Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din

București specializarea Controlul și Expertiza Produselor

Alimentare

PROIECT

COORDONATOR:
Șef lucr. Dr. LETIȚIA PURDOIU

STUDENT:
RADU ALEXANDRA
GRUPA: 4303

1
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
specializarea Controlul și Expertiza Produselor Alimentare

UTILAJE DE SEPARARE PRIN CENTRIFUGARE

COORDONATOR:
Șef lucr. Dr. LETIȚIA PURDOIU

STUDENT:
RADU ALEXANDRA
GRUPA: 4303
2
 Cuprins

Introducere................................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I .................................................................................................................................................. 5
Aspecte generale privind operația de separare ............................................................................................. 5
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ OPERAŢIA DE CENTRIFUGARE ........................................................................ 5
CENTRIFUGAREA - SCOPURI .......................................................................................................................... 9
SEPARATOARE CENTRIFUGALE ...................................................................................................................... 9
CAPITOLUL II ............................................................................................................................................... 12
Prezentarea utilajelor de separare prin centrifugare ................................................................................... 12
CENTRIFUGE CU FUNCŢIONARE PERIODICĂ................................................................................................. 12
CENTRIFUGE CU FUNCŢIONARE CONTINUĂ ................................................................................................ 16
CAPITOLUL III .............................................................................................................................................. 22
Analiza unui model de calcul ....................................................................................................................... 22
Concluzii ..................................................................................................................................................... 28
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………………………….27

3
 Introducere

Centrifugarea este operația hidrodinamică cu ajutorul careia se poate realiza separarea

amestecurilor eterogene. Aceasta are loc cu ajutorul forței centrifuge, care apare la rotirea amestecului
cu viteza mare.

Aparatele cu ajutorul cărora se realizează se numesc generic centrifuge. Centrifugele se

caracterizează prin elementele în mișcare de rotație la turație mare. În unele cazuri centrifugele
primesc denumiri speciale, determinate în special de operația realizată: separator, clarificator.
Centrifugele sunt construite în principal dintr-un tambur care se rotește cu o turație mare în jurul unui
ax vertical sau orizontal. Separarea amestecurilor eterogene sub influența forței centrifuge se
realizează după principiul sedimentării sau după principiul filtrării.

În primul caz, tamburul centrifugei nu este perforat, astfel că separarea are loc prin sedimentare
în câmp centrifugal a particulelor solide, care se acumulează la peretele tamburului dispunandu-se în
straturi pe baza diferenței de densitate, iar lichidul clar ramane în interiorul centrifugei. Centrifugarea
pe principiul sedimentarii uneori capată denumiri speciale, în funcție de faza tehnologică pe care o
realizează, cum ar fi: limpezire (eliminarea impuritatilor solide dintr-un lichid), concentrare
(concentrarea particulelor solide dintr-un amestec solid-lichid).

În cel de-al doilea caz, pereții tamburului sunt perforați și acoperiți cu un material filtrant. Astfel,
sub actiunea fortei centrifuge, suspensia se deplaseaza catre periferia tamburului, unde particulele
solide se depun pe panza filtrantă, iar faza lichida starabate stratul de sediment si de material filtrant,
eliminandu-se din tambur prin orificiile acestuia. De reținut este faptul ca prin metoda filtrarii, lichidul
străbate suprafața filtrantă sub influența forței centrifuge, iar particulele solide fiind si ele acționate
de forța centrifuga sunt reținute la suprafața stratului filtrant ca și în cazul filtrarii.

Apar trei faze principale si anume: formarea precipitatului, tasarea acestuia si eliminarea lichidului
reținut de forțele capilare si moleculare în porii sedimentului. Prima fază se aseamana foarte mult cu
cea a filtrării obișnuite, dar la filtrarea centrifugală presiunea cu care trece lichidul prin sediment este
mai mare, iar umiditatea se elimină mai intens.

Viteza de sedimentare în câmp gravitațional pentru particule de aceeași marime la aceeași

densitate poate fi considerată constantă în tot vasul în care are loc sedimentarea, deoarece accelerația
gravitațională este indepedentă de poziția particulei.

4
 CAPITOLUL I

Aspecte generale privind operația de separare

Centrifugarea este operaţia de separare a componenţilor sistemelor eterogene solid-solid, solid-

lichid, solid-gaz, lichid-gaz sau lichid-lichid în câmp de forţe centrifuge. Câmpul de forţe centriguge
poate fi realizat prin :
- alimentarea sistemului eterogen într-un organ în mişcare de rotaţie al unui utilaj (centrifugă,
separator centrifugal), unde are loc separarea fazelor sistemului;
- imprimarea unei mişcări de rotaţie sistemului eterogen prin alimentarea tangenţială în aparate fixe
(hidrocicloane, cicloane);
Separarea amestecurilor eterogene sub influenţa forţei centrifuge se realizează pe baza a două
principii:
- prin sedimentare, separarea realizându-se datorită diferenţei de densitate a componenţilor;
- prin filtrare, la care separarea amestecului solid-lichid are loc că urmărea trecerii fazei fluide
printr-un material filtrant;
Când trebuie să se separe un amestec solid-lichid, utilajul se numeşte centrifugă iar când se separă
un amestec lichid-lichid sau se purifica un lichid, utilajul se numeşte separator centrifugal. Separarea
amestecurilor neomogene utilizând efectul forţei centrifuge se realizează în utilaje care poartă
denumirea generică ”centrifuge”.
Factorii care influenţează centrifugarea sunt:
- mărimea forţei centrifuge: forţa centrifugă care se naşte în cazul unei mişcări circulare a unui corp
de masă “m” cu viteză unghiulară ” w” pe o traiectorie de raza R este: F=mw2R=m(2wn/60)2R
[N]; în care “n” reprezintă turaţia. Din expresia forţei centrifuge reiese că creşterea acesteia se
realizează mai uşor prin mărirea turaţiei decât prin mărirea diametrului tamburului.
- caracteristicile materialului: viscozitatea, existenţa spumei – influenţează negativ separarea;
- natura materialului din care se construieşte centrifugă influenţează prin calităţile de rezistenţă
mecanică şi rezistenţa la coroziune.

