SISTEME DE ACȚIONARE PNEUMATICĂ

Nume student – Pravăț Andrei-Ștefan

MASTER ANUL 2 - STA

Anul 2022-2023
DEFINIȚIE !!

Ca şi motoarele hidraulice motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma

energia fluidului (aici aer comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin
organele de ieşire mecanismelor acţionate. După tipul procesului de transformare a energiei
pneumatice în energie mecanică motoarele pneumatice se împart în:

– motoare pneumostatice sau volumice; la aceste motoare procesul de transformare are loc
pe baza modificării permanente a unor volume delimitate de părţile mobile şi părţile fixe ale
camerelor active ale motorului;

– motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine pneumatice; la aceste

motoare energia pneumostatică a mediului de lucru este transformată într-o primă etapă în
energie cinetică, care apoi este la rândul ei transformată în energie mecanică.

STRUCTURA UNUI SISTEM PNEUMATIC

În figura 1 este prezentat, spre exemplificare, un sistem de acţionare pneumatic. Acest

sistem, un sistem simplu, are în componenţa sa următoarele echipamente:

• motorul pneumatic MP, care transformă energia pneumatică de intrare în lucru mecanic
util;

• elementele de reglare şi control ERC, care îndeplinesc următoarele funcţii:

– dirijează fluidul sub presiune, controlând astfel sensul de mişcare al sarcinii antrenate de
către motor şi oprirea acesteia (distribuitorul pneumatic DP);

– reglează debitul la valoarea cerută de motor şi prin aceasta viteza de mişcare a sarcinii
(droselele de cale D1 şi DC2);

– reglează presiunea în sistem, în corespondenţă cu sarcina antrenată;

• generatorul de energie GE, care generează energia pneumatică necesară sistemului; în

practică pot fi întâlnite două situaţii:

Anul 2022-2023
– când se dispune de o reţea de aer comprimat, caz în care energia necesară este preluată
de la această reţea prin simpla cuplare a sistemului la unul din posturile de lucru ale reţelei;

– când nu se dispune de reţea de aer comprimat, situaţie în care trebuie apelat la un

compresor;

În practică există o mare diversitate de sisteme de acţionare pneumatice. Totuşi se poate

vorbi de o structură comună care pe lângă echipamentele deja prezentate mai poate
conţine:

• unitatea de comandă UC;

la acest nivel se poate opta
pentru un număr limitat de
soluţii, bazate pe:

dispozitive electronice

– relee electromagnetice

– elemente logice
pneumatice.

Fig 1. Sistem pneumatic

AVANTAJELE ACȚIONĂRII PNEUMATICE

Acţionările pneumatice şi-au găsit aplicaţii în domenii ale tehnicii extrem de variate,
pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datorează avantajelor prezentate de aceste
acţionări :

– datorită vitezelor de lucru şi de avans mari, precum şi momentelor de inerţie mici, durata
operaţiilor este mică.

Anul 2022-2023
– acţionările pneumatice pot fi foarte rapide: utilizînd elemente logice sau convertoare
electropneumatice se pot realiza instalaţii cu funcţioanre în ciclu automat, care oferă
productivitate mare;

– forţele, momentele şi vitezele motoarelor pot fi reglate uşor, utilizînd dispozitive simple;

– supraîncărcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii;

transmisiile pneumatice permit porniri, opriri, dese şi schimbări de sens bruşte, fără pericol
de avarie;

– aerul comprimat este relativ uşor de produs şi de transportat prin reţele este nepoluant şi
neinflamabil;

– poate fi stocat în cantităţi apreciabile;

– pericolul de accidentare este redus;

– întreţinerea instalaţiilor pneumatice este uşoară dacă se dispune de personal calificat.

DEZAVANTAJELE ACȚIONĂRII PNEUMATICE

În comparaţie cu alte tipuri de acţionări (hidraulice, electrice) acţionările pneumatice

prezintă următoarele dezavantaje:

– datorită limitării presiunii de lucru forţele şi momentele oferite de motoarele pneumatice

sunt reduse;

– compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisă a unor parametri de funcţionare, de

exemplu menţinerea constantă a unor viteze mici de deplasare;

– aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura unor piese
prin eroziune şi abraziune precum şi la coroziunea componentelor;

– în anumite condiţii de mediu şi funcţionare, există pericol de îngheţ;

– randamentul transmisiilor pneumatice este scăzut.

