Proiect EXTRACTIA PETROLULUI Postolache Andrei FINAL

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL
HIDROCARBURILOR
Extractia petrolului si gazelor asociate
-Proiect 1-
Prof. coordonator:
Conf.univ.dr.ing. Mariea Marcu Student: Postolache Andrei
Specializarea: Inginerie de Petrol şi
Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG 20182
2023
Proiect
INTRODUCERE
Saipem Classification - General Use

`
CAPITOLUL 1. Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gas-lift

continuu
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului ........................................ 9

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere ............................................... 12
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie .........14
1.4. Variatia presiunii gazelor in coloana ............................................. 26
1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie .......................... 30
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie ..................... 31
1.7. Analiza nodala ................................................................................. 38
1.8. Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu ........ 40
1.9. Amplasarea supapelor ...................................................................... 41
1.10. Calculul de alegere al supapelor ...................................................... 47
Capitolul 2. Pompajul continuu cu prajini
2.1 Instalatia de pompare cu prajini .......................................................59

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini ................................................. 67
2.3 Alegerea tevilor de extractie ........................................................... 71
ANEXE
Concluzii
Bibliografie

`
INTRODUCERE
Proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate” are drept

scop prezentarea metodelor de extractie a titeiului atunci cand inceteaza perioada de
eruptie natura a sondei si anume: gas-liftulul continuu (eruptie artificiala continua) si
pompajul continuu cu prajini.
Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele

comprimate. Aceste gaze sunt injectate direct in coloana de fluide produse de sonda,
in scopul reducerii greutatii specifice a acestuia. Metoda se aplica, de obicei,
sondelor cu capacitate de productie si presiune de fund relativ mari.
Calculul urmareste cateva etape in care sunt determinate elemente specifice in
crearea unui sistem de gas-lift corect, capabil de a aduce la suprafata debite
insemnate de lichid. Succesiunea etapelor de calculul se termina cu alegerea
supapelor care permit trecerea debitelor de gaze comprimate in tevi .
Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit,
se aplică în faza finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când
exploatarea sondelor prin erupţie artificială reclamă un consum exagerat de gaze
injectate, sau în situaţia când stratul nu suportă contrapresiune.
Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se

transmite de la suprafaţă la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:
a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini;
− cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet ;
− cu pompe centrifuge de fund.
În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate

de la suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Prăjinile care
transmit mişcarea de la suprafaţă la pompă pot fi cu secţiune plină sau (mai rar)
tubulare, acţionate de unităţi de pompare cu balansier sau fără balansier (pneumatic,
hidraulic sau mecanic).

`
Capitolul 1
Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gas-lift continuu
Introducere in regimul de functionare “gas-lift”
Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor

existente in acesta scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care
functioneaza in eruptie naturala ajung la un moment dat in faza finala a eruptiei.
Fluidele care, la inceput, se deplasau cu viteza relativ mare prin sonda si ajungeau la
suprafata cu o energie inca destul de mare, manifesta treptat o diminuare a
potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai produce cu continuitate
lichid.
Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca

inainte ca sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de
completare a energiei necesare de ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea
de la suprafata pana in coloana de extractie a unor gaze comprimate care, impreuna
cu gazele care vin din stratul productiv, sa asigure ridicarea. Ţiţeiul este adus la
suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau dirijată, erupţie artificială sau gaz-lift
şi erupţia prin pompare.
Consideratii generale privind eruptia artificiala continua
Eruptia artificiala continua sau gazlift-ul continuu presupune injectarea continua

a gazelor comprimate direct in coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce
densitatea acestora si implicit presiunea dinamica de fund, permitand stratului sa
debiteze corespunzator acestei presiuni.
Gazele pot fi injectate prin:

- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;
Instalatii de eruptie artificiala continua
Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de

tipul completarii sondei si anume:
-instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
- instalatii de tip deschis;
-instalatii de duala.
4

`
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

- capul de eruptie(echipamentul de suprafata);
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie
laterala, packer (echipamentul de fund).
Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gas-lift Fig. 2. Supapele de

erupţie artificială
Supapele de gazlift sunt utilizate pentru :
- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;

- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift (side pocket mandrel) ce se
intercaleaza intre doua bucati de teava si a caror constructie depinde de tipul
supapei si de tipul completarii sondei (simpla sau duala).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:

`
- conventionale( fixe) ;
- mobile ;
In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide,
supapele de gazlift se impart in doua mari categorii si anume:
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda (caracterizate de
efectul de coloana);
- supape actionate de presiunea din coloana sondei (caracterizate de efectul de
tubing).
Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate
Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua,

pentru producerea unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca:
fizice ale fluidelor produse, impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in
capul de eruptie, adancimea punctului de injectie, indicele de productivitate al sondei.
Dintre acestia cei mai importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au
loc in aval de capul de eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de
procesele care au loc in zacamant de parcursul exploatarii.
Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua
Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei

sonde in eruptie artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a
stratului si curbei de comportare a echipamentului precum si stabilirea coordonatelor
punctului de corelatie de functionare strat-sonda, aflat la intersectia dintre cele doua
curbe.
In cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de
comportare a echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze
injectate, precum si de presiunea de injectie a gazelor.
Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala continua
Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua

depinde de o serie de factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi
considerat constant, dar care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc
in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca
sursa de gaze are o capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata,

`
determinarea debitului maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala

continua, presupune stabilirea curbei de comportare a unei sonde exploatata prin
eruptie artificiala continua.
Fig.3. Instalatie de gas-lift cu echipamentul de suprafata automatizat

`
Date initiale de proiect
La o sonda care produce in regim de gas-lift continuu, se cunosc urmatoarele

date :
 Adancimea sondei, H=2500 m ;

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafata, ts=10 ⁰C ;
 Densitatea titeiului, ρt=870 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zacamant, ρa=1100 kg/m3 ;
 Densitatea relativa a gazelor, ẟrg=0,7
 Tensiunea superficiala a titeiului, σt=20∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficiala a apei, σa=60∙10-3 N/m ;
 Viscozitatea titeiului, μt=1,5∙10-3 Pa∙s ;
 Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Visozitatea gazelor, μg=0,025.10-3 Pa∙s ;
 Presiunea in capul de eruptie, p2=5 bar ;
De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
 Impuritatile, i=52 % ;
 Presiunea dinamica de fund, pd=65 bar ;
 Presiunea statica, pc=80 bar ;
 Debitul de lichid, Ql=46 m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=3000 m3N/zi ;
Debitul de injectie,; 30 000;35 000; 40 000 ; 50 000 ; 60 000;65 000 ; 70 0000;

75 000 ;80 000 m3N/zi ;
In calcule, voi folosi Qinj=55 000 m3N/zi .

`
1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)
Reprezentarea grafica a debitului sondei in functie de presiunea dinamica de

fund, Q=f(pd), caracterizeaza curgerea prin zacamant, si poarta denumirea de curba
de comportare a stratului. In literatura de specialitate, ea este cunoscuta sub
denumirea de curba IPR (Inflow Performance Relationship) .
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se determine

mai intai presiunea de saturatie cu ajutorul relatiei lui Standing:
( )
0.83
RGT (0.0288+1.62∗10−3∗tf )
5.272∗ ∗10
δrg
Psat= ( 1.768−1.643∗δrt ) ¯;
δrt
10
( )
0.83
135.8696 ( 0.0288+1.62∗10−3∗85 )
∗10
0.75
Psat=5.272+ (1.768−1.643∗0.87) =238.2 ¯;
0.87
10
Unde:
- RGT-Ratia gaze-titei ;
3
Q g 3000 mN
RGT = = =135.87 3 ;
Q t 22.08 m
3
- Qt-Debitul de titei ; Qt =Q l ∙ ( 1−i )=46 ∙ (1−0.52 )=22.08 m / zi;
0
- tf- Temperatura de zacamant ; t f =t s+ 0,03∙ H=10+ 0,03 ∙2500=85 C ;
- ẟrt -Densitatea relativa a titeiului;
ρt 870
ρrt = = =0.87 ;
1000 1000
Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea

dinamica de fund si cu presiunea statica. In urma acestei comparatii pot rezulta
urmatoarele situatii :
1. Atunci cand : }
pc > psat
pd > p sat
, curgerea este omogena ;

`
2. Atunci cand :
pc > psat
}
pd < p sat
, curgerea este combinata ;
3. Atunci cand :
pc < psat
}
pd < p sat
, curgerea este eterogena ;
Pentru cazul de fata, p sat=238.20 bar. Comparand cu pc=80 bar si cu pd=65

p c < p sat
bar, va rezulta ca : ; asadar, curgerea este eterogena (bifazica) .
pd < p sat
In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a

curbei IPR, dintre acestea se vor folosi urmatoarele metode:
- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;

- Metoda lui Standing, pentru i<20% si Ec ≠ 1 ;
- Metoda lui Wiggins, pentru i≠ 20 % ;
Avand in vedere ca procentul de impuritati cu care produce sonda este i=

30% , pentru trasarea curbei IPR se va folosi metoda lui Wiggins. Metoda lui
Wiggins presupune calculul debitelor de titei si de apa pentru valori date ale
presiunii dinamice de fund.
Metoda lui Wiggins
Faza titei :
Qt
Qtmax
pd
=1−0,52 ∙ −0,48∙
pc
pd 2
pc
; ( )
Faza apa :
( )
2
Qa p p
=1−0,72∙ d −0,28 ∙ d ;
Qamax pc pc
Pentru valoarea lui “p d” corespunzatoare debitelor de titei (Q t) si de apa (Qa)

din datele initiale, se calculeaza atat debitul maxim de titei (Q tmax), cat si debitul
maxim de apa (Qamax).
Qt 22.08
Qtmax = = ;
( ) ( )
2
pd p 65 65 2
(1−0.52 ∙ −0.48∙ d ) (1−0.52∙ −0.48 ∙ )
pc pc 80 80
Qtmax=84.72m3 / zi ;
10

`
Qa 18
Qamax = = ;
( ) ( )
2
pd p 65 65 2
(1−0.72 ∙ −0.28 ∙ d ) (1−0.72 ∙ −0.28 ∙ )
pc pc 80 80
3
Qamax =103.93 m / zi ;
In continuare, se dau valori lui “p d” intre [0 ; pc] si pentru fiecare valoare se

calculeaza debitele de titei si de apa corespunzatoare. Debitul maxim de lichid
se calculeaza cu relatia :
Qmax =Qtmax +Qamax ;

3
Qmax =84.72+103.93=188.65 m / zi;
Rezultatele calculelor debitelor functie de presiunea dinamica de fund se

trec in urmatorul tabel :
pd Qt Qa Ql
0.00 84.72 103.93 188.65
10.00 78.58 94.12 172.70
20.00 71.16 83.40 154.57
30.00 62.48 71.78 134.26
40.00 52.53 59.24 111.77
50.00 41.30 45.79 87.09
60.00 28.80 31.44 60.24
70.00 15.04 16.17 31.21
80.00 0.00 0.00 0.00
Tabel 1. Valorile debitelor de apa, de titei, respectiv de lichid, functie de
presiunea dinamica de fund ;
Reprezentand presiunea dinamica de fund functie de presiunea debitul de

lichid, se obtine curba de comportare a stratului sau curba IPR, ca in figura de
mai jos :
11

`
Curba IPR
90
Presiunea dinamica, bar
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Ql Debitul de lichid extras, m^3/zi

Fig.4. Variatia debitului cu presiunea dinamica de fund-Curba IPR ;
1.2 Trasarea curbelor IPR de prevedere
Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizeaza pe baza datelor rezultate

de la etalonarea actuala a sondei.
Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosesc urmatoarele relatii :
Pentru faza titei :
Q tmaxv
Q tmax
=0,15 ∙
pcv
pc
+0,84 ∙
pcv 2
pc ( )
;
Pentru faza apa :
Qamaxv
Qamax
=0,59 ∙
p cv
pc
+0,36 ∙
pcv 2
pc
;
( )
Se considera o valoare a presiunii statice :
pcv1=70 bar ;
Cu ecuatiile scrise pentru cele doua faze, se determina valoarea debitelor

maxime viitoare:
Pentru pcv1=70 bar :
12

`
( ( )) ( ( ) );
2 2
p p 70 70
Qtmaxv 1=Qtmax ∙ 0,15∙ cv 1 +0,84 ∙ cv 1 =84.72 ∙ 0,15 ∙ +0,84 ∙
pc pc 80 80
Qtmaxv 1=65.60 m3 / zi ;
( ( )) ( ( ) );
2
p p 70 70 2
Qamaxv 1=Qamax ∙ 0,59 ∙ cv 1 + 0,36 ∙ cv 1 =103.93 ∙ 0,59∙ +0,36 ∙
pc pc 80 80
3
Qamaxv 1=82.30 m /zi ;
Folosind relatiile lui Wiggins, in care presiunea dinamica de fund, p d ia valori, in

intervalul [0 ; pcv1] , se determina debitele de titei, de apa si debitul total.
Rezultatele acestor calcule, sunt trecute in Tabelul 2, care mai contine si
debitele corespunzatoare presiunii dinamice de fund p d, situata in intervalul [0 ;
pc] .
Pc Pcv1
Pd Qt Qa Ql Q t v1 Q a v1 Q l v1
bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 84.72 103.93 188.65 65.60 82.30 147.90
10 78.58 94.12 172.70 60.09 73.36 133.45
20 71.16 83.40 154.57 53.29 63.49 116.77
30 62.48 71.78 134.26 45.20 52.67 97.87
40 52.53 59.24 111.77 35.83 40.91 76.74
50 41.30 45.79 87.09 25.17 28.22 53.39
60 28.80 31.44 60.24 13.23 14.58 27.81
70 15.04 16.17 31.21 0.00 0.00 0.00
80 0.00 0.00 0.00
Tabel 2. Valorile actuale si viitoare ale debitelor de apa, titei si a debitului total
Reprezentand grafic presiunea dinamica de fund, p d, in functie de debitul de

lichid extras, Ql, se vor obtine curbele IPR de prevedere.
13

`
Curbele IPR de prevedere

80.00
70.00
Presiunea dinamica Pd, bar
60.00
50.00
40.00
Ql
IPv
30.00
1
20.00
10.00
0.00
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Debitul de lichid extras Ql, m^3/zi
Fig.5. Curbe IPR de prevedere ;
1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injectie
Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-

Brown. Se aleg trei debite de lichid, Q L1, QL2, QL3, QL4 care sa apartina
intevalului [Q ; Qmax] calculate in subcapitolul “1.1 Trasarea curbelor IPR” .
Pentru cazul de fata, unde Qinj= 50 000 m3N, se aleg urmatoarele debite de
lichid:
QL1= 50 m3/zi ;
QL2=55 m3/zi ;
QL3=60 m3/zi ;
QL4=65 m3/zi
Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGL p, si ratia de apa, Ra, pe baza

datelor intiale, de la etalonarea sondei :
Q g 3000
RGL p= = =65.22 m 3N / m3 ;
Ql 46
Q a 23.92
Ra = = =1,083 ;
Qt 22.08
14