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ OPERAŢIA DE CENTRIFUGARE

Efectul forţei centrifuge este influenţată de o serie de factori atât la separarea prin sedimentare cât
şi şi prin filtrare. Factorii principali care intervin în proces sunt: mărimea forţei centrifuge, natura
materialului de separat şi natura materialului din care este conţinut utilajul.

Marimea fortei centrifuge

Separarea este determinata de forta centrifuga care ia nastere la rotirea unui corp in jurul axei sale.
Forta centrifuga care ia nastere la deplasarea unei particule pe o traiectorie curba se exprima prin
ecuatia:

5
 Unde: Fc - forța centrifuga, N;

m - masa particule, Kg;

w - viteza periferică, m/s;

R - raza de rotație, m;

Luând în considerare viteza unghiulară ω, relația devine:

Fc= mω²R , unde w= ωR

Raportul dintre forța centrifugă Fc și forța gravitațională Fg se numeste factor de separare și se

notează cu fc

Exprimând viteza unghiulară ω prin: ω= 2π*n, în care n-turația, rezultă factorul de separare:

Deoarece s-a aproximat π²~g. Atunci:

Din relația de mai sus rezultă efectul de separare este indepedent de masă particulei care se separa
si poate fi marit in special prin creșterea turației (n²).

Factorul de separare este un criteriu important în clasificarea centrifugelor și anume, pentru:

- fc>3000, centrifuge normale;

- fc<3000, supercentrifuge;

- , ultracentrifuge.

6
 De reţinut că acest factor de separare ω²R, este o formă modificată a criteriului. Froude, care este
definit că raportul forţelor centrifugale şi gravitaţionale.
Materialul supus centrifugării sub influenţa forţei centrifuge, influenţează separarea, prin
caracteristicile. Astfel, toate materialele care prin caracteristicile lor aduc dificultăţi de sedimentare
sau filtrare se comportă similar şi în cazul centrifugării.
Vâscozitatea influenţează defavorabil separarea centrifugală. Când creşte vâscozitatea separarea
se realizează greu.
Spumă, este un obstacol de separare, deoarece bulele care o alcătuiesc se ataşează de particulele
solide, le măresc volumul aparent şi astfel micşorează masa volumica aparentă.
Viteza de sedimentare în câmp centrifugal constituie un factor important. Este cunoscut faptul că
viteza de sedimentare în câmp gravitaţional se poate determina cu relaţia:

În cazul sedimentării în câmp centrifugal, în locul accelerației gravitaționale g, intervine

accelerația centrifugală ω²R= (2π·n)²R, deci:

Ws(c) = fcws(g)

Din relație rezultă ca viteza de separare centrifugală este egală cu viteza de sedimentare
gravitațională înmultită cu factorul de separare.

Factorul de eficacitate utilizat pentru separarea unor amestecuri este limitat ca valoare maximă de
natura materialului supus separării. Pentru centrifugele utilizate, factorul de eficacitate are valorile:
- la centrifugele de mică eficacitate z= 30
- la centrifugarea cristalelor z= 100 -150
- la centrifugarea zahărului z= 450-650
- la separarea componenţilor amestecurilor eterogene forţele sunt folosite pentru următoarele efecte:
- accelerarea sedimentării;
- accelerarea filtrării
- eliminarea mai înaintată a lichidului dintr-un material solid.

Centrifugarea se execută: • cu maşini de rotaţie numite centrifuge, între care se disting:

decantoarele centrifugale, separatoarele centrifugale şi storcătoarele centrifugale; • cu maşini care nu
execută nici o mişcare de rotaţie, numite hidrocicloane.

Unele centrifuge nu pot separa decât două faze: o fază solidă şi una lichidă, cazul storcătoarelor.

7
 Altele asigură separarea a două faze lichide. Diverse separatoare pot separa două faze lichide şi o
fază solidă. Hidrocicloanele pot separa doar o fază lichidă şi una solidă. În timpul rotirii tobei
(recipientul centrifugei) în care se introduce suspensia, forţa centrifugă tinde să lipească substanţa
solidă de peretele interior al tobei formând sedimentul. Acest sediment este apoi evacuat prin
mecanisme specifice de extracţie, de regulă, mecanizate.

La decantoarele şi separatoarele centrifugale toba este compactă (plină). Lichidul rămas în urma
separării părţii solide este evacuat cu un dispozitiv adecvat. Dacă suspensia este compusă din două
lichide de densităţi diferite, o dată separate sunt extrase fiecare separat. La storcătoare, toba este
perforată (în interior fiind căptuşită cu un strat filtrant). Lichidul traversează mai întâi sedimentul
format prin depunerea părţii solide, apoi este evacuat spre exterior prin peretele perforat al tobei. Un
storcător nu permite separarea decât a două faze: una lichidă şi una solidă. Separatoarele şi
decantoarele centrifugale se disting în modul următor: • cuva (toba) separatoarelor are pereţi
despărţitori care dirijează curgerea şi favorizează limpezirea (purificarea) lichidului; • acceleraţia
centrifugă dezvoltată în separator este, pentru o capacitate de tratare dată (debitul instalaţiei), mai
ridicată decât în cazul decantoarelor. Se atribuie uneori numele de “clarificator” sau decantor,
separatoarelor destinate separării unei faze solide şi a unei singure faze lichide. Termenul de
“separator” este rezervat centrifugelor care permit separarea a două faze lichide sau trei faze: una
solidă şi două lichide.