COMPRESORUL DE AER

Anul 2022-2023
Compresoarele sunt maşini de forţă generatoare care cresc presiunea debitului de gaze pe
care îl vehiculează. După principiul de funcţionare se disting:

• compresoare volumice, care realizează comprimarea prin micşorarea unui volum de gaz
închis în spaţiul de lucru al maşinii;

• compresoare dinamice, care realizează comprimarea într-un proces cu curgere continuă a

gazului, prin mărirea energiei cinetice şi, parţial, şi a energiei potenţiale de presiune într-un
rotor cu palete, proces urmat de transformarea energiei cinetice în energie de presiune prin
frînarea curgerii;

• compresoare cu jet, care realizează comprimarea prin amestecarea curentului de fluid de

joasă presiune cu un curent de înaltă presiune, rezultatul fiind un curent de presiune medie.

Fig 2. Schema constructivă a unui compresor cu piston

1 - cilindru;

2 - piston;

3 - segmenţi;

4 - carter;

5 - chiulasă;

6 şi 7 - supape de aspiraţie şi respectiv, de refulare:

8 şi 9 - galerii de admisiune şi, respectiv, de refulare;

Anul 2022-2023
10 - bielă;

11 - manivela arborelui cotit;

12 – bolţ

Fig 3. Schema mecanismului de antrenare a pistonului

1 - fusuri de palier;

2 - lagăre de palier;

3 - fus maneton;

4 - contragreutăţi;

5 - braţele manivelei;

6 - piciorul bielei;

7 - bolţ;

8 - corpul bielei;

9 - capul bielei;

10 – piston

Anul 2022-2023
TRATAREA AERULUI COMPRIMAT

In functie de aplicatie sau ramura industriala, avem nevoie de un aer comprimat tratat
adica uscat, curat si uneori chiar steril. Aerul netratat poate provoca pagube importante si
poate conduce la defectiuni ale echipamentelor, in timp ce aerul tratat este un ingredient
esential in funcionarea optima a echipamentelor utilizate. Pe langa uscatoarele de aer care
asigura furnizarea unui aer comprimat uscat este necesara utilizarea unor echipamente de
separare a impuritatilor acest lucru realizandu-se cu filtre de aer, cicloane separatoare,
separatoare de apa/ulei, etc.

Prin comprimare, aerul se incalzeste, iar inainte de a fi utilizat in proces trebuie racit, lucru
care ii reduce capacitatea de a retine vaporii de apa, ceea ce face ca o parte din ei sa fie
transformati in stare lichida.

 Cand aerul comprimat intra in sistemul de stocare si distributie este saturat 100% cu
vapori.
 Temperatura aerului comprimat va scadea, mai ales daca sistemul de stocare este
pozitionat in exterior.
 Reducerea temperaturii ambientale face ca mai multi vapori sa se transforme in
lichid. In plus, prin folosirea aerului comprimat netratat in sistemul de distributie
(valve, cilindri, utilaje etc.) se produc fenomene de condensare suplimentara si chiar
racire pana la inghet.

Pentru a evita aceste inconveniente, se recomanda tratarea aerului comprimat cu ajutorul

uscatoarelor de aer prin refrigerare, sau a uscatoarelor de aer prin adsorbtie.G

Tratarea aerului comprimat cu ajutorul uscatoarelor de aer prin refrigerare se foloseste

acolo unde punctul de roua de +3 °C este suficient pentru indepartarea vaporilor de apa.

Anul 2022-2023
EXEMPLE DE SISTEME PNEUMATICE

1. Unelte industriale

Sunt utilizate in numeroase scopuri in industrie, si nu numai, pentru operatii manuale.

Majoritatea au la baza un motor pneumatic rotativ cu palete

Fig 4. Unelte industriale

2. Ridicarea greutăților cu ajutorul

aerului comprimat

Sunt situatii cand aerul comprimat este utilizat ca un ajutor in ridicarea diferitelor greutati.
Ex: -palane cu echilibrare pneumatica a incarcaturii; -deplasarea pe perna de aer -transportul
pneumatic in tuburi

Fig 5. Ridicarea greutăților cu ajutorul aerului comprimatr

Anul 2022-2023