Cauze și efecte ale economiei subterane.

Situația României

Dem-wacykiewicz Dan

Facultatea de Economie Teoretica Aplicată si Comunicare, anul 3

Wacykiewicz.d@gmail.com

Coordonator : Prof.univ.dr. Socol Cristian

1
 CUPRINS

CAPITOLUL 1
Introducere........................................................ PAG 2

Literatura de specialitate................................. PAG 2

Elemente definitorii in cazul firmelor............ PAG 3

Capitolul 2
Aspecte ce influențează economia informala.. PAG 4
Sistemul conturilor Naționale.......................... PAG 7
Economia informală la nivel de consumator PAG 12
Metodele de analiză..........................................PAG 17

ECONOMIA INFORMALĂ IN ROMANIA PAG 21

Bibliografie....................................................... PAG 29

1 Introducere

Pe baza celor doua medii economico-sociale in care poate fi evidențiată economia informala și anume
mediul antreprenorial si gospodăriile, vom explica factorii prin care cele doua medii se întrepătrund si
“conviețuiesc”, acestea formează o relație de suport una cu cealaltă pentru a-și atinge scopurile și
îmbunătățirea stabilități materiale. Cea mai mare problemă care stă la baza economiei informale este
constituită de libertatea oferită de legislația in vigoare si este amplificată de taxele salariale aplicate în
funcție de salariul declarat, acestea determină antreprenorii sa apeleze la cel mai favorabil cadru legal sa

2
poată evita taxarea și în același timp să mențină salariile la un nivel minim impus de legile fiscale in
Romania. În al doilea rând, o altă problemă este datorată de nivelul de încredere al populației față de mediul
politic cât și față de nivelul de corupție. Populația care acceptă un nivel minim de salarizare este
caracterizată printr-un nivel scăzut de educație și/sau sărăcie, regiunea din care face parte și membrii din
cadrul acelei familii precum numărul copiilor in îngrijire cu sau fără handicap. Economia subterană poate
reprezenta o forma de venit in plus pentru aceștia deoarece le poate asigura traiul zilnic minim necesar, fără
ca acest câștig sa fie impozitat si diminuat o-data cu impozitarea veniturilor. În Romania costul salarial se
ridică la 41,54 % pentru câștigul minim pe țară. Obiectivul acestei lucrări este acela de-a oferi o imagine
asupra acestui fenomen ce este influențat de presiunea fiscală, dorința de câștig și nevoia de a supraviețui.
Motivul elaborării acestei lucrări este acela de a oferi o altă perspectivă asupra economiei subterane pentru
a putea fi diminuată în cadrul celor două medii socio-economice ce sunt dependente unul față de celălalt,
importanța acesteia este relevantă pentru economia națională cât și pentru stabilitatea economică în viitor,
diminuarea acesteia poate participa la îmbunătățirea politicilor fiscale și a serviciilor publice.

2 Literatura de specialitate

Din punct de vedere legal, evaziunea fiscală este definită în Legea 87/1994 : „sustragerea, prin orice
mijloace, în totalitate sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare, de către
persoanele fizice și persoanele juridice române și străine, denumite contribuabili...”.

Evaziunea fiscala si corupția sunt doua componente ale economiei subterane, acestea duc la degradarea
economiei. Combaterea economiei subterane este o activitate in care se caută sa se diminueze fenomenul
dar acest lucru devine tot mai greu de oprit sau sa se poată atenua la un nivel suportabil, acest lucru este
dificil de a se întâmpla deoarece economia subterana evoluează. Conform (Oxford English Dictionary,
https://en.oxforddictionaries.com/) corupția este definita ca ”pervertirea sau distrugerea integrității sau
fidelității în îndeplinirea sarcinilor publice prin mită sau favoruri”, acesta este un fenomen negativ ce
influențează in mod nociv economia naționala.

In lucrarea sa Friedrich Schneider estimează ca in tările est europene si Asia centrală procentul reprezentativ
pentru economia informală in PIB se află la 41,1%, iar pentru țările membre in cadrul OECD procentul este
la valoarea de 19,4%, iar cele in curs de dezvoltare estimează un procent de 28,3%. Principalele cauze ale
economiei ascunse sunt cauzate de taxele (indirecte și cele directe) pe langă acestea piața muncii și serviciile
publice.

Termenul de economie neregulata sau economie informală apare sub diverse forme in cărțile de specialitate
cum ar fi ( economie in umbra, clandestina, secundară), aceasta rezultă datorită acțiunilor întreprinse de
către antreprenor sau grupul de acționari in vederea evitării de la plată a taxelor pentru veniturile obținute
sau a salariilor datorate personalului, deoarece acestea pot minimiza dividendele proprietarilor cât și
salariile lunare ale angajaților. Acestea se traduc printr-un impact negativ viitor asupra serviciilor sociale
de care ar putea beneficia aceștia. Datele economice ascunse pot fi observate doar prin calcule statistice sau
prin controalele efectuate de către organele fiscale precum ANAF, unde se poate observa partea economiei
secundare. Din calculul statistic sunt excluse activitățile ilegale precum: furturile sau cămătăria, organele

3
 fiscale de control si cele statistice au elaborat diferite metode pentru a putea evidenția evaziunea fiscală cât
și munca la negru. Veniturile fiscale sunt determinate în special de legislația în vigoare, mai degrabă decât
criteriile prețurilor de producție pentru servicii și produse, o metodă de a ocoli plata taxelor este declararea
de produse și servicii achiziționate in beneficiul firmei, acestea se traduc prin deducere pentru activitatea
întreprinsă de către administrator fără ca acestea sa fie reale, prin această metodă taxele către stat se vor
diminua cu TVA-ul de plătit către furnizori. Printre aceste activități se poate strecura si nedeclararea
veniturilor reale în momentul in care acestea puteau să fie recunoscute in contabilitate pentru a evita trecerea
firmelor mici de la neplătitoare de TVA la plătitoare de TVA, legea contabilității in Romania a determinat
un plafon ce trebuia atins, prin metode “artificiale” efectuate de către contabili firmele mici evită plata unei
taxe, aceasta poate reprezenta un câștig pentru aceștia. O metodă de a putea estima veniturile nedeclarate
este metoda tranzacțiilor, diferența dintre totalul volumului plaților si volumul tranzacțiilor efectuate, se
poate observa diferența care nu este declarată, se va observa volumul total al tranzacțiilor din piața de
consum, aici se aplica metoda : venituri – cheltuieli aparținând economistului John Maynard Keynes,
(Edgard F. Feidge, 1989 p46).

Economia secundară in economia statelor din sistemul socialist este prezentă sub diverse aspecte deoarece
aceasta este dificil de a putea fi identificată din cauza lipsei datelor statistice, in sistemul socialist industria
se afla sub controlul statului iar datele contabile puteau fi foarte ușor modificate prin schimbarea registrelor,
prin urmare acestea prezentau informații eronate pentru a facilita obținerea de foloase necuvenite, un
exemplu este falsificare este prin consumul de combustibil ca apoi acesta sa fie folosit in alte scopuri, furtul
de materiale pentru construcție sau reparațiile necesare personalului din diferitele industrii au rezultat în
furtul din proprietatea statului, aceste bunuri au putut fi transportate de către diferiți parteneri. Cea mai
răspândită formă de a putea obține câștiguri ilicite este dezvoltată de către persoanele ce aveau contact
direct cu publicul si acesta era mita pentru grăbirea obținerii de beneficii fără a mai fi nevoiți sa susțină
demersurile legale. Aceste activități au fost puse in umbră din cauza lipsei de informații si a libertății oferite
de cei care aveau atribuții in identificarea faptelor de natura să eludeze statul, acest lucru doar pentru a
obține și aceștia un profit considerabil. In sistemul socialist legea nu făcea diferența între sistem public și
sistem privat, in sistemul privat cetățenii care aveau dreptul să întreprindă mici afaceri pe cont propriu, nu
puteau genera profit așa cum putem observa in teoria micro-economica. Acționarul caută maximizarea
profitului si producerea de bunuri la un preț de producție cât mai mic. (Edgard F. Feidge, 1989 p318).