`
Q g 3000 3 3
RGL p 1= = =60 m N / m ;
Ql 50
Qg 3000
RGL p 2= = =54.55 m3N /m3 ;
Ql 55
Q g 3000 3 3
RGL p 3= = =50 m N / m ;
Ql 60
Q g 3000 3 3
RGL p 4 = = =46.15 mN /m ;
Ql 65
Plecand de la valorile celor patru debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de

injectie, RGLinj, ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.
Q inj
RGLinj = ;
QL
RGLT =RGLinj + RGL p ;
RGT T =RGL T ∙ ( 1+ R a ) ;
Qinj 55 000 3 3
RGLinj1 = = =1100 m N /m ;
Q L1 50
Q inj 55000 3 3
RGLinj 2 = = =1000 m N / m ;
Q L2 55
Qinj 55 000
RGLinj3 = = =916.67 m3N / m3 ;
Q L3 60
Q inj 55 000
RGLinj 4= = =846.15 m3N /m 3 ;
QL 4 65
15

`
3 3
RGLT 1 =RGL inj1 + RGL p 1=1100+60=1160 m N / m ;
RGLT 2 =RGL inj2 + RGL p 2=1000+54.55=1054.55m3N /m3 ;

3 3
RGLT 3 =RGLinj3 + RGL p 3=916.67+50=966.67 mN / m ;
3 3
RGLT 4=RGLinj 4 + RGL p 4 =846.15+46.15=892.31 mN /m
3 3
RGT T 1=RGLT 1 ∙ ( 1+ Ra ) =1160∙ ( 1+1.083 )=2416.67 m N / m ;
3 3
RGT T 2=RGLT 2 ∙ ( 1+ Ra ) =1054.55∙ ( 1+1.083 )=2196.97 m N /m ;
3 3
RGT T 3=RGLT 3 ∙ ( 1+ Ra ) =966.67 ∙ ( 1+1.083 )=2013.89 m N /m ;
RGT T 4 =RGLT 4 ∙ ( 1+ Ra ) =892.31∙ ( 1+1.083 )=1858.97 m3N / m3
Se considera un numar de “n” intervale de presiune egale, pornind de la

presiunea p2 din capul de eruptive, unde caderea de presiune Δp este de 10 bar
. Pe fiecare interval de presiune se determina distanta Δh pe care se pierd cei
10 bar apartinand intervalului de presiune considerat.
Distanta Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar

calculul se va opri atunci cand : ΣΔ hi ≥ H .
In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul

de lichid QL1, unde se vor calcula urmatorii parametrii :
Intervalul de presiune : (15.....25) bar .
 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il

insotesc, M :
M =ρt ∙ g+ RGT T 1 ∙ δ rg ∙ ρaer ∙ g+ R a ∙ ρa ∙ g ;
M =870 ∙ 9.81+2450.68 ∙0.75 ∙ 1.226 ∙9.81+1.083 ∙ 1100∙ 9.81 ;
3
M =41989.09 N /m ;
16

`
 Densitatea fazei lichide, ρl :

ρt + ρa ∙ R a 870+1100 ∙ 1.083
ρl = = =989.6 N /m 3 ;
1+ R a 1+1.083
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura
medie pe sonda, Tm :
p2 +10+ p2 5+ 10+5
pm = + 1= + 1=11 bara ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙2500
t m=t s + =10+ =47.5 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙ 2900
T m=t s + +273,15=15+ +273,15=320.65 K ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
p pcr =49,37−4,67 ∙ δ rg=49,37−4,67 ∙ 0.75=45.87 bara ;
T pcr=171,5 ∙ δ rg +97=171,5∙ 0,75+ 97=225.625 K ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
pm 11
p pr= = =0,24 ;
p pcr 45.87
Tm 320.65
T pr = = =1.42 ;
T pcr 225.625
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙T 3pr−9,36 ∙ T pr + 13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;
z m=1−10 ∙ ( 0,76 ∙ 1.42 −9,36 ∙ 1.42+13 ) ∙ ( 8−0.24 ) ∙ 0.24=0,965 ;

−2 3
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
ρ gm=ρaer ∙ ρrg ∙ ( )( )
pm
p0
T0 1
T m zm
11 273,15
=1,226 ∙ 0,75∙ ∙ ∙
1
1 320.65 0,965
;
3
ρ gm=8.92 kg /m ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
μt + μ a ∙ Ra 0.002+0,001 ∙1.083
μl = = =1.48 cP ;
1+ Ra 1+1.083
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
σ l +σ a ∙ Ra 989.6+0.065 ∙ 1.083
σ l= = =0,0506 N / m ;
1+ R a 1+ 1.083
17

`
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
( ) ( )
0,25 0,25
g 9,81
N l=μ l ∙ =1.48 ∙ =0,0044 ;
ρl ∙ σ 3l 989.6 ∙ 0,05063
 Produsul CNl :
CN l=exp ¿ ¿ ¿
CN l=exp ⁡¿
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
[ ]
1,768−1,643 ∙ ρ rt 1,204
ρ rt
10
r s=0,134 ∙ δ rg ∙ p m ∙ −3
0,0288+1,62∙ 10 ∙t m
;
10
[ ]
1,768−1,643 ∙0,87 1,204
0,87
10
r s=0,134 ∙ 0,75 ∙ 21∙ −3
0,0288+ 1,62∙ 10 ∙47.5
=4.05 m3N /m3 ;
10
Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

ρt 870
ρ rt = = =0.87 ;
ρapa 1000
( )
0,5
δ rg
F=5,6 ∙ ∙ r s +1,25 ∙ ( 32+1,8 ∙ t m ) ;
ρrt
( )
0,5
0,75
F=5,6 ∙ ∙ 4.05+1,25 ∙ ( 32+1,8 ∙ 47.5 )=167.92;
0,87
b t=0,972+ 0,000147∙ F1,175=0,972+ 0,000147 ∙167.921,175=1.033 ;
 Viteza superficiala a lichidului, vsl :
v sl =
Q L1
86400∙ At
∙
1+ Ra (
bt + ba ∙ R a
;
)
50 1,033+1 ∙1.083
v sl = ∙ =0.1857 m/ s ;
86400∙ 0,00316532 1+1.083
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
π 2 π 2 3
At = ∙ di = ∙ 0,0635 =0,00316532m ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
18

`
v sg=Q L1 ∙
( RGLT 1 −
rs
1+ R a ) ∙
p0 T m
∙ ∙z ;
86400 ∙ A t pm T 0 m
4.05
1160−
1+1.083 1 320.65
v sg=45 ∙ ∙ ∙ ∙ 0.935=20.67 m/s ;
86400∙ 0,00316532 11 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :
N lv =v sl ∙
√
4 ρl
g ∙ σl
=0,1857 ∙ 4
√
989.6
9,81∙ 0.0506
=1,241 ;
 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :
N gv=v sg ∙
√
4 ρl
g ∙ σl
=20.67 ∙
4
√
989.6
9,81 ∙ 0,0506
=138.13 ;
 Coeficientul de diamtreu, Nd :
N d =d ∙
√ ρl
g∙σl
=0,0635∙
989.6
√
9,81 ∙ 0,0506
=27.81 ;
 Produsul adimensional Ф* :
( ) ( )
0,1
( )
0,1
¿ N lv pm CN l 6 1.241 11 0,0021 6
Ф = 0,575 ∙ ∙ ∙ 10 = 0,575
∙ ∙ ∙ 10 ;
N gv p0 Nd 63.86 1 27.81
Ф¿ =6.99 ;
 Raportul εl /Ѱ;
εl
=exp [−3,6372+0,8813 ∙ ln Φ −0,1335 ∙(ln Φ ) +0,018534 ∙ (ln Φ ) −0,001066∙( ln Φ ) ] ;
¿ ¿ 2 ¿ 3 ¿ 4
Ѱ
εl
=exp [−3,6372+0,8813 ∙ ln ( 6.99 )−0,1335∙ ( ln ( 6.99 ) ) +0,018534 ∙ ( ln ( 6.99 ) ) −0,001066 ∙(ln ( 6.99 ) ) ]
2 3 4
Ѱ
 Produsul A :
N gv ∙ N 0,380
l 138.13 ∙0.0044
0,380
A= = =0.0142;
N 2,14
d 27.812,14
 Parametrul Ѱ :
Ѱ =1+exp[6,6598 ¿ +8,8173 ∙ lnA+ 3,7693∙ ( lnA )2 +0,5359 ∙ ( lnA )3 ] ;¿
Ѱ =1+exp [ 6,6598+8,8173 ∙ ln ( 0,0142 )+ 3,7693∙(ln ( 0,0142 )) +0,5359 ∙(ln ( 0,0142 ) ) ]=1.021;
2 3
 Fractia de lichid, ɛl :
εl
ε l= ∙ Ѱ =0.100 ∙1.021=0.102;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
19

`
−2 Q L1 ∙ M
ℜb=0,149 ∙10 ∙ ;
d ∙ μl ∙ μ (g
εl 1−εl )
−2 50 ∙ 41989.09
ℜb=0,149 ∙10 ∙ =10301926 ;
0,0635∙ 1.480,102 ∙ 0,025(1−0,102 )
 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain,

valabila pentru 5∙103<Reb<108 :
[ ]
2
1
ʎ= ;
(
ε 21,25
1,14−2 ∙lg + 0,9
d ℜb )
[ )]
2
1
ʎ= =0,01967 ;
(
1,14−2 ∙lg 0.001+
21,25
103019260,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :

ρm =ρl ∙ ε l+ ρgm ∙ ( 1−ε l ) =989.6 ∙ 0,102+ 8.92∙ ( 1−0,102 ) ;
3
ρm =108.56 kg /m ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
Δp
Δh= ;
Q2L 1 ∙ M 2
ρm ∙ g+ ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ d 5 ∙ ρm ∙ g
5
10 ∙10
Δh= 2 2
=515.25 m;
45 ∙ 42295.56
137.32∙ 9,81+0,01962 ∙ 10 5
9 ∙10 ∙ 0,0635 ∙ 137.32∙ 9,81
Rezultatele calculelor obtinute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown pentru

debitul QL1=50 m3/zi, QL2=55 m3/zi si QL3=60 m3/zi, si QL4=65 m3/zi sunt centralizate
in tabelele de mai jos.
20

`
Marimi RGL T1 RGT T1

(bar...ba
calculat Q L1 50 m3/zi 1160.00 2416.67
r)
e 5 15 25 35 45 55
41989.0
M N/m3 9 41989.09 41989.09 41989.09 41989.09 41989.09
ρl kg/m3 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 11 21 31 41 51 61
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
Tpcr K 225.625 225.625 225.625 225.625 225.625 225.625
ppr 0.24 0.46 0.68 0.89 1.11 1.33
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.965 0.935 0.907 0.881 0.856 0.833
ρgm kg/m3 8.92 17.58 26.75 36.44 46.63 57.29
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 4.05 8.82 14.10 19.75 25.69 31.87
F 167.92 192.73 220.19 249.56 280.44 312.60
bt 1.033 1.043 1.055 1.068 1.083 1.098
vsl m/s 0.1857 0.1866 0.1877 0.1888 0.1901 0.1914
vsg m/s 20.67 10.47 6.86 5.03 3.92 3.18
Nlv 1.241 1.247 1.254 1.262 1.270 1.279
Ngv 138.13 69.97 45.87 33.60 26.19 21.26
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 6.99 11.08 14.77 18.28 21.70 25.09
ɛl/Ѱ 0.100 0.127 0.146 0.161 0.175 0.187
A 0.0142 0.0072 0.0047 0.0035 0.0027 0.0022
Ѱ 1.021 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.102 0.127 0.146 0.161 0.175 0.187
1030192 8786952. 7774279.9 7039010.36 6460955. 5984728.3
Reb 6 3 2 7 2 1
21

`
ʎ 0.01967 0.01967 0.01968 0.01969 0.01969 0.01970

3
ρm kg/m 108.56 140.55 167.03 190.15 211.35 231.34
Δh m 515.25 486.54 452.93 422.77 396.33 373.09
Δhtotal m 2646.90
Tabel 3. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru
debitul QL1=45 m3/zi , in cazul curbelor gradient de deasupra punctului de
injectie ;
Marimi RGL T2 RGT T2

(bar...ba
calculat Q L2 55 m3/zi 1054.55 2196.97
r)
e 5 15 25 35 45 55
40009.7 40009.7 40009.7 40009.7
M N/m3 40009.78 8 8 8 40009.78 8
ρl kg/m3 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 11 21 31 41 51 61
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
Tpcr K 225.625 225.625 225.625 225.625 225.625 225.625
ppr 0.24 0.46 0.68 0.89 1.11 1.33
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.965 0.935 0.907 0.881 0.856 0.833
ρgm kg/m3 8.92 17.58 26.75 36.44 46.63 57.29
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 4.05 8.82 14.10 19.75 25.69 31.87
F 167.92 192.73 220.19 249.56 280.44 312.60
bt 1.033 1.043 1.055 1.068 1.083 1.098
vsl m/s 0.2042 0.2053 0.2064 0.2077 0.2091 0.2105
vsg m/s 20.67 10.47 6.86 5.02 3.92 3.18
Nlv 1.365 1.372 1.380 1.388 1.397 1.407
Ngv 138.10 69.95 45.85 33.57 26.16 21.23
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 7.69 12.19 16.26 20.12 23.89 27.62
ɛl/Ѱ 0.105 0.133 0.153 0.169 0.183 0.195
A 0.0142 0.0072 0.0047 0.0035 0.0027 0.0022
Ѱ 1.021 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.107 0.133 0.153 0.169 0.183 0.195
10436589 885469 780062 703789 6439936. 594853
Reb .6 4 4 5 27 6
ʎ 0.01966 0.01967 0.01968 0.01969 0.01969 0.01970
22

`
ρm kg/m3 113.78 146.54 173.62 197.19 218.78 239.09

Δh m 491.59 465.03 433.87 405.81 381.15 359.41
Δhtotal m 2536.86

injectie ;
RGT
Marimi RGL T3 T3
(bar...b
calcul 2013.8
ar) 966.67
ate Q L3 60 m3/zi 9
5 15 25 35 45 55 65
38360. 38360. 38360. 38360.3 38360. 38360. 38360.
M N/m3 36 36 36 6 36 36 36
ρl kg/m3 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 11 21 31 41 51 61 71
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
225.62 225.62 225.62 225.62 225.62 225.62
Tpcr K 5 5 5 225.625 5 5 5
ppr 0.24 0.46 0.68 0.89 1.11 1.33 1.55
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.965 0.935 0.907 0.881 0.856 0.833 0.812
ρgm kg/m3 8.92 17.58 26.75 36.44 46.63 57.29 68.41
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 4.05 8.82 14.10 19.75 25.69 31.87 38.27
F 167.92 192.73 220.19 249.56 280.44 312.60 345.85
bt 1.033 1.043 1.055 1.068 1.083 1.098 1.113
vsl m/s 0.2228 0.2239 0.2252 0.2266 0.2281 0.2297 0.2313
vsg m/s 20.66 10.46 6.86 5.02 3.91 3.17 2.65
Nlv 1.489 1.497 1.505 1.514 1.524 1.535 1.546
Ngv 138.08 69.92 45.82 33.54 26.14 21.20 17.70
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 8.39 13.31 17.74 21.96 26.08 30.15 34.21
ɛl/Ѱ 0.110 0.138 0.159 0.176 0.190 0.203 0.215
A 0.0142 0.0072 0.0047 0.0035 0.0027 0.0022 0.0018
Ѱ 1.021 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.112 0.138 0.159 0.176 0.190 0.203 0.215
105711 89240 78297 7040473 64233 59173 54896
Reb 49 35 65 .24 39 82 59
23

