteme disperse direct( transport pneumatic, transport
hidraulic)
Clasificareainstalatiilor de transport pneumatic
Se deosebesc 3 grupe de instalatii de transport:
1) -la care transportul se face prin antrenarea particulelor in
curentul de gaze , care se subdivid in 3 grupe:
a) cu concentratii reduse
b) cu concentratii medii
c) cu concentratii mari
2) utilizate doar la produse macinate fin, la care materialul e
adus in stare de fluidizare prin difuzarea unui curent de gaze, in
spatiul dintre particule:
a) in rigola cu panta redusa
b) in conducta, pe verticala
3) la care se transporta o singura capsula pe conducta

Alimentareaprin sorb
Sistemul de alimentareprin sorb permiteintroducereamaterialelor
sub forma de praf, boabesaubulgari. El se compune din
douatuburicilindricecoaxialeprintre care
treceaerulcomprimatsprecapatulsorbuluiunde se produce
amesteculcepatrundeprintubul central in instalatia de transport
pneumatic. Concentratiaamesteculuiobtinut se regleazaprincota
care se afla la capetelecelor 2 tuburi cu ajutorulprezoanelor,
piulitelorsi contra piulitelor.
5

In cadrulinstalatiilor de transport pneumatic cu absorbtie la


care materialulestedoza de insusiinstalatietehnologica, sorbul se
inlocuiestecu o simplapalnie de incarcare.
Caderea de presiune in portiunea de accelerare
Intr-o instalatie de transport pneumatic, exista mai multe portiuni
de accelerare. Prima portiune cuprinde locul de incarcare a
materialului in conducta si lungimea de conducta dreapta pe care
materialul se accelereaza pana la o viteza mai mica decat viteza
de regim cu 5%. Dupa fiecare curba viteza materialului este mai
redusa decat viteza de regim si din nou exista o portiune de
accelerare.
Pierderea de presiune in curbe
In curbe materialul se taraste deasupra peretelui asupra caruia
actioneaza forta centrifuga iar aerul circula in portiunea lasata
libera, contribuind in mica masura la antrenarea materialului. In
timpul salturilor curentul de aer actioneaza asupra particulelor.
Viteza aerului ramane constanta, viteza materialului scade.
Influenta curbelor asupra pierderilor de presiune se manifesta
sensibil prin portiuni de accelerare a materialului dupa curbe.

II.TRANSPORTUL LICHIDELOR
6

Transportul lichidelor pe orizontala sau la un nivel superiorr


se realizeaza cu ajutorul pompelor. Aceastea transmit lichidului
vehiculat prin ele energia mecanica a unei surse exterioare,
marindu-i presiunea.
Pentru vehicularea lichidelor din industrie alimentara se
folosesc urmatoarele tipuri de pompe:
- centrifugale-la care asteptarea energiei lichidului se datoreaza
actiunii centrifuge ce apar la rotirea unui rotor in contact cu
lichidul.
- axiale- la care cresterea energiei in miscarea de rotatie se
datoreaza fortelor hidrodinamice generate de presiunea dintre
fortele paletei
- cu canal lateral- la care asteptarea energiei lichidului se
datoraeza diferentei de presiune intre zona de aspiratie si
refulare prin variatia volumului dintre bratele radiale si
suprafata libera inatalnita.
- volumice- la care cresterea energiei lichidului se datoreaza
modificarii periodice a volumului unui spatiu sub actiunea unui
organ de lucru
- cu fluid- motor la care cresterea energiei fluidului motor are
loc prin efect de jet creat la scurgerea fluidului motor printr-un
ajutaj amplasat intr-un difuzor, obtinandu-se la refulare un
amestec intre agentul motor si fluidul pompat.
Fluidele care au nevoie ca tensiunea sa depaseasaca o
tensiune prag, pentru ca sa inceapa sa curga se numesc fluide
viscoplastice.Aceasta se explica prin existenta in fluidul in
repaus a unei structuri capabile sa reziste aricarei tensiuni.