In lucrarea ( Considerații Teoretice Privind Evaziunea Fiscală Vs Frauda Fiscală, Emil Dinga, 2008)
definește evaziunea fiscala: „Evaziunea fiscală reprezintă modalitatea prin care subiecții economici răspund
presiunii fiscale”, evaziunea este generat de doi factori :

• Factorul natural, acesta se prezinta prin faptul ca subiectul caută sa beneficieze de foloasele fără a plăti
costul avantajelor extrase din mediul economic.
• Factorul instituțional, se deriva din presiunea fiscala si alte forme ce pot avea impact asupra subiectului
economic.

Lucrarea prezentată de către Pr. Dr. Brașoveanu, I. V. (2010) împarte evaziunea fiscală in două categorii,
ca identificată și neidentificată, evaziunea identificată este cea descoperită de către organele fiscale de stat.
Acesta prezintă evaziunea fiscală identificată într-o pondere mult prea mică față de totalul economiei

4
subterane. Economia subterană se întâlnește in toate țările lumii în diferite procente din PIB. Acesta prezintă
fenomenul corupției ca fiind la fel de important pentru analiza economiei informale deoarece acesta are un
impact major asupra fiscalității și serviciilor publice intr-un număr mare, corupția este influențată de
măsurile fiscale. Corupția la nivel bugetar se poate observa în trei categorii, colectarea resurselor publice,
repartizarea cheltuielilor și activitățile de privatizare.

Conform studiului profesorului Friedrich Schneider (2007), percepția publicului cu drept de vot asupra
economiei informale in privința moralității acestora este un alt factor important pentru care persoanele decid
să participe în economia subterană. Atunci când taxele participă la diminuarea veniturilor, forța de muncă
este orientată mai mult să susțină economia informală.

Elemente definitorii in cazul firmelor

Economia informală este identificată cu evaziunea fiscală având in vedere următoarele considerente, prin
evaziunea fiscală antreprenorul caută să eludeze statul prin evitarea plății taxelor si datoriilor către stat, prin
aceasta antreprenorul poate avea un câștig mai mare din activitățile întreprinse. În economia informală
avem doua forme de evitare a plații taxelor datorate statului precum economia la gri ce presupune declararea
unui salariu minim pe economie dar si munca la negru ce se definește prin activități fără a declara venitul
realizat cât și a angajaților din acel domeniu, aici sunt incluse construcțiile ce au stabilit prin lege un salariu
minim de 3000 lei brut la care se adaugă plata asigurărilor sociale in procent de (21,25%) de către angajator
si contribuția asiguratorie de munca (2,25%), aceste taxe pentru angajator însumează 706 lei, pentru fiecare
angajat, iar in cazul celorlalte activități se acordă salariul minim pe economie de 1524 net lei.

Micro-întreprinderile ce beneficiază din activitățile ilicite sunt situate in zona serviciilor, precum domeniile
de coafură, servicii de amenajare sau reparații destinate persoanelor fizice/gospodării, beneficiari de servicii
cât și executanții acestora au un câștig din aceste activități, beneficiarul nu are un cost suplimentar cu plata
TVA pentru serviciul cerut iar executantul nu va fi nevoit să achite taxele pentru venitul dobândit în urma
prestării. O alta metoda de eludare de la plata taxelor către stat este nefiscalizarea serviciilor oferite
consumatorului prin urmare acestea devin venituri ilicite.

5
În cazul unei firme ce oferă servicii de înfrumusețare, situația pentru luna decembrie 2020:

Situatie pentru luna 12-2020

Servicii de infrumusetare

60898.01
100000 14785 21390.21
50000
0
1
-50000
-100000 -67503.22

Cheltuieli cu salariile Cheltuieli Venituri Venit-Cheltuieli

Figură 1 Contribuție proprie, date analizate din baza de date contabile.

Costurile salariale si cheltuielile cu materia primă și cele legate de întreținerea spațiului depășesc veniturile
obținute în mod legal, pe baza acestui fapt administratorul nu își dorește să declare veniturile în mod real și
apelează la nefiscalizarea serviciilor oferite, pentru perioada lunii decembrie, nefiscalizarea serviciilor se
situează la nivelul a 2250 lei/zi pentru ca această firmă să poată plătii salariile contractuale și cele la „gri”.
O analiză de acest tip este sinuoasă și nerelevantă pentru analiza situației la nivel național. Impactul fiscal
asupra acestui furnizor de servicii către populație ar putea arata în acest mod dacă veniturile erau declarate
integral. La nivel contabil nu se poate demonstra într-un mod clar că diferența este datorată evaziunii fiscale,
anume nefiscalizarea serviciului oferit, contabilul poate să crediteze societate la momentul când acesta si-
a achitat toate datoriile către salariați și către bugetul de stat, ca acest lucru să se întâmple fără a apărea
lămuriri in privința provenienței banilor, la nivel contabil și legal un credit oferit de administrator către
societate, firma va restituii împrumutul administratorului care își va cere creditul oferit, prin aceasta acțiune
banii investiți în societate vor fi justificați. În privința angajaților în domeniile ce apelează la plățile la “gri”
aceștia fiind cei care prin modul lor de gândire anulează ideea atingeri vârstei de pensionare, idee din sfera
psihologică, aceștia acceptă compromisul de-a câștiga o sumă cât mai mare fără formele legale, în cazul in
care angajatul își dorește să contracteze un credit pentru a-și cumpăra un imobil acesta este nevoit să își
plătească contribuțiile pentru salariul mărit artificial, din câștigurile obținute. In acest moment costul de
oportunitate devine mai mic pentru angajat iar pentru angajator nu va avea impact.

Capitolul 2

Aspecte ce influențează economia informala

6
 Conform studiului World Bank acesta se bazează pe o serie de date ce influențează economia subterana
intr-un stat, aceste date se referă la modul cum populația este impactată de organele legislative ale statului:

• Respectarea regulilor legale in cadrul acelui stat

• Controlul corupției
• Eficienta guvernului
• Reglementările fiscale

Controlul corupției se prezintă prin folosirea abilităților publice pentru a obține câștiguri personale, acestea
au forme largi de corupție. Estimările oferă fiecărui stat scorurile conform agregatele indicatorilor în unități
standard cu distribuție aproximativa intre -2.5 la 2.5

Eficiența guvernului reprezintă percepția calități serviciilor publice, calitatea serviciilor civile si gradul de
independență fată de presiunea politică, calitatea implementărilor deciziilor politice, credibilitatea față de
politicile guvernamentale. Rezultatele oferă scorul indicatorilor agregatelor intre valorile de -2.5 si 2.5

Respectarea regulilor legale se refera la percepția încrederii populației față de organele judiciare angajate
in serviciul populației și al statului în privința dreptului de proprietate si gradul in care crimele si violența
sunt prezente. Estimările în cadrul indicatorilor sunt intre -2.5 si 2.5

Reglementările fiscale prezinta abilitatea guvernului de a formula și implementa politici și reglementări ce

permit promovarea dezvoltării sectorului privat. Estimările oferă un scor pe baza agregatelor în limita
standardelor cu o distribuție normală, acestea sunt intre -2.5 si 2.5
0.6
0.4881797
0.4615858 0.3826097 0.5
Indicatorii de guvernanta 0.4195111 0.4241509
0.4016761 0.3688681
in 0.359746 0.4

