UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

PROIECT

UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Cuprins
Cuprins....................................................................................................................... 2

Cap 1. Importanta graului in alimentatia umana........................................................3

Cap.2. Principii teoretice............................................................................................ 5

1
Fig.1. Sistemul de fore la descrcare.........................................................................5

a) descrcare centrifugal; b) descrcare gravitaional.............5

Cap. 2.1. Formulele matematice si fizice ce descriu procesul....................................9

Cap.3 Clasificarea elevatoarelor cu cupe.................................................................11

Cap 4. Descrierea constructiva a elevatorului cu cupe.............................................13

Cap.5 Calculul elevatorului cu cupe......................................................................17

Cap.6 Schema de flux tehnologic ce include elevatorul de cupe.............................24

Bibliografie............................................................................................................... 26

Cap 1. Importanta graului in alimentatia umana

Datorita raspandirii pe glob a cantitatilor considerabile recoltate in fiecare an
si valorii sale alimentare, graul este cereala de baza in industria moraritului,
iar prin insusirile fizico-mecanice si indicii morfologici aceasta cultura impune
una dintre cele mai complexe industrii din ramura alimentara.

2
Complexitatea liniilor tehnologice de prelucrare a graului este impusa pe de
o parte de varietatea corpurilor straine prezente in amestec, iar pe de alta
parte de forma si structura bobului.

Bobul de grau este o cariopsa, avand forma oval-prelungita,mai mult sau mai
putin bombata,cu o adancitura longitudinala pe una din parti(partea
ventrala), numita santuletul bobului.

La unul din capetele bobului se afla un grup de peri celulozici denumit

barbita bobului,iar la capatul opus,pe partea dorsala, se gaseste
embrionul.La exterior, bobul este protejat de un invelis celulozic, format din
mai multe straturi:

-epicarpul sau stratul longitudinal,

-mezocarpul sau stratul transversal,

-endocarpul sau stratul tubular.

Aceste trei straturi formeaza pericarpul. Sub pericarp se afla invelisul

seminal, compus tot din trei straturi: un strat straveziu impenetrabil pentru
apa, concrescut cu un strat pigmentat si stratul hialin, complet straveziu.

Partea principala a bobului o formeaza endospermul sau miezul fainos. El se

compune dintr-un strat exterior-stratul aleuronic-format din celule stravezii
mari cu continut granulos si masa principala de celule mari cu peretii subtiri
in interiorul carora se afla granulele de amidon.

In spatiile dintre aceste celule se gasesc granule mai mici de amidon in

amestec cu substante proteice. Cea mai mare aglomerare de substante
proteice se afla spre periferia endospermului si in special in stratul aleuronic.

Proportia dintre cele trei parti principale componente ale bobului de grau
este urmatoarea:endospermul ocupa 78-84% din bob, invelisul aleuronic
14,5-18,5% si embrionul cu scutisorul 2-3,9%. Din punct de vedere al
constituentilor biochimici, bobul de grau contine o gama variata de
substante nutritive, a caror proportie medie este urmatoarea: glucide 72%,
protide 11,4%, apa 13%, lipide 1,8% si complexul de substante
minerale(cenusa)1,8-2%. Valoarea de macinis a graului se apreciaza in
functie de urmatorii indici: umiditatea, uniformitatea si marimea boabelor,
greutatea hectolitrica, sticlozitatea si continutul in gluten. Continutul in
gluten este un indice de calitate cu mare insemnatate in panificatie. Tot atat
de importante sunt si insusirile fizice ale glutenului: elasticitaea,

3
extensibilitatea si rezistenta la intindere. Aceste insusiri creeaza capacitatea
de retinere a gazelor ce se formeaza prin fermentarea aluatului si care in
final asigura porozitatea painii necesara pentru coacere si panificatie, in
general.

Cu cat continutul in gluten este mai mare si cu cat insusirile fizice ale
acestuia sunt mai accentuate, cu atat insusirile de panificatie ale graului sunt
mai bune.

In industria panificatiei se folosesc doua metode de prepare a aluatului si

anume: metoda directa si metoda indirecta.