Sedimentarea sub influenţa forţei centrifuge se realizează în două faze:

- depunerea fazei cu viteza de sedimentare sau cu densitatea mai mare, care se supune legilor
hidrodinamicii în cazul sedimentelor solide;
- tasarea sedimentului, care se supune legilor mecanicii solului. Sedimentarea sub influenţa forţei
centrifuge se deosebeşte de sedimentarea sub influenţa forţei gravitaţionale prin faptul că se realizează
sub influenţa acceleraţiei centrifugale. Centrifugarea se foloseşte pentru accelerarea sedimentarii,
pentru amplificarea vitezei de filtrare şi eliminarea fazei lichide dintr-un solid în stare de granule. Se
pot realiza umidităţi minime de 3-10%.

Aparate de fracţionare a fazei solid-solid

Se utilizează următoarele tipuri:
a) site de cernere cu mişcare plan paralelă circulară;
b) aparate de cernere cu mişcare de rotaţie de formă: cilindrică (cu ax înclinat la 5-10 0),
hexagonală (cu ax înclinat la 5-10 0), conică (orizontală);
c) sita centrifugă de cernere cu bătătoare rotative (aparatul de treier);
d) triorul cilindric cu alveole;
e) triorul spiral: separarea pe bază de diferenţa de forţa centrifugă (forma suprafeţei exterioare a
componentelor);

8
CENTRIFUGAREA - SCOPURI

1. Separarea particulelor solide dintr-o suspensie pe baza mărimii sau densităţii acestora = sedimentare
în câmp cf.
2. Separarea lichidelor nemiscibile cu densităţi diferite (dispersii sau emulsii) = decantare în câmp cf.
3. Filtrarea suspensiilor în câmp cf. Fc înlocuieşte Fg sau F care asigură ∆P pe fetele suprafeţei
filtrante.
4. Uscarea solidelor (cristale în special). Lichidul este reţinut între cristale dacă este vâscos sau are σ
ridicată
5. Distrugerea emulsiilor (suspensiilor) coloidale. În câmp G, F dispersive >> Fg; în câmp C, F
dispersive < Fc
6. Separarea gazelor: 235U de 238U că UF 6
7. Intensificarea proceselor de transfer de masă

SEPARATOARE CENTRIFUGALE

• CLASIFICARE CONSTRUCTIVĂ:
– Separatoare cu talere cilindrice concentrice
– Separatoare cu talere tronconice (majoritare)

• CLASIFICARE FUNCŢIONALĂ:
– Separatoare clarificatoare
– Separatoare concentratoare
– Separatoare dezemulsionatoare (ecrematoare)

9
 Fig.1 Separatoare cu talere cilindrice concentrice
1. arborele centrifugei
2. intrare suspensie
3. pereți cilindrici
4. dispozitiv de evacuare lichid

10
 Fig. 2 Separatoare cu talere tronconice

1. Arbore
2. Tambur (toba)
3. Talere tronconice
4. Rezervor alimentare
5. Colector fază grea
6. Colector fază usoară

11
 CAPITOLUL II

Prezentarea utilajelor de separare prin centrifugare

Datorită condiţiilor deosebit de variate de lucru precum şi a caracteristicilor materiei prime şi a

produselor rezultate s-a construit o mare varietate de tipuri de centrifuge deosebindu-se atât din
punctul de vedere constructiv, cât şi al modului de funcţionare şi exploatare.
Din această cauză, clasificarea centrifugelor se face pe bază mai multor criterii şi anume:
Ø după factorul de separare, deosebim:
- centrifuge normale (fc <3000);
- supercentrifuge (fc > 3000);
Ø după destinaţia lor deosebim:
-centrifuge de decantare;
- centrifuge de filtrare;
- centrifuge separatoare;
Ø după poziţia axei, centrifugele sunt:
- verticale;
- orizontale;
- înclinate;
Ø după susţinerea tamburului centrifugei, deosebim:
- centrifuge suspendate;
- centrifuge sprijinite;

Ø dupa modul de functionare, pe care-l vom lua in considerare si in descrierea in continuare

a centrifugelor, avem:

a. centrifuge cu functionare periodica (discontinue);

b. centrifuge cu functionare continua.

CENTRIFUGE CU FUNCŢIONARE PERIODICĂ

În aceste aparate, ciclul unei operaţii de centrifugare cuprinde următoarele faze: încărcarea,
pornirea centrifugei şi aducerea ei ia turaţia de regim, centrifugarea propriu-zisă, uscarea sedimentului

12
(desecarea), spălarea, uscarea sedimentului spălat, frânarea şi oprirea centrifugei urmată de
descărcarea ei. Numărul acestor faze şi durata depind de proprietăţile materiilor prime şi ale
produsului obţinut, de caracteristicile constructive ale centrifugei şi de alţi factori. Încărcarea
centrifugei se poate face fie înainte de pornire, fie în timpul mersului, la turaţie mică. Descărcarea se
poate face manual sau cu cuţite speciale, la partea inferioară sau superioară a centrifugei. Tamburul
centrifugei este acţionat cu ajutorul unui motor electric care antrenează arborele direct, sau prin
intermediul unei transmisii. Tamburul este închis într-o mantă de protecţie care serveşte şi la
colectarea lichidului rezultat în urma separării.
Centrifugele cu funcţionare periodică se utilizează pe scară largă, datorită simplităţii construcţiei,
deşi au consum de energie ridicat.
1. CENTRIFUGELE FILTRANTE
Se caracterizează printr-un tambur (toba) perforat. Se întrebuinţează pentru filtrarea centrifugală
în industria alimentară, mai ales în industria zahărului şi lactozei. În acest caz interiorul tamburului
este căptuşit cu material filtrant.
Ele pot fi utilizate şi pentru aşa numita uscare mecanică, de exemplu în industria cărnii (abatoare)
şi în industrai penelor. În figură 1 se prezintă o centrifugă filtrantă, utilizată în industria alimentară
pentru uscări mecanice.
Tamburul centrifugei este din tabla perforată, armat în cele mai multe cazuri cu cercuri de
rezistenţă. Fundul tamburului are înclinare spre periferie, iar în partea superioară o bordură interioară
cu rolul de a împiedica evacuarea lichidului din tambur.