Romania 0.3

0.2

0.1

Control of Corruption: Estimate 0

Government Effectiveness: Estimate -0.1

-0.0743129 -0.0285288
Rule of Law: Estimate -0.0524346 -0.1330298 -0.2
Regulatory Quality: Estimate -0.1516164 -0.1613596 -0.1621793
-0.2205489
-0.3
2017 2018 2019 2020
Control of Corruption: Estimate -0.0743129 -0.1516164 -0.1613596 -0.0285288
Government Effectiveness: Estimate -0.0524346 -0.1330298 -0.1621793 -0.2205489
Rule of Law: Estimate 0.4195111 0.359746 0.4016761 0.3688681
Regulatory Quality: Estimate 0.4881797 0.4241509 0.4615858 0.3826097

7
 2020 Rule of Law: Control of Goverment Regulatory
Estimate Corruption: Effectiveness: Quality: Estimate
Estimate Estimate

Czech Republic 1.059881 0.585047 0.957015 1.241209

Bulgaria -0.0870779 -0.27232 -0.07222 0.518923

Hungary 0.5128838 0.097426 0.580903 0.481682

Slovak Republic 0.6785191 0.444788 0.544079 0.784478

Poland 0.5398862 0.650794 0.376499 0.885997

Romania 0.3688681 -0.02853 -0.22055 0.38261

Indicatorii de guvernanța în România 2020

Sursa: World Bank, The Worldwide Governance Indicators

8
Sistemul conturilor Naționale

Sistemul conturilor nationale are la baza date statistice si macroeconomice în vederea stabilirii situației
economice din cadrul economiei nationale în conformitate cu Sistemul European de Conturi, pentru o
observare mai atentă a diverselor domenii de activitate la nivel național cât și regional. Sistemul conturilor
naționale folosește o serie de indicatori pentru a putea determina într-un mod cât mai clar economia ascunsă
și/sau avuția națională.

Sistemul conturilor naționale se definește prin faptul că acesta împrumută elemente din partea tuturor
științelor economice și matematice precum: statistică, matematică, contabilitate. La nivel de știință
independentă SNC este foarte apropiat de contabilitatea ce se face pentru micro-entități, acesta folosește
procedee comune cu științele care compun baza de calcul pentru a putea determina evoluția economică
națională. Prin procedeele comune față de contabilitatea care folosește conturile contabile ce se definesc
prin “debit” și “credit” în sistemul național acestea se numesc “resurse” și “utilizări”. Proprietățile ce sunt
împrumutate din statistică sunt tabelele și mărimile agregate, tabelele sunt utilizate pentru a prelucra datele
culese și analizate, mărimile agregate apar ca formă de sold și se prezintă sub formă de venit brut, valoare
adăugată, capacitate sau necesar de finanțare. Acești indicatori formează, PIB-ul, PNB, PIN, PNN. In
sistemul național de conturi se determină și indicatorii monetari ce sunt dependenți de politicile fiscale și
monetare, precum și relațiile cu străinătatea.

Activitatea economică este măsurată prin conturile macroeconomice ce au la bază calcularea indicatorilor
sintetici, conturile macro-economice sunt structurate în două categorii, contul de bunuri și contul de
producție.

9
Conturile ce sunt la baza formarii indicatorilor ce permit analiza prin care veniturile sunt formate, repartiția
și utilizarea acestora, se formează prin :

• contul de creare de venituri

• contul de repartiție
• contul de redistribuire
• contul de utilizare

Conturile ce analizează formarea și analiza indicatorilor:

• contul de modificare patrimonială

• contul de modificare a finanțării patrimoniale

Contul sintetic ce se referă la bunurile produse nu poate avea sold deoarece soldul trebuie să respecte
egalitatea ce este necesară între resursă și utilizare. Contul de producție este reprezentativ pentru activitatea
de producție în fiecare sector de activitate și consumul intermediar. Acesta prezintă valoarea producției și
se separă pe fiecare sector în consumul intermediar și valoare adăugată brută. Analiza pe baza sondajelor
pentru a putea determina nivelul economic al României este efectuat de către Institutul Național de
Statistică, Sistemul statistic de măsurare a datelor ce participă la adoptarea deciziilor în economie atât
regional cât și centralizat, poate influența aceste decizii în mod negativ cât și intr-un sens ce nu poate fi
sustenabil din punct de vedere economico-social deoarece datele nu vor fi complete deoarece aceste date
nu vor putea respecta acuratețea asupra veniturilor, consumului sau a realității din piață, ci ele vor reprezenta
doar informații oficiale cu un impact scăzut față de realitatea din economia națională. Indicatorii sociali pot
fi relevanți pentru economia neoficiala, mediile sociale care sunt implicate în economia informala ce sunt
determinate să accepte venituri nedeclarate sunt cei care se află in pragul sărăciei, cei cu studii medii cât și
cei cu situații familiale precare, in funcție de mediul social din care fac parte cei mai predispuși sunt in
zonele rurale, munca cu ziua. Chestionarele statistice pot de asemenea să prezinte erori de stabilire a
indicatorilor reali deoarece cei intervievați pot evita sa ofere răspunsuri sincere sau să refuze a participa la
sondaj, ceea ce poate face munca mai dificilă pentru organele statistice. Cei ce refuza sa răspundă pot fi
considerați a fi neimportanți deoarece se pot integra intre cei ce au oferit răspunsurile si se poate estima
dimensiunea economiei la momentul sondajului.

Sistemul Național de Conturi sau SNC are la bază norme și situații financiare ce provin din domeniul
contabil, formula ce stă la baza acestuia este Activ=Pasiv sau Activ=Capitaluri proprii-Datorii iar SNC
funcționează pe baza formulei simple, Resurse-Utilizări=Profit/Pierdere. În gospodărie o familie sau o
persoană nu poate consuma mai multe utilizări decât resursele disponibile, aceste resurse pot proveni din:
salariul încasat, creditări sau alte surse de venit, declarate sau ilicite.

Circuitul economic are la bază principiul intrări și ieșirii de valori precum este monetarul și/sau marfa din
stocurile celui ce o tranzacționează, în contabilitate aceasta formă de tranzacționare se prezintă prin conturi

10
bifuncționale, ce ne pot arăta atât creșterile cât și diminuările de sold ale firmei. Acest flux de valori prezintă
mișcările patrimoniale, tranzacția între două entități se desfășoară în două sensuri simultan, în cazul ofertei
furnizorul va avea o scădere (marfa/serviciul) cât și o creștere a activului (creanța), iar clientul va avea o
creștere de activ cât și o creștere de pasiv, datoria fața de furnizor. In legea contabilități numărul 1082
/1991, atribuțiile de conducere a societății comerciale revine administratorului și departamentului contabil
prin directorul economic, în cazul în care societatea alege să fie reprezentată de către un contabil extern,
acesta din urmă va fi răspunzător de înregistrarea documentelor justificative ce țin de cheltuielile cât si
veniturile realizate de către societate, în urma unui sondaj realizat în cadrul grupului de contabilitate aceștia
au răspuns intr-un procent de 55% că au in portofoliu firme ce apelează la plata angajaților cu salariul
minim pe economie, dintre care 65% apelează la plata salariului la “gri”, iar un procent de 48% dintre cei
intervievați au răspuns că apelează la includerea încasărilor într-o zi precedentă și evitarea fiscalizări
încasări, pentru întrebarea legată de cheltuielile ce nu aparțin firmei și lipsa valorilor considerabile din
registrul de casă, aceștia au răspuns intr-un procent de 45% ca vor folosi alte conturi contabile pentru a
putea ascunde activitățile ilegale ale administratorului. Conform legii contabilității 82/1991 contabilul este
cel care trebuie să raporteze activitățile ilegale ce sunt întreținute de către administrator, în România
contabilul va căuta să își apere clientul, prin acesta practică contabilul își va păstra veniturile și clienții
fideli. În privința contabilului acesta nu poate participa la activitatea de inventariere a stocurilor detinute de
entitatea pe care o are în portofoliu, această activitate revine administratorului și persoanelor care sunt
însărcinate, evaziunea fiscala poate fi descoperită datorită lipsei de produse din gestiune și nedeclararea
vânzărilor efectuate de către angajați, stocul poate fi contabil cât și faptic, stocul faptic se află în cadrul
depozitelor deținute de către administrator, contabilul poate observa diferențele de marfa prin verificarea
datelor deținute din partea administratorului. Tot această lege reglementează și faptul că contabilul este cel
care trebuie sa anunțe organele fiscale de ilegalitățile făcute de către administratorul în cauză. Contabilul
preferă sa invoce principiul confidențialități, pentru a nu face publice informațiile contabile.