Metoda directa este si cea mai utilizata si implica folosirea doar a

ingredientelor traditionale(faina de grau, apa, drojdie, sare), framantarea
aluatului cu malaxoare clasice o perioada de 10-15 minute, fermentarea
aluatului la o temperatura de 30-32C timp de 2-3ore. Timpul de fermentare
este mai lung pentru a asigura timpul necesar finalizarii proceselor incepute
la framantare: hidroliza enzimatica a componentilor
macromoleculari(amidon, proteine), fermentarea zaharurilor simple de catre
drojdie si formarea retelei glutenice.

Dupa formarea aluatului are loc pregatirea acesteia pentru coacere care
cuprinde urmatoarele faze: divizarea aluatului, premodelarea, predospire,
modelare finala, dospire finala, conditionarea aluatului inainte de coacere.

Dupa divizare si premodelare are loc predospirea ce are ca scop relaxarea

bucatii de aluat. Pe parcursul predospirii are loc absorbtia interna a
tensiunilor rezultate in urma divizarii si modelarii aluatului tot acum avand
loc si refacerea partiala a fibrelor de gluten, fenomen denumit fixotrofie.

Durata repaosului intermediar variaza intre 30 secunde si 6-8 minute, in

raport cu calitatea fainii prelucrate si metoda de obtinere a aluatului.

Coacerea painii este operatia de transformare a aluatului in produsul finit

sub influenta caldurii, in urma caruia se formeaza miezul si coaja painii si
creste volumul acesteia.

Grau este, deci, materia de baza a moraritului in urma acesteia se obtine

faina de grau, baza panificatiei si in final painea noastra cea de toate zile pe
care medicii o aseaza la baza produselor de panificatie integrala, datorita
aportului ridicat de carbohidrati, fibre si energie.

Cap.2. Principii teoretice

4
In procesul de incarcare si descarcare, particulele de produs, in timpul
trecerii cupelor in jurul tamburului superior si inferior, se afla sub actiunea a
doua forte:

-Forta gravitationala: G=mg;

2
-Forta centrifuga: F=m r .

Rezultanta acestor fore ntlnete verticala dus prin centrul O al tamburului

intr-un punct P, distanta OP=h fiind denumit distanta polara (punctul P este
numit pol).

Din asemnarea triunghiurilor OPA si ABD i relaiile trigonometrice clasice se

deduce uor relaia de calcul a distanei polare:

Fig.1. Sistemul de fore la descrcare

a) descrcare centrifugal; b) descrcare gravitaional

= 2 de unde:

5
 h= =
Polul P se afla la distanta h de centrul O, distanta ce depinde numai de
turatia tamburului, deoarece pozitia polului ramane permanent aceeasi
oricare ar fi pozitia cupei pe circumferinta. Cu cat viteza benzii este mai
mare, cu atat si distanta h creste.

Distanta polara h are un rol important la descarcarea cupelor, in timpul

trecerii peste tamburul superior. In functie de marimea lui h apar trei cazuri
dupa cum urmeaza:

1. i;

2. e sau ;

Raza interioara ri este egala cu raza tamburului, iar raza exterioara re este
egala cu raza cercului format de buza exterioara a cupei in rotire pe tambur.

In primul caz, in toate pozitiile cupei, rezultanta R este dirijata spre exteriorul
cupei. Deci in acest caz la descarcare predomina efectul fortei centrifuge,
descarcarea facandu-se centrifugal, iar elevatorul se numeste elevator
centrifugal.

La elevatorul centrifugal, produsul, incepe sa se deplaseze inspre marginea

exterioara a cupei, de unde isi ia apoi o traiectorie de zbor liber, pe baza
vitezei initiale. Aceasta traiectorie are forma unei parabole, iar suma
traiectoriilor, rezultate din fiecare pozitie a cupei formeaza un fascicul de
traiectorii delimitand o zona precisa de varsare a produsului, in functie de
care se determina dimensiunile si forma capului si tubului de evacuare a
elevatorului.

Raza exterioara re este formata din raza interioara, grosimea benzii si

deschiderea cupei.

Cum produsul se varsa numai pe marginile superioare ale cupelor,zona de

varsare trece pe deasupra cupelor din fata, ceea ce permite o apropiere cat
mai mare a cupelor una fata de lata pe banda.

