Sunteți pe pagina 1din 18

Criza financiară rusă din 1998

STUDENT: OLARI SORIN


CERTAN CĂTĂLIN
FEAA, AFACERI INTERNAȚIONALE, ANUL 3, GRUPA 1

PROFESORUL COORDONATOR: LECT. UNIV. DR. MIHAELA STATE


Date Generale

 Rusia oficial Federația Rusă, este o țară în Eurasia, cu 17.125.200 km². Rusia este cea mai
întinsă țară din lume, acoperind peste o optime din suprafața locuită a pământului și a
noua ca populație, cu peste 144 milioane de oameni în decembrie 2017. Aproximativ 77%
din populație trăiește în partea vestică, europeană a țării. Capitala Rusiei Moscova, este
unul din cele mai mari orașe din lume, alte orașe mari sunt Sankt-Petersburg,
Novosibirsk, Ekaterinburg, Nijnii-Novgorod.
 Rusia are frontiere terestre(d) cu Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia
(ambele cu Regiunea Kaliningrad), Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan,
China, Mongolia și Coreea de Nord. Are frontiere maritime(d) cu Japonia în Marea
Ohotsk și cu SUA (statul Alaska) în Strâmtoarea Bering.
Generarea Crizei

 Criza financiară rusă, numită și criza rublei sau febra rusă a fost o criză economică și
financiară care a lovit Federația Rusă începând din august 1998. A determinat guvernul și
banca centrală să devalorizeze rubla și să nu-și poată rambursa datoria suverană, ducând
la neplată. Criza a avut, de asemenea, repercusiuni grave asupra economiilor multor state
vecine.
 Motivele care au împins economia rusă în criză sunt în principal o scădere semnificativă a
productivității, rata de schimb fixă ridicată dintre rubla și monedele străine, precum și un
deficit fiscal cronic. Costul economic al primului război cecen a contribuit de asemenea
la criză, estimat la 5,5 miliarde de dolari. În prima jumătate a anului 1997, economia rusă
dăduse unele semne de îmbunătățire. Cu toate acestea, la scurt timp după aceea,
problemele au început treptat să escaladeze.
Faza Preliminară a crizei

 Două șocuri externe, în special, au avut un impact puternic asupra rezervelor valutare
rusești: Criza Financiară Asiatică care a început în 1997 și scăderea ulterioară a cererii a
țițeiului și a metalelor neferoase.
 În iunie 1998, într-o încercare de a sprijini fuga de capital valutar și de oprire, guvernul
Kirienko a decis să ridice ratele dobânzilor la obligațiunile de stat pe termen scurt la
150%. O lună mai târziu, la 13 iulie 1998, Fondul Monetar Internațional și Banca
Mondială au emis un pachet financiar în valoare de 22.6 miliarde de dolari, a fost aprobat
pentru a sprijini reformele interne și a stabiliza piața rusă prin tranzacționarea unui volum
imens de obligațiuni guvernamentale.
Faza preliminară

 În acea perioadă, Rusia adoptă un regim flotant pentru rublă, ceea ce însemna că Banca


Centrală a decis că, la un moment dat, cursul de schimb dintre rublă și dolar va rămâne
într-un anumit interval. Dacă rubla ar fi fost devalorizată în afara acestui interval, banca
centrală ar fi intervenit cheltuind rezerve străine pentru a cumpăra ruble.
 Incapacitatea guvernului federal de a implementa un set coerent de reforme economice a
dus la o eroziune severă a încrederii investitorilor, care la rândul său a generat o reacție în
lanț. Investitorii au fugit de pe piața rusă prin vânzarea de ruble și alte active , care au
avut ca efect punerea rublei sub o presiune și mai mare.
Faza acută a crizei

La17 august 1998, guvernul rus a devalorizat rubla, neîndeplinind datoria internă și
anunțând un moratoriu pentru rambursarea datoriei externe. În aceeași zi, executivul și banca
centrală au o emis o ”Declarație Comună” care anunță în esență că:
1. Marja de tranzacționare în ruble / dolari s-ar fi extins de la 5,3-7,1 RUB pe USD la 6,0-
9,5 RUB pe USD
2. Datoria rusă exprimată în ruble ar fi restructurată într-un mod care urmează sa fie stabilit,
și pentru a evita o neplată bancară rusă în masă.
3. S-ar fi impus un moratoriu temporar de 90 de zile la plata anumitor obligațiuni bancare,
inclusiv a unor datorii și contracte valutare la termen.
Faza acută a crizei

 La 2 septembrie 1998, Banca Centrală a decis să abandoneze politica de fixare și să lase


rubla să plutească liber. Începând cu 21 septembrie 1998, cursul de schimb ajunsese la 21
de ruble un dolar SUA, ceea ce înseamnă că a pierdut două treimi din valoarea sa față de
luna precedentă.
 Moratoriul impus prin declarația comună a expirat la 15 noiembrie 1998, iar guvernul rus
și Banca Centrală au decis să nu o reînnoiască.
 Inflația rusă în 1998 a atins 84%, iar costurile sociale au crescut considerabil. Multe
bănci, inclusiv Inkombank, Oneximbank și Tokobank, au trebuit să închidă din cauza
crizei.
Faza acută a crizei