Sursa: Traseul monetar al plaților salariilor la „gri” Propunerea autorului.

11
 În contabilitate există cele 10 principii pe care aceasta se bazează, Sistemul Conturilor Naționale împrumută
din știința contabilă principii pe baza cărora să determine economia la nivel micro cât și macro-economic,
aceste principii sunt :

• Principiul continuității activități

• Principiul independenței exercițiului
• Principiul permanentei metodelor
• Principiul necompensări
• Principiul entități
• Principiul cuantificării
• Principiul costului economic
• Principiul prudentei
• Principiul bilanțului

Conceptul de TVA este definit ca fiind o taxă, acesta se prezintă ca un impozit indirect pentru a putea participa
si deosebi diferitele tranzacții ce îndeplinesc nevoile fiecărui participant la economia naționala cât și Europeană
deoarece acesta taxă este reglementată și la nivel de Uniune Europeană în funcție de valoarea totală a fiecărei
tranzacții, în România a rămas termenul de TVA deoarece acesta a fost implementat după anul 1993, înainte de
acesta a purtat mai multe denumiri, în Directiva 2006/112/UE se definește o aplicare unitară la nivelul Uniunii
Europene a cotei de impozitare a TVA-ului încât să poată aduce o unitate între legislațiile fiscale din Europa,
pentru a evita distorsiunile de concurență între entitățile economice din cardul Uniunii, prin acesta se evită dubla
taxare a unui serviciu sau neimpozitarea corespunzătoare. În cazul achiziției de bunuri ce depășesc plafonul
stabilit prin lege, beneficiarul va fi nevoit sa plătească cota de TVA corespunzătoare valorii de achiziție din
statul membru al Uniunii Europene. Prin cadrul tabelelor statistice se poate observa cât reprezintă Resursa și
Utilizarea pentru fiecare domeniu în parte, din totalul de resurse ce sunt disponibile populației prin funcția
statului de a redistribui veniturile încasate din taxele percepute atât la încasarea de TVA de la agenții economici
prin instituțiile avizate precum ANAF cât și de la controalele efectuate de către agenții ce descoperă rambursări
de TVA necuvenit, aceste controale de obicei sunt efectuate prin sondaj, anume nu este țintita o unitate
economica. Baza ce se aplică în controlul financiar este stabilită de către ordinul președintelui ANAF cât și a
legilor ce sunt in vigoare pentru speța anchetată, decontul de TVA se depune în declarația 300 lunar sau
trimestrial.

Elementul principal al economiei subterane și evaziunii fiscale deși cele două forme de exprimare pot fi
similare acestea au puncte comune cât și cele ce le diferențiază, acesta apar in urma factorilor determinanți
ce favorizează eludarea de la taxarea cu nivel crescut, în perioadele de recesiune și presiunea fiscală asupra
celor ce sunt principali participanți în cadrul economiei statului și formarea PIB-ului național, alți factori
determinanți sunt lipsa de control din partea autorităților cât și nedeclararea veniturilor, de-asemenea plățile
sub forma de numerar.

Asemănarea intre cei doi termeni este că se referă în același timp la eludarea statului de la plățile taxelor
aferente veniturilor cât și a taxelor aferente tranzacțiilor între terți, elementul diferențiator este acela ca cele
două se orientează către doua forme ce se pot defini prin evitarea taxelor salariale sau prin munca la negru
ce se poate găsi în cele mai multe cazuri în muncile prestate de către zilieri sau sezonieri în construcții,

12
domenii cu activitate de alimentație publica sau agricultură. Economia informala în România între anii
2010 și finalul anului 2015, între cei doi ani sa aplicat cota de TVA de 24% aplicabilă produselor ce nu
erau incluse în cotele reduse de TVA (9;5;0) cât și a serviciilor, cota de TVA de 24% a determinat
prestatorii de servicii să participe cât mai mult la activitățile ilegale dar și beneficiarii să accepte plata lor
cu o valoare cât mai mica, tranzacțiile cu monetar sunt greu de urmărit deoarece acestea nu erau înregistrate
sistematic și făceau loc evaziunii fiscale. Pentru a putea determina momentul în care individul decide să
apeleze la mecanismele de eludare de la plata contribuțiilor sau a taxelor ce îi revin din activitate nu tine
cont de nivelul presiunii fiscale, ci aceste aspecte sunt de natura psihologica, domeniul de activitate sau
nivel de cultura al administratorului, analiza din punct de vedere calitativ se observa pe baza modelului lui
LAFFER :

Sursa: Curba Laffer

Aceasta este reprezentarea grafica în rata marginală a impozitelor și valoarea totală colectată, acesta
prezintă situația dintre presiunea fiscală și rata de colectare a taxelor, nivelul scăzut al taxelor poate să
crească oferta și venitul agregat pentru stat, creșterea fiscală nu duce doar la o evaziune fiscală ridicată ci
poate să participe la imposibilitatea ca diverse companii să nu mai poată funcționa, fapt ce duce firma in
faliment pentru că nu își mai poate menține activitatea curentă. În timp ce presiunea fiscală este în creștere,
veniturile încasate la bugetul de stat vor scădea, aceasta nu se bazează pe diferențierea între efectul de
evaziune fiscală și efectul de diminuare a bazei de impozitare al veniturilor sau impozitul pe profit.
Participarea la evaziunea fiscală este deopotrivă “susținută” de un nivel scăzut al sancțiunilor ce se pot
aplica în cazul descoperiri faptei ilegale sau de faptul că poate să fie observat de organele guvernamentale
intr-un timp relativ mare, aceste anchete se fac în mai multe forme, cum ar fi : Ancheta încrucișată ce
presupune că doua entități economice ce se prezintă terți una pentru cealaltă să declare veniturile si
cheltuielile, obținute sau efectuate fața de a doua entitate la controalele spontane.

Economia unui stat cuprinde o serie de factori ce o compun, aceștia formează fluxul circular de venituri,
formula PIB-ului ce reprezintă rezultatul mișcărilor de moneda în cadrul economiei deschise sau închise se

13
 găsește sub următoarea forma : PIB = C + IB + G + Exp – Imp. Punctul principal pentru această analiza o
constituie cheltuielile care sunt efectuate de către consumatorul final, anume gospodăriile. Consumul in
anii 2018-2021 este mai mare decât nivelul PIB-ului, acesta poate fi argumentat prin evaziune fiind folosite
cu precădere plățile cash, deoarece în contabilitatea națională prin formula : Resurse-Utilizări= Economisire
sau pierdere, putem concluziona că fiecare participant în economia națională nu poate să Utilizeze mai mult
decât resursa disponibilă.

Economia informală la nivel de consumator.