6
Distanta dintre ele este obligata numai de capacitatea de scurgere a
produsului in vrac, pentru a vea timpul necesar de completare a golului lasat
prin umplerea cupei anterioare.

In cazul al doilea , rezultantele ce actioneaza asupra particulelor

sunt dirijate in jos, iar materialul capata tendinta de deplasare spre peretele
interior al cupei.

Spre deosebire de primul caz, zona de varsare formata de suma traiectoriilor

particulelor va atinge spatele cupei din fata daca aceasta nu se afla la o
distanta suficient de mare.

Descarcarea este o descarcare gravitationala libera si pentru a se asigura o

capacitate marita a elevatorului prin reducerea distantei dintre cupe, este
necesar sa se aplice o rola de abatere spre interior a ramurii descendente, in
care scop banda este inlocuita cu doua lanturi fixate pe peretii laterali ai
cupelor. Cazul nu este folosit in industriua moraritului.

In cazul al treilea, , cand polul P se afla intre cele doua

raze r si re, fortele care actioneaza asupra particulelor de material sunt
dirijate spre fundul cupei, produsul ramanand in nemiscare pana la trecerea
prin verticala centrului O al tamburului.

Zona de varsare a materialului este plasata mai sus decat in cazul al

doilea,ceea ce permite ca distanta dintre cupe sa se ia mai mica si deci sa se
elimine abaterea spre interior a ramurii coboratoare.

Descarcarea se numeste descarcare centrifugo-gravitationala sau mixta.

In industria moraritului, se foloseste frecvent primul caz cu descarcare

centrifugala cu i.

Cum valoarea lui h este in functie directa de viteza benzii,trebuie retinut ca

viteza acesteia nu trebuie sa depaseasca valoarea pentru care forta
centrifuga este mai mare decat 2/3 din greutate.

mg

sau

7
 in care ri est

C)Elevatoare cu descarcare continua pentru debite mari si pentru

materialele fragile sunt indicate elevatoarele cu descarcare continua,
actioneaza cu viteze mici.

Continuitatea descarcarii rezulta din fixarea una langa alta a cupelor(pe

lanturi sau banda), cupele au peretii plani, astfel dispusi incat materialul care
se descarca dintr-o cupa sa alunece pe fata exterioara a peretelui cupei
precedente.

Incarcarea cupelor se face lasand materialul sa cada cat mai uniform pe un

plan inclinat direct in cupele care se ridica.

De regula,viteza de deplasare a benzii in functie de produsul transportat si

anume:

-Pentru cereale,viteza medie este de 2-2.8m/s;

-Pentru produse marunte(sroturi si grisuri),viteza medie este de 1.3-1.8m/s;

-Pentru faina si tarate,viteza medie este de 1.2-1.5m/s.

In functie de aceste viteze avem urmatoarea clasificare a elevatoarelor:

A)Elevatoare lente cu viteze mai mici de 1m/s;

B)Elevatoare rapide la care viteza organului de tractiune este de 1.6-3m/s.

De asemenea,cupele au diferite forme si dimensiuni sunt confectionate din

tabla groasa de 1.5-3mm,prin sudura nituire sau ambutisare avand 2 forme
principale:

A)Elevatoare cu cupe cu fundul rotunjit si in executie adanca avand unghiul

de varf de cca 65,fiind folosite pentru transportul cerealelor;

B)Elevatoare cu cupe cu fundul rotunjit si in executie cu adancime

redusa,avabd unghiul de varf de cca 45,fiind folosite pentru transportul
produselor fainoase,materiale care se scurg greu si care au tendinta de
adera pe peretii cupelor.

In functie,de tipul organului de tractiune avem urmatoarele tipuri de

elevatoare:

8
A)Elevatoare cu cupe cu lant cu zale calibrate;

B)Elevatoare cu cupe cu lant eclise;

C)Elevatoare cu banda cauciucata cu insertii textile.

Cupele ,de asemenea, se construiesc in urmatoarele variante:

A) Cupe adanci cu peretele din spate drept cu fund rotunjit si cu unghiul la

varf de 65, folosite pentru materiale cu granulatie mica si care curg usor.
Pasul cupelor se stabileste de producator in functie de debitul elevatorului,
forma cupei, pasul lantului si

conditiile de utilizare.