Dintre fuidele vascoplastice cel mai simplu model este fluidul


Brimghan care descrie bine comportarea unor vopsele si
noroaie.
Pentru a studia mediul fluid se detaseaza cu ajutorul unei
suprafete inchise o anumita regiune din spatiu, ocupata de
fluid.
Instalatiile de transport pneumatic se clasifica dupa mai
multe criterii care iau in considerare fie modul de lucru, fie cel
al amestecului.
Dupa modul in care se face antrenarea particulelor solide
instalatiile pneunotransport se clasifica in:
-instalatii la care transportul se face prin antrenarea separata a
particulelor solide in curentul de gaze chiar daca exista ciocniri
intre particule.
- instalatii de transport la care materialul este adus in stare de
fluidizare prin difuzia unui amestec, in acest caz gazul are rolul
de a elimina fiecare dintre granule.
Dupa marimea presiunii din conducte de transport
pneumatic instalatiile se clasifica in:
-instalati de depresiune racordata la un echaustor
- instalatii cu suprapresiune racordata la un compresor sau
sulfoneta
Tipuri mai des utilizate de instalatii de transport pneumatic:
-instalati de depresiune
- instalatii de suprapresiune
- instalati de transport pneumatic cu sorb
- instalatii de transport pneumatic prin refulare
8

- rigola pneumatica
- instalatia de transport a materialului fluidizat pe verticala
- instalatia de transport pneumatic cu capsule cilindrice ( posta
pneumatica ).

III.TEMA PROIECTULUI
S se calculeze o instalaie de transport pneumatic (cu sorb) pentrugru, de la siloz la
punctu de recepiedintr-o moarncazultraseuluiorizontali vertical nfigura de maijos.
L1-2
QGS

solid

2
3

L3-4

Qg
9

Schema de calculainstalaiei de transport pneumatic


Date iniiale:
debitulngreutate al materialului solid transportat:
QGS = 114.000 [N/h],
lungimeatronsoanelor L1-2 = 9.6 m i L3-4 = 41 m,
diametrulconductei, D =280 mm = 0.28 m
diametrulbobului de gru, d= 4.6 mm = 0.0046 m,
masaparticulei de gru, m = 3.806 x10 -5 kg,
vitezaoptim a gazului (aerului) la transportul pneumatic, Vg = 20 30 m/s,
acceleraiagravitaional, g = 9.81 m/s2,
greutatea specific a gazului la presiuneaatmosferic, g= 12.9 N/m3,
Tabelul 1.Constantelegale de material
Constanta

Gru

K0 constanta de nfundare

3.1 x 10-5

K`0 constanta de transport

1.8 x 10-5

CR coefficient de rezisten

0.42

*z constantavitezei de regim

0.0024
12753 N/m3

s greutatea specific a solidului


d- diametrulparticulei

4.6 mm
3.806 x 10-5 kg

m masaparticulei
f coefficient de frecarencurb

III.1.

0.30

Stabilireaparametrilor de transport

- Calcululconcentraiei de transport:
2

C= k0Fr = k0

V2g
x

( )

[-]
10

Unde: C concentratiatransportului [-]


K0 constanta de nfundare, k0 = 3.1 *10-5
Vg viteza optima de curgereaaerului, [m/s]
g acceleraiagravitaional, [m/s2]
D diametrulconductei,[m]

C=3.110-552030.56

C=1.6129475
- Calcululdebitului de gaz, Qg:

Qg =

D
4

) V [m /s]
g

Unde: Vg vitezaoptim de curgereaaerului, [m/s]


D diametrulconductei, [m].

Qg=0.06125
Qg=1.525 [m3/s]
- Calcululngreutate al gazului, QGg:

QGg = gQg 3600 [N/h]


Unde: g greutatea specific a gazului la presiuneaatmosferic, g = 12.9 [N/h]

QGg=12.91.5253600
QGg=70821 [N/h]
- Calcululdebituluingreutate al solidului, QGs:

QGs = QGg C [N/h]


QGs=708211.6129475
QGs=114230.5 [N/h]

11

Valoareacalculat a debituluingreutate al soliduluitrebuies fie superior cifreiimpuse,


funcie de valoareavitezei de curgere a aerului, Vg.