În cazul sectorului public, serviciile oferite de către stat în folosul cetățenilor săi, acesta poate fi grevat de
atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a participa la bunăstarea locuitorilor, economia
subterana aflată într-o expansiune continuă poate să afecteze aceste servicii și în același timp să stopeze o
parte din investițiile necesare pentru infrastructură sau îmbunătățirea serviciilor oferite. Apariția economiei
subterane într-un grad tot mai mare se observă în cazul statelor ce aplică un nivel înalt al taxelor și capacitate
redusa de colectare al acestora, deopotrivă și legile permisive care susțin evitarea conformării pentru a oferi
un trai decent. În cadrul economiei comportamentale se aplică teoria costului de oportunitate care spune că
decizia producerii unui bun în detrimentul altui bun produs în funcție de resursele deținute, agentul
economic alege să elimine costurile salariale împreună cu angajatul pentru un câștig imediat, în acest mod
se produce satisfacția. Cu fiecare unitate de venit declarată salariul net va scădea. În acest fel deciziile și
comportamentul vor avea următoarele elemente definitorii:
2018 2019 2020 2021
Produs intern brut 100,0 100,0 100,0 100,0
Cererea internă 103,0 103,9 104,1 104,3
Consum final 80,2 80,9 83,1 82,9
Consum privat 63,5 63,6 64,0 63,9
Cheltuiala pentru consum final 62,6 62,8 63,1 63,1
-- cumpărări de mărfuri 31,1 31,5 33,2 32,8
-- servicii 11,3 11,2 10,7 11,0
-- autoconsum si piața țărăneasca 4,4 4,4 4,4 4,2
-- alte consumuri 15,7 15,6 14,8 15,1
Cheltuiala pt. consum individual al IFSLSG 0,9 0,8 0,8 0,8
Consum guvernamental 16,8 17,3 19,1 18,9
➢ Comportament maximizator
➢ Persoanele cunosc toate opțiunile pe care le au
➢ Persoanele își cunosc preferințele

➢ Comisia de prognoza, cererea interna

14
➢ Persoanele aleg cea mai bună opțiune posibilă (in acest caz, persoanele aleg plățile salariilor „gri”.

Pentru a putea alege cea mai buna opțiune posibila in cazul încasării salariale persoana în cauză va analiza
mai multe variante de încasare, aceste opțiuni sunt disponibile în funcție de ce poate oferi în schimbul
muncii depuse, aceste variabile sunt strâns legate de presiunea fiscală asupra câștigurilor salariale cât și în
cazul cheltuielilor avute de către angajat. În cazul presiunii fiscale avem impozitele directe și impozitele
indirecte. Cele ce au un impact crescut pentru angajat cât și pentru angajator sunt impozitele directe, în
acestea sunt incluse : impozit pe salarii, impozit pe venit și contribuțiile sociale. Presiunea fiscală reprezintă
gradul în care o națiune trebuie să suporte cheltuielile publice, din acest motiv posibilitatea de a opta pentru
a cerea un cadru cât mai favorabil pentru a obține veniturile prin evitarea taxării acestora.
Situația economiei nationale determină deciziile factorilor de producție în alegerile lor de a decide dacă să
lucreze sau nu în cadrul economiei secundare și să apeleze la „câștigurile” suplimentare datorate evaziunii
fiscale. În cazul recesiunilor cât si datorită presiunii inflaționiste cu un nivel ridicat al preturilor populația
apelează tot mai mult la tranzacțiile la negru evitând aplicarea cotei de TVA ce corespunde serviciului
prestat și dobândirea veniturilor la negru, nu doar recesiunea poartă o vina asupra acestor activități ce
creează situația ca statul să poată răspunde la nevoia de suplimentare de monetar în piața, cât acesta nu va
avea resursele necesare să poată aplica masurile fiscale ce se pot dovedi utile populație, în acest moment
vom intra intr-un cerc vicios deoarece populația va fi nevoită să participe mai mult la colectarea de către
stat a taxelor ce nu au fost plătite din partea celor ce se sustrag. În acest moment în recesiune statul va fi
nevoit să impună creșterea impozitelor și adăugarea de noi taxe.

In momentele de expansiune și boom economic economia subterană nu va fi mai mică sau diferența nu va
fi sesizabilă deoarece în acel moment cererea este în creștere și oferă posibilitatea de a câștiga un venit
considerabil și alte “venituri” suplimentare.
Indicatorii statistici ce pot prezenta situația economiei subterane sunt :
➢ Indicatorul monetar
➢ Indicatorul muncă

Indicatorul monetar se referă la modul de evitarea al contabilizării activităților si tranzacțiilor efectuate de

către entitățile economice, aduce în discuție plățile în format cash, pentru a se putea evidenția aceste
activități de evaziune fiscală se folosesc indicatorii macro-economici M0/M1, unde M0 este indicatorul
monetar pentru moneda ce nu se află în cadrul bancar, moneda fizica. Indicatorul M1 reprezentă indicatorul
M0 + depozitele bancare.

Indicatorul muncă analizează:

➢ Proporția populației active economic, anume aceia care participă la crearea de plus valoare în cadrul
entităților economice.
➢ Rata totală a populației active: populația totală cu vârstă cuprinsă intre 15 ani și vârsta de pensionare.

Economia informală poate să fie stabilită și prin intermediul economiei oficiale calculând rata anuală de
creștere a indicatorilor PIB per capita ce se poate afla ca prețul coșului de cumpărături supra totalul
populației.

15
Pentru un studiu exact în privința economiei informale pot fi observate doua maniere de analiză, avem
analiza cauzală și analiza variabilelor pe baza indicatorilor precum PIB per capita ce poate fi observat prin
ambele metode, ca condiție cauzală și ca o variabilă, analiza econometrică numită metoda MMIC ( Multiple
Indicators Multiple Causes) nu poate oferi o situație clară între cele două variante, cauzală sau indicatorii
ce oferă o imagine directă pentru ceea ce influențează economia informală și adoptarea acesteia ca o noua
formă de obținere de venituri. În momentele de recesiune și rata șomajului crescută, populația este mult
mai receptivă în căutarea de venituri provenite din economia ascunsă, acest lucru se poate include in cauza
apariției economiei subterane și munca la negru.

In cazul României evoluția evaziunii fiscale in perioada 2017-2021 presiunea fiscala in cazul impozitelor
indirecte se observa într-o ușoara scădere in anul 2021 fata de 2017, unde procentul din PIB al presiunii
fiscale se afla la 6,1