Figura 1 Centrifuga filtrantă cu descarcare manuală, prelucrat după[31]

1. tambur perforat
2. fundul carcasei centrifugei
3. carcasa de protecție
13
 4. buloane de susținere cu arcuri
5. coloane de susținere
6. frâna
7. motor electric

În unele cazuri, carcasa se sprijină pe un fund, care la rândul său este susţinut de o serie de coloane de
susţinere.
Tamburul este sprijinit de un ax, antrenat în mişcare de rotaţie prin curele trapezoidale de la un
motor electric.
Centrifuga poate funcţiona şi pentru filtrare, pentru produse cu durata de filtrare mare, precum şi
pentru uscare mecanică. Dacă este cazul, după filtrare se realizează spălarea, apoi se opreşte motorul
electric, se frânează şi se descarcă centrifugă manual, de partea solidă reţinută.
Date constructive: gabarit H=920 -1020 mm; diametrul tobei 850 -1500 mm; înălţimea tobei 450
- 500 mm; turaţia 600 - 1000 rot/min; capacitatea 75 -300 Kg; puterea la pornire 7 - 15 kW; consum
de putere în perioada de regim 1.5 - 3 kW.
2.CENTRIFUGA SUSPENDATĂ
O asemenea centrifugă este utilizată destul de frecvent pentru separarea cristalelor de zahăr. În figură
2 se prezintă centrifugă filtrantă cu tambur suspendat, cu descărcare gravitaţională. Centrifuga este
tamburul cu partea inferioară conică, unghiul de înclinare fiind mai mare decât unghiul de taluz natural
al sedimentului obţinut. Atunci când centrifugă este în turaţie de regim, sedimentul adera la tambur,
iar când turaţia cade, sedimentul cade din cauza micşorării forţei centrifugei.
Tamburul (1) al centrifugei este suspendat de arborele (2) de care este fixat prin intermediul
spiţelor (3). Încărcarea suspensiei se face în mers la o turaţie mai mică decât turaţia de regim, pe discul
de distribuţie (4) care asigură uniformitatea alimentării.

Figura 2 Centrifuga suspendată, prelucrat după[31]

14
 Lichidul se colectează în mantaua de protecţie (5), de unde se evacuează prin racordul (6).
Pentru descărcarea precipitatului se micşorează turaţia şi precipitatul cade sub acţiunea propriei
greutăţi. Aceste centrifuge se pot descărca şi manual şi se pot folosi la separarea suspensiilor care
necesită o durată scurtă a ciclului de centrifugare Au diametre cuprinse între 700 - 2000 mm şi
valoarea factorului de separare fiind de la 600 la 1200.
Pentru separarea suspensiilor fine, s-au construit centrifuge suspendate de decantare care au
tamburul neperforat, lichidul rezultat scurgându-se peste bordura tamburului. Atât în cazul descărcării
manuale, cât şi gravitaţionale există cheltuieli neproductive de timp şi energie datorită opririi
centrifugei pentru descărcare, fapt ce constituie un dezavantaj principal al acestor aparate.

3.CENTRIFUGE AUTOMATE
Acestea sunt tot centrifuge suspendate dar cu descărcare automată. De fapt, funcţionează
intermitent, însă fazele ciclului de centrifugare sunt executate automat. În acest caz atât alimentarea
cât şi evacuarea se afectueaza în timpul mersului normal al maşinii.
Centrifugele automate (figura 3) se construiesc obişnuit cu axul orizontal şi se caracterizează prin
productivitate ridicată, datorită ciclului scurt de filtrare, care durează între 30 şi 80 de secunde.
Încărcarea tamburului perforat (1) se realizează în timpul mersului, prin conductă (2), iar lichidul
obţinut se evacuează tot în timpul funcţionării.
Desprinderea precipitatului se face cu ajutorul unui cuţit (3) comandat electrohidraulic.
Precipitatul cade pe jgheabul înclinat (5) şi descărcarea jgheabului este uşurată prin lovirea acestuia
de către un ciocan pneumatic (4) solidar cu comanda hidraulică a cuţitului (3).

Figura 3 Centrifuga automată, prelucrat după[31]

Succesiunea fazelor centrifugării şi durata acestora se realizează cu ajutorul unui automat

electrohidraulic comandat de un servmotor care acţionează periodic după un anumit program, prin
15
apropierea sau depărtarea cuţitului, prin deschiderea sau închiderea suspensiei şi a apei de spălare.
Aceste centrifuge pot avea tamburul sprijinit pe lagăre în ambele părţi sau pot avea tamburul în
consolă. Principalele caracteristici ale centrifugei automate sunt: diametrul tamburului 1200 - 1500
mm; turaţia 600-1500 rot/min; capacitatea 0.2 - 1.5 m³; consum de putere 25 kW.
4.CENTRIFUGA DECANTOARE - FILTRANTĂ
Este o centrifugă verticală discontinuă (figura 4), construită în aşa fel încât realizează o
sedimentare a particulelor grele din suspensie şi o filtrare a particulelor fine. Se utilizează în special
în industria amidonului şi a grăsimilor. Pot fi întrebuinţate fie pentru separarea unui amestec eterogen
solid-solid în lichid (amidon în gluten), fie pentru separarea amestecului solid- lichid (eliminarea unor
reziduuri prin sedimentare), fie pentru separarea amestecurilor lichid - lichid (în cazul topirii
grăsimilor).
Centrifuga decantoare - filtrantă este alcătuită din doi cilindri coaxiali, unul exterior (1) neperforat
şi unul interior (2) perforat. Pe acelaşi ax (3) este un con (o suprafaţă conică (4) şi închise într-o mantă
de protecţie (5).

Figura 4 Centrifuga (discontinuă) decantoare- filtrantă, prelucrat după[31]

Suspensia alimentară prin pâlnia (6) este dirijată de con în spaţiul dintre doi cilindri, unde
particulele mari se depun pe fata interioară a cilindrului neperforat, iar particulele fine în suspensie
trec prin cilindrul filtrant depunând pe suprafaţa exterioară a acestuia particuleel fine din suspensie.
Lichidul separat este colectat în manta şi evacuat prin conductă (7).