B) Cupe cu adancime redusa cu fund rotunjit cu ungul la varf de 45,

utilizate pentru materiale care se scurg greu si care au tendinta de a adera la
peretii cupelor.

Pasul cupelor este de 2-3 ori inaltimea cupelor.

C) Cupe solzi cu fund ascutit sau cu sectiune trapezoidala a cupei si cu

bordura de o parte si de alta a fetei anterioare formand un jgheab de
scurgere a materialului din cupa urmatoare,sunt folosite la elevatoare cu
descarcare graviattionala pentru materialele cu granulatie mijlocie sau mare.

Pasul cupelor este egal cu inaltimea lor.

In figura 2 avem tipurile de cupe folosite pentru elevatoare confectionate din

tabla ambutisata sau polimeri injectati.

Cupele se confectioneaza din materialele de mais us prin sudura,nituire sau

ambutisare.

In unele tari, la elevatoarele cu latimi mici la banda,se folosesc cupe

conice,care au avantajul unei fabricatii lesnicioase prin ambutisare sau al
golirii perfecte in timpul functionarii.

Figura 2.Tipuri de cupe pentru elevatoare

9
Tipuri de cupe pentru elevatoare
 Cap 4. Descrierea constructiva a elevatorului cu cupe

SCHEMA CONSTRUCTIVA A ELEVATORULUI CU CUPE fig.3

10
Elevatoarele cu cupe executa transportul materialelor sub forma granulara,in
cupe pe trasee verticale sau pe trasee inclinate.

Cupele (9) sunt fixate pe elementul de tractiune,care este format din lanturi
articulate sau banda cu insertii textile,numita si chinga (2).

Chinga este infasurata pe tamburul de actionare si tamburul de intindere (4).

Tamburul de actionare (3), de la partea superioara,este tamburul

conducator,primind actionarea de la motoreductor sau de la o transmisie
centrala prin intermediul unei roti de curea,iar tamburul de intindere (4) este
situat in partea inferioara.

Alimentarea cu material se face la partea inferioara,prin gura de alimentare

(7), care impreuna cu tamburul inferior si cu mecanismul de intindere(5)
formeaza ceea ce se numeste piciorul elevatorului.

Evacuarea materialului se face la partea superioara(8) numita gura de

evacuare care impreuna cu tamburul conducator si sistemul de
actionare,formeaza capul elevatorului.

Elementele in miscare sunt inchise in carcasa (1) confectionata din lemn sau
din tabla.

Carcasa (1) are ferestre de control,folosite si pentru aerisirea elevatorului in

timpul repausului.

Banda transportoare (2) este confectionata din curea textila sau banda de
cauciuc cu insertii textile are o latime care variaza in functie de capacitatea
necesara a elevatorului de la 60-300 mm.

Banda purtatoare de cupe, care se deplaseaza liber, neghidata intre cei doi
tamburi, este inchisa in niste tuburi cu sectiune rectangulara confectionate
pe tronsoane de lungimi variabile cuprinse intre 2-3m, fiind prevazute cu
ferestre de vizitare(din sticla organica) si cu ferestre speciale pentru
intinderea si fixarea benzii cu cupe.

Viteza de deplasare a benzii variaza in functie de produsul transportat.

11
Alegerea unei viteze prea mari(excesive) face ca produsul sa nu se descarce
din cupe sau sa fie ntrenat pe firul coborator al elevatorului.

Cupele se fixeaza pe banda prin intermediul unor suruburi speciale cu cap lat
inecat si cu clopot, prevazute cu colti de fixare in banda.

In dreptul suruburilor, peretele cupei are o adancitura astfel ca suprafata

benzii care vine in contact cu tamburii ramane neteda asigurand o
functionare linistita si de durata mai mare a benzii.

Pebtru curatirea partilor interioare ale tuburilor elevatorului, se recomanda

ca, o data pe saptamana, in locul unei cupe sa se fixeze o perie.

Tamburii pentru elevatoarele mai mari se confectioneaza cu diametrul

cuprins intre 300-600mm si cu suprafata putin bombata, pentru a impiedica
alunecarea laterala a benzii.

