Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Ştiințe economice şi administrație publică


Specializarea : Economia comerţului, serviciilor si turismului
Anul 2

Datoria publică externă si investiţiile


străine directe în Ucraina

Student: Profesor
coordonator:

Suceava, 2015
Cuprins
1. Date generale despre economia Ucrainei.......................................................................................3
2. Datoria publică externă..................................................................................................................4
3. Investiţiile străine directe în Ucraina.............................................................................................6
1. Date generale despre economia Ucrainei

În perioada sovietică, economia ucraineană era a doua ca mărime din URSS, reprezentând o


importantă componentă industrială și agricolă a economiei planificate a uniunii. În urma prăbușirii
sistemului sovietic, țara a trecut de la economia planificată la o economie de piață. Tranziția a fost
dificilă pentru majoritatea populației, care a căzut în sărăcie. Economia Ucrainei a scăzut puternic în
anii de după prăbușirea URSS. Viața de zi cu zi a ucraineanului de rând era grea. Un număr
semnificativ de cetățeni din regiunile ruraleale țării au supraviețuit doar hrănindu-se cu ceea ce
cultivau pe pământurile lor, lucrând în câte două locuri de muncă și obținând bunurile de strictă
necesitate prin schimburi în natură.

În 1991 guvernul a liberalizat majoritatea prețurilor pentru a combate penuria, dar nu a reușit
să rezolve problema. În același timp, guvernul a continuat să subvenționeze sectoarele de stat din
industrie și agricultură prin emisii monetare fără acoperire. Politica monetară lejeră de la începutul
anilor 1990 a dus inflația la nivele foarte mari. Ucraina deține recordul mondial de inflație pe un an
calendaristic, pentru inflația din 1993. Cei care trăiau pe baza unui venit fix au suferit cel mai mult.
[16]
 Prețurile s-au stabilizat doar după introducerea noii monede, grivna, în 1996.

Țara a implementat foarte lent reformele structurale. După obținerea independenței, guvernul a
elaborat un cadru legal pentru privatizare. Totuși, rezistența la reformă din cadrul guvernului, ca și
cea venită din partea unei părți semnificative a populației, a blocat eforturile de reformă. Un număr
mare de întreprinderi de stat au fost scutite de privatizare. Între timp, până în 1999, producția a
scăzut la mai puțin de 40% din nivelul anului 1991, [71] dar și-a revenit, atingând din nou nivelul
respectiv până în anul 2006.[48]

PIB-ul (PPP) Ucrainei din 2007, calculat de FMI, este pe locul 29 în lume, cu o valoare
estimată de 399,866 miliarde de dolari.[48] PIB-ul nominal (în dolari americani, calculat la rata de
schimb a pieței) a fost de 140,5 miliarde de dolari, al 41-lea din lume. [3] Până în decembrie 2007
salariul mediu nominal în Ucraina a atins 1.774 grivne pe lună.[72] În ciuda faptului că a rămas în
urma țărilor vecine central-europene, creșterea anuală a salariului mediu în termeni reali este de 20%
pentru perioada 2001–2006.[73]

La începutul anilor 2000 economia a arătat o puternică creștere bazată pe export, de 5 până la
10%, producția industrială crescând cu mai mult de 10% pe an. [74] Ucraina produce aproape toate
tipurile de vehicule de transport și nave spațiale. Avioanele Antonov și camioanele KrAZ sunt
exportate în multe țări. Majoritatea exporturilor Ucrainei sunt îndreptate spre țările Uniunii
Europene și ale Comunității Statelor Independente. De la independență, Ucraina și-a păstrat propria
agenție spațială, Agenția Spațială Națională a Ucrainei. Primul astronaut care a ieșit în spațiu din
partea Ucrainei a fost Leonid Kadeniuk la 13 mai 1997. Ucraina a devenit participant activ în
explorarea științifică a spațiului. Între 1991 și 2007, au fost lansați șase sateliți și 101 vehicule
spațiale ucrainene, această țară continuând să proiecteze nave spațiale.

Ucraina își importă majoritatea resurselor de energie, în special petrolul și gazele naturale, și


depinde în mare măsură de Rusia ca furnizor de energie. În timp ce 25% din gazele naturale din
Ucraina provin din surse interne, aproximativ 35% provin din Rusia iar restul de 40% din Asia
Centrală, prin rute de tranzit controlate de Rusia. În același timp, 85% din gazul rusesc este livrat în
Europa de Vest prin Ucraina.