Sursa: Eurostat presiunea fiscala per 2017-2021

Taxe directe in Romania

2017-2021
7 6.1
6 5.1 5.1
4.9 5
5
4
3
2
1
0
2017 2018 2019 2020 2021

Situația economiei subterane ca procent in PIB, 28 de tari din Europa

16
 2006-2015

Tara/A 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
n
Austria 9,7 9,4 8,1 8,5 8,2 7,9 7,6 7,5 7,8 8,2
Belgia 19,2 18,3 17,5 17,8 17,4 17,1 16,8 16,4 16,1 16,2
Bulgari 34 32,7 32,1 32,5 32,6 32,3 31,9 31,2 31 30,6
a
Croatia 31,2 30,4 29,6 30,1 29,8 29,5 29 28,4 28 27,7
Cehia 18,1 17 16,6 16,9 16,7 16,4 16 15,5 15,3 15,1
Danem 15,4 14,8 13,9 14,3 14 13,8 13,4 13 12,8 12
arca
Estonia 29,6 29,5 29 29,6 29,3 28,6 28,2 27,6 27,1 26,2
Finland 15,3 14,5 13,8 14,2 14 13,7 13,3 13 12,9 12,4
a
Franța 12,4 11,8 11,1 11,6 11,3 11 10,8 9,9 10,8 12,3
Germa 15 14,7 14,2 14,6 13,9 13,2 12,9 12,4 12,2 12,2
nia
Grecia 26,2 25,1 24,3 25 25,4 24,3 24 23,6 23,3 22,4
Ungaria 24,4 23,7 23 23,5 23,3 22,8 22,5 22,1 21,6 21,9
Irlanda 13,4 12,7 12,2 13,1 13 12,8 12,7 12,2 11,8 11,3
Italia 23,2 22,3 21,4 22 21,8 21,2 21,6 21,1 20,8 20,6
Letonia 29 27,5 26,5 27,1 27,3 26,5 26,1 25,5 24,7 23,6
Lituani 30,6 29,7 29,1 29,6 29,7 29 28,5 28 27,1 25,8
a
Luxem 10 9,4 8,5 8,8 8,4 8,2 8,2 8 8,1 8,3
burg
Malta 27,2 26,4 25,8 25,9 26 25,8 25,3 24,3 24 24,3
Olanda 10,9 10,1 9,6 10,2 10 9,8 9,5 9,1 9,2 9
Polonia 26,8 26 25,3 25,9 25,4 25 24,4 23,8 23,5 23,3
Portuga 20,1 19,2 18,7 19,5 19,2 19,4 19,4 19 18,7 17,6
lia
Romani 31,4 30,2 29,4 29,4 29,8 29,6 29,1 28,4 28,1 28
a
Sloveni 25,8 24,7 24 24,6 24,3 24,1 23,6 23,1 23,5 23,3
a
Cipru 27,9 26,5 26 26,5 26,2 26 25,6 25,2 25,7 24,8
Spania 20,2 19,3 18,4 19,5 19,4 19,2 19,2 18,6 18,5 18,2

17
 Slovaci 17,3 16,8 16 16,8 16,4 16 15,5 15 14,6 14,1
a
Suedia 16,2 15,6 14,9 15,4 15 14,7 14,3 13,9 13,6 13,2
Marea 11,1 10,6 10,1 10,9 10,7 10,5 10,1 9,7 9,6 9,4
Britanie
Media 21,1 20,3 19,6 20,1 19,9 19,6 19,3 18,8 18,6 18,3
celor 28
de state
europen
e

Sursa: Schneider, 2015

Economia informala in Romania

2014-2018
35.0 32.1
30.9 31.330.6
30.130.7 30.030.3 29.2
30.3
30.0 27.4 27.2 26.9 26.8 26.6
25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0
2014 2015 2016 2017 2018

SEMP MMIC DGE

Sursa World bank.org

• Prescurtarea SEMP provine de la self-employment, aceasta prezinta situația persoanelor calculate

procentual din totalul angajaților in câmpul muncii, anume angajații înregistrați, ce oferă servicii
independente fata de o entitate economica. Exemple de forme juridice sunt formele înregistrate ca persoana
fizica autorizata, aceștia primesc facilități din partea statului in funcție de veniturile obținute pe perioada

18
 unui an fiscal si pot plăti contribuțiile fiscale doar in cazul in care depășesc veniturile a 12 salarii minime
pe tara.
• Metoda MMIC este o analiza econometrica ce are la baza studiul mai multor variabile pentru a putea sa
determine economia informala.
• Prescurtarea DGE provine de la modelul general bazat pe dinamica de echilibru si se reprezintă ca procent
din PIB.

Metodele de analiză

Analiza economiei subterane sau a economiei informale se bazează pe anchete si pe metode de estimare a
acesteia in diverse medii care sunt predispuse sa activeze sub umbrela legalității in state cu economie in
curs de dezvoltare si cu legi fiscale într-o continua schimbare a cadrului legal ce încerca sa elimine tot mai
mult acest fenomen, in timp ce unele state caută să colecteze taxe la buget prin legi care să le ofere beneficii
celor ce se conformează, economia subterană nu poate fi eradicată în totalitatea ei deoarece la nivel
comportamental și social în literatura economică apare elementul de “egoism” ce este inclus în fenomenul
de eludare de la normele sociale si fiscale, argumentul „este în natura omului de a agonisi și de a evita cât
mai mult posibil cedarea unor pârți din avuție” ( Cristina Voicu, Știința economică și teoria economiei
„subterane” pp 59), prin acest argument observăm că fiecare participant este predispus să nu renunțe la ce
dobândește prin munca sa.

Metode de analiza a fenomenului economiei informale

Metodele de analiza se împart in doua mari categorii, acestea sunt metode directe și indirecte. Prin metodele
directe putem specifica:
• Chestionarele
• Auditul fiscal

Metodele de analiză a economiei subterane indirecte se împart în :

• Analiza pieței muncii

• Cererea de lichidități
• Consumul sau cererea de energie
• Analiza pe baza vecinătăților în cadru restrâns
• Metoda indicatorilor multiplii și a multiplelor cauze
• Discrepanța între cheltuieli și venituri.

Metodele directe de observare a economiei subterane.

Analiza prin metoda sondajelor

Prin metodele directe de abordare a analizei in privința economiei subterane acestea presupun apropierea
de populație si depunerea unui efort pentru ca aceștia sa poată sa ofere răspunsurile căutate si stabilirea
datelor ce vor duce la un rezultat cat mai apropiat de realitate pentru a putea contracara fenomenul, prin

19
metoda de analiza a sondajului, zonele ce sunt analizate se afla in mediul urban cu precădere, sondajele
sunt dezvoltate in funcție de scopul anchetei, timpul si bugetul alocat. Acestea se pot pune în aplicare la
nivel național sau local. Sondajul este o sursa primară de obținere a informațiilor, acesta poate scoate la
lumina fenomene ale exploatării, condiții dificile de muncă și alte aspecte din câmpul muncii. Partea
negativă din cadrul sondajelor este aceea că cei intervievați sunt predispuși să nu coopereze și să refuze să
ofere un răspuns ce poate să le pună în pericol locul de muncă. Acest fapt poate să nu ofere anchetei o
imagine reală a fenomenului în special în termenii monetari.

Auditul fiscal

Metoda auditului fiscal constă în: determinarea dimensiunii evaziuni fiscale prin compararea diferenței
între veniturile declarate pentru a putea fi impozitate și observarea documentelor justificative de către
instituțiile statului în urma controalelor de specialitate. Aceasta metodă de determinare prezintă un set de
dificultăți deoarece în Romania, instituția statului ce este însărcinată cu verificarea contribuabililor este
ANAF, participare în acest demers este și Curtea de Conturi a României. Inspectorii ANAF sunt împărțiți
în departamente separate și aceștia verifică doar segmentul din activitate pentru care au mers în control, în
al doilea rând în urma estimărilor bazate pe auditul fiscal că o parte din veniturile nedeclarate și descoperite
de către inspectori fiscali să fie doar o parte din suma reala ce a fost nedeclarată.

Metodele indirecte de observare a economiei subterane:

Metoda analizei asupra forței de muncă

In privința analizei asupra forței de munca datele sunt necesare să fie accesibile și disponibile, analiza forței
de munca poate să ofere informații și indicatori importanți în privința economiei subterane în zonele urbane.
Se folosesc o serie de variabile pentru a putea determina numărul de locuri de munca vacante cât și numărul
de persoane angajate în câmpul muncii. Aceste date analizează numărul locurilor de munca declarate de
către firmele ce sunt în căutare de forța de muncă, acest lucru este dificil de observat la nivel restrâns.
Controalele din partea Inspectoratului teritorial de munca sunt efectuate periodic dar acestea nu pot fi
relevante în acest moment deoarece declarațiile făcute de către angajații în cauza nu sunt reale ci ele se
completează cu salariile declarate de către angajator, acesta are o implicație mare în privința puterii de
cumpărare deoarece cererea este mai mare decât nivelul salarial declarat.