`
0.0196 0.0196 0.0196 0.0196 0.0197 0.0197

ʎ 6 7 8 0.01969 9 0 0
ρm kg/m3 118.72 152.19 179.83 203.84 225.79 246.42 266.10
Δh m 470.12 445.66 416.73 390.58 367.49 347.09 328.96
Δhtotal m 2766.63
Tabel 5 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru

injectie ;
Marim RGL RGT

i T4 T4
calcul 892.3 1858.
ate (bar...b Q L4 65 m3/zi 1 97
ar) 5 15 25 35 45 55 65
36964. 36964.6 36964 36964 36964 36964 36964
M N/m3 69 9 .69 .69 .69 .69 .69
ρl kg/m3 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 11 21 31 41 51 61 71
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
320.6 320.6 320.6 320.6 320.6
Tm K 320.65 320.65 5 5 5 5 5
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
225.62 225.6 225.6 225.6 225.6 225.6
Tpcr K 5 225.625 25 25 25 25 25
ppr 0.24 0.46 0.68 0.89 1.11 1.33 1.55
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.965 0.935 0.907 0.881 0.856 0.833 0.812
ρgm kg/m3 8.92 17.58 26.75 36.44 46.63 57.29 68.41
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
0.050 0.050 0.050 0.050 0.050
σl N/m 0.0506 0.0506 6 6 6 6 6
0.004 0.004 0.004 0.004 0.004
Nl 0.0044 0.0044 4 4 4 4 4
0.002 0.002 0.002 0.002 0.002
CNl 0.0021 0.0021 1 1 1 1 1
rs m3N/m3 4.05 8.82 14.10 19.75 25.69 31.87 38.27
220.1 249.5 280.4 312.6 345.8
F 167.92 192.73 9 6 4 0 5
bt 1.033 1.043 1.055 1.068 1.083 1.098 1.113
0.225 0.226 0.228 0.229 0.231
vsl m/s 0.2414 0.2239 2 6 1 7 3
vsg m/s 20.66 10.46 6.85 5.02 3.91 3.17 2.64
Nlv 1.613 1.497 1.505 1.514 1.524 1.535 1.546
24

`
Ngv 138.06 69.89 45.79 33.51 26.11 21.17 17.67

Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 9.09 13.31 17.75 21.97 26.09 30.17 34.24
ɛl/Ѱ 0.114 0.138 0.159 0.176 0.190 0.203 0.215
0.004 0.003 0.002 0.002 0.001
A 0.0142 0.0072 7 5 7 2 8
Ѱ 1.021 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.117 0.139 0.159 0.176 0.190 0.203 0.215
10704 931511 81723 73478 67031 61744 57275
Reb 753 8.26 13 75 55 98 18
0.0196 0.019 0.019 0.019 0.019 0.019
ʎ 6 0.01967 68 68 69 69 70
179.8 203.8 225.8 246.4 266.1
ρm kg/m3 123.39 152.21 5 8 4 8 8
407.0 383.0 361.4 342.0 324.7
Δh m 450.53 432.65 4 1 1 9 7
Δhtotal m 2701.50
Tabel 6 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru

injectie ;
Reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 3, 4, 5 si 6 intr-o
diagrama “presiune-adancime”, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare
debitelor QL1, QL2, QL3 , QL4 cu ratiile gaze-lichid atribuite fiecarui debit de lichid,
RGLT1, RGLT2, RGLT3 , RGLT4 numite curbe gradient de deasupra punctului de
injectie .
ΣΔh1 - ΣΔh2 - ΣΔh3 - ΣΔh4 -

Δh1 50 Δh2 55 Δh3 60 Δh4 65 pd
m m m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 0 0 5
470.1 15.0
515.25 515.25 491.59 491.59 2 470.12 450.53 450.53 0
1001.7 445.6
486.54 9 465.03 956.62 6 915.77 432.65 883.18 25
1454.7 1390.4 416.7 1332.5 1290.2 35.0
452.93 2 433.87 8 3 1 407.04 2 0
1877.4 1796.3 390.5 1723.0 1673.2
422.77 9 405.81 0 8 8 383.01 3 45
2273.8 2177.4 367.4 2090.5 2034.6 55.0
396.33 2 381.15 4 9 7 361.41 4 0
2646.9 2536.8 347.0 2437.6 2376.7
373.09 0 359.41 6 9 7 342.09 3 65
328.9 2766.6 2701.5 75.0
6 3 324.77 0 0
25

`
Tabel 7. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor
gradient de deasupra punctului de injectie;
Q inj = 55000
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
500
QL1=50
1000
Adancime, m
QL2=55
QL3=60
QL4=65
1500
2000
2500
Presiunea, bar
Fig.6. Curbe gradient de deasupra punctului de injectie ;
1.4 Variatia presiunii gazelor in coloana
Datele de intrare necesare realizarii acestei etape sunt :

- Presiunea de suprafata a gazelor, psg =31 bar ;
- Adancimea sondei, H=2500 m ;
- Temperatura la suprafata, ts=10 ⁰C ;
- Densitatea relativa a gazelor, ẟrg = 0,75 ;
Se va folosi un algoritm de incercare si eroare. Intai, se va porni cu estimarea
presiunii de fund a gazelor, p fge. Dupa acest pas, se va determina presiunea medie,
pm, intre presiunea de suprafata a gazelor, p sg, si presiunea de fund a gazelor, p fge,
26

`
temperatura medie, Tm, in vederea calcularii factorului de abatere, Z m si presiunii de

fund a gazelor, pfgc. Se compara presiunea de fund, pfge, cu cea calculata, pfgc .
Daca diferenta intre cele doua presiuni este mai mica de 0,5 bar, atunci
presiunea de fund a gazelor este cea calculata. In caz contrar, cand diferenta de
presiune intre cele doua presiuni este mai mare de 0,5 bar, in locul lui presiunii de
fund estimate se pune valoarea presiunii de fund calculate, si se va relua calculul .
Algoritmul de calcul :
1. Se estimeaza presiunea de fund a gazelor, p fge :

−4
pfge =p sg +0,82 ∙10 ∙ p sg ∙ H ;
pfge =31+0,82∙ 10−4 ∙ 21 ∙2500=37.355 ¯;
2. Se calculeaza presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

p +p
pm= fge sg +1 ;
2
37.355+21
pm= +1=35.18 ¯;
2
(t ¿¿ s +0,03 ∙ H )
T m=t s + +273,15 ;¿
2
10+ ( 10+0,03 ∙ 2500 )
T m= +273,15=320,65 K ;
2
3. Se calculeaza presiunea pseudocritica, ppcr, si temperatura pseudocritica,

Tpcr :
p pcr =( 49,37−4,67∙ δ rg ) ;
p pcr =( 49,37−4,67 ∙ 0,75 )=45.87 ¯;
T pcr=( 171,5 ∙ δ rg +97 ) ;
T pcr=( 171,5 ∙ 0,75+97 )=225.625 ;
4. Se calculeaza presiunea pseudoredusa, p pr, si temperatura pseudoredusa,

Tpr :
pmed
p pr = ;
p pcr
35.18
p pr = =0.7669 ;
45.87
T med
T pr = ;
T pcr
27

`
320.65
T pr = =1,4212;
225.625
5. Se calculeaza factorul de abatere al gazelor, Zm :

Z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ T 3pr −9,36 ∙ T pr +13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;
Z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ 1,42123 −9,36 ∙1,4212+13 ) ∙ ( 8−0,7669 ) ∙ 0,7669=0,8957 ;
6. Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :
9,81 ∙ H ∙δ rg
287 ∙Z m ∙ T m
pfgc = psg ∙e ;
9,81 ∙2500 ∙0,75
287∙ 0,8957∙ 320,65
pfgc =31∙ e =38.75;
7. Se calculeaza diferenta de presiune intre p fge si pfgc , x :

x= p fge− pfgc =37.355−38.75=−1.3948 ¯¿ 0,5 ¯;
Astfel se va relua algoritmul de calcul inlocuind pfge de la punctul 1 cu

pfgc de la punctul 6.
1. Se estimeaza presiunea de fund a gazelor, p fge :

pfge =p sg +0,82 ∙10−4 ∙ p sg ∙ H ;
pfge =38.75 ¯;
2. Se calculeaza presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

p fge+ p sg
pm= +1 ;
2
38.75+31
pm = +1=35.87 ¯;
2
28

`
(t ¿¿ s +0,03 ∙ H )
T m=t s + +273,15 ;¿
2
10+ ( 10+0,03 ∙ 2500 )
T m= +273,15=320,65 K ;
2
3. Se calculeaza presiunea pseudocritica, p pcr, si temperatura pseudocritica, Tpcr

:
p pcr =( 49,37−4,67∙ δ rg ) ;
p pcr =( 49,37−4,67 ∙ 0,75 )=45.87 ¯;
T pcr=( 171,5 ∙ δ rg +97 ) ;
T pcr=( 171,5 ∙ 0,75+97 )=225.625 ;
4. Se calculeaza presiunea pseudoredusa, ppr, si temperatura pseudoredusa,

Tpr :
pmed
p pr = ;
p pcr
35.87
p pr = =0.7821 ;
45.87
T med
T pr = ;
T pcr
320.65
T pr = =1,4212;
225.625
5. Se calculeaza factorul de abatere al gazelor, Z m :

Z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ T 3pr −9,36 ∙ T pr +13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;
Z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ 1,42123 −9,36 ∙1,4212+13 ) ∙ ( 8−0,7821 ) ∙ 0,7821=0,8939 ;
6. Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :
9,81 ∙ H ∙δ rg
287 ∙Z m ∙ T m
pfgc = psg ∙e ;
9,81 ∙2500 ∙0,75
287∙ 0,8957∙ 320,65
pfgc =31∙ e =38.77 ;
7. Se calculeaza diferenta de presiune intre p fge si pfgc , x :

x= p fge− pfgc =38.75−38.77=−0.02 ¯
¿ 0,5 ¯;
29

`
Astfel, in urma calcului a rezultat o diferenta de = 0.02 bar intre presiunea de fund
estimata si cea calculata. De aici rezulta ca in urmatoarele etape , se va folosi pentru
presiunea de fund valoarea pfg =38.77 bar .
1.5 Determinarea coordonatelor punctului de injectie
In acest scop, se traseaza dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana,

precum si paralela la aceasta spre stanga la o diferenta de presiune, Δp=3 bar. Cele
doua drepte se vor trasa pe aceeasi diagrama in care s-au reprezentat si curbele
gradient de deasupra punctului de injectie. La intersectia dreptei paralele avand
diferenta de presiune 3 bar fata de dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana
cu curbele gradient, se determina coordonatele punctelor de injectie (p inj ; Hinj) .
30

`
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
500
QL1=50
1000 QL2=55
Adancime, m
QL3=60
QL4=65
1500 psg
pΔ3
2000
2500
Q inj =bar
Presiunea, 55000
Fig.7. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie ;
In urma realizarii diagramei, se citesc coordonatele punctelor de injectie, care

vor fi trecute in tabelul de mai jos .
Qinj 55000
QL pinj Hinj
m3/zi bar m
50 32.2 1327
55 32 1260
60 31.8 1198
65 31.6 1162
Tabel 7. Valorile coordonatelor punctelor de injectie ;

1.6 Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie
In primul rand, se verifica daca presiunile din punctul de injectie sunt mai mici
sau mai mari decat presiunea de saturatie, p sat. Daca presiunile de injectie sunt mai
mari decat presiunea de saturatie, rezulta ca sub punctul de injectie, curgerea prin
tevi este bifazica .
Prin urmare, pentru trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie se va folosi
metoda Hagedorn si Brown in urmatoarele conditii :
31

`
 Debitul de injectie, Qinj = 0 ;

 Ratia gaze-lichid totala = Ratia gaze-lichid proprie, RGL propiu ;
Curbele gradient vor incepe de la nivelele punctelor de injectie. Pentru aplicarea

algoritmului Hagedorn si Brown se porneste de la presiunea din punctul de injectie si
se considera un numar de intervale de presiune egala, caderea de presiune pe
interval fiind Δp = 10 bar.
Calculul unei curbe gradient se va termina atunci cand este indeplinita conditia
:
H inj + Ʃ ∆ hj ≥ H ;
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama (p ; H) pe
care s-au reprezentat curbele gradient de deasupra punctului de injectie si dreapta
de variatie a presiunii gazelor.
La intersectia curbelor gradient de sub punctul de injectie cu dreapta orizontala
ce marcheaza adancimea H, se citesc presiunile dinamice p d1, pd2 , pd3, pd4 .
Prin urmare, diagrama curbelor gradient va furniza urmatoarele date :
 Debitul de injectie, Qinj ;
 Debitele de lichid, QL1, QL2, QL3, QL4 ;
 Presiunile dinamice de fund, pd1, pd2, pd3, pd4 ;
In tabelele urmatoare vor fi trecute rezultatele calculelor obtinute in urma aplicarii

algoritmului Hagedorn-Brown. Pentru fiecare valoarea a debitului, presiunea medie a
fost calculata in functie de presiunea de injectie aferenta fiecarui debit . (Tabel 7)
Marimi RGT
calcula RGL T1 T1
te (bar...ba Q L1 50 m3/zi 60.00 125.00
r) 32.2 42.2 52.2 62.2 72.2
32

`
21342. 21342. 21342. 21342. 21342.