Banca Mondială a clasificat Ucraina ca un stat cu venit mediu. Printre problemele


semnificative se numără infrastructura și transportul subdezvoltate, corupția și birocrația. În 2007,
bursa ucraineană de acțiuni a înregistrat a doua creștere din lume cu 130 de procente. Conform CIA,
în 2006 capitalizarea bursei de acțiuni a Ucrainei a fost de 42,87 miliarde de dolari. Printre
sectoarele în creștere ale economiei ucrainene se numără piața IT, care le-a depășit pe toate cele din
celelalte țări central- și est-europene în 2007, crescând cu aproximativ 40 de procente.[

2. Datoria publică externă

Evoluţia datoriei externe de la începutul formării ei în 1992 pînă în prezent a fost determinată
de succesiunea a cîteva faze cu caracter diferit. În prima fază datoria externă a fost, în principal,
acumulată. Schimbările structurale care au avut loc în primii ani de independenţă au lovit dur acele
economii care erau dependente de relaţiile economice cu Ucraina şi Federaţia Rusă mai ales
Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kîrghîzstan, Moldova, Uzbekistan şi Tadjikistan. Arieratele
acumulate pe plăţile energetice au făcut ca datoria externă să se acumuleze în ritm accelerat în aceste
state. În mod ideal, acumularea de datorie fiind complementată de ritmuri sporite de creştere a PIB-
ului nu ar fi creat problemele pe care le-a creat în lipsa acestuia.

Criza regională, moratoriul asupra datoriei interne în Federaţia Rusă, restructurarea datoriei
externe a Ucrainei, lanţul devalorizărilor monedelor naţionale din ţările CSI au marcat începutul
celei de-a doua faze. Deprecierea monedei, care în mod natural afectează veniturile bugetare, a
accentuat caracterul complicat al plăţilor aferente serviciului datoriei externe şi au stabilizat stocul
acesteia pentru anii succesivi.

În faza actuală, pe fundalul relansării creşterii economice, datoria externă reprezintă una dintre
cele mai mari probleme cu care se confruntă prezenta guvernare. Este clară necesitatea restructurării
unei părţi considerabile a datoriei în scopul diminuării poverii pe care o exercită aceasta asupra
bugetului şi PIB-ului şi restabilirii credibilităţii ţării pe termen lung.

La sfârşitul anului 2013, datoria externă a Ucrainei a atins cifra de $140 de miliarde sau 80%
din PIB, inclusiv datoria pe termen scurt de $65 de miliarde, se spune în programul Guvernului
Ucrainei .

Ucraina va negocia cu creditorii externi un plan de restructurare a datoriilor ţării, care ar putea
include reducerea dobânzilor, prelungirea scadenţelor, precum şi scăderea nivelului cupoanelor
pentru obligaţiunile guvernamentale, potrivit ministrului ucrainian al Finanţelor, Natalie Jaresko.

Potrivit ministrului, autorităţile de la Kiev vor încerca să restructureze până în iunie o parte din
datoria acumulată prin vânzarea de obligaţiuni guvernamentale şi titluri emise de companiile de stat,
relatează Bloomberg.

Operaţiunea „va include, probabil, o combinaţie între extinderea maturităţilor,


reducerea ratei cuponului şi scăderea dobânzii. Procentajul pentru fiecare element în parte va
fi discutat cu creditorii”, a spus Jaresko vineri.

Un important fond de investiţii din SUA, Franklin Templeton, a cumpărat de pe piaţa


financiară globală obligaţiuni de stat ale Ucrainei în valoare nominală de cinci miliarde de dolari,
după cum a relatat Financial Times în 2013.

Tranzacţia reprezentând o cincime din totalul datoriei publice externe a Ucrainei a avut loc în
luna august. Se ştie deja că prim-vicepremierul ucrainean Serghei Arbuzov şi ministrul de finanţe
Iuri Kolobov au efectuat o vizită neoficială la sediul fondului menţionat din oraşul San Mateo
(California) pentru a oferi anumite garanţii titularului unei părţi mari din datoria publică a Ucrainei.

Suma exactă oferită de Franklin Templeton pentru cele 20% din datoria publică a Ucrainei
rămâne un secret comercial.

Anterior, în faza iniţială a crizei financiare din zona euro, fondul american a cumpărat
obligaţiuni ale Irlandei, obţinând în urma acestei operaţiuni un profit important după ce Dublinul a
primit asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Potrivit Financial Times, citată de ITAR-TASS, pe pieţele mondiale se aşteaptă o deteriorare
semnificativă a situaţiei financiare a Ucrainei în cel mai scurt timp. 'Situaţia este foarte simplă:
Ucraina se confruntă cu ameninţarea unei penurii semnificative de numerar şi fonduri', a declarat
publicaţiei britanice analistul principal al băncii Morgan Stanley (SUA), Paolo Bathory, care spune
că autorităţile ucrainene 'nu pot face faţă noului val de exod de capital'. 'Ucraina are nevoie de
asistenţă din partea unei terţe părţi - Rusia sau FMI', mai declară el.