Piciorul elevatorului cuprinde dispozitivele de intindere si serveste totodata

la alimentarea elevatorului.

Alimentarea se face printr-o palnie de alimentare, plasata aproximativ la

nivelul axului inferior al elevatorului.

Fundul palniei se executa la 45 fata de orizontala,in cazul cerealelor, si la

60 pentru materialele fainoase.

Capul elevatorului trebuie sa aiba o forma corepunzatoare felului de

descarcare a cupelor, astfel ca sa fie asigurata scurgerea nestingherita a
materialului pana in gura de iesire a elevatorului eliminand posibilitatea de
cadere aprodusului de-a lungul ramurii urcatoare sau coboratoare a benzii cu
cupe.

Gura de descarcare a capului elevatorului se dispunela nivelul limitei

inferioare a tamburului sau cel putin 100mm sub nivelul axei acestui tambur.

Capul elevatorului poarta pe console motorul si reductorul de actionare sau

roata de actionare de la o transmisie centrala.

Pasul cupelor, respectiv distanta de ordonare a acestora pe banda, este

impus de natura produsului de transportat.

El se alege astfel ca, dupa incarcarea unei cupe din gramada de produs,
acesta sa aiba timp sa revine la loc dupa trecerea fiecarei cupe, in caz

12
contrar cupa urmatoare va gasi in fata ei un gol de produs si nu se va mai
putea umple.

Pentru a se evita acest lucru, este necesar sa se tina seama de o buna

corelare intre distanta dintre cupe si viteza de deplasare a benzii, avandu-se
in vedere si natura produsului.

Cand produsul se scurge greu, se aleg distante mari intre cupe si viteze mici
mici ale benzii, si invers.

Limitele, in acest caz, pot fi considerate pentru produsele in boabe, ca

produse cu scurgere usoara si produsele fainoase(faina de filtru, tarate, etc)
ca produse cu scurgere greoaie.

Banda confectionata din curea textila sau banda de cauciuc cu insertii textile
are o latime care variaza in functie de capacitatea necesara a elevatorului de
la 60 pana la 300mm.

Latimea se ia mai mare cu 10-15mm decat latimea cupelor folosite,in cazul

benzilor cu latimea cuprinsa intre 60 si 200 mm, si cu 300mm, in cazul
benzilor cu latimide peste 200 mm.

De asemenea, latimea benzilor se ia cu 10-20 mm mai mica decat cea a

tamburelor.

Funcionarea optim a elevatoarelor este determinat i de urmtoarele

condiii:

- ntinderea perfect a chingii cu cupe;

- chinga i cupele s nu fie uzate;

- constana vitezei cupelor i a turaiei tamburilor;

- cupele s se ncarce i s se descarce normal;

- s fie asigurat unicitatea sensului de micare al chingii pentru

ncrcarea i descrcarea cupelor;

- cupele s nu agae tronsoanele tubului prin care circul;

- meninerea unei stri bune a vizorului de urmrire a circulaiei

chingii;

- aspiraia din zonele de ncrcare i de descrcare;

13
 - controlul periodic al strii de uzur a prilor componente.

Cap.5 Calculul elevatorului cu cupe

5.1.Tema proiectului

Sa se efectueze calculul elevatorului intr-o sectie de morarit stiind

capacitatea acestuia de 2000 kg/h.

14
 5.2 Informatii teoretice necesare calculului

Elevatorul cu cupe este utilizat pentru transportul graului intr-o sectie de

morarit,graul fiind transportat spre sectia de pregatire a graului inainte de
macinarea acestuia si obtinerea fainii albe de grau.

Tipul de elevator cu cupe recomandat pentru acest caz este cu descarcare

centrifugala specific transportului de cereale intre sectiile morii.

Cupa este capacitate mijlocie specifica graului cu fundul rotunjit si in

executie adanca avand unghiul de varf de cca 65

Viteza medie pentru transportul garului si descarcarea acestuia este de 2.5-3

m/s.

Banda de cauciuc cu insertii textile variaza in functie de capacitatea

necesara a elevatorului de la 60-300mm.