M N/m 3
86 86 86 86 86
ρl kg/m3 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 38.2 48.2 58.2 68.2 78.2
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
225.62 225.62 225.62 225.62 225.62
Tpcr K 5 5 5 5 5
ppr 0.83 1.05 1.27 1.49 1.70
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.888 0.863 0.839 0.818 0.798
ρgm kg/m3 33.67 43.72 54.26 65.25 76.67
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 18.14 24.00 30.12 36.46 42.99
F 241.17 271.65 303.47 336.44 370.41
bt 1.065 1.078 1.093 1.109 1.125
vsl m/s 0.1885 0.1897 0.1910 0.1924 0.1938
vsg m/s 0.24 0.18 0.13 0.10 0.08
Nlv 1.260 1.268 1.276 1.286 1.295
Ngv 1.62 1.18 0.89 0.69 0.55
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 103.57 128.07 154.21 182.57 213.80
ɛl/Ѱ 0.345 0.376 0.406 0.434 0.462
0.0001 0.0001 0.0000 0.0000 0.0000
A 7 2 9 7 6
Ѱ 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.345 0.376 0.406 0.434 0.462
110842 907002 751826 627562 525398
Reb 0 .2 .6 .2 .8
0.0199 0.0200 0.0201 0.0202 0.0203
ʎ 8 4 2 1 0
ρm kg/m3 363.31 399.61 433.68 466.37 498.24
Δh m 275.38 251.18 231.99 216.11 202.56
Δhtotal m 2504.21
Tabel 8. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul
QL1=45 m3/zi in cazul curbelor gradient de sub punctul de injectie
Marimi
calculat (bar...ba
e r) Q L1 55 m3/zi RGL T1 RGT T1
54.55 113.64
32 42 52 62 72 82
M N/m 3
21240.4 21240.48 21240.4 21240.4 21240.4 21240.48
33

`
8 8 8 8
3
ρl kg/m 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 38 48 58 68 78 88
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
Tpcr K 225.625 225.625 225.625 225.625 225.625 225.625
ppr 0.83 1.05 1.26 1.48 1.70 1.92
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.888 0.863 0.840 0.818 0.799 0.781
ρgm kg/m3 33.48 43.52 54.04 65.03 76.44 88.22
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 18.02 23.88 29.99 36.33 42.86 49.56
F 240.57 271.03 302.83 335.77 369.72 404.58
bt 1.064 1.078 1.093 1.109 1.125 1.142
vsl m/s 0.2073 0.2087 0.2101 0.2116 0.2132 0.2148
vsg m/s 0.24 0.17 0.13 0.10 0.08 0.06
Nlv 1.385 1.394 1.404 1.414 1.425 1.436
Ngv 1.60 1.16 0.87 0.67 0.52 0.41
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 114.51 142.26 172.18 205.05 241.80 283.59
ɛl/Ѱ 0.359 0.393 0.424 0.454 0.484 0.515
A 0.00017 0.00012 0.00009 0.00007 0.00005 0.00004
Ѱ 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.359 0.393 0.424 0.454 0.484 0.515
110558 894160.01 603354. 497890. 409948.88
Reb 2 6 732280 4 9 7
ʎ 0.01998 0.02005 0.02013 0.02023 0.02034 0.02047
ρm kg/m3 415.01 450.67 377.12 518.76 552.27
Δh m 264.73 242.17 223.48 207.99 194.72 183.10
Δhtotal m 2576.20

debitul QL2=50 m3/zi in cazul curbelor gradient de sub punctul de injectie ;
Marimi RGT
calcul RGL T1 T1
ate (bar...b Q L1 60 m3/zi 50.00 104.17
ar) 31.8 41.8 51.8 61.8 71.8 81.8 91.8
M N/m3 21155. 21155. 21155. 21155.1 21155. 21155. 21155.
34

`
17 17 17 7 17 17 17
ρl kg/m 3
989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 37.8 47.8 57.8 67.8 77.8 87.8 97.8
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
225.62 225.62 225.62 225.62 225.62 225.62
Tpcr K 5 5 5 225.625 5 5 5
ppr 0.82 1.04 1.26 1.48 1.70 1.91 2.13
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.889 0.864 0.840 0.819 0.799 0.781 0.765
ρgm kg/m3 33.28 43.31 53.83 64.80 76.20 87.98 100.07
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 17.91 23.76 29.87 36.20 42.73 49.43 56.29
F 239.98 270.41 302.18 335.10 369.04 403.88 439.54
bt 1.064 1.078 1.093 1.108 1.125 1.142 1.159
vsl m/s 0.2261 0.2276 0.2292 0.2308 0.2325 0.2343 0.2362
vsg m/s 0.24 0.17 0.13 0.10 0.07 0.06 0.04
Nlv 1.511 1.521 1.531 1.542 1.554 1.566 1.578
Ngv 1.59 1.14 0.85 0.64 0.49 0.38 0.29
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 125.57 156.74 190.73 228.57 271.58 321.53 381.03
ɛl/Ѱ 0.373 0.408 0.442 0.474 0.506 0.540 0.575
0.0001 0.0001 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
A 6 2 9 0.00007 5 4 3
Ѱ 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.373 0.408 0.442 0.474 0.506 0.540 0.575
10997 87914 71123 578205. 46991 38003 30432
Reb 68 7.6 1.9 453 6.5 1.7 4.4
0.0199 0.0200 0.0201 0.0203 0.0205 0.0207
ʎ 8 6 5 0.02025 7 2 1
ρm kg/m3 390.22 429.70 466.99 503.12 538.79 574.58 611.11
Δh m 255.30 232.77 214.80 199.81 186.91 175.51 165.22
Δhtotal m 2628.32
RGL RGT
Marimi T1 T1
(bar...b
calcula
ar) Q L1 65 m3/zi 46.15 96.15
te
31.6 41.6 51.6 61.6 71.6 81.6 91.6
M N/m3 21082. 21082. 21082. 21082. 21082. 21082. 21082.
35

`
98 98 98 98 98 98 98
ρl kg/m 3
989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 37.6 47.6 57.6 67.6 77.6 87.6 97.6
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
225.62 225.62 225.62 225.62 225.62 225.62 225.62
Tpcr K 5 5 5 5 5 5 5
ppr 0.82 1.04 1.26 1.47 1.69 1.91 2.13
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.889 0.864 0.841 0.819 0.799 0.781 0.765
ρgm kg/m3 33.09 43.11 53.61 64.58 75.97 87.74 99.83
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 17.79 23.64 29.74 36.07 42.60 49.29 56.15
F 239.39 269.79 301.53 334.43 368.35 403.17 438.82
bt 1.064 1.078 1.092 1.108 1.124 1.141 1.159
vsl m/s 0.2450 0.2465 0.2482 0.2500 0.2519 0.2538 0.2558
vsg m/s 0.24 0.17 0.12 0.09 0.07 0.05 0.04
Nlv 1.637 1.647 1.659 1.671 1.683 1.696 1.710
Ngv 1.57 1.12 0.82 0.62 0.47 0.35 0.27
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 136.74 171.53 209.90 253.24 303.40 363.03 436.34
ɛl/Ѱ 0.386 0.423 0.458 0.493 0.528 0.564 0.603
0.0001 0.0001 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
A 6 2 8 6 5 4 3
Ѱ 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.386 0.423 0.458 0.493 0.528 0.564 0.603
10916 86249 68913 55250 44179 35032 27360
Reb 02 9.7 7.8 1.3 9.7 3.1 5.8
0.0199 0.0200 0.0201 0.0202 0.0204 0.0205 0.0208
ʎ 8 6 6 8 1 9 1
ρm kg/m3 402.69 443.77 482.73 520.69 558.47 596.80 636.52
Δh m 246.85 224.98 207.48 192.82 180.13 168.82 158.50
Δhtotal m 2541.58
36

`
De data aceasta, reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 8, 9,

10, 11 in diagrama din figura 8, vor rezulta patru curbe gradient corespunzatoare
debitelor QL1, QL2, QL3, QL4 cu ratia gaze-lichid proprie, RGL p, numite curbe gradient
de sub punctul de injectie .
Tabel 12. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie;
20 30 40 50
Presiunea, bar
60 70 80
Q inj90 = 55000
100 110
0
500
QL1=50
QL2=55
QL3=60
1000 QL4=65
Adancime, m
psg
pΔ3
1500 ΣΔh1 - 50
ΣΔh2 - 55
ΣΔh3 - 60
ΣΔh4 - 65
2000
2500
Fig.8. Curbele gradient de deasupra punctului de injectie, curbele gradient de sub

punctul de injectie, variata
presiunii gazelor in coloana ;
Pe baza diagramei din figura 8, se citesc presiunile dinamice de fund

corespunzatoare debitelor de lichid extrase, p d1, pd2, pd3, pd4 si debitului de injectie,
Qinj=55 000 m3N/zi .
pd 1 =82.2 ¯;
pd 2=88 ¯;
pd 3 =94 ¯;
pd 4=99 ¯¿
37

`
Presiunile dinamice de fund corespunzatoare debitelor de injectie cu debitele de

lichid aferente, utilizate pentru determinarea debitului maxim de lichid pe care il poate
produce sonda, sunt trecute in tabelul de mai jos.
Tabel 12.
Qinj QL1 QL2 QL3 QL4 pd1 pd2 pd3 pd4
m3N/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi bar bar bar bar
55 000 50 55 60 64 82.2 88 94 99
Presiunile dinamice de fund corespunzatoare diferitelor debite de injectie cu debitele

de lichid aferente;
Valorile debitelor cat si ale presiunilor dinamice de fund rezultate in urma aplicarii
algoritmului Hagedorn-Brown, vor folosi la trasarea curbei de comportare a sondei
in Gas-Lift Continuu (GLC) .
38

`
1.7 Analiza nodala
Analiza nodala presupune identificarea componentelor sistemului analizat,

alegerea unui punct denumit nod intre anumite componente ale sistemului, deci
divizarea acestuia in partea din amonte de nod si partea din aval de nod.
De asemenea, se traseaza curbele de performanta ale celor doua parti, dupa

care se suprapun acestea. La intersectiile celor doua tipuri de curbe de performanta
se determina coordonatele punctului de functionare ale sistemului. Daca acele curbe
de performanta nu au nicio intersectie, atunci sistemul considerat nu functioneaza.
In cazul sondei in gas-lift continuu, componentele sistemului sunt :
 Zacamantul ;
 Gaura de sonda cu tevile de extractie ;
Capetele sistemului sunt :
- Conturul de alimentare cu presiunea pc ;

- Capul de eruptie cu presiunea p2 ;
Nodul se alege la media perforaturilor. Componenta din amonte de nod este

zacamantul, iar performanetele curgerii prin zacamant sunt descrise de curbele IPR .
Componenta din aval de nod este reprezentata de tevile de extractie, iar
performantele curgerii prin tevile de extractie se determina pe baza datelor rezultate
de la diagramele curbelor gradient. Perechile de valor (p d ; QL) se reprezinta grafic pe
aceeasi diagrama pe care s-au reprezentat si curbele IPR.
La intersectia dintre curbele IPR si curbele de performanta ale echipamentului se
determina coordonatele punctelor de functionare ale sistemului considerat.
Punctele de functionare ale sistemului considerat sunt trecute in tabelul de mai

jos :
Qinj pdp QLp pdv QLv
m3N/zi bar m3/zi bar m3/zi
55000 80 46 70 35.62
Tabel 13. Coordonatele punctelor de functionare ;
39

`
p1 - 50 p2 - 55 p3 - 60 p4 - 65
bar bar bar bar
32.2 32 31.8 31.6
42.2 42 41.8 41.6
52.2 52 51.8 51.6
62.2 62 61.8 61.6
72.2 72 71.8 71.6
82.2 82 81.8 81.6
88 91.8 91.6
94 99
In figura graficele de mai jos sunt reprezentate diagramamele ce contin

intersectia dintre curbele IPR si curbele de performanta ale sistemului considerat .
Curbele IPR de prevedere Debitul de lichid extras Ql, m^3/zi

90.00
80.00
70.00
Presiunea dinamica Pd, bar
60.00 Ql
50.00 IPv1
3500
40.00 0
30.00 4000
0
20.00
10.00
0.00
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Fig.9. Analiza nodala
40

`
1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC)
Pentru trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC), se

reprezinta grafic valorile (Qinj ; QL), (Qinj ; QLV1), intr-o diagrama diagrama de
coordonate (Qinj ; QL) .
De pe curbele reprezentate grafic, se citeste valoarea debitului maxim de lichid pe

care poate sa il produca sonda, QLmax si valoarea debitului de injectie
corespunzatoare acestui debit maxim .
60
50
40
30
20
10
0
20000 25000 30000 35000 40000 45000 50000 55000 60000
QLp QLv1
Fig.10. Curbele de comportare ale sondei in Gas-Lift Continuu ;
Din diagrama, rezulta urmatoarele valori ale debitului maxim de lichid si ale
debitului de injectie corespunzator :
3
Q Lmax =46 m / zi;
Qinjm =55000 m3N / zi ;
3
Q Lmaxv 1=35.62 m / zi ;
Qinjmv 1=55000 m3N /zi ;
Qinj pdp QLp pdv1 QLv1
25000 70.7 48.98 62 41.4
30000 70 50 61.5 42.4
35000 69.1 51.5 61 43.2
40000 69.9 50.3 61.3 42.6
45000 70.8 48.6 62 41.4
50000 72.1 46 63.9 38.8
55000 80 65 70 35.62
41

`
1.9 Amplasarea supapelor
Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger, neechilibrate (p desc>pinch) cu

burduf si fara arc . Pentru amplasarea supapelor se va folosi metoda grafica .
Procedeul de lucru este urmatorul :
 Pornind din presiunea “p2” din capul de eruptie, se determina curba gradient
de deasupra punctului de injectie, folosind metoda Hagedorn-Brown si debitul
de injectie Qinj si debitul de lichid maxim QLmax determinate la punctul 1.8.
 De la punctul 1.4. se preia presiunea de suprafata a gazelor, p sg , si presiunea
de fund a gazelor, pfg , necesare pentru trasarea dreptei de variatie a presiunii
gazelor in coloana. Se traseaza o dreapta paralela la dreapta de variatie a
presiunii gazelor in coloana la o diferenta de 3 bar .
 Se determina punctul de injectie la intersectia curbei gradient cu dreapta
paralela dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana. In acest punct, se
amplaseaza supapa de lucru .
 Din punctul de injectie, se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie
care este valabila pentru RGLp ;
 Se considera sonda omorata cu titei care are aceeasi densitate cu a titeiului
produs de sonda si se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de
omorare. Pentru trasarea dreptei de variatiei a presiunii fluidului de omorare,
se considera o adancime h=700 m, pentru care se determina presiunea
pflo=ρt∙g∙h si se uneste punctul de coordonate (0 ; 0) cu cel de coordonate (p ;
h) .
 Se considera un numar n-1 de supape de pornire. Prin urmare, se vor trasa in
dreapta fata de dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, un numar de
drepte paralele si echidistante. Caderea de presiune intre dreptele de
presiune apartine intervalului:
1,5 ≤ Δp≤ 2,5 ¯;
 De la intersectia dreptei de variatie a presiunii fluidului de omorare cu ultima
dreapta dintre cele paralele si echidistante, se duce catre stanga o dreapta
paralela cu axa presiunilor pana cand intersecteaza curba gradient de
deasupra punctului de injectie.
 Se duce o dreapta paralela cu dreapta de variatie a presiunii fluidului de
omorare spre dreapta pana cand interesecteaza penultima dreapta dintre
dreptele paralele si echidistante. Din acest punct, se traseaza o paralela la
axa presiunilor pana cand intersecteaza curba gradient de deasupra punctului
de injectie ;
42

`
Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapa urmatorii parametrii :

 Adancimile de fixare, L ;
 Presiunea in tubind, pt ;
 Presiunea de deschidere la adancimea de fixare, p dL ;
 Presiunea de inchidere la adancimea de fixare, p iL ;
 Presiunea de deschidere la suprafata, pds ;
 Presiunea de inchidere la suprafat
43

`
Presiunea fluidului de omorare la adancimea h=700 m este :
−5
pflo =ρt ∙ g ∙h=1050 ∙ 9,81∙ 700∙ 10 =72.07 ¯;
Debitul de lichid maxim :

3
Q Lmax =46 m / zi;
Debitul de injectie corespunzator debitului maxim :

3
Qinjm =55 000m N / zi ;
Ratia gaze-lichid proprie :
Q g 3000 3 3
RGL p= = =65.21 m N / m ;
Ql 46
Ratia de apa :
Q a 23.92
Ra = = =1.08 ;
Q t 22.08
Ratia gaze-lichid de injectie :
Q inj 55000
RGLinj = = =1195.65 m 3N /m 3 ;
Q Lmax 46
Ratia gaze-lichid totala :