Unii analişti ruşi şi-au exprimat deja scepticismul că Moscova ar putea credita Ucraina, după
ce aceasta a respins 'avansurile' insistente - care au mers de la promisiuni cu scăderea preţului la
gaze până la şantaj şi blocarea unor mărfuri ucrainene pe piaţa rusă - pentru a o determina să adere
la Uniunea Vamală formată din Rusia, Kazahstan şi Belarus. Kievul speră să semneze, la apropiatul
summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de asociere şi de liber schimb cu UE.

3. Investiţiile străine directe în Ucraina


Investițiile străine directe sunt intrările nete de investiții de a obține un interes management
durabil (10 la suta sau mai mult din stoc vot) într-o întreprindere care operează într-o economie, alta
decât cea a investitorului. Este suma capitalului social, reinvestirea veniturilor, alte capital pe termen
lung, precum și de capital pe termen scurt, așa cum se arată în balanța de plăți. Această serie
prezintă ieșiri nete de investiții din economia raportoare de restul lumii și este împărțit la PIB.
În 2010, numărul de proiecte de investiții străine directe au crescut cu 22%, pentru a ajunge la
925 de proiecte de investiții străine directe (crearea 65372 noi locuri de muncă) în cele 22 de țări din
Europa de Est, Centrală și de marcare o recuperare a investițiilor în regiune, care a fost afectată de
criza financiară globală în 2008-2009.
Activitatea ISD în Europa Centrală și de Est este dominat de proiecte de investiții industriale.
Echipament si logistica utilaje sectoarele de automobile, reprezintă în total 26% din proiectele de
ISD primite în Europa Centrală și de Est în 2010.
Cu toate acestea, servicii de afaceri și industria de software numai a generat 12% din
proiectele de investiții străine directe în 2010 în regiune. Liderii ISD din Europa Centrală și de Est
Europa sunt Rusia, Polonia, Ungaria și Republica Cehă. În ciuda creșterii lor în atractivitate, în
Europa Centrală și de Est țările europene rămân depășită de țări din Europa de Vest, cum ar fi Marea
Britanie, Franța și Germania, în numărul de proiecte de ISD.
La fel ca piața ISD globale, Europa Centrală și de Est tinde să fie mai mult și mai policentrică.
Regiunea găzduiește liderilor ISD clare și provocări.
Liderii: clasament al țărilor din Europa Centrală și de Est este dominata de Rusia, Polonia,
România, Ungaria și Republica Cehă. În afară de Rusia, aceste țări au fost curtat de investitori în
ultimii 10 ani, cu politicile atractive și credibilitatea lustruite, prin Uniunea Europeană de membru și
strategii de promovare ISD agresive.
Ucraina joacă un rol challenger în Europa Centrală și de Est. Din 2006 până în 2010, Ucraina
clasat pe locul al 10-lea, atât în numărul de proiecte de investiții (178) și numărul de locuri de
muncă create (7487). În 2010, Ucraina nu a imbunatati pozitia ISD: țara a atras 31 de proiecte de
investiții străine directe și 1.150 de locuri de muncă. De fapt, valoarea totală a fluxurilor de ISD în
anul 2010 a scăzut cu 9%, la un US estimata 4.15 dolari
Incertitudine Ucrainei privind climatul investițional entuziasmul său limite investitorilor și
subminează potențialul de investiții adevărat.
O combinație a inflației și o contracție de PIB de peste 15% in 2009 au facut investitorii
nervos despre oportunitățile din Ucraina. Lichiditate este o altă preocupare pentru investitori,
deoarece băncile au început doar provizoriu pentru a relua creditarea corporative, limitarea
oportunitati pentru investitorii și partenerii lor interne pentru a stabili activitățile de afaceri. În ceea
ce privește mediul de afaceri, corupția, întârzieri în domeniul vamal și lent de restituire a TVA au
devenit mai agresiv.
Destinație a treia a ISD pentru intermedierea financiară: în ultimii cinci ani, sectorul financiar
ucrainean a atras cele mai multe proiecte de investiții (13% din totalul ISD în Ucraina). De fapt,
Ucraina ocupă locul 3-a ca o țară de destinație pentru servicii financiare din Europa Centrala si de
Est, în spatele Rusia și Polonia (care a primit 18% și 14% din proiectele, respectiv).
Dezvoltarea atractivității industrial: logistica (10% din proiectele total ISD în Ucraina) și
producția alimentară (9%) sunt doua și a treia principal atrage de ISD în Ucraina. Cu toate acestea,
țara nu a atins încă potențialul său adevărat: sectorul industrial a crescut cu 11,5% în 2010,
comparativ cu 4,2% pentru GDP12 național, în timp ce Ucraina atrage numai 3% din ISD industriale
din Europa Centrală și de Est.
Investițiile străine directe, ieșirile nete (% din PIB) în Ucraina a fost 0,12 începând din 2014.
cea mai mare valoare sa în ultimii 6 ani a fost 0,68 în 2010, în timp ce cea mai scăzută valoare a fost
-0.12 în 2009.