CENTRIFUGE CU FUNCŢIONARE CONTINUĂ

La centrifugele continue, toate fazele operaţiei de separare se realizează continuu, caracteristica

lor principală fiind modul d descărcare a materialului.
1. CENTRIFUGA FILTRANTĂ CU ÎMPINGERE PULSATA A PRECIPITATULUI (sau cu
ax orizontal)

16
 Figura 5 Centrifuga filtrantă continuă, prelucrat după[31]

La această construcţie evacuarea precipitatului se face cu ajutorul unui disc de împingere (1), a
cărui mişcare pulsantă este provocată de un piston (2), coaxial cu tamburul (3), acţionat periodic de
un servomotor cu ulei. De asemenea, centrifugă este echipată cu un con de alimentare (4), care se
roteşte odată cu toba, de unde suspensia trece în tamburul perforat; lichidul se acumulează în mantaua
(5), apoi se elimină prin racordul (6). Dacă este necesară spălarea precipitatului, apa se introduce prin
conductă (7) şi colectata separat de filtrat după care se evacuează prin conductă (8). Precipitatul este
deplasat de discul (1) către gură de descărcare (9).
Aceasta construcţie are o productivitate mare 2800 - 3000 kg/h; D=450 mm; L=580 mm; n=200
rotaţii/min; P= 7kW; este indicată pentru suspensii ce filtrează uşor şi în cazul în care nu este permisă
fărâmiţarea precipitatului.
2. CENTRIFUGA FILTRANTĂ CU TOBA CONICĂ
Aici în interiorul tobei filtrante care are o turaţie mai mică n, o suprafaţă tronconică elicoidala cu
rol de transportor al sedimentului. Suspensia se introduce la partea superioară prin spaţiul dintra toba
perforată şi transportorul elicoidal, iar filtrantul se evacuează prin racordul corespunzător. Apa de
spălare se introduce prin spaţiul format între arborele tobei perforate şi arborele transportorului (cam
la jumătatea înălţimii tobei) şi se evacuează printr-un racord la partea inferioară (lateral).
Sedimentul adus de transportor se evacuează tot la partea inferioară printr-o gură de evacuare.

17
 Figura 6 Centrifuga continuă cu ax vertical, prelucrat după[31]

3. CENTRIFUGE DE DECANTARE

Pot fi cu funcționare continua sau discontinuă. Se intrebuințează în special în industria amidonului

și grăsimilor.

Figura 7 Centrifuga de decantare cu funcționare continuă, prelucrat după[31]

1. ax tubular al tamburului tronconic

2. tambur tronconic exterior
3. axul tubular al tamburului cilindric
4. alimentarea cu suspensie
5. tambur cilindric cu transportor elicoidal exterior
6. alimentarea cu apă
7. deversor pentru apă + filtrat
8. orificii pentru evacuarea sedimentului.

Ele sunt intrebuinăate fie pentru separareaa unui amestec eterogen solid-solid în lichid
(amidon d gluten) fie pentru separarea amestecului solid-lichid (eliminarea unor reziduuri
prin sedimentare), fie pentru separarea amestecurilor lichid - lichid (în cazul industriei
topirii grasimilor).
Centrifugele decantoare cu funcţionare continua sunt în mod normal de tipul
centrifugelor cu ax orizontal. Sunt formate dintr-un tambur cilindric perforat în anumite
porţiuni şi prevăzut în exterior cu o spirală cu pas constant însă cu înălţime variabilă. Prin
înălţimea sa spirală urmăreşte conturul celui de-al doilea tambur concentric cu primul, dar
tronconic.
Tamburul cilindric la unul din capete este solidarizat cu un ax plin, la celălalt capăt un
ax gol. Interiorul lui este compartimentat în trei compartimente.

18
 Tamburul tronconic este suspendat la cele două capete de axul gol concentric cu axul
tamburului cilindric. Cei doi tamburi se rotesc în acelaşi sens dar cu turaţii diferite, cel
exterior cu turaţia mai mare decât cel interior.
Tamburul tronconic în porţiunea cu diametrul minim, lateral, are o serie de orificii prin
care se elimină sedimentul, în timp ce pe fundul din diametrul mare are o serie de orificii
pentru eliminarea filtrantului. Ambii tamburi sunt închişi într-o carcasă prevăzută la partea
inferioară la cele două capete cu guri de scurgere (într-o parte pentru sediment şi în
cealalalta pentru apă).
Alimentarea cu suspensia de separat se realizează prin spaţiul inelar a doua conducte
concentrice care pătrund în interior prin axul gol al tamburului cilindric. Suspensia se
aduce în compartimentul central al tamburului şi prin orificii trece în spaţiul dintre doi
tamburi în mişcare de rotaţie, unde se separa cele două faze sub influenţa forţei centrifuge.
Fazele au tendinţa de a se mişca în aceeaşi direcţie pe conicitatea tamburului exterior.
Melcul montat pe partea exterioară a tamburului interior are rolul să împingă
sedimentul spre capătul tamburului exterior cu diametrul mic. În drumul său sedimentul
este supus spălării cu aoa care se introduce prin orificiile tamburului cilindric din
compartimentul care se afla spre capătul cu diametrul mic al tamburului de spălare. Apa
de spălare se amestecă cu lichidul dispersant şi este eliminată la capătul opus al tamburului
tronconic.
Pentru o funcţionare corectă, aceasta centrifugă trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
să fie o diferenţă constantă între turaţia celor doi tamburi în tot timpul
funcţionării;
Spirală să fie aproape în contact cu suprafaţa interioară a tamburului exterior
pentru a reduce la minim stratul de sediment care rămâne pe peretele interior;
Suprafaţa interioară a tamburului exterior să fie netedă şi de conicitate
perfectă.