- Calcululvitezei de regim a particuleisoliden sorb, VS:

VgVs
Vp

Vz
V 2 s
2
gD

=0

Vg viteza de regimaaerului,
Vs vitezei de regim a particuleisoliden sorb,
Vp viteza de plutire a particulei,

Vp=

4
gd
3
s

CR
g

(m/s)

Unde: d diametrulparticuleisolide, (m),


CR coefficient de rezisten, CR = 0.42,
s greutatea superficial[ a solidului, s = 12753 (N/ m3),
g greutatea superficial a gazului la presiunea atmosferic, g= 12.9 (N/m3)
g acceleraiagravitaional,
*z - constantavitezei de regim, *z = 0.0024 0.0032 (-)
Vp
coeficient de proporionalitate, = V g (-)
D diametrulconductei, (m),
g acceleraiagravitaional, (m/s2).
Condiie: Vs Vg; din celedousoluii ale ecuaiei de gradul al-II-lea se va allege
valoareaVsmaimicdarapropiatvitezeioptime de curgere a aerului (Vg).

Vp=

4 g d s

3
CR
g

Vp =

4 9,81 0.0046 12753 12.9

3
0,42
12.9

Vp = 11.85

[m/s]

12

Vp
Vg

11.85
25

= 0.47

VgVs
Vp

z V 2 s

2
gD

=0

0.944V2s 50Vs +559= 0

= b2 4ac

= 389.3
Vs1 =

b+
2a

Vs2 =

b
2a

50+ 19.73
1.8

= 38.73

5019.73
1.8

= 16.81

VS=16.81

- Determinareatimpului de accelerareaaparticuleipe prima poriunedreapt, ta:


Definiie:timpul de accelerare al particuleisolidereprezintintervalul de timpn care
particulasolid
sub
aciuneacurentului
de
fluid
pornetedinrepausiatingevaloareavitezei de regim cu o eroare de 5%.

13

Vs
V s
ln
V
1 s
Vs
1

t a= -

[s]

Unde: Vs - viteza de regim a particuleisolidedupatngereatimpului t a; pentrucalcule practice


Vs
raportul V s = 0.59,

1
estedat de relaia : = 1+

[-]

, coefficient a cruivaloareestedat de relaia:

gC
2
d
mg
v
4
R

= Vg *

` =

[-]

vmg
g d 2
C R
4

[-]

Unde: v coefficient de impact, estedat de relaia:

v=

z 2g
+
D V 2s

m masaparticulei de gru, (kg),


CR coeficient de rezisten, CR= 0.42,
d diametrulbobului de gru, (m),
g greutateaspecific a aerului la presiuneaatmosferic, g= 12,9 (N/m3),
g acceleraiagravitaional,
*z constantavitezei de regim, *z = 0.0024 0.0032

v=

z 2 g
+ 2
D
V s

14

0.0024 29.81
+
0.28 (16.81)2

v =

v = 0.00058

` =

` =

v m g
d2
C R
4

0.00058 3.806 105 9.81


2
3.14 4.6
12.9
0.42
4

` = 0.000048
= Vg

= 25

v g C R d 2

m g
4

0.00058 12.9 0.42 3.14 4.62

4
3.806 105 9.81

= 0.2935
1

= 1+

= 0.9

0.9
1

15

t a= -

Vs
V s
ln
V
1 s
Vs
1

10.95

ta = - 0.2935 ln 10.9 0.95


ta = 3.740 [s]
-Determinarealungimiiporiunii de accelerare a particulei solide, La (m):

La = taVs

1
1 e t
1+
ln
t a
1

) (m)

Unde: ta timpul de accelerare.

La = taVs

1+

1
1 e t
ln
t a
1

La = 3.74017.69

)
0.2935 3.740

1+

0.91
10.9 e
ln
0.2935 0.9 3.740
10.9

La = 59.54[m]

IV.Calculul pierderilor de presiune la


curgerea fluidului
bifazic gaz-solid
IV.1.

Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul


1-2
16

- Pierderea de presiune n sorb i pe prima poriune orizontal:


1
pa = si 2 g

Q GS (V s V si )
D2 [N/m3]
3600 g
4

V2g g +

Unde: si coeficientul de impact n sorb, si = 2;


g greutatea specific a aerului la presiunea atmosferic, g = 12.9 [N/m3];
Vsiviteza de regim iniial a particulei solide, Vsi = 0 [m/s].