3 3
RGLT =RGLinj + RGL p =1195.65+65.21=1260.86 mN /m ;
Ratia gaze-titei totala :
RGT T =RGL T ∙ ( 1+ R a )=1260.86 ∙ ( 1+1.08 )=2626.81 m3N /m3 ;
Utilizand algoritmul Hagedorn-Brown pentru debitul de lichid maxim si debitul

de injectie corespunzator, in care ratia gaze-lichid totala este RGL t, se obtin datele
trecute in Tabelul 13, date specifice curbei gradient de deasupra punctului de
injectie .
Aplicand algoritmul Hagedorn-Brown pentru acelasi debit de lichid maxim cu

debitul de lichid coresunzator, in care ratia gaze-lichid totala este de aceasta data
RGLp, se obtin datele trecute in tabelul 14, date specifice curbei gradient de sub
punctul de injectie .
In urma reprezentarii grafice a curbei gradient de deasupra punctului de injectie

si a curbei de variatie a presiunii gazelor in coloana, din figura 11 au rezultat
urmatoarele valori ale coordonatelor punctului de injectie :
 Presiunea de injectie :
pinj =32.2 ¯;
44

`
 Adancimea de injectie :
H inj =1370 m;
Pentru reprezentarea grafica a dreptelor paralele si echidistante, s-a folosit o

distanta intre ele de ∆ p=1.9 .̄
Marimi RGL T RGT T
calculate Q Lmax 46 m3/zi 1260.87 2626.81
(bar...bar) 5 15 25 35 45 55
M N/m3 43882.34 43882.34 43882.34 43882.34 43882.34 43882
ρl kg/m3 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 11 21 31 41 51 61
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
Tpcr K 225.625 225.625 225.625 225.625 225.625 225.63
ppr 0.24 0.46 0.68 0.89 1.11 1.33
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.965 0.935 0.907 0.881 0.856 0.833
ρgm kg/m3 8.92 17.58 26.75 36.44 46.63 57.29
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 4.05 8.82 14.10 19.75 25.69 31.87
F 167.92 192.73 220.19 249.56 280.44 312.60
bt 1.033 1.043 1.055 1.068 1.083 1.098
vsl m/s 0.1708 0.1717 0.1727 0.1737 0.1749 0.1761
vsg m/s 20.67 10.47 6.87 5.03 3.92 3.18
Nlv 1.142 1.147 1.154 1.161 1.169 1.177
Ngv 138.15 69.99 45.89 33.62 26.21 21.28
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 6.43 10.19 13.59 16.81 19.96 23.06
ɛl/Ѱ 0.095 0.121 0.140 0.155 0.168 0.180
A 0.0142 0.0072 0.0047 0.0035 0.0027 0.0022
Ѱ 1.021 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.097 0.121 0.140 0.155 0.168 0.180
Reb 10194924 8734894 7756303 7043712 6482151 6E+06
ʎ 0.01967 0.01967 0.01968 0.01969 0.01969 0.01970
ρm kg/m3 104.13 135.48 161.46 184.18 205.06 224.78
Δh m 536.01 505.60 469.85 437.82 409.79 385.21
Δhtotal m 2744.29
Tabel 13. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru

debitul maxim, in cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;
Marimi (bar...ba Q L1 46 m3/zi RGL T1 RGT T1
45

`
calculat 65.22 135.87

e r) 0 10 20 30 40
21440. 21440. 21440. 21440. 21440.
M N/m3 79 79 79 79 79
ρl kg/m3 989.6 989.6 989.6 989.6 989.6
pm bara 6 16 26 36 46
tm °C 47.5 47.5 47.5 47.5 47.5
Tm K 320.65 320.65 320.65 320.65 320.65
ppcr bara 45.87 45.87 45.87 45.87 45.87
225.62 225.62 225.62 225.62 225.62
Tpcr K 5 5 5 5 5
ppr 0.13 0.35 0.57 0.78 1.00
Tpr 1.42 1.42 1.42 1.42 1.42
Zm 0.981 0.950 0.921 0.894 0.868
ρgm kg/m3 4.79 13.18 22.10 31.53 41.47
μl cP 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48
σl N/m 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506 0.0506
Nl 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044 0.0044
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 1.95 6.36 11.41 16.88 22.69
F 157.01 179.92 206.19 234.66 264.83
bt 1.028 1.038 1.049 1.062 1.075
vsl m/s 0.1705 0.1712 0.1722 0.1732 0.1743
vsg m/s 1.97 0.69 0.40 0.27 0.19
Nlv 1.139 1.144 1.150 1.157 1.165
Ngv 13.14 4.62 2.65 1.77 1.28
Nd 27.81 27.81 27.81 27.81 27.81
Ф* 23.36 47.25 68.66 89.83 111.62
ɛl/Ѱ 0.181 0.247 0.290 0.325 0.356
0.0013 0.0004 0.0002 0.0001 0.0001
A 5 8 7 8 3
Ѱ 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.181 0.247 0.290 0.325 0.356
292077 190942 145102 116242 956095
Reb 5 8 0 0 .6
0.0197 0.0198 0.0199 0.0199 0.0200
ʎ 7 4 0 6 2
ρm kg/m3 182.75 254.64 302.96 342.94 378.67
Δh m 524.24 387.57 328.84 291.97 265.27
Δhtotal m 3167.90
Tabel 14. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru

debitul maxim, in cazul curbelor gradient de sub punctul de injectie ;
46

`
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
0
500
Adancimea, m
1000
1500
2000
2500
Presiunea, bar
Fig. 11. Amplasarea supapelor ;
47

`
1.10 Calculul de alegere al supapelor
In urmatorul tabel sunt trecute valorile presiunilor de deschidere si de inchidere

ale supapelor, atat la adancimea de fixare a lor, cat si la suprafata, si valoarea
presiunii din tubing, citite de pe diagrama din figura 11 .
Supapa L pt pdL piL pds pis

- m bar bar bar bar bar
S1 401 12.55 41.80 39.90 39.90 38.00
S2 741 19.00 40.95 39.05 38.00 36.10
S3 1026 24.80 39.90 38.00 36.10 34.20
S4 1201 28.20 38.55 36.65 34.20 32.30
S5 1311 30.60 37.05 35.15 32.30 30.40
S6 1371 32.20 35.25 33.35 30.40 28.50
Tabel 15. Valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale supapelor, atat la

adacimea de fixare, cat si la suprafata, si valoarea presiunii din tubing ;
Pentru calculul de alegere al supapelor, se vor considera supapele J-20, cu

presiunea din burduf, pbt , egala cu presiunea de inchidere de la adancimea de fixare,
pinchL .
Calculul presupune determinarea catorva parametrii :
1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin :
t f −t s 85−10
t L 1=t s+ ∙ L1=10+ ∙ 401=22.03 ℃ ;
H 2500
T L 1=22.03+273,15=295.18 K ;
t f −t s 85−10
t L 2=t s+ ∙ L2=10+ ∙741=32.23℃ ;
H 2500
T L 2=32.23+273,15=305.38 K ;
t f −t s 85+10
t L 3=t s + ∙ L3=10+ ∙ 1026=40.78 ℃ ;
H 2500
T L 3=40.78+273,15=313.93 K ;
t f −t s 85+10
t L 4=t s + ∙ L4 =10+ ∙ 1201=46.03℃ ;
H 2500
48

`
T L 4=46.03+273,15=319.18 K ;
t f −t s 85+10
t L 5=t s + ∙ L5=10+ ∙ 1311=49.33℃ ;
H 2500
T L 5=49.33+273,15=322.48 K ;
t f −t s 85+10
t L 6=t s + ∙ L6=10+ ∙1371=51.13 ℃ ;
H 2500
T L 6=51.13+273,15=324.98 K ;
2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R :
p dL1− piL 1 41.80−39.90

R c 1= = =0,065 ;
pdL1− p t 1 41.80−12,55
Se alege : R1=0,038;
p dL2− piL 2 40.95−39.05
R c 2= = =0,087 ;
pdL2 −p t 2 40.95−19
Se alege : R2=0,066 ;
pdL3− piL 3 39.90−38
Rc 3= = =0,126 ;
pdL3 −p t 3 39.90−24.8
p dL4− piL 4 38.55−36.65
Rc 4 = = =0,184 ;
p dL4 −p t 4 38.55−28.20
Se alege : R4 =0,147 ;
pdL5− piL 5 37.05−35.15

R c 5= = =0,295;
pdL5 −p t 5 37.05−30.6
pdL6 −p iL 6 35.25−33.35
Rc 6= = =0,623 ;
pdL 6− pt 6 35.25−32.20
Se alege : R6 =0,260 ;
Pentru valorile standardizate ale lui R se aleg orificiile de trecere ale gazelor :
Φ1 0.25 inch
Φ2 0.31 inch
Φ3 0.38 inch
49

`
Φ4 0.44 inch
Φ5 0.50 inch
Φ6 0.50 inch
Tipul R
supapei 1−R
Ab Φ Av R 1-R
- in2 in - - - -
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115

J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017
JR-20 0,7700 3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115

CP-2 0,7700 3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
3/16 0,291 0,094 0,906 0,104

J-40 0,7700 1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
50

`
JR-40 0,3109 3/16 0,029 0,094 0,906 0,104
3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121

J-50 0,1200 5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739
JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072
Tabel 16. Caracteristicile supapelor cu burduf conventionale Camco-Schlumberger ;
Tot in functie de valorile standardizate ale parametrului R, se aleg din Tabelul 16

urmatorii parametrii :
Diametr
ul
Parametru
Tipul Aria standar
l Aria R/(1
supap burduful d al 1-R
standardiz valvei - R)
ei ui orificiulu
at
i
supapei
R - Ab Φ Av - -
- - in^2 in in^2 - -
0.08
J-20 0.7700
0.066 0.25 0.0511 0.934 1
0.11
J-20
0.103 0.31 0.0511 0.897 5
0.17
J-20
0.147 0.38 0.0511 0.853 2
0.25
J-20
0.200 0.44 0.0792 0.800 0
0.35
J-20
0.260 0.50 0.1134 0.740 1
0.260 J-20 0.50 0.1538 0.740 0.35
51

`
Tabel 17. Valorile diversilor parametrii calculati in functie de R ;
3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 ⁰C :
Factorul de corectie cu temperatura , Ct, se citeste din tabelul 18 in functie de

temperatura din dreptul supapei .
t L 1=22.03℃ ; C t 1=0,975 ; t L 4=46.03 ℃ ; C t 4 =0,894 ;
t L 2=32.23 ; C t 2=0,94 ; t L 5=49.33 ℃ ; C t 5=0,885 ;
t L 3=40.78 ℃ ; C t 3=0,914 ; t L 6=51.33 ℃ ; C t 6=0,879;
Deoarece la supapele cu burduf si fara arc, p bt = pil, rezulta ca presiunea in burduful

se determina cu relatia :
pb 1=C t 1 ∙ piL 1=0,975∙ 39.9=38.90 ¯;
pb 2=C t 2 ∙ piL 2=0,94 ∙39.05=36.70 ¯;
pb 3=C t 3 ∙ piL3 =0,914 ∙ 38=34.73 ¯;
pb 4 =C t 4 ∙ piL 4=0,894 ∙ 36.65=32.76 ¯;
pb 5=C t 5 ∙ piL 5 =0,885 ∙35.15=31.108 ¯;
pb 6=Ct 6 ∙ p iL 6=0,879 ∙ 33.35=29.315 ¯;
Temperatur Factorul de Temperatur Factorul de Temperatur Factorul de

a corectie, a corectie, a corectie,
Ct
Ct Ct
⁰C - ⁰C - ⁰C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
52

`
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,785
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77
Tabel 18. Factorul de corectie Ct cu temperatura ;
53

`
4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester :
pb 1 38.903
pdtester 1= = =43.36 ¯;
1−R1 0,897
pb 2 37,706
pdtester 2= = =40.921 ¯;
1−R2 0,897
pb 3 34,732
pdtester 3= = =40.717 ¯;
1−R3 0,853
pb 4 32,765
pdtester 4= = =40.956 ¯;
1−R 4 0,8
pb 1 31.108
pdtester 5= = =42.03 ¯;
1−R5 0,74
pb 6 29.315
pdtester 6= = =39.614 ¯;
1−R6 0,74
5. Se determina debitul de gaze care trece prin supapa :
Q g1 =0,073∙ Qinjm ∙ √ T L 1 ∙ δ rg=0,073∙ 55 000∙ √ 295.18 ∙0,75=59.739 m N /zi ;

3
Q g2 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L 2 ∙ δ rg=0,073∙ 55 000 ∙ √ 305.38 ∙0,75=60.762 m N / zi ;

3
Q g3 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L3 ∙ δ rg =0,073∙ 55 000 ∙ √ 313.93 ∙ 0,75=61.607 m N / zi;

3
Q g 4=0,073 ∙ Q injm ∙ √ T L 4 ∙ δ rg =0,073∙ 55 000 ∙ √ 319.18 ∙ 0,75=62.120 mN / zi ;

3
Q g5 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L5 ∙ δ rg =0,073∙ 55 000 ∙ √ 322.48 ∙ 0,75=62.440 m N / zi;

3
54

`
Q g6 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L6 ∙ δ rg =0,073 ∙55 000 ∙ √ 324.28 ∙ 0,75=62.614 mN / zi ;

3
6. In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, Q g, presiunea in aval,

pt, si presiunea in amonte, p dL, se poate determina diametrul real al orificiului
supapei, Фr, din nomograma care are la baza ecuatiileThornhill-Craver .
27.8 28 28.2
Фr 1 = inch; Ф r 2= inch ; Фr 3 = inch;
64 64 64
inch ;
28.4 29.8 28.2

Ф r 4= inch; Фr 5 = inch; Фr 6 = inch;
64 64 64
Fig.12. Nomograma realizata pe baza ecuatiilor Thornhill-Craver ;
Comparand diametrul real al orificiului supapei, Ф r, cu diametrul standard, Ф, se

pot obtine trei cazuri:
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mare decat
diametrul standard, Ф, atunci se va alege o alta supapa cu diametrul
orificiului standardizat mai mare ;
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este egal cu diametrul
standard al supapei, Ф, atunci alegerea diametrului orificiului a fost facuta
corect ;
55

`
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mic decat diametrul
standard al orificiului, atunci se duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza
intre supapa propriu-zisa si supapa de retinere .
Фr 1>Φ ; -In acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decat diametrul standard, se
va alege o alta valoare pentru R si, implicit, pentru ceilalti parametrii :
R1=0,147 ;
1−R 1=0,853 ;
1
=0,172 ;
1−R
3
Φ= inch;
8
p 38.903
pdtester = b 1 = =45.60 ;
1−R1 0,853
R2=0,147 ;
1−R 2=0,853 ;
1
=0,172 ;
1−R
3
Φ= inch;
8
pb 2 36.707
pdtester = = =43.03 ;
1−R2 0,853
R3=0,200;
1−R 3=0,800 ;
1
=0,250 ;
1−R
7
Φ= inch;
16
pb 3 34.73
pdtester = = =43.41;
1−R3 0,800
Фr 4 >Φ ; -In acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decat diametrul standard, se
R4 =0,200 ;
1−R 4=0,800;
56