4. SUPERCENTRIFUGE SAU CENTRIFUGE TUBULARE

Factorul de eficacitate creşte cu raza centrifugei şi cu pătratul turaţiei, iar solicitarea
peretului centrifugei creşte cu pătratul razei şi cu pătratul turaţiei. Ca urmare, a acestor
rezultate, s-au construit supercentrifuge cu factori mari şi foarte mari de eficacitate
caracterizate constructiv printr-un tambur cilindric cu diametru mic (tubular) care se
roteşte cu turaţii foarte mari. În funcţie de modul de funcţionare (continua sau
intermitentă), tamburul este închis la ambele capete sau are o deschidere de alimentare la

19
 partea inferioară şi deschideri de ieşire la partea superioară. Reducerea razei favorizează
şi reducerea solicitării peretului centrifugei. Totuşi pentru realizarea timpului necesar care
să asigure separarea fazelor sub influenţa forţei centrifuge tamburul se lungeşte. Astfel se
constriesc, uzual centrifuge cu diametrul tamburului între 45-150 mm şi lungimea între
200-1000 mm. Tamburul în mişcare de rotaţie este montat vertical în interiorul unie
carcase. Alimentarea cu amestec supus separării se realizează la partea inferioară. Baza
tamburului în această porţiune se îngustează pentru a forma un ax tubular care să fie montat
în lagărul inferior şi prin care se realizează în acelaşi timp alimentarea.

Figura 8 Supercentrifuga, prelucrat după[31]

1. arborele centrifugei
2. tambur tubular
3. alimentarea cu suspensie (emulsie)
4. disc distribuitor
5. evacuarea lichidului greu
6. evacuarea lichidului ușor

Supercentrifuga tubulară are în partea inferioară o deschidere de intrare şi un disc distribuitor, iar
la partea superioară deschideri pentru evacuarea fazei grele (deschideri periferice) şi a fazei uşoare
(deschideri mai apropiate de axul de rotaţie). Amestecul de centrifugat este injectat prin deschiderea
20
cu alimentare, întâlneşte discul distribuitor care-l arunca către peretele interior al temburului, este
centrifugat intimp ce urca în lungul tamburului pentru a putea înlocui lichidul evacuat şi iese prin
deschiderile superioare, separat în cele două faze componente. Dacă amestecul iniţial are şi suspensii
solide, acestea se depun pe peretele tamburului şi sunt evacuate după pornirea centrifugei.
Se utilizează pentru separarea suspensiile ce filtrează greu, a emulsiilor cu factor de separare mare,
pentru separarea vaccinurilor, hematiilor din sânge, bacteriilor, etc.

Dcil = 45 - 150 mm; L=200 - 1000 mm; n=250 - 850 rot/min; fc = 5000 - 50000; V= 4 m³/h; P=2-
7 kW.

21
 CAPITOLUL III
Analiza unui model de calcul

Lapte

Recepție calitativă și cantitativa

Curățire prin centrifugare

Degresare

Pasteurizare

Răcire

Depozitare în tancuri

Ambalare

Depozitare frigorifică

Livrare

Schema 1. Procesul tehnologic de obținere a laptelui degresat

Prelucrat după [34]
22
 Pentru curățirea laptelui în fluxul tehnologic, unul dintre utilajele abordate este centrifugarea cu
tobă cilindrică și talere conice, folosită în general pentru curățirea lichidelor cu conținut redus de
substanțe solide. Laptele este introdus într-o conductă specială, așezată sub o piesă conică, iar
centrifugarea determină transferul particulelor solide, de la periferia talerului spre periferia tobei.
Îndepărtarea reziduului colectat pe marginea tobei se face cu ajutorul unui taler centrifugal montat la
ieșirea din tobă, cu ajutorul căruia este scos lichidul limpede.
Cele mai des folosite în industria lactatelor, centrifugele verticale sunt compuse din subansamble
distincte:
- Sistemul de antrenare compus din electromotor și roată melcată,

- Axul melcat, pe care se montează toba centrifugei,

- Carcasă,

- Toba realizatoare a separării pe baza forței centrifugei,

- Capacul rabatabil, puternic strâns in șuruburi sau clame.

Aparatele moderne de separare centrifugală, curățirea se face atât la cald, cât și la rece.
Aparatul este similar unui separator de smântână, având însă un număr mai redus de talere cuspațiu
mai mare intre acestea.
În acest timp, laptele urmează un drum ascendent fiind evacuat prin partea superioara a tobei.
În laboratoarele de control al calității laptelui, este folosită centrifuga multifuncțională pentru
determinarea conținutului de grăsime, după metodele Babcock și Roese- Gottlieb și pentru
determinarea indicelui de solubilitate (ADMI). Poate fi folosită pentru mai multe țeste în funcție de
parametrii programați: temperatură, viteză sau timp.
În vederea depozitării temporare în tancuri izoterme, laptele este supus răcirii cu ajutorul răcitoarelor
cu plăci.
Tancurile izoterme sunt prevazute cu agitatoare mecanice cu elice acționate de motoare electrice.
Capacitățile tancurilor: 2500- 5000, 10000, 15000 litri construite din Tehnofrig Cluj. Pereții sunt
izolați cu vată minerală.

23
 Fig. 9 Tanc izoterm vertical în secțiune, prelucrat după [34]

Principiul de lucru al aparatului este urmǎtorul:

Laptele intrǎ prin cǎdere liberǎ sau este alimentat cu o pompǎ in camera de aspiratie, de unde este
aspirat de cele 3 pistoane plonjoare si evacuat cu circa 200daN/cm2presiune in canalul de refulare spre
capul de omogenizare, trecand prin laminare si crescere a vitezei prin spatiul creat intre su papa de
omogenizare si scaunul acesteia. Se produce o detentǎ prin care particulele de grǎsime se disperseazǎ
fin in treapta I de omogenizare (la 150-200 daN/cm2), urmand o nouǎ laminare in acelasi mod
realizandu-se treapta a II-a de omogenizare la 40-60 daN/cm2.Temperatura de lucru este 75-80 °C.
Omogenizatoarele au prin constructie un debit constant.