In urma unei solicitări către Inspectoratul teritorial de Munca al locurilor de munca ce activează in domeniul
de construcții si angajații înregistrați cu salariul minim pe economie am primit următorul răspuns:

20
Sursa : Inspecția teritoriala de munca, București.

Locuri vacante Bucuresti-Ilfov

2022 TRm 1

548
16440 548

Regiunea BUCURESTI - ILFOV TOTAL - F CONSTRUCTII

Sursa: Prelucrare proprie date ITM

Metoda cereri de lichidități

Acesta este cea mai populară metodă aleasă de către administrator și de către angajat pentru a putea primi
diferența de salariu în vederea ascunderii de venituri ce provin din surse nedeclarate, baza acesteia este
observată în corelarea volumului plăților în monedă fizică care la momentul plătii va fi fiscalizată și va
reintra în economie, cererea de monedă se corela cu presiunea fiscală, prin aceste estimări se poate observa
mărimea economiei informale. Metoda este originară în lucrarea autorului (Tanzi, 1980), acesta vorbește
despre cererea de lichidități și evoluția presiunii fiscale, în calculele econometrice, în timp metoda a evoluat
de la forma inițială la comparația între cererea de moneda cu PIB, înlocuind presiunea fiscală, în analiză au
fost incluse și alți indicatori pentru a putea fi analizați, depozitele monetare sau nivelul tranzacțiilor.

Punctele slabe pentru această analiză, acestă metodă sunt ca : deși sunt efectuate tranzacții cu monedă nu
poate demonstra că toate tranzacțiile provin din economia informală, aceasta metodă restrânsă la nivel de
vecinătate nu poate fi relevantă deoarece mișcările populației nu pot determina cererea de moneda.

Cererea si consumul de electricitate

21
 Metoda de estimare a consumului de energie este un indicator fizic și este propusă de către autorii
(Kaufmann si Kaliberda 1996), aceasta metodă este similară cu cererea de moneda, consumul de
electricitate prezintă relația dintre consum si PIB, acestea prezintă aceiași elasticitate. Diferența între
creșterea PIB și consumul de energie este atribuită economiei informale. Precum metoda cereri de monedă
și aceasta metodă poate avea punctele slabe și critici la adresa acesteia. (Schneider, 2002) afirmă că nu toată
economia subterană necesită electricitate. Vânzarea de bunuri în domeniul public este comună și necesită
prea putină sau deloc energie electrică. In al doilea rând elasticitatea consumului de energie depinde de
piața de desfacere, în cazul cereri de monedă, cea ce este orientată către consumul energetic în funcție de
PIB se poate dovedi o metoda situată la nivel macro-economic și poate scoate la iveală nivelul economiei
subterane la nivel național. Datele obținute din această analiză se poate orienta către studiile de la nivelul
vecinătăților.

Analiza pe baza vecinătăților în cadru restrâns

Aceasta formă de a evidenția economia subterană are la bază analiza prin studiile bazate pe chestionar,
centrat pe un cadru restrâns orientat către locuitorii unei zone dintr-o comunitate țintă, setul de întrebări
este notat în funcție de probabilitatea de a se realiza o economie ascunsă. Întrebările esențiale în cadrul
acestui studiu sunt bazate pe:

• Cât încasează gospodăria

• Cât reprezintă cheltuiala pentru acea gospodărie, cele ce depășesc încasările lunare
• Câte gospodarii nu dețin un credit bancar sau fără o relație cu o banca
• Care este nivelul de plăti cash la furnizorii de utilități

Metoda de analiza in cadrul vecinătăților se dovedește eficienta la informații publice sensibile si sa prezentat
ca fiind eficientă în influențarea deciziilor în mediul urban în economia subterană în privința celor ce
obțineau venituri nedeclarate și aveau salariul minim pe economie.
Aceasta metodă este limitată de numărul celor ce doresc să răspundă la chestionare în mod real si nu sunt
reticenți în privința plaților sau datelor despre populație ce nu sunt documentate. În vederea observării cu
exactitate a fenomenului a apărut o noua metodă care se poate aplica legându-ne de metoda analizei
vecinătății folosindu-ne de bazele acesteia.

Metoda indicatorilor multiplii si a multiplelor cauze

Metodele precedente se dovedesc că nu oferă o informație clară asupra factorilor ce duc către economia
informală, anume aceste metode se bazează pe analiza unui singur element care poate aduce la lumină
activitățile ilicite din economia secundară, metoda de analiză MMIC este orientată către analiza a mai
multor factori cât și a mai multor cauze ce pot să susțină dezvoltarea acestuia.

Analiza simultană a diferiților factori se va reduce la efectele taxărilor directe cât și indirecte colectate de
către stat, anume presiunea fiscală va fi înregistrată de către analizele efectuate în final. Aceasta se bazează
pe analize statistice a variabilelor neobservate, presupune că influența este datorată de diversele variabile.

22
Deoarece folosește diferite variabile poate surprinde fenomenul din mai multe unghiuri și prezintă
componentele acestuia.

Dezavantajul acestei metode de analiză constă în faptul că cu cât se aplică mai mult este necesar să se
desfășoare și o analiză cantitativă a cercetării pentru a ne asigura că cauzele și indicatorii sunt identificați
corespunzător.

Discrepanta între cheltuieli și venituri

Conturile naționale se bazează pe statisticile care folosesc datele provenite din venituri și cheltuieli pentru
a putea estima economia subterană, daca nivelul cheltuielilor este mai mare decât nivelul salarial,
economiștii și statisticienii folosesc aceste informații ca un indicator al venitului generat de către economia
neoficială. Datorită sondajelor obținute din partea populației, cheltuielile ce depășesc nivelul salarial poate
fi atribuit creditelor obținute din partea instituțiilor de credit. Aceasta metoda nu poate fi exactă din cauza
erorilor și omisiunile provenite din raportările ce țin de veniturile persoanelor intervievate.

2.4 ECONOMIA INFORMALĂ IN ROMANIA

Pentru analiza in rândul populației si al firmelor in privința evaziunii vom evidenția nivelul presiunii fiscale
pentru impozitul direct aplicat in funcție de contribuțiilor la CASS, CAS si impozitul pe venit. Analiza in
situația veniturilor si al cheltuielilor se orientează spre estimarea cheltuielilor, pe baza formulei VPD = VP
– IMP, aceasta relație este caracterizată prin disponibilitatea populației la consum cât și capacitatea de
economisire.

Sursa: Prelucrare proprie date Eurostat

Consumul gospodariilor in preturi curente

Milioane euro
200,000.0
147,540.7
150,000.0 128,794.0 138,192.8 131,709.6
117,462.2
100,000.0

50,000.0

0.0
Romania

2017 2018 2019 2020 2021

23
 Evaziunea la plata contributiilor
300000 284035.6
255343.2
250000 221452.4
203568.6
200000 164448.4
146743.8
141226.7
136560
150000 119,587.2
108,599.4
100000 80,225.7
67,008.6
50000
0
Total contributii incasate IMPOZITE SI CONTRIBUTII Dif la plata
SOCIALE PROBABIL SA NU FIE
COLECTATE

2016 2017 2018 2019

Sursa: Prelucrare proprie date Eurostat

24
Sursa: OECD 2022

Gap-ul TVA al României la un nivel ridicat fata de statele membre a Uniunii Europene este la un nivel
ridicat, acest fapt ne arata ca firmele ce datorează TVA către stat evita plata acestuia sau întârzie plățile
conform cu declarațiile contabile, plata TVA este un rezult ce provine din diferența intre încasările de TVA
de la clienți si plata acestuia către furnizori.