`
1
=0,250 ;
1−R
7
Φ= inch;
16
pb 4 32.76
pdtester = = =40.95 ;
1−R 4 0,800
R5=0,260;
1−R 5=0,740 ;
1
=0,351 ;
1−R
1
Φ= inch;
2
pb 5 31.10
pdtester = = =42.02;
1−R5 0,740
Фr 6> Φ ; -In acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decat diametrul standard, se
R6 =0,260 ;
1−R 6=0,740 ;
1
=0,351 ;
1−R
1
Φ= inch;
2
p 29.31
pdtester = b 6 = =39.60 ;
1−R6 0,740
57

`
7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape :
Pentru realizarea acestui calcul de verificare la redeschidere al primei supape,

initial, se uneste pe grafic presiunea din capul de eruptie, p 2, cu presiunea de
deschidere a supapei la adancimea de fixare, p dL2, printr-o linie dreapta si se citeste
in dreptul supapei 1 diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul
supapei 1, pt1 si presiunea din punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din
dreptul supapei 1, p’ . (Figura 13)
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
0
500
1000
Adancimea, m
1500
2000
2500
Presiunea, bar
Fig.13. Verificarea la redeschidere a primei supape ;
58

`
Din figura 13 a rezultat:

'
p =29.58 ¯;
Diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si
presiunea din punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei
1, este :
∆ p' ¿ p ' −p t 1=29.58−12,55=17.03 ¯;
∆ p=1.9 ¯;
Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele

sa intre, trebuie sa fie indeplinita urmatoarea conditie:
R1
∆ p' ∙ <∆ p ;
1−R1
17.03 ∙0,071=1,2<1.9 ;
Asadar, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele

patrund prin supapa 2, este indeplinita .
59

`
Capitolul 2
Pompajul continuu cu Prajini
În majoritatea ţărilor cu industrie petrolieră dezvoltată şi fază înaintată de

exploatare a ţiţeiului, pompajul cu prăjini deţine o pondere însemnată, atât ca număr
de sonde, cât şi ca debit extras. Acest lucru se datorează marilor avantaje pe care le
prezintă: simplitatea construcţiei şi uşurinţa deservirii utilajelor.
În prezent, peste 85 % din totalul sondelor in producţie din tara noastră se
exploatează prin pompaj de adancime cu prăjini.
1. Instalaţia de pompare cu prăjini

O instalaţie de pompare, cum este cea prezentată in figura 14, cuprinde
utilajul de fund şi de suprafaţă.
Utilajul de fund se compune din pompa de adâncime 1, separatorul de fund
pentru gaze şi nisip 2 , ţevile de extracţie 3, prăjinile de pompare 4, ancora pentru
ţevile de extracţie 5, curăţitoarele de parafină 6.
Utilajul de suprafaţă cuprinde unitatea de pompare, capul de pompare 8 şi

conducta de amestec 9.
La rândul său unitatea de pompare se compune din balansierul 11 care se
sprijină pe o capră de susţinere 15, reductorul 12, bielele 13, manivelele 14, rama
sau sania 7 şi electromotorul 10.
Pompa este introdusă în coloana de exploatare cu supapa fixă sub nivelul
la care se stabileşte lichidul în coloană, când pompa funcţionează. Distanţa de la
nivelul de lichid (nivel dinamic) până la supapa fixă se numeşte submergenţă
dinamică a pompei(h).
60

`
61

`
Fig.14. Instalatia de
pompare cu prajini ;
a) b)
Fig.15. Pompa de adancime ;
2. Modul de funcţionare al unei instalaţii de pompare cu prăjini
Pompa de adâncime reprezintă elementul principal al instalaţiei de pompare,

deoarece modul de funcţionare al acesteia depinde în cea mai mare măsură de
calitatea de lichid adusă.
Pompa de adâncime (Fig. 15.) este formată dintr-un cilindru 1, având la partea
inferioară un scaun cu bilă 2, cu rol de supapă de aspiraţie, care se mai numeşte şi
supapă fixă şi un piston cilindric mobil 3, prevăzut cu un scaun cu bilă 4, cu rol de
supapă de refulare, care se mai numeşte şi supapă mobilă. Ansamblul cilindru -
piston este fixat etanş la partea inferioară a garniturii de ţevi de extracţie 6 şi
scufundat în lichidul 7, aflat în coloana de exploatare 8 a sondei.
Pistonul este acţionat de la suprafaţă prin intermediul prăjinilor de pompare

5, de la care primeşte o mişcare alternativă. Mişcarea circulară transmisă de la motor
la reductor este transformată de sistemul bielă – manivelă în mişcare alternativă
rectilinie; prin intermediul balansierului şi al garniturii de prăjini de pompare, această
mişcare este transmisă pistonului. Pompa cu piston este, deci, o pompă în care
lichidul este ridicat din sondă la suprafaţă prin mişcare rectilinie alternativă a
pistonului în cilindrul pompei. În funcţie de deplasarea alternativă a pistonului,
procesul de funcţionare al pompei cu piston este periodic. Ciclul de pompare este
format din doua faze: aspiraţie şi refulare. Fazele ciclului de funcţionare al pompei
sunt comandate de cele două supape, care deschid, respectiv închid periodic
accesul lichidului din sondă în cilindrul pompei, respectiv din cilindrul pompei în ţevile
de extracţie. Fazele principale ale ciclului de pompare sunt prezentate în fig.15.
62

`
La începutul cursei în sus a pistonului (Fig.15, a) supapa mobilă se închide,

iar greutatea lichidului din ţevi, corespunzatoare secţiunii brute a pistonului, este
preluată de prăjinile de pompare. Odată cu deplasarea ascendentă a pisonului se
crează o depresiuneîn cilindrul pompei, iar supapa fixă se deschide imediat ce
presiunea de deasupra ei scade sub valoarea presiunii din sondă, permiţậnd
lichidului din coloana să intre în cilindrul pompei.
La cursa în jos a pistonului (Fig. 15, b) supapa fixă se închide, deoarece
lichidul de sub piston este comprimat, iar supapa mobilă se deschide numai cậnd
presiunea lichidului de sub piston depaş eşte presiunea coloanei de lichid din ţevile
de extracţie; ca urmare, greutatea lichidului se transferă de pe piston pe ţevile de
extracţie. Pistonul se deplasează în jos prin lichidul din cilindrul pompei.
Rezultă că pompa de extracţie este, în principiu, o pompă cu piston cu
simplu
efect.Este de menţionat că de multe ori cilindrul pompei de adậncime nu este umplut
complet cu lichid în timpul cursei ascendente. O parte din volumul cilindrului este
umplută cu gaze, ceea ce conduce la un randament scăzut al pompei.
Dacă volumul de gaze aspirate este mare, la coborậrea pistonului,
presiunea ţiţeiului şi a gazelor de sub acesta nu creşte destul pentru a putea
deschide supapa mobilă. La cursa ascendentă, fluidul se destinde, dar presiunea în
pompa este încă destul de mare ca să nu permită deschiderea supapei fixe de
aspiraţie. În acest caz, pompa este blocată cu gaze şi nu produce.
Trebuie menţionat că fenomenul de blocare cu gaze nu este în general
permanent. În momentul producerii lui, pompa nedebitậnd, nivelul de lichid în
coloană (submergenţa) creste pậnă cậnd va învinge contrapresiunea ce menţinea
închis ă supapa fixă, şi astfel o cantitate de lichid va patrunde în pompă.
Crescậnd cantitatea de fluid incompresibil din pompă, la cursa descendentă
urmatoare, sub piston se va realiza o presiune superioară; ca urmare, supapa mobilă
se deschide şi o cantitate de gaze şi lichid trece deasupra pistonului. Pompa va
funcţiona cu un debit redus un timp oarecare, după care blocarea se va produce din
nou.Astfel, pompa va produce intermitent, în rafale, cu debit redus de lichid.
Transferul greutătii lichidului de pe piston la ţevile de extracţie şi invers
influenţează mult mişcarea pistonului în pompă, datorită alungirilor alternative ale
ţevilor de extracţie şi prăjinilor de pompare. Astfel, cursa pistonului în pompă diferă
de cursa prăjinii lustruite la suprafaţă.
63

`
2.1 Instalatia de pompare cu prajini
De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date :
 Debitul de lichid, Ql :
46
Ql= =11.5 m3 / zi ;
4
 Presiunea dinamica de fund :

65
pd = =21 ¯;
3
 Procentul de impuritati :
i=52 % ;
 Debitul de titei :
3
Q t =Ql ∙ ( 1−i )=11.5 ∙ ( 1−1.08 ) =5.52m / zi;
 Debitul de apa :
Qa=Q l ∙ i=11.5 ∙0.52=5.98 m3 / zi ;
 Ratia de apa :
Q a 5.98
Ra = = =1,083 ;
Q t 5.52
 Densitatea lichidului extras :
' 3
ρl =ρt ∙ ( 1−i )+ ρa ∙ i=870 ∙ ( 1−0.52 ) +1100 ∙0.75=989.6 kg / m ;
1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf :
- Submergenta pompei, hs :
64

`
h s=100 m;
- Nivelul dinamic al pompei, hd :

p d ∙10 5 21.66 ∙105
h d= ' = =223.28 m;
ρl ∙9,81 989.6 ∙ 9,81
Lf =H−hd +h s=2500−223.28+100=2377 m;
2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase :
- Cele periculoase :
76 500 76 500
N 1=1 ; n1 = = =32.19 cd /min ;
L f ∙ N 1 2377 ∙1
76 500 76500
N 2=2 ; n2 = = =16.09 cd /min ;
L f ∙ N 2 2377 ∙2
76 500 76 500
N 3=3 ; n3 = = =10.73 cd /min;
L f ∙ N 3 2377 ∙3
76 500 76 500
N 4 =4 ; n 4= = =8.05 cd /min ;
Lf ∙ N 4 2377 ∙ 4
76 500 76 500
N 5=5 ; n5 = = =6.44 cd /min ;
L f ∙ N 5 2377 ∙5
76 500 76 500
N 6=6 ; n6 = = =5.36 cd /min ;
L f ∙ N 6 2377 ∙6
Calculul se opreste atunci cand n se apropie de valoarea 5 .
- Cele nepericuloase :
n I = √ n1 ∙ n2=√ 32.19 ∙16.09=22.76 cd /min ;
n II = √ n 2 ∙ n3= √16.09 ∙10.73=13.14 cd /min ;
n III =√ n3 ∙ n 4=√ 10.73 ∙8.05=9.29 cd /min ;
n IV =√ n4 ∙ n5=√ 8.05 ∙6.44=7.20 cd /min ;
nV =√ n5 ∙n 6=√ 6.44 ∙ 5.36=5.8 cd /min ;
65

`
Se alege dintre frecventele nepericuloase, prima valoare mai mare sau egala cu
6,6 a lui n .
n=7.20 cd /min ;
3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare :
Pentru realizarea acestui pas, se va alege o pompa tip TB sau tip P in

functie de adancimea de fixare si debitul care trebuie extras.
Avand in vedere faptul ca adancimea de fixare a pompei este 1930 m, se va
alege urmatoarea pompa :
P 23/8 x 11/4
Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda

alegerea unei unitati de pompare cu sarcina maxima de 12 tf si cu caracteristicile
cele mai mari ) .
Se alege unitatea de pompare : UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele

caracteristici :
 Sarcina maxima la prajina lustruita: 12 000 kgf ;

 Cuplul maxim la reductor : 7 500 kgf ∙ m ;
 Lungimea cursei : 1 500; 2 000; 2 500; 3 000; 3500; 4000; 4500; 5000 mm ;
 Numarul minim si maxim de curse duble pe minut : 6,6 ; 11,7 ;
 Raportul de transmitere al reductorului : 1:34,81 ;
 Lungimea bratului anterior (a) : 5 000 mm ;
 Lungimea bratului posterior (b) : 2 500 mm ;
 Lungimea bielei (l): 3 770 mm ;
 Raza manivelei (r): 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm ;
 Numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare : 4 ∙ 2150 kgf ;
 Greutatea aproximativa 26 350 kgf ;
4. Se determina cursa de suprafata :
 Diametrul pistonului, dp :
66

`
( 14 ) ∙25,4 ∙ 10
d p= 1+ −3
=0,032 m;
 Aria sectiunii pistonului, Ap :
π π
A p = ∙ d 2p= ∙ 0,032=7,917 ∙ 10−4 m2 ;
4 4
 Randamentrul instalatiei :
α =0,5 … . 0,6 - Pentru H > 2500 m
α =0,6 …. 0,8 - Pentru H < 2500 m
Avand in vedere ca adancimea sondei este H = 2500 m, se alege α=0,62 ;
 Se calculeaza produsul S∙n, punandu-se conditia ca :

S ∙ n<33 ;
Ql 11.15
S ∙ n= = =16.82 ;
1440∙ A p ∙ α 1440 ∙7,917 ∙ 10−4 ∙ 0,6
 Se calculeaza lungimea cursei, Sc :

S 16.82
Sc = n = =2.32m ;
n 7.20
In functie de lungimea cursei calculata, Sc, se alege o lungime de cursa
standardizata, S.
S=2000 mm=2 m;
 Pentru unitatea de pompare aleasa, se cunoaste, in functie de S :

 Raza manivelei : r =0,635 m;
 Lungimea bielei : l=3,770 m ;
5. Calculul factorilor dinamici :
 La cursa ascendenta :
masc =
S ∙ n2
1790 ( ) r 2∙ 7.26
∙ 1+ =
l 1790
∙ 1+ (
0,635
3,77
=0.0688 ; )
 La cursa descendenta :
mdesc =
S ∙ n2
1790 ( ) r 2 ∙ 7.23
∙ 1− =
l 1790
∙ 1− (
0,635
3,77
=0.0490 ; )
67

`
2.2 Dimensionarea garniturii de prajini
Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime

admisibile. Pentru acest lucru, se determina lungimile de tronsoane din conditia :
σ max=σ a ;
Ca punct de plecare sunt diametrele :
3 −3
d p 1= ∙ 25,4 ∙10 =0,0191 m;
4
7 −3
d p 2= ∙ 25,4 ∙ 10 =0,0222m ;
8
−3
d p 3=1 ∙ 25,4 ∙10 =0,0254 m ;
Otelul ales este 35Mn16 cu rezistenta admisibila , σ a=2 025 ∙105 N /m2 .
1. Determinarea lungimilor tronsoanelor :
 Ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare :
π 2 π 2 −4 2
a p1 = ∙ d p 1= ∙ 0,019 =2,84 ∙ 10 m ;
4 4
q p 1=24,3 N /m;
π 2 π 2 −4 2
a p 2= ∙ d p 2= ∙ 0,022 =3.87 ∙10 m ;
4 4
q p 2=32,8 N /m;
π 2 π 2 −4 2
a p3 = ∙ d p 3= ∙ 0,0254 =5.06∙ 10 m ;
4 4
q p 3=41,6 N / m;
68