În pratica industrială se mai întâlneşte un tip de omogenizatoare numite clarificatoare care

realizează 2 operaţiuni: separarea şi omogenizarea laptelui. Datorită construcţiei tobei de separare, a
presiunii create şi cu ajutorul unor duze speciale, sub acţiunea unor şocuri puternice, globulele de
grăsime din smântână sun dispersate fin, realizându-se o omogenizare. Sub acţiunea presiunii create,
smântâna omogenizată, în final este reintroducă în circuitul laptelui.
Utilaje folosite la pasteurizarea laptelui:
Sunt pasteurizatoarele cu plăci care asigură unul din cele 3 sisteme de pasteurizare:
a)pasteurizarea joasă sau de durată, când laptele se încălzeşte la 63-65 °C menţinându-se la această
temperatură 20-30 min.
b)pasteurizarea mijlocie: menţinerea laptelui la 71-74 °C, 20-40 sec.
24
c)pasteurizarea înaltă, când laptele încălzit la cel puţin 85 °C este menţinut 10-20 sec.
Caracteridticile circulaţiei lichidelor în pasteurizatorul cu plăci este:
-preancǎlzirea laptelui (cu lapte cald pasteurizat de la 10-15 °C la 30-40 °C)
-curǎtirea de impauritati (filtrarea) şi normalizarea la 30-40 °C
-omogenizarea la 50-60 °C (facultativ)
-pasteurizarea (mijlocie sau înaltă)
-prerǎcirea laptelui (cu lapte crud la 30-45 °C)
-rǎcirea laptelui (cu apă ră citǎ la 13-20 °C)
-rǎcirea laptelui (cu saramurǎ la 3-5 °C)

Instalații moderne pentru purificarea microbiologică a laptelui

La fabricarea brânzeturilor, puritatea microbiologică a laptelui este esenţială, prin pasteurizare
distrugându-se numai formele vegetative ale microorganismelor, sporii în special butirrici rămânând
viabili. Reducerea gradului de contaminare a laptelui. în special cu bacterii butirice, poate fi
realizzata pe următoarele cǎi:
a)Bactofugatia laptelui. Acest procedeu realizează separarea microorganismelor pe baza diferenţei
de greutate specifică a microorganismelor şi a laptelui (lactoser) prin centrifugare. Fracţiunea
concentrată de microorganisme (inclusiv spori) care se elimină prin orificiile praticate în tobǎ (cu
diametrul=0,3 mm) reprezintă 2-3 % din totalul laptelui degresat prelucrat şi se numeşte bactofugat.
Bactofugatul poate fi sterilizat prin procedeul VTIS Alfa-Laval (Vacu Therm Instant Sterilizer) la
130-140 °C timp de 3-4 sec. şi se poate recombine cu laptele bactofugat după răcire, fără să afecteze
proprietăţile acestuia (capacitatea de coagulare cu cheag).

25
 Fig. 10 Schema instalatiei Bachtoterm Alfa-Laval pentru purificarea microbiologicǎ a laptelui
prelucrat după [34]

1. schimbator cu placi
2. bactofuga de centrifugare
3. vas de dezaerare sub vid
4. vas cu flotor
5. injector
6. racitor cu placi

Instalaţii pentru spălarea ambalajelor şi îmbutelierea laptelui:

Fabricile de prelucrare a laptelui folosesc linii pentru spălarea şi îmbutelierea laptelui de consum şi
a produselor lactate. Aceste linii sunt alcătuite din următoarele utilaje:
a) benzi transportoare de la rampǎ spre interiorul fabricii, pentru navetele cu sticle murdare
b) aparatul Graifer pentru scoaterea sticlelor din navete: se compune dintr-un braţ mobil pivotant pe
care sunt montate dispozitivele acţionate pneumatic de prindere şi aşezare pe o bandă transportoare
pentru sticle. Navetele goale sunt transportate cu ajutorul benzii transportoare la o maşină de spălat
navete
c)maşina de spălat navete de tip tunel, este străbătută de bandă transportoare cu navete murdare. În
interiorul maşinii navetele sunt stropite cu apă caldă sub presiune, fiind astfel curăţate de impurităţi.
d) maşina de spălat sticle cu casete:
e) agregatul de umplere la nivel constant sub vid.
Buteliile de sticlǎ sunt umplute cu lapte cu ajutorul unor maşini automate care trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
- să introducă o cantitate fixă de lapte
- să nu producă pierderi
- să nu spargă bureliile în timpul umplerii şi capsulǎrii
Aparatele şi maşinile pentru umplerea cu lapte se clasificǎ astfel:
1. după felul cum dozează laptele: - cu volum fix
- până la nivel fix
2. după felul cum se introduce laptele: - prin cădere liberă la presiune atmosferică
- sub vid sau prin presiune mare
În cazul aparatelor care umplu la nivel fix prin cădere liberă, laptele trece printr-o ţeavă prin
sifonare din bazinul de alimentare în butelie.
Alte sisteme sunt prevăzute cu ventile, care în momentul când gâtul buteliei le presenza, permit
trecerea laptelui prin ele. Umplerea încetează când laptele din butelie ajunge la nivelul celui din
rezervor sau la orificiile inferioare ale ventilelor. Sticlele umplute cu lapte se închid cu capsule
metalice din folie de aluminiu. Aceste capsule se confecţionează de către un dispozitiv special montat
în agregatul de umplere şi închidere care le stanţează dintr-o bandă metalică de aluminiu. Sticlele
26
umpute sunt trasportate pe bandǎ la aparatul pentru aşezarea automată a sticlelor în navete, asemănător
cu cel pentru scoaterea sticlelor.
e)Aparat pentru stivuirea navetelor şi aşezarea pe palete. Paletele sunt deplasate cu electrocarul
stivuitor în camerale frigorifice de depositare la 4°C.