 Prăbușirea financiară a dus la o criză politică la fel de gravă, deoarece Elțin, cu consensul
său precipitat și cu o stare de sănătate precară, a trebuit să facă față unei opoziții
parlamentare ferme.
 La 23 august 1998, președintele l-a concediat pe Kirienko și și-a declarat intenția de a
restabili Ciornomâktor, Elțin a făcut un pas înapoi și l-a numit în locul său pe ministrul de
externe Yevgeny Primakov
Faza cronică a crizei

 Numirea lui Primakov a restabilit parțial stabilitatea politică, fiind considerat un candidat
de compromis capabil să vindece rănile dintre diferitele grupuri de interese. Primakov a
promis că va plăti salariile și pensiile, principala prioritate a guvernului său și a invitat
membrii principalelor fracțiuni parlamentare să se alăture cabinetului său.
 La 9 octombrie 1998, Rusia , între timp lovită de o recoltă proastă, a făcut apel și la
ajutorul umanitar internațional.
Faza cronică a crizei

 În august 1999, cercul intim al lui Elțin își finaliza munca de convingere și în data de 16
august, Duma de Stat s-a reunit pentru a aproba candidatura unui noi prim-ministru. Au
ascultat discursul candidatului, i-au pus câteva întrebări și l-au confirmat cu îndârjire în
poziția respectivă. Vladimir Putin era al cincilea premier al președintelui Boris Elțin
 Încă de la începutul mandatului său de premier, era clar că Putin a reprezentat un nou
proiect politic și că el a învățat lecții importante din perioada turbulentă care a urmat
prăbușirii rublei.
Faza de cicatrizare a crizei

 Ceva începea să se schimbe, iar efectele crizei începeau să se diminueze. Devalorizarea


rublei a avut rolul de a relansa economia, creșterea importurilor dându-le un impuls
producătorilor autohtoni.
 Aceste schimbări dramatice au constituit fundația pe care Rusia și-a construit relansarea
economică din anii 2000, atunci când prețul țițeiului a început să crească amețitor. Până la
criza economică din 2008, PIB-ul Rusiei înregistra o medie de creștere anuală 7%.
Faza de cicatrizare a crizei

 Rusia și-a revenit din criza financiară din august 1998 cu o viteză uimitoare. Acest lucru
s-a datorat faptului că prețurile mondiale ale petrolului au crescut în perioada 1999-2000
și, prin urmare, Rusia a înregistrat un excedent comercial considerabil în 1999 și 2000.
 Un alt motiv este acela că industriile interne cum ar fi alimentele, au beneficiat de
devalorizare, care a avut ca efect provocarea unei creșteri accentuate a prețurilor
mărfurilor importante.
Faza de cicatrizare a crizei

 Mai mult, întrucât economia rusă a funcționat într-o mare măsură pe barter și alte
instrumente de schimb nemonetare, prăbușirea financiară a avut un impact mult mai redus
decât ar fi avut-o dacă economia ar fi fost dependentă de un sistem bancar solid. În cele
din urmă, economia a fost ajutată de o infuzie de numerar. Pe măsură ce companiile au
fost capabile să își achite datoriile salariale și fiscale restante, cererea de bunuri și servicii
produse de industria rusă a început la rândul său să crească.
Strategii de Comunicare

 În ambele faze ale crizei în cea preliminară și cea acută, guvernul rus folosea strategia de
ofensivă (negarea cauzei, încercarea de a întoarce):
 De exemplu Duma de Stat, dominată de partide de stânga și în special de Partidul
Comunist al Federației Ruse, a refuzat să adopte majoritatea planului anti-criză al
guvernului.
Concluzie

 În concluzie aș putea să menționez că indiferent la crizele apărute pe bucata rusească,


aceștia mereu găsesc câte o ieșire din situație. Prezint un calm ce mai puțin se escaladează
în panică. De-a lungul timpului, istoria câmpului rus, a fost lovit mereu de crize, acesta
poate fiind și un factor ce i-a oferit acestora idei de prevenire a problemelor. În mare parte
poporul rus are tendința să se acomodeze cu situația cum este, mai apoi favorizând
aceasta pentru ei.
Concluzie

 Desigur sursa principala pe care se bazează Statul Rus este resursele minerale pe care le
deține în cantitate masivă. Numai cât face petrolul și gazele naturale care le exportă în
masă. Însă ca o prognoză, aceasta nu îi va putea favoriza mult timp. Tendința de înverzire
a lumii, încearcă cu pași mici să renunțe la petrol. Ceea ce ar putea crea încă o criză
pentru statul Rus, care deja v-a fi cu mult mai greu de ameliorat dacă nu vei începe să te
industrializezi sub tendințe noi.
Concluzie

 Aici și vreau să evidențiez problema principală, care se bazează pe producția autohtonă,


pe lângă că aceștia exportă în masă materii prime care deseori sunt mai ieftine decât
produse finite. Aici e problema statului Rus, marea parte din produse finite, pentru brațele
civile sunt importate. Însă în urma conflictului de astăzi și sancțiunilor puse pe capul
rusesc. Acesta poate își va favoriza producția autohtonă creând noi căi comerciale cu alți
parteneri, care ar putea mai tare favoriza situația economică a statului rusesc.
Благодарю за ваше внимание

Vă mulțumim pentru atenție

S-ar putea să vă placă și