1
pa = 2 29.81

252 12.9 +

70821(16.810)
3.14 0.282
3600 9.81
4

pa = 1358.8 [N/m3]
- Pierderea de presiune n sorb:

p1 + p = pat [N/m2]
Unde: p1 pierderea de presiune n sorb;
Pat presiune atmosferic, pat = 1.013105 [N/m2]
p pierderea de presiune n sorb i pe prima poriune orizontal;

P1 + p = pat
p1 = 101300 1358.8
p1 = 99941.2[N/m2]
- Pierderea aparent de presiune pentru aerul curat pe prima poriune dreapt, L 1-2:

p1-2* = g aer **

L12
V 2g
D * 2g

(N/m2)

Unde: g aer greutatea specific a aerului curat, g aer = 1 (N/m3);


- coeficient adimensional funcie de regimul de curgere caracterizat prin numarul lui
Reynolds i rugozitatea relativ a conductei, = 0.023.
17

L12
V 2g
p1-2* = g aer D 2 g
2

9.6
25
p1-2* = 10.023 0.28 2 9.81

p1-2* = 25.1[N/m2]
- Pierderea de presiune real la curgerea aerului curat prin tronsonul 1-2 se calculeaz cu relaia:

p 2 p p
2
1

p1-2 = p1 -

12

[N/m2]

Unde: p1 presiunea n sorb.

p1-2 = 99941.2

99941.222 99941.2 25.1

p1-2 = 25.1[N/m2]

- Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic pe tronsoane rectilinii (tronsonul


1-2).
n tronsonul pneumatic al materialelor solide dispersate ntr-un gaz la stabilirea rela iilor
pentru calculul pierderilor de presiune, trebuie avut n considerare efectele combinate ale
interaciunilor: particule solide conducta de transport; granule transportate mediul de
dispersie; ciocnirile dintre particulele solide. Acestea conduc la consumuride energie, din energia
fluidului purttor, ceea ce determin majoritatea pierderilor de presiune fa de cele
corespunztoare fluidului omogen purttor.
- Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic gaz- particule solide se determin cu
relatia:

(p1)1-2 = p1-2 ( 1+ K 1 C ) [N/m2]


Unde: K1 coeficient experimental avnd valoare practica, este dat de relaia:

18

s
K1 = 1.3 K`1 = 1.3 n care seste dat de relaia:

s =

2
V s1
V
*
z + s 1 Fr1
V g1
V g1

, unde: Fr1 =

V 2g 1
g D i =

K`1 coeficient experimental avnd valoare obinut n laborator;


C concentraia de transport.

Fr1 =

Fr1 =

V 2g 1
gD
252
9.81 0.28

Fr1 = 228.1
=

Vp
V g1

11.85
25

= 0.538

s =

2
V s1
V
*
z + s 1 Fr1
V g1
V g1

s =

16.81
25

0.0024 +

2 0.53
16.81
228.1
25

s = 0.0085
19

Vp
V g1

s
K1 = 1.3
0.0085
K1 = 1.3 0.023

K1 = 0.468
(p1)1-2 = p1-2 (1+ K1 C)
(p1)1-2 = 25.1 (1+ 0.468 1.6129475)
(p1)1-2 = 44.05[N/m2]

- Pierderea de presiune n punctul 2 ( la captul tronsonului 1-2):


p2= p1 - (p1)1-2 [N/m2]
p2= p1 - (p1)1-2
p2 = 99941.244.05
p2 = 99897.15[N/m2]
- Determinarea greutii specifice i a vitezei gazului n punctul 2 (g2, vg2) se face cu relaia:
p1
g2= g1 p2
p2
Vg2 = Vg1 p1

[N/m3]

[m/s]

p1
g2= g1 p2
99897.15

g2 = 12.9 99941.2

20

g2 = 12.771 [N/m3]
p2
Vg2 = Vg1 p1

Vg2 = 25 0.99
Vg2 = 24.75[m/s]

- Calculul vitezei de regim a particulei solide n punctul 2:


-

V g 2V s 2
Vp

z
gD

V 2s 2
2

= 0 , unde =

- condiie: VS2 < Vg2 .