27
 Concluzii

Centrifugarea foloseste ca tehnică de lucru proprietățile câmpului magnetic pentru accelerarea

unor operații de separare.
Aceasta are ca avantaje posibilitatea unor separări dificile sau imposibil de realizat în câmp
gravitațional și reduce dimensiunea echipamentelor utilizate.
Are ca mod de funcționare introducerea într-un fluid cu o viteză tangențială mare într-un recipient
cilindric sau conic. Apare efectul de vârtej în care particulele mari și grele se orientează spre perete,
iar particulele mici și ușoare se orientează spre ax, dar se poate realiza și prin introducerea unui fluid
într-un vas rotator.
Are ca scopuri separarea particulelor solide dintr-o suspensie pe baza mărimii sau densității
acestora, sedimentare în câmp, separarea lichidelor nemișcibile cu densități diferite, decantare în
câmp, filtrarea suspensiilor în câmp, uscarea solidelor. Lichidul este reținut între cristale dacă este
vâscos sau are densitate ridicată și distrugerea emulsiilor coloidale.

28
 BIBLIOGRAFIE

1 BĂCĂOANU, Ana. Operații și utilaje în industria chimică și alimentară. Iași:

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”,1997.

2 BANU, C., GEORGESCU, Gh., MĂRGINEAN, Gh., PASAT, Gh. D., DORIN, S.
Carteaproducătoruluișiprocesatorului de lapte.București: Editura Ceres, 2005.

3 BANU, Constantin (coord. gen.). Dicționarexplicativpentruștiințășitehnologie:

Industriealimentară :român-englez-francez-rus.București:EdituraAcademieiRomâne,
Comisia de TerminologiepentruȘtiințeleexacte, AGIR, 2006

4 BANU, Constantin (coord.). Exploatarea, întreținereașireparareautilajelor din

industriacărnii. București: EdituraTehnică, 1990.

5 BANU, Constantin (coord.). Manualulinginerului de industriealimentară: Vol. 1.

București: EdituraTehnică, 1998.

6 BANU, Constantin (coord.). Manualulinginerului de industriealimentară. Vol. 1.

București: Editura Tehnică, 1998-1999.

7 BANU, Constantin (coord.). Manualulinginerului de industriealimentară. Vol. 2.

București: Editura Tehnică, 1998-1999.

8 BIBIRE, Luminița. Operațiișiaparate :industriaalimentară. Chișinău: Tehnica-Info,

2004

9 BIRIȘ, SorinȘtefan. Dicționartehnicpoliglot de

mașinișiinstalațiipentruagriculturășiindustriealimentară :român-englez-german-
maghiar. București: Editura Printech, 2004.

10 CRĂCIUN, I., HASCI, Z., STAN, C. Utilajeșiinstalațiiînindustriachimică. București:

EdituraDidacticășiPedagogică, 1980.

11 DALE, C., NITULESCU TH., PRECUPEȚU P. Desentehnic industrial

pentruconstrucții de mașini. București: EdituraTehnică,1990.

12 DRAGAN, Gleb. Dicționarexplicativpentruștiințeleexacte. Vol. 5: Industriaalimentară:

operațiiunitare. București: EdituraAcademieiRomâne, 2004.

13 GANEA, Grigore. Utilajtehnologicînindustriaalimentară. Problemeșimetode de

rezolvare. București: EdituraTehnică,2011.

14 LECA, Petre. Sisteme de mașinișiutilajepentrupăstrarealegumelorșifructelor.București:

RedacțiaRevistelorAgricole, 1973.

29
15 LUCA, Gheorghe. Operațiișiutilaje din industriavinului. București. EdituraTehnică,
1997.

16 MANUALUL inginerului de industriealimentară.București, 2002.

17 PASAT, Gh. D, Utilajeșiinstalațiiînindustriaalimentară. București: Editura Printech,

2005.

18 PASAT, Gh. D. Echipamente, tehnologii de sudareși de control. Note de curs. București:

Editura IPB, 1996.

19 PASAT, Gh. D. Operații unitare în industria alimentară. București: Editura Printech,

2007.

20 PASAT, Gh. D. Operații unitare în procesarea produselor agricole. București: Editura

Printech, 2003.

21 PASAT, Gh. D., s. a. Operații în industria alimentară. Caiet de seminar și laborator.

București: Editura Printech, 2004.

22 PETCULESCU, E., IVANCEA L., DINACHE, P. Instalațiielectromecanice din

industriaalimentară. București: EdituraDidacticășiPedagogică, 1985.

23 RĂȘENESCU, Ioan. Operațiișiutilajeînindustriaalimentară. Vol. 1 și 2. București:

EdituraTehnică, 1971-1972.

24 RĂȘENESCU, Ioan. Lexicon-îndrumarpentruindustriaalimentară :tehnologii, operații,

proceseșiproduse. Vol. 1: A-L. București: EdituraTehnică,1987.

25 RĂȘENESCU, Ioan. Lexicon-îndrumarpentruindustriaalimentară :tehnologii, operații,

proceseșiproduse. Vol. 2: M-Z. București: EdituraTehnică,1988.

26 STAN, C., CRĂCIUN, I. Operațiișiutilajeînindustriachimică. București:

EdituraTehnică,1993.

27 STOICA, Anicuța. Operațiitermiceînindustriaalimentară. București: Politehnica Press,

2007.

28 STROIA, Ion. Utilajepentruindustriaalimentarăfermentativă: Vol. 1. București, 1997.

29 TELEOACĂ, R., PETCULESCU, E., ONOFREI, I.

Proceseșiaparateînindustriaalimentară. București: EdituraDidacticășiPedagogică, 1993.

30 VOICU, Gheorghe. Proceseșiutilajepentrupanificație : curs. București: Editura Bren,

1999.

31 http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/CENTRIFUGAREA12596.php

30
32 http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/SEPARAREA-PRIN-
CENTRIFUGARE85.php

33 http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/11/ou1-c7-centrifugarea.pdf

34 http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/INSTALATII-SI-UTILAJE-PENTRU-
I149.php

31