Viteza se calculeaza in functie de diametrul tamburului conducator dupa

formula urmatoare specifica cerealelor:

v unde D este diametrul

tamburului.

Pentru determinarea diametrului tamburului exista o formula empirica in care

se leaga dimensiunile acestuia de inaltimea de ridicare si de latimea cupelor:

15
 D
unde

H este inaltimea cupei,in m;

b este latimea cupei, in m.

Valoarea inaltimii, H, in acest caz este de 15 m.

Valoarea latimii cupei, b, este de 80 mm.

Alte valori utile calculului tehnologic sunt:

-Latimea benzii este 100 mm;

-Latimea tamburului este 110 mm.

Productivitatea elevatoarelor cu cupe este data de relatia:

Q unde

v este capacitatea cupei, in m3;

a este pasul cupei;

w este viteza de deplasare a cupelor

v este densitatea in vrac kg/m3

este coeficientul de umplere a cupelor

-0.75-0.9 pentru elevatoarele cu banda

-v=730-850 kg/m3

16
Puterea necesara pentru a actiona lantul elevatorului este:

P
Q este capacitatea de transport

H este inaltimea de ridicare a materialului

este randamentul mecanic al transmisiei; =0.7-0.8

5.3 Calculul formulelor specifice utilajului

17
A. CALCULUL DIAMETRULUI TAMBURULUI

Latimea cupei este 80 mm, iar pentru calculul formulei transformam in metri,
deci avem 0.08m.

D=0.05+0.12+0.15=0.32m

B. Calculul vitezei in functie de diametrul tamburului

v=3.3 0.56=1.848
m/s

C. Calculul capacitatii unei cupe(volumul)

18
Din formula productivitatii de mai sus avem:

m3

Am considerat urmatoarele valori:

a este pasul cupei adica numarul de cupe pe 1m, deci a=2;

Q=2000kg/h si este capacitatea elevatorului;

W este viteza elevatorului,w=1.85m/s;

=800kg/m3;

=0.80- coeficient de umplere.

D. Calculul puterii necesare actionarii lantului elevatorului

Avem urmatoarea formula de calcul:

19
 P

Am considerat urmatoarele valori:

Q=2000kg/h;

H=15m;

=0.75.

Caracteristicile cupei de elevator pentru grau:

A.Latimea cupei este de 80 mm.

B.Capacitatea cupei,in m3,este de 3.38.

C.Pasul cupelor este 2.

20
Cap.6 Schema de flux tehnologic ce include elevatorul de cupe

21
1.celula de rezerva

2.transportator melcat(snec)

3.elevator

4.cntar automat

5.separator aspirator

6.magnet permanent

7.baterie detrioare

8.trior spiral

9.decojitor de desprafuire

10.main de spalat cereale

11.aparat de udat

12.transportor dublu

22
13.celula de odihn

14.transportor melcat

15. decojitor propriu zis

16. maina de periat cereale

Bibliografie

1. Banu,C., Manualul inginerului de industrie alimentara,II,Editura Tehnica

Bucuresti,2002.

23
2. Bratu,Em.A , Operatii si utilaje in industria alimentara,Editura
Tehnica,Bucuresti,1969.

3. Cozmuta,A., Tehnologia panificatiei,Editura Risoprint,Cluj-Napoca,2008.

4 . Gherman,V., Utilaje pentru industria alimentara,Editura Sincron,1997.

5. Miklosi,C., Utilajul electromecanic al intreprinderilor industriale,Editura de

Stat Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1961.

6. Maruta,N.,Rasenescu,R. ,Operatii si utilaje in industria moraritului,Editura

Tehnica,Bucuresti,1965.

7. Rasenescu,R., Operatii si utilaje in industria alimentara,II,Editura Tehnica

Bucuresti,1972.

8. Tisan V., Utilaje in industria alimentara,Editura Risoprint,Cluj Napoca,2007.

9. Tucu,D., Panificatia, Editura Orizonturi Universitare,Timisoara,1997.

10. Tucu,D., Sisteme integrate pentru morarit si panificatie,Editura Orizonturi

Universitare,Timisoara,2007.

11.***regielive.ro

12.***student.ccbcmd.edu

13.***21food.com

24