Patrunderea apei în corpul navei se face prin valvula Kingston sau priza de fund.

La
celalalt capat al instalatiei se amenajeaza tancul de balast cu elementele lui (fig. 2.1.2):
tubulatura de umplere si golire (1), tubulatura de aerisire (2), tubulatura de masura si control
(3).

Volumul si dispunerea tancurilor de balast se face în conformitate cu calculele

hidrostatice, astfel încât sa se asigure pescajul mediu al navei si posibilitatea de reglare a
asietei.

Tancul de balast este prevazut cu :

1. Ramificatie cu ro! de umplere si golire a tancului de balast.

 2. Aerisire cu rol de a asigura iesirea aerului din tanc la umplere. Permite de asemenea
închiderea tubulaturii când puntea intra sub apa. Se are în vedere ca sectiunea de intrare a
apei în tanc sa fie mai mica decât sectiunea

de iesire a aerului, adica ΣSi ≤ ΣSe {aceasta pentru a nu se crea suprapresiune la umplere si
vacum la golire).

3. Tub de sonda - permite controlul local al cantitatii de balast din tanc.

Cantitatea de balast poate fi masurata si de la distanta cu ajutorul traductoarelor
de nivel. La navele moderne exista sisteme automate de control si monitorizare cu
urmatoarele aplicatii: masoara automat nivelul din tancurile de balast, apa potabila,
combustibil sau de marfa, urmareste si semnalizeaza diversi parametri (detectia golirii si
respectiv încarcarii tancului, temperatura, presiune, densitate).

De regula astfel de sisteme sunt integrate într-un sistem principal de control prin
intermediul unei interfete, care face legatura între traductoarsle existente în tancuri si un
calculator central. Produsele de acest fel existente pe piata, trebuie sa prezinte un grad ridicat
de performanta, siguranta si precizie. Montarea traductoarelor în tancurile monitorizate,
trebuie sa corespunda clasei de protectie IP68 (prima cifra 6 semnifica protectie totala contra
patrunderii prafului, iar cea de-a doua ne indica rezistenta la imersiune prelungita). Produsele
existente pe piata pot realiza monitorizarea simultana a circa 80 de tancuri (fig. 2.1.3).

SISTEMUL PRINCIPAL DE CONTROL

AL TANCURILOR DE MARFĂ, BALAST, SERVICIU

Instalatia de balast trebuie sa permita urmatoarele manevre absolut necesare în

procesul de exploatare a navei: ambarcare - debarcare balast, manevra apei între tancuri,
babord - tribord si invers, manevra balastului din pupa în prova si invers. Nivelul apei din
tancuri este urmarit în permanenta cu ajutorul unor traductoare de nivei.

Traductoare de nivel cu plutitor. Aplicatiile marine sunt executate printr-o

tehnologie de vârf, care a fost încercata si testata în mii de aplicatii de-a lungul anilor.
Tehnologia plutitorilor trebuie sa permita satisfacerea conditiilor dure din domeniul marin
pentru a functiona continuu ani de-a rândul fara a se deteriora. Dificultatea accesului la
traductorul aparaturii de masurare a nivelului din tanc implica dotarea navelor în acest sens
cu echipamente din cele mai fiabile.

Cel mai întâlnit traductor de nivel este plutitorul (fig. 2.1.4), utilizat în principal
pentru avantajele ce le prezinta si anume: plutitoarele urmaresc adevaratele suprafete a!e
lichidului si nu extrapolarea rezultatelor obtinute din indicatii indirecte cum sunt presiunea
sau ecoul; functioneaza perfect în tancurile cu peretii curbati sau alte forme, unde alte
tehnologii pentru sesizarea nivelului lichidului nu pot functiona; prezinta unica capacitate de
a monitoriza nivelele de lichid din orice tanc indiferent de marime si forma; poate opera cu
lichide de greutati specifice diferite; acuratetea masuratorilor nu poate fi afectata de
schimbari în greutatea specifica, temperatura si presiune a lichidului monitorizat si din aceste
cauze nu sunt necesare reglari si recalibrari scumpe; pot monitoriza zonele de contact între
lichide si emulsii.