`
 Densitatea otelului :
3
ρ o =7850 kg/m ;
 Factorul de flotabilitate :
'
ρ 962
b=1− l =1− =0.87393 ;
ρo 7850
 Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a

pistoanelor :
' −4
Pl= ρl ∙ 9,81∙ Lf ∙ A p=989.6 ∙9,81 ∙ 2377 ∙7.91 ∙10 =18.251 N ;
 Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :
σ a ∙ a p 1−Pl 5 −4
2025 ∙ 10 ∙ 2.84 ∙ 10 −18.251
l p 1= = =1721.48 m;
q p 1 ∙(b+masc ) 24.3 ∙(0,87+ 0.068)
 Lungimea celui de-al doilea tronson :
σ a ∙(a p 2−a p 1 ) 2 025 ∙105 ∙ ( 3,87−2,84 ) ∙ 10−4

l p 2= = =673. m;
q p 2 ∙ (b+masc ) 32.8 ∙(0,87+0,06)
 Lungimea celui de-al treilea tronson :
σ a ∙(a p 3−a p 2 ) 2 025 ∙ 105 ∙(5.06−3.87)∙ 10−4

l p 3= = =612 m;
q p 3 ∙(b+masc ) 41.6∙ (0,87+0.06)
Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :
∑ l pi=l p 1 +l p 2 +l p 3=1871.91+ 673.96+613.14=3008 m;

i=1
In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mare
decat adancimea de fixare a pompei. In acest caz, metrii de tronson aflati in plus, se
vor redistribui .
69

`
 Diferenta de lungime intre suma lungimilor celor trei tronsoane si

adancimea de fixare a pompei, Δlp :
3
∆ l p =∑ l pi −Lf =3008−2377=631 m;
i=1
 Lungimea recalculata a primului tronson :
( ) ( )
∆ lp 631
l 'p 1=l p 1 ∙ 1− =1 871.91∙ 1− =1360 m
3
3008
∑ l pi
i=1
 Lungimea celui de-al doilea tronson :
( ) ( )
' ∆ lp 631
l p 2=l p 2 ∙ 1− =673.96 ∙ 1− =532m ;
3
3008
∑ l pi
i=1
 Lungimea celui de-al treilea tronson :
( ) ( )
∆lp 631
l 'p 3=l p 3 ∙ 1− =613.14 ∙ 1− =484 m;
3
3008
∑ l pi
i=1
Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :
∑ l ' pi=l ' p 1 +l ' p 2 +l' p 3=1360+532+484=2377 m;=Lf

i=1
In urma calcului de verificare, rezulta ca suma lungimilor celor trei tronsoane este
egala cu adancimea de fixare a pompei.
 Variatia eforturilor in garnitura de prajini :
 Tensiunea minima in tronsonul 1 :

70

`
Pl 18251 7 2
σ 1min ¿ = =6406∙ 10 N /m ;
a p1 2,84 ∙ 10−4
 Tensiunea maxima in tronsonul 1 :
Pl +l 'p 1 ∙ q p 1 ∙(b+masc ) 18251+1360 ∙ 24.3∙( 0,87+0,06)

σ 1max = = ;
ap1 2,84 ∙10−4
σ 1max =1,734 ∙ 108 N /m2 ;
σ 1max ∙ a p1 1.439 ∙108 ∙ 2,84 ∙10−4 8 2

σ 2min ¿ = =1,05 ∙10 N / m ;
ap2 3,87 ∙10
−4
Pl + ( b+ masc ) ∙ ( l 'p 1 ∙ q p 1 +l 'p 2 ∙ q p 2 )

σ 2max ¿ ;
ap 2
18251+ ( 0,87+0,06 ) ∙ ( 1360∙ 24.3+532 ∙32.8 )

σ 2max = −4
;
3,87 ∙ 10
8 2
σ 2max =1.69 ∙ 10 N /m ;
σ 2 max ∙a p 2 3.87 ∙ 108 ∙ 3.87 ∙10−4 8 2

σ 3 min ¿ = −4
=1,30 ∙ 10 N /m ;
ap3 5.06 ∙10
Pl + ( b+ masc ) ∙ ( l p1 ∙ q p 1 +l p 2 ∙ q p 2 +l p 3 ∙q p 3 )
' ' '
σ 3 max ¿ ;
ap3
18251+ ( 0,87+0,06 ) ∙ ( 1360∙ 24,3+532 ∙32,8+ 484 ∙ 41,6 )

σ 3 max= −4
;
5.06 ∙ 10
71

`
8 2
σ 3 max=1.67 ∙ 10 N / m ;
In figura de mai jos, este prezentata variatia eforturilor in garnitura de prajini,

realizata in urma calculelor tensiunilor minime si maxime pentru cele trei tronsoane
de prajini .
Variatia eforturilor in garnitura de prajini

0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00
0
500
Adancimea, m
1000
1500
2000
2500
Efortul, σ * 10^8
Fig.16. Variatia eforturilor in garnitura de prajini ;
2.3 Alegerea tevilor de extractie
Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea

pompei.
Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca .
 Lungimea tronsoanelor de tevi
Primul tronson va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant

cu scopul de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca
schimbarea diametrului la prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului
la tevi. Daca se constata acest lucru, se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel
putin 10 m .
 Al doilea tronson de tevi
 Lungimea tronsonului:
72

`
l t 2=1000 m ;
 Diametrul exterior :
[( )
d ext 2= 2+
7
8
−3
]
∙ 25,4 ∙10 =0,0730 m ;
 Diametrul interior :
[( )
d∫ 2 = 2+
1
2 ]
∙ 25,4 ∙10−3 =0,0635 m ;
 Greutatea pe metru liniar :
2
q t 2=96 N /m ;
 Primul tronson de tevi
 Lungimea tronsonului:
l t 1=L f −l t 2=1930−1000=930 m;
 Diametrul exterior :
([ 38 ) ∙ 25,4 ∙10
d ext 1= 2+ −3
]=0,0603 m ;
 Diametrul interior :
−3
d∫ 1 =(2 ∙25,4 ∙10 )=0,0508 m;
 Greutatea pe metru liniar :
2
q t 1=70 N / m ;
- Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :
' ' 3
ɣ l=ρl ∙ 9,81=989.6 ∙ 9,81=9 704.0176 N / m ;
- Aria tronsonului 1 :
73

`
π π
a t 1= ∙ ( d ext 1−d∫ 1) = ∙ ( 0,0603 −0,0508 )=0,83 ∙ 10 m ;
2 2 2 2 −3 2
4 4
- Aria tronsonului 2 :
π 2 π
a t 2= ∙ ( d ext 2−d∫ 2 )= ∙ ( 0,073 −0,0635 )=1,020 ∙ 10 m ;
2 2 2 −3 2
4 4
- Greutatea prajinilor :
' ' '

P p=l p 1 ∙ q p 1 +l p 2 ∙ q p 2 +l p 3 ∙ q p 3 ;
P p=1360 ∙ 24,3+532∙ 32,8+ 484 ∙ 41,6=70656 N ;
- Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a

pistoanelor :
' −4
Pl=ɣ l ∙ Lf ∙ A p=9 704.0176∙ 2377 ∙7,917 ∙ 10 =18.251 N ;
- Aria interioara a tronsonului 1 :
π 2 π 2 2
At 1= ∙ d∫ 1= ∙ 0,0508 =0,00202m ;
4 4
- Aria interioara a tronsonului 2 :
π 2 π 2 2
At 2= ∙d∫ 2= ∙ 0,0635 =0,003165 m ;
4 4
 Variatia eforturilor in tevile de extractie
 Tensiunea minima in primul tronson de tevi :
'
Pl + ( At 1− A p ) ∙ γ l ∙ Lf +1,1 ∙ P p ∙ b
σ 1min ¿ ;
at 1
18251+ ( 0,0020−7,917∙ 10−4 ) ∙9 704.0176 ∙ 1930+ 1,1∙ 70656 ∙0,87

σ 1min = ;
0,83 ∙10−3
σ 1min =1,379 ∙ 108 N /m2 ;
 Tensiunea maxima in primul tronson de tevi :
'
Pl + ( At 1−A p ) ∙ γ l ∙ Lf +l t 1 ∙ qt 1 +1,1 ∙ P p ∙ b
σ 1max ¿ ;
at 1
74

`
18251+ ( 0,0020−7,917 ∙ 10 ) ∙ 9 704.0176 ∙ 2377+1377 ∙70+1,1 ∙ 70656∙ 0,87

−4
σ 1max = −3
;
0,83 ∙ 10
σ 1max =2.539 ∙ 108 N /m2 ;
 Tensiunea minima in cel de-al doilea tronson de tevi :
Pl + ( At 1− A p ) ∙ γ 'l ∙ Lf +(A t 2 −A t 1 )∙ γ 'l ∙ l t 2 +l t 1 ∙ qt 1 +1,1 ∙ P p ∙ b

σ 2min ¿ ;
at 2
18251+ ( 0,002−7,917 ∙ 10− 4 ) ∙ 9 704.0176 ∙2377 + ( 0,00316−0,0020 ) ∙ 9 704.0176 ∙1000

σ 2min =
1,021∙ 10−3
+ 1377 ∙70+1,1 ∙70656 ∙ 0,87
;
3.16∙ 10−3
σ 2min =2.175 ∙ 108 N /m2 ;
 Tensiunea maxima in ce-al doilea tronson de tevi :
Pl + ( At 1−A p ) ∙ γ 'l ∙ Lf + ( A t 2− At 1 ) ∙ γ 'l ∙l t 2 +l t 1 ∙ qt 1 +l t 2 ∙ qt 2+1,1 ∙ P p ∙ b

σ 2max ¿ ;
at 2
18251+ ( 0,0020−7,917 ∙ 10−4 ) ∙9 704.0176 ∙ 1930+ ( 0,00316−0,002 ) ∙ 9704.0176 ∙1000

σ 2max = +¿
1,021∙ 10−3
+ 1377 ∙70+1000 ∙ 96+1,1 ∙70756 ∙ 0,87
;
1,020 ∙10−3
σ 2max =3.115 ∙ 108 N /m2 ;
In figura urmatoare (Fig.17), este prezentata variatia eforturilor in tevile de

extractie, realizata in urma calculelor tensiunilor minime si maxime pentru cele doua
tronsoane de tevi de extractie .
75

`
Variatia efortului in tevile de extractie cu adancimea

1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50
0
500
Adancimea, m
1000
1500
2000
2500
Efortul, σ*10^8 N/m^2
Fig.17. Variatia eforturilor in tevile de extractie ;
Pentru tevile de extractie se alege otelul P-110 cu urmatoarele caracteristici :
 Limita de curgere, σ c =8622.50 ∙105 N /m2 ;
 Tensiunea admisibila :
σ c 8622.50∙ 105 5 2
σ a= = ¿ 5748.33 ∙10 N /m ;
cs 1,5
Din calculele efectuate mai sus, se obtine tensiunea maxima exercitata asupra
tevilor de extractie :
σ =max ⁡¿
Rezulta ca tensiunea admisibla a otelului este mai mare decat tensiunea

maxima exercitata asupra tevilor de extractie .
σ a> σ ;
 Cursa reala a pistonului
- Modulul de elasticitate al lui Young, E :
11 2
E=2,1∙ 10 N /m ;
- Alungirile prajinilor :
76

`
ʎ p= ∙
(
Pl l 'p 1 l 'p 2 l 'p 3
+ + =
E a p1 a p 2 a p 3 2,1∙ 10
18251
11
∙
) 1360
2,8 ∙ 10−4
+
(
532
3,87 ∙10−4
+
484
5,06 ∙ 10−4
;
)
ʎ p=0,62m ;
- Alungirile tevilor :
ʎ t= ∙
(
Pl l t 1 l t 2
+ =
E at 1 at 2 2,1 ∙10 )
18251
11
∙
1377
0,83 ∙ 10−3
+
( 1000
1,020 ∙10−3
=0,23 m ;
)
In cazul in care dorim sa marim cursa pistonului, ancoram tevile (ʎ t = 0) .
- Alungirea totala :
ʎ =ʎ p+ ʎ t=0,62+ 0,23=0,85 m ;
- Cursa reala a pistonului :
[ 1+2,65 ∙ ( L f ∙n )2
] [ ]
2
1+ 2,65∙ ( 2377 ∙7.24 )
Sr =S ∙ 10
−ʎ =3 ∙ 10
−0,85 ;
10 10
Sr =1,31 m;
- Debitul teoretic, Qt :
Qt =1440 ∙ A p ∙ S r ∙n=1440 ∙7,917 ∙ 10−4 ∙ 1.31∙ 7,24=10.85 m3 /zi ;
- Debitul instalatiei, Qinst :

o Randamentul volumic : η v =0,9 ;
o Randamentul de scurgeri prin camasi si piston : η s=0,9 ;
Qinst =Qt ∙ ηv ∙η s=10.85 ∙ 0,9∙ 0,9=8.79 m3 /zi ;
- Diferenta de debite :
3
Q inst −Ql=8.79−11.5=−2.71m / zi ≤1 ;
Pentru cazul in care modulul diferentei debitelor este mai mare decat 1, se
schimba cursa pistonului, se schimba diametrul pistonului sau se schimba atat cursa
cat si diametrul pistonului .
77

`
 Sarcina maxima si minina in prajina lustruita
- Sarcina maxima in prajina lustruita, Pmax :
P l+ P p ∙(b+ m asc ) 18251+70656 ∙(0,87+0,06) 3

Pmax = = =8654 ∙10 daN ;
9,81 9,81
- Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :
P p ∙( b−mdesc ) 18251∙(0,87−0,048) 3
Pmin = = =5944 ∙ 10 daN ;
9,81 9,81
Sarcina maxima in prajina lustruita a Unitatii de Pompare este Pmax =6 , 978 ∙10 3 daN
, mult mai mica decat sarcina maxima in prajina lustruita standardiaza,
3
Pmaxs=12 ∙ 10 daN , astfel ca unitatea de pompare are capacitatea mai mare decat
cea calculata .
 Cuplul maxima la reductor
- Lungimea bratului anterior :
a=5 000 mm ;
- Lungimea bratului posterior :
b=2 500mm ;
- Raportul lungimilor celor doua brate :
a 5 000
k= = =2;
b 2500
- Greutatea medie in prajina lustruita :
k ∙ ( Pmax + Pmin ) 2∙( 8654+5944)∙103 3

G= = =14594 ∙ 10 daN ;
2 2
78

`
- Cuplul maxim :
S 2
C max=( k ∙ Pmax −G ) ∙ =( 2 ∙8654 ∙103 −14594 ∙103 ) ∙ =1354 daN ∙m ;
2∙k 2∙2
Cuplul maxim standardizat al Unitatii de Pompare este C maxs=7 500 daN ∙ mcare
este mult mai mare decat cuplul maxim rezultat din calcule , C max=1095,51 daN ∙ m .
 Puterea nominala a motorului electric
−3 1,13 −3 1,13
N n=0,1205∙ Qt ∙ 10 ∙ Lf =0,1250 ∙ 10.85∙ 10 ∙ 2377
N n=8.53 kW ;
 Echilibrarea Unitatii de Pompare
- Contragreutatile sunt montate pe manivela :
r =0,635 m;
- Greutatea contragreutatilor :
3
G m=4 ∙ 2150=86 ∙ 10 daN ;
- Distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate :

3
G ∙r 14594 ∙ 10 ∙ 0,635
R1= = 3
=0,1078 m ;
Gm 86 ∙10
ANEXA
79

`
a) Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown.
Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGL p, si ratia de apa, Ra, pe baza

datelor intiale, de la etalonarea sondei :
Qinj 50000 3 3
RGLinj = = =1000 mN /m ;
QL 50
QL 2000
RGL p= = =40 m3N / m3 ;
Qg 50
RGL=RGLinj + RGLp=1040 m3N /m3 ;
Ra =1;
RGT =RGL ∙ ( 1+ R a )=1040 ∙ ( 1+ 1 )=2080 m3N /m3 ;
80

`
Se considera un numar de “n” intervale de presiune egale, pornind de la

presiunea p2 din capul de eruptive, unde caderea de presiune Δp este de 10 bar
. Pe fiecare interval de presiune se determina distanta Δh pe care se pierd cei
10 bar apartinand intervalului de presiune considerat.
Distanta Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar

calculul se va opri atunci cand : ΣΔ hi ≥ H .
In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul

de lichid QL 50 m3/zi, unde se vor calcula urmatorii parametrii :
Intervalul de presiune : (15.....25) bar .
Si i=10%
 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il

insotesc, M :
M =ρt ∙ g+ RGT T ∙ δ rg ∙ ρaer ∙ g+ Ra ∙ ρa ∙ g ;
M =850 ∙ 9.81+2080 ∙0.6 ∙ 1.226 ∙ 9.81+ 1∙ 1050∙ 9.81 ;
3
M =33622 N /m ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
ρt + ρa ∙ R a 850+1050 ∙ 1 3
ρl = = =950 N / m ;
1+ R a 1+1
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura
medie pe sonda, Tm :
p2 +10+ p2 5+ 10+5
pm = + 1= + 1=11 bara ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙2800
t m=t s + =15+ =57℃ ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙ 2900
T m=t s + +273,15=15+ +273,15=330.15 K ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
p pcr =49,37−4,67 ∙ δ rg=49,37−4,67 ∙ 0.6=46.57 bara ;
T pcr=171,5 ∙ δ rg +97=171,5∙ 0,6+ 97=199.9 K ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
81

`
pm 11
p pr= = =0,24 ;
p pcr 46.57
T m 330.15
T pr= = =1.65 ;
T pcr 199.9
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙T 3pr−9,36 ∙ T pr + 13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;
z m=1−10 ∙ ( 0,76 ∙ 1.65 −9,36∙ 1.65+13 ) ∙ ( 8−0.24 ) ∙0.24=0,982 ;

−2 3
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
ρ gm=ρaer ∙ ρrg ∙ ( )( )
pm
p0
T0 1
T m zm
11 273,15
=1,226 ∙ 0,6∙ ∙ ∙
1
1 330.15 0,982
;
3
ρ gm=6.81 kg/m ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
μt + μ a ∙ Ra 0.0025+0,001 ∙1
μl = = =1.75 cP ;
1+ Ra 1+ 1
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
σ l +σ a ∙ Ra 0.04+0.06 ∙ 1
σ l= = =0,050 N / m;
1+ R a 1+1
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
( ) ( )
0,25 0,25
g 9,81
N l=μ l ∙ 3
=1.75 ∙ 3
=0,0053 ;
ρl ∙ σ l 950 ∙ 0,05
 Produsul CNl :
CN l=exp ¿ ¿ ¿
CN l=exp ⁡¿
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
[ ]
1,768−1,643 ∙ ρ rt 1,204
ρ rt
10
r s=0,134 ∙ δ rg ∙ p m ∙ 0,0288+1,62∙ 10 ∙t m
−3 ;
10
[ ]
1,768−1,643 ∙0,809 1,204
0,809
10
r s=0,134 ∙ 0,6 ∙ 21∙ −3
0,0288+1,62∙ 10 ∙57
=3.54 m3N /m3 ;
10
82

`
Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

ρt 850
ρrt = = =0.809 ;
ρapa 1050
( )
0,5
δ rg
F=5,6 ∙ ∙ r s +1,25 ∙ ( 32+1,8 ∙ t m ) ;
ρrt
( )
0,5
0,6
F=5,6 ∙ ∙ 4.05+1,25 ∙ ( 32+1,8 ∙ 57 )=184.91 ;
0,809
b t=0,972+ 0,000147∙ F1,175=0,972+ 0,000147 ∙184.911,175=1.040 ;
 Viteza superficiala a lichidului, vsl :
v sl =
Q L1
86400∙ At
b +b ∙R
∙ t a a ;
1+ Ra ( )
50 1,040+1 ∙ 1
v sl = ∙ =0.1865 m/s ;
86400∙ 0,0032 1+1
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
π 2 π 2 3
At = ∙ di = ∙ 0,0635 =0,0032m ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
v sg =Q L ∙
( RGLT 1−
rs
1+ R a ) ∙
p0 T m
∙ ∙z ;
86400 ∙ A t pm T 0 m
3.54
1040−
1+1 1 330.15
v sg =50 ∙ ∙ ∙ ∙ 0.935=19.42m/s ;
86400 ∙ 0,00316532 11 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :
N lv =v sl ∙
√
4 ρl
g ∙ σl
=0,1865 ∙ 4
950
9,81∙ 0.050√=1,237 ;
 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :
N gv=v sg ∙
√
4 ρl
g ∙ σl
=19.42 ∙
4 950
√
9,81 ∙0,0506
=128.85;
 Coeficientul de diamtreu, Nd :
N d =d ∙
√ ρl
g∙σl
=0,0635∙
950
9,81 ∙ 0,05 √
=27.41 ;
83

`
 Produsul adimensional Ф* :
( ) ( )
0,1
N lv
pm CN l
( )
0,1
¿ 6 1.237 11 0,0021 6
Ф = 0,575 ∙ ∙ ∙ 10 = ∙ ∙ ∙10 ;
N gv p0 Nd 128.85 0,575
1 27.40
¿
Ф =7.50 ;
 Raportul εl /Ѱ;
εl
=exp [−3,6372+0,8813 ∙ ln Φ −0,1335 ∙(ln Φ ) +0,018534 ∙ (ln Φ ) −0,001066∙( ln Φ ) ] ;
¿ ¿ 2 ¿ 3 ¿ 4
Ѱ
εl
=exp [−3,6372+0,8813 ∙ ln ( 7.50 )−0,1335 ∙ ( ln ( 7.50 ) ) +0,018534 ∙ ( ln ( 7.50 ) ) −0,001066∙ (ln ( 7.50 )) ]
2 3 4
Ѱ
 Produsul A :
0,380 0,380
N gv ∙ N l 128.85 ∙0.0053
A= 2,14
= 2,14
=0.0147 ;
Nd 27.41
 Parametrul Ѱ :
2 3
Ѱ =1+exp[6,6598 ¿ +8,8173 ∙ lnA+ 3,7693∙ ( lnA ) +0,5359 ∙ ( lnA ) ] ; ¿
Ѱ =1+exp [ 6,6598+8,8173 ∙ ln ( 0,0147 ) +3,7693 ∙(ln ( 0,0147 ) ) + 0,5359∙(ln ( 0,0147 ) ) ]=1.025 ;
2 3
 Fractia de lichid, ɛl :
εl
ε l= ∙ Ѱ =0.103∙ 1.025=0.102;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
−2 Q L1 ∙ M
ℜb=0,149 ∙10 ∙ ;
d ∙ μεl ∙ μ (g1−ε )
l l
50∙ 33622
ℜb=0,149 ∙10−2 ∙ 0,102 ( 1−0,102 )
=9623428 ;
0,0635∙ 1.75 ∙ 0,025
 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain,

valabila pentru 5∙103<Reb<108 :
[ ]
2
1
ʎ= ;
ε 21,25
1,14−2 ∙lg + 0,9
d ℜb ( )
[ ]
2
1
ʎ= =0,01967 ;
1,14−2 ∙lg 0.001+
(21,25
96234280,9 )
84

`
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :

ρm =ρ l ∙ ε l+ ρgm ∙ ( 1−ε l ) =950 ∙ 0,106+6.81∙ ( 1−0,106 ) ;
3
ρ m =106.72 kg/ m ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
Δp
Δh= 2 2
;
QL 1 ∙ M
ρm ∙ g+ ʎ ∙ 10 5
9 ∙ 10 ∙ d ∙ ρm ∙ g
10 ∙ 105
Δh= =617 m ;
502 ∙ 336222
106.72∙ 9,81+0,01967 ∙ 10 5
9 ∙ 10 ∙ 0,0635 ∙106.72 ∙ 9,81
RGL T1 RGT T1
Marimi
(bar...bar 2080.0
calculat 1040.00
) QL 50 m3/zi 0
e
5 15 25 35 45 55 65 75
33622.8 33622.8 33622.8 33622.8 33622.81 33622.812
M N/m3 1 1 1 1 33623 3 33622.8 8
ρl kg/m3 950 950 950 950 950 950 950 950

pm bara 11 21 31 41 51 61 71 81
85

`
tm °C 57 57 57 57 57 57 57 57
Tm K 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15
ppcr bara 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57
Tpcr K 199.9 199.9 199.9 199.9 199.9 199.9 199.9 199.9
ppr 0.24 0.45 0.67 0.88 1.10 1.31 1.52 1.74
Tpr 1.65 1.65 1.65 1.65 1.65 1.65 1.65 1.65
Zm 0.982 0.967 0.953 0.940 0.927 0.915 0.905 0.895
ρgm kg/m3 6.81 13.20 19.78 26.54 33.45 40.52 47.72 55.04
μl cP 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75
σl N/m 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05
Nl 0.0053 0.0053 0.0053 0.0053 0.0053 0.0053 0.0053 0.0053
CNl 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021 0.0021
rs m3N/m3 3.54 7.72 12.34 17.28 22.48 27.89 33.48 39.24
F 184.91 204.56 226.30 249.55 274.00 299.46 325.79 352.89
bt 1.040 1.048 1.058 1.068 1.080 1.091 1.104 1.117
vsl m/s 0.1865 0.1872 0.1881 0.1891 0.1901 0.1912 0.1923 0.1935
vsg m/s 19.42 10.00 6.66 4.95 3.92 3.23 2.73 2.36
Nlv 1.237 1.242 1.248 1.254 1.261 1.268 1.276 1.284
Ngv 128.85 66.32 44.16 32.85 25.99 21.40 18.12 15.67
Nd 27.41 27.41 27.41 27.41 27.41 27.41 27.41 27.41
Ф* 7.50 11.77 15.53 19.03 22.38 25.62 28.79 31.92
ɛl/Ѱ 0.103 0.130 0.149 0.164 0.177 0.188 0.199 0.208
A 0.0147 0.0076 0.0050 0.0037 0.0030 0.0024 0.0021 0.0018
Ѱ 1.025 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.106 0.130 0.149 0.164 0.177 0.188 0.199 0.208
5501549. 513351 4817211.8
Reb 9623428 8154918 7176091 6478984 6E+06 3 4 8
0.0197 0.019702 0.0197131
ʎ 0.01967 0.01968 0.01968 0.01969 0 2 0.01971 4
ρm kg/m3 106.72 135.34 158.62 178.30 195.83 211.94 227.00 241.27
Δh m 617.99 562.40 515.38 478.26 447.97 422.55 400.76 381.78
Δhtotal m 3827.07
Δh1 ΣΔh1 - Δh1 ΣΔh1 - Δh1 ΣΔh1 - Δh1 ΣΔh1 -

10%i 50 30%i 50 50%i 50 70%i 50
m m m m m m m m
0 0
0 0 0 0 0 0
858.1 765.05 765.05 617.9 617.986 617.9866 371.07
4 858.14 03 03 9 69 88
723.2 1581.4 660.49 1425.5 1180.38 562.4012 750.03
7 0 36 44 562.4 79 17
86

`
632.5 2213.9 586.86 2012.4 515.3 1695.76 515.3755 1122.3

9 9 67 1 8 34 36 1
570.0 2784.0 534.14 2546.5 478.2 2174.02 478.2586 1484.1
9 8 14 52 6 21 97 9
523.0 3307.1 493.50 3040.0 447.9 2621.98 447.9677 1834.8
3 1 47 57 7 99 87 6
485.6 3792.7 460.68 3500.7 422.5 3044.53 422.5466 2174.4
2 3 74 4 5 66 63 5
454.7 4247.5 433.33 3934.0 400.7571 2503.4
9 2 51 8 52 0
2822.3 381.7790 2822.3
318.9 03 04 0
Q inj = 55000
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0
200
400
600
800
1000 Δh1 70%i
Adancime, m
1200 Δh1 50%i

1400 Δh1 30%i
1600 Δh1 10%i
1800
2000
2200
2400
2600
2800
Presiunea, bar
Bibliografie
87

`
1. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 1, Editura

Tehnica, Bucuresti, 1993 ;
2. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 2, Editura

Tehnica, Bucuresti, 1993 ;
3. Marcu, M. , Marcu, I.G. – Cercetarea sondelor, Editura Universitatii Petrol-Gaze

din Ploiesti, Ploiesti, 2016 ;
88

Proiect EXTRACTIA PETROLULUI Postolache Andrei FINAL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect EXTRACTIA PETROLULUI Postolache Andrei FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

Extractia petrolului si gazelor asociate

Saipem Classification - General Use

CAPITOLUL 1. Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gas-lift

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului ........................................ 9

Capitolul 2. Pompajul continuu cu prajini

2.1 Instalatia de pompare cu prajini .......................................................59

Saipem Classification - General Use

Proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate” are drept

Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele

Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se

a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate

Saipem Classification - General Use

Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gas-lift continuu

Introducere in regimul de functionare “gas-lift”

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor

Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca

Consideratii generale privind eruptia artificiala continua

Eruptia artificiala continua sau gazlift-ul continuu presupune injectarea continua

Gazele pot fi injectate prin:

Instalatii de eruptie artificiala continua

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de

Saipem Classification - General Use

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gas-lift Fig. 2. Supapele de

Supapele de gazlift sunt utilizate pentru :

- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;

Saipem Classification - General Use

Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate

Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua,

Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua

Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei

Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala continua

Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua

Saipem Classification - General Use

determinarea debitului maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala

Fig.3. Instalatie de gas-lift cu echipamentul de suprafata automatizat

Saipem Classification - General Use

Date initiale de proiect

La o sonda care produce in regim de gas-lift continuu, se cunosc urmatoarele

 Adancimea sondei, H=2500 m ;

Debitul de injectie,; 30 000;35 000; 40 000 ; 50 000 ; 60 000;65 000 ; 70 0000;

In calcule, voi folosi Qinj=55 000 m3N/zi .

Saipem Classification - General Use

1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)

Reprezentarea grafica a debitului sondei in functie de presiunea dinamica de

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se determine

Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea

Saipem Classification - General Use

Pentru cazul de fata, p sat=238.20 bar. Comparand cu pc=80 bar si cu pd=65

In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a

- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;

Avand in vedere ca procentul de impuritati cu care produce sonda este i=

Metoda lui Wiggins

Pentru valoarea lui “p d” corespunzatoare debitelor de titei (Q t) si de apa (Qa)

Saipem Classification - General Use

In continuare, se dau valori lui “p d” intre [0 ; pc] si pentru fiecare valoare se

Qmax =Qtmax +Qamax ;

Rezultatele calculelor debitelor functie de presiunea dinamica de fund se

Reprezentand presiunea dinamica de fund functie de presiunea debitul de