Vp
V g2

11.85

= 24.75
= 0.47

V g 2V s 2
Vp

24.75V s2
11.85

5.153V2s2 271.75

z
gD

V 2s 2
2

0.0024
9.81 0.28

=0

V 2s 2
2

- 0.47= 0

Vs2 + 3000.6 = 0

= b2 4ac
= 271.752 45.1533000.6

21

Vp
V g2

= 11999.7
Vs1 =

b+
2a

271.75+ 11999.7
10.30

Vs2 =

b
2a

271.75 11999.7
10.30

= 37.01

= 15.74

Vs2=15.74

IV.2.
Pierderea de presiune la transportul
amestecului n zona cotului, zona 2-3

-Pierderea de presiune la transportul aerului curat prin cot:


2

V g2 g2
p2-3= 2 g

[N/m2]

Unde: = 0.50 .
V 2g 2 g 2
p2-3 = 2 g
24.75 2 12.771
p2-3 = 0.50
2 9.81

p2-3 = 8.05 [N/m2]


- Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic n zona cotului (n ipoteza c, K1C = K1)

(p1)2-3 = p2-3 (1+K1C C)


(p1)2-3 = 8.05 (1+0.468 1.61)
22

[N/m2]

(p1)2-3 = 14.08[N/m2]
- Viteza particulei solide la ieirea din cot se calculeaz cu formula:

Vs3 = Vs2 e-f

2 , unghiul curbei n radiani.

Unde: =

[m/s]

3.14
2

= 1.57

Vs3 = Vs2e-f
Vs3 = 15.74 e-301.57
Vs3 = 8.87 [m/s]
- Pierderea de presiunela reaccelerarea particulei solide se determin cu relaia:

(p2)2-3 =

(p2)2-3 =

QGs (V s 2V s 3)
2
D
3600 g
4

[N/m2]

114230.5 (15.748.87)
3.14 0.28
3600 9.81
4

(p2)2-3 = 101.46[N/m2]
- Presiunea n punctul 3:

p3 = p2 (p2)2-3 [N/m2]
p3 = 99897.15 101.46
p3 = 99795.69[N/m2]
- Calculul greutaii specifice i a vitezei gazului n punctul 3:

23

p3
g3 = g2 p2
p2
Vg3 = Vg2 p3

[N/m3]

[m/s]

p3
g3 = g2 p2
99795.69

g3 = 12.771 99897.15
g3 = 12.64[N/m3]
p2
Vg3 = Vg2 p3
99897.15
Vg3 = 24.75 99795.69

Vg3 = 24.77 [m/s]

IV.3 Pierderea de presiune la deplasarea


amestecului bifazic pe tronsonul 3 4

- Pierderea de presiune aparent pentru aerul curat:

24

V 2g 3 L34
p*3-4 = g3 2 g D
24.772 41
p 3-4 = 12.64 0.023 2 9.81 0.28
*

p*3-4 = 1328.79

- Pierderea de presiune real la curgerea aerului curat prin tronsonul 3 4 se calculeaz cu


relaia:

p3-4 = p3 -

p 2 p p
2
3

p3-4 = 99795.69

34

[N/m2]

99795.6922 99795.69 1328.79

p3-4 = 1337.76[N/m2]

- Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic gaz solid se determin cu relaia:

(p1)3-4 = p3-4 (1+ K1 C)

[N/m2]

(p1)3-4 = 1337.76 (1+ 0.468 1.612)

(p1)3-4 = 2341.08[N/m2]

25

IV.4.

Pierderea total de presiune

ptot = pa +(p1)1-2 +(p1)2-3+(p2)2-3+(p1)3-4

[N/m2]

ptot = 1358.8 + 44.05+ 14.08 + 101.46 + 2341.08

ptot = 3859.47[N/m2]

IV.5. Pierderea utilajului (ventilator sau suflant):

P=

g Q g

p tot

[kW]

Unde: randamentul mecanic al utilajului, = 0.7;


greutatea specific a apei, = 10330.49[N/m3].

P=

g Q g

p tot

26

P=

9.81 1.525

3859.47
10330.49

0.7

P = 7.9[kW]

V.Bibliografie

Ancua V. Mecanica fluidelor i mainilor hidraulice Instit. Politehnic Traian


Vuia, Timioara, 1979.
Bulat A. Institutul de transport pneumatic Ed. Tehnic, Bucureti, 1962.
Florea J. , Robescu D. Transportul hidraulic i pneumatic Instit. Politehnic
Bucureti, 1983.

27

Gheorghe L. Probleme de operaii i utilaje n industria alimentar Ed.


Tehnic, Bucureti, 1978.
Renescu I. Operaii i utilaje n industria alimentar Ed Tehnic, Bucure ti,
vol. I, 1971, vol. II, 1972.

28

S-ar putea să vă placă și