Cu ajutorul traductoarelor cu plutitor se pot masura nivelele unor lichide de

concentratii sau greutati specifice diferite care se afla adeseori în acelasi tanc - unul plutind
deasupra celuilalt (fig. 2.1.5). Cele mai multe traductoare doar urmaresc nivelul cel mai de
sus al unei suprafete de lichid sau continutul unui tanc ca întreg, dar cu senzorii plutitori
montati ca în figura (2.1.5) se poate monitoriza cu usurinta zona de contact între doua lichide
diferite, inclusiv emulsiile, spumele si murdariile care se formeaza între ele. Ajustând
greutatea specifica a plutitorului magnetic, senzorii sunt regiati aa
monitorizeze interferenta dintre lichidele apartinând unei game largi de produse. Folositi
împreuna cu alarme de nivel si sisteme automate de control, senzorii dau siguranta ca doar
lichidul necesar, este pompat dintr-un tanc în altul.
 Traductorul de nivel cu plutitor magnetic (fig. 2.1.6). în acest caz emitatorul este
montat vertical în tanc si conectat prin cablu la un receptor aflat în alta parte a vasului.
Emitatorul se compune dintr-o tija lunga de-a lungul careia se misca un plutitor magnetic o
data cu suprafata lichidului. în interiorul corpului ermetic al tijei se afla un divizor de voltaj
{o retea -combinatie de multe comutatoare si rezistente), care se întinde pe toata lungimea de
indicare a tijei.

O anumita tensiune de curent continuu este aplicata îa capetele emitatorului, în timp

ce plutitorul se misca cu suprafata lichidului deschizând comutatoarele, pe baza actiunii
câmpului magnetic.

Rezultatul este o gama larga de semnale electrice induse proportional cu nivelul de

lichid din tanc. Semnalul de iesire poate fi trimis oricarui tip de receptor, inclusiv celor
analogice sau digitale.

Astfel de indicatoare sunt cele mai bune, deoarece: un magnet permanent încorporat
în fiecare lamela formeaza o legatura sigura cu lamelele adiacente. Alinierea corespunzatoare
este asigurata constructiv si nu este afectata de socuri, vibratii, valuri, sau schimbari rapide
ale nivelului de lichid; un ghid permite utilizarea unui magnet tip bara în interiorul
plutitorului. Ghidul este integrat în interiorul canalului cu lamele, deci indiferent de pozitie,
magnetul din plutitor este întotdeauna aliniat; un magnet permanent puternic sta intr-o pozitie
orizontala în interiorul comutatorului si din aceasta cauza rotatia lamelei este sigura si
neînselatoare;

Acest tip de traductor se poate utiliza, printr-un montaj adecvat (fig. 2.1.7), pentru
tancurile foarte adânci sau tancurile cu pereti înclinati, unde emitatoarele sunt legate în serie
si montate suprapus.
 Plutitorul, prin constructia si forma lui, are capacitatea de a functiona si în cazul
lichidelor a caror densitate variaza în limite largi. Astfel de sisteme dau posibilitatea
monitorizarii si automatizarii proceselor de balastare -debalastare, în vederea mentinerii unei
asiete convenabile, mai afes ia navei» specializate ce ambarca greutati concentrate mari.

Metodologia proiectarii instalatiei de balast.

1. Determinarea cantitatii maxime de balast lichid B (Δ - deplasamentul).

- pentru nave marfuri generale: B= (0,2-0,3)Δ (2.1.1)

- pentru petroliere: B= (0,3-0,5)Δ (2.1.2)

2. Adoptarea schemei instalatiei, cu stabilirea dispunerii tancurilor de balast, astfel încât sa

se poata realiza toate destinatiile instalatiei. Cantitatea de balast B se va împarti pe tancurile
de balast dispuse pe nava.

3. Calculul diametrelor tubulaturilor ce distribuie balastul în tancuri:

- diametrul tubulaturii di ce merge la tancul i de volum Vi nu va fi mai mic decât cel dat de
relatia (2.1.3) si diametrul tubulaturii pompei dtp (2.1.4) :

di = 18 (2.1.3) dtp = max(di) (2.1.4)

4. Alegerea traseului de calcul cel mai dificil (de obicei - aspiratie din prova, presare pupa
sau aspiratie pupa, presare prova).

5. Calculul debitului total al instalatiei din considerentul respectarii vitezei minime (vmin= 2
m/s) si timpului de debalastare τ (8-10h).

Qmin = Vmin (2.1.5) Qnec = (2.1.6)

6. Se standardizeaza toate diametrele di.

7. Se calculeaza sarcina instalatiei H, cu informatiile din capitolul 1.

8. Se calculeaza debitul pompei de balast.

Qp = (2.1.7)

unde: n - reprezinta numarul de pompe cuplate în paralel;

Kp - un coeficient ce tine cont de faptul ca pompele nu îsi dubleaza debitul la

functionarea în paralel (Kp= 0,8-0,85).

9. Se alege pompa din catalog, la debitul Qp din conditia Hp>Hi si se verifica pe aspiratie.

Observatie: Daca conditia de functionare pe aspiratie nu este îndeplinita, atunci se

mareste diametrul tubulaturii pe aspiratie, pentru a micsora pierderile.