25
Sursa Comisia de prognoza 2022

Conform Comisiei de Prognoza, cheltuiala pentru consumul final al populației va creste mai mult decât
nivelul PIB, această creștere arată venituri provenite din alte surse decât cele declarate de către angajatori
si populație in cadrul sondajelor statistice.

Modelul caching-up de creștere economica nu poate prezenta ca evaziunea fiscala in tarile ce se bazează pe
acest model de creștere economica si o legislație in continua schimbare sa poată diminua fenomenul.
Evaziunea fiscala in cadrul tarilor ce urmează modelul caching-up nu poate fi evitata doar prin scăderea
cotei de TVA, reducerea cotei de TVA poate oferii mai multe beneficii administratorului care nu
fiscalizează, diferența intre cotele de TVA vor rămâne in economia subterana.

Masurile ce pot conduce la corectarea conduitei fiscale din partea persoanelor juridice, este ca statul sa aibe
o legislație ușor de înțeles pentru conducătorul departamentului economic cat si oferirea de facilitați
persoanelor juridice ce conduc micro entități, printr-un plafon de încasări declarate pentru care sa poată
plăti un impozit redus, facilitați pentru angajații ce au salarii declarate ce depășesc nivelul salariului mediu
pe economie.

26
 2017 2018 2019 2020 2021 2016
Numar salariati activi Procentual 52.23 52.68 52.98 52.29 48.21 50.50
Numar someri in cautarea de loc de munca
6.1 5.3 4.9 6.1 5.6 7.2
Procentual

Populatie activa 9120 9069 8195.00 8188.00 8214 8979

Numar populatie ocupata 4742 4716 4343 4262 3942 4489
Numar populatie someri 285 235 217 255 197 314
-
Populatie incadrata la munca la negru -4093 -4118 -3635 -3671 -4075 4176

analiza fortei de munca

Populatie incadrata la munca la negru

Numar populatie someri

Numar populatie ocupata

Populatie activa

Numar someri in cautarea de loc de munca

Procentual

Numar salariati activi Procentual

-6000.00 -4000.00 -2000.00 0.00 2000.00 4000.00 6000.00 8000.00 10000.00

2016 2021 2020 2019 2018 2017

Conform metodei de analiza a discrepantei forței muncii in care se consideră un an de bază pentru a putea
determina munca la negru, diferența din piața muncii și cei ce erau in căutarea unui loc de munca se situa
la 6,1 % din populația activă salariată. Anul de bază a fost 2016 unde procentul șomerilor era situat la 7,1%,
pentru a analiza impactul forței de muncă asupra economiei subterane, șomajul a scăzut in 2021 la 5,6
procente din numărul celor ce erau salariați, prezentând o diminuare a discrepanței intre cele două laturi ale
forței de muncă. Conform criticii aduse de către Friedrich Schneider acestei metode de analiză, dacă
considerăm un an de bază și o rată constantă a forței de muncă iar orice discrepanță ne poate arăta că
acolo apare un fenomen de economie ascunsă dar pentru faptul că forța de muncă se diminuează poate fi

27
cauzat de un oricare alt motiv, in concluzie această metodă in mod independent nu poate fi considerată
eficientă.

Concluzii
Având în vedere cele prezentate în această lucrare, economia subterană se prezintă sub forma unei
economii paralele ce ocolește sistemul fiscal prin metode ce sunt facilitate printr-o legislație în continuă
schimbare iar metodele sunt tot mai creative pentru a-și crea un confort economic, în România va fi dificil
să putem schimba activitățile ilegale sau mai puțin legale deoarece fiecare își dorește într-un mod egoist să
își îmbunătățească situația materială fără a mai plăti taxele ce vin cu câștigurile dobândite.

Modelul caching-up de creștere economica nu poate prezenta ca evaziunea fiscala in tarile ce se bazează pe
acest model de creștere economica si o legislație in continua schimbare sa poată diminua fenomenul.
Evaziunea fiscala in cadrul tarilor ce urmează modelul caching-up nu poate fi evitata doar prin scăderea
cotei de TVA, reducerea cotei de TVA poate oferii mai multe beneficii administratorului care nu
fiscalizează, diferența intre cotele de TVA vor rămâne in economia subterana.

Măsurile fiscale ce pot fi adoptate pentru a putea diminua economia subterana sunt cele care afectează in
mod direct angajatul, anume contribuția la asigurarea de pensionare de la 25% la 15%.

Masurile ce pot conduce la corectarea conduitei fiscale din partea persoanelor juridice, este ca statul sa aibe
o legislație ușor de înțeles pentru conducătorul departamentului economic cat si oferirea de facilitați
persoanelor juridice ce conduc micro entități, printr-un plafon de încasări declarate pentru care sa poată
plăti un impozit redus, facilitați pentru angajații ce au salarii declarate ce depășesc nivelul salariului mediu
pe economie.

28
BIBLIOGRAFIE
Andreea Paula Dumitru lector universitar doctor,( Contabilitatea de gestiune, editura
Universitară, pp 11-17)

Brașoveanu, I. V. (2010), Economia subterană și corupția: probleme majore ale economiei

românești, Economie teoretică și aplicată , Vol. XVII, Nr. 11 (552), pp. 68-80 ; pp 5
http://store.ectap.ro/articole/529_ro.pdf

Cristina VOICU Știința economică și teoria economiei „subterane” Volumul XIX (2012), Nr.
7(572) ( pp 59) http://store.ectap.ro/articole/752_ro.pdf
Constantin Anghelache, Constantin Mitruț, Alexandru Isaic-Maniu, Vergil Voineag (Editura
Economică, București, 2007, pp 37-105, pp 175-266
Edgard F. Feidge, (Cambridge, 1989) Tax evasion and information distortion pp46; pp318.
Eurostat.eu https://taxation-customs.ec.europa.eu/taxation-1/economic-analysis-taxation/data-
taxation_en

Emil Dinga, 2008 CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND EVAZIUNEA FISCALĂ VS

FRAUDA FISCALĂ ( pp21) – Studii financiare, Centrul de Cercetări Financiare si Monetare
"Victor Slăvescu" (CCFM). - Vol. 12.2008
Friedrich Schneider, Andreas Buehn, Claudio E. Montenegro - Shadow Economies All over the
World ( pp 2)

Friedrich Schneider (2007) Shadow Economies and Corruption All Over the World: New
Estimates for 145 Countries (pp 6)

Friedrich Schneider. and Enste, D. (2002). The Shadow Economy: Theoretical Approaches,
Empirical Studies, and
Political Implications. Cambridge (UK): Cambridge University Press (pp 39)

Institutul National de Statistica, https://insse.ro/cms/ro/tags/starea-economica-si-sociala-romaniei

Kaufmann, D. and Kaliberda, A. (1996). Integrating the Unofficial Economy into the Dynamics
of Post Socialist

29
Economies: A Framework of Analyses and Evidence. In: B. Kaminski (ed.), Economic
Transition in Russia
and the New States of Eurasia, London: M.E. Sharpe, (pp.81–120)

Legea 87/1994 publicată pană la 29 iulie, republicată Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din 29
iulie 2003
Mariana Vizoli (TVA de la A la Z, editura Hamangiu, pp 1-2)

Oxford English Dictionary, https://en.oxforddictionaries.com/

Tanzi, V. (1984), The Underground Economy in United States – Estimates and Implications,
New York, pp. 32
Tanzi, V. (1980). The Underground Economy in the United States: Estimates and Implications.
Banca Nazionale
del Lavoro, 135(4): 427–453.

World Bank.com https://www.worldbank.org/en/research/brief/informal-economy-database

30