Crize economice

Criza din secolul al treilea (235-284), cunoscuta sub numele de Anarhia

militara sau Criza Imperiala, a fost o perioada de 50 de ani in care Imperiul
Roman aproape se prabusise sub presiunile combinate de invazie, razboi
civil, ciuma si criza economica. Criza a inceput cu asasinarea imparatului
Marcus Aurelius Severus Alexander Augustus, puterea fiind preluata de
militari.
Criza bancara din secolul 14 a fost provocata de falimentul Bancii
Peruzzi din Florenta (in 1343), a doua banca ca marime din Europa si a Bancii
Bardi (Compagnia dei Bardi).
Criza lalelelor din 1637 sau cum a mai fost numita Tulipmania a fost o
perioada in epoca de aur olandeza in care preturile pentru bulbii de lalea au
atins nivel extraordinary de mare ca apoi sa se prabuseasca dintr-o data,
comertul olandez suferind un soc sever. Foarte multi afaceristi au factu averi
si au saracit peste noapte.
Criza din 176-1797, s-a manifestat prin declinul pietelor de credit, ca a
dus la perioade de regres comerciale atat in Marea Britanie cat si in SUA. In
SUA, primele problem au aparut in 1796 datorita speculatiilor cu terenuri.
Criza s-a adancit atunci cand Banca Angliei a suspendat platile pe 25
februarie in conformitate cu Legea privind restrictionarea bancara din 1797.
Prin 1800, criza a avut ca rezultat colapsul din Boston, New York, Philadelphia
si Baltimore.
Criza din 1819 a fost prima mare criza financiara din Statele Unite,
ceea ce, mai tarziu, a condus direct la stabilizarea dolarului si, probabil
indirect, la crearea unei Conventii Constitutionale, si a avut ca effect
falimente bancare, somaj, o criza in agricultura si in industrie. Aceasta criza a
marcat sfarsitul expansiunii economice care a urmat razboiului din 1812 si a
inaugurat noi politici financiare.
Criza din 1837 a fost o criza financiara in Statele Unite, construita pe o
febra speculative. Varful s-a manifestat la 10 mai 1837 in New York, cand
bancile au inceput sa accepte plata numai in aur monetar si argint, fortand o
reactive dramatic, deflationista. Efectul acestei crize s-a manifestat pe o
perioada de 5 ani prin falimentul unor banci si un nivel record a somajului.

Criza din 1847 a inceput ca un colaps al pietelor financiare vritanice la

sfarsitu boom-ului din anii 1840. Banca Angliei a trebuit sa intervina pentru a
pune capat crizei. A fost cauzata de infaltia monetara excesiva. Aceasta criza
a inlaturat un numar mare de afaceri nesanatoase si comertul, in general, a
devenit mult mai solid si sanatos. Aceasta a durat pana in anul 1855.
Criza din 1857 a fost o criza financiara in Statele Unite cauzata de
economia international in scadere si supra-expansiunea economei nationale.
Inceputa in luna septembrie 1857, criza nu a durat mult insa, o recuperare
propriu-zisa nu a fost observata, pana la Razboiul Civil American. Dupa
esecul lui Ohio Trust Company, panica financiara s-a raspandit rapid pe
masura ce afacerea a inceput sa cada, iar industria de cale ferata a intrat in
declin financiar si mii de muncitori au fost concediati.
Vinearea neagra (24.09.1869) cunoscuta sub numele de scandalul
Fisk/Gould, a fost tot o criza din SUA cauzata de eforturile speculantilor de
aur pe piata din New York. Acesta a fost unul din multele scandaluri care au
zguduit presedintia lui Ulysses S. Grant. In timpul perioadei de reconstructive
de dupa Rozboiul Civil American, guvernul Statelor Unite a emis o suma mare
de bani care nu a fost sustinuta de nimic. In 1869, un grup de speculanti,
condus de James Fisk si Jay Gould, a incercat sa profite de pe aceasta piata
prin speculatii cu aur.
Anul 1873 a declansat o severa criza economica international care a
afectat Europa si Statele Unite, si a durat pana in 1879, si chiar mai mult in
unele tari. A fost cauzata de scadere cererii de argint la nivel international. A
fost provocata, printer altele de decizia Germaniei de a abandona standardul
de argint.
Criza din 1882 a fost o criza de stoc in Granta, fiind cea mai grava criza
in economia franceza in secolul al 19 lea si a generat falimentul lUnion
Generale, in ianuarie. Aproximativ un sfert dintre rokerii de la Bursa din Paris
au fost la un pas de colaps. Inchiderea bursei a fost impiedicata de un
imprumut de la Banque de France, care a alocat lichiditati suficiente pentru a
o sustine.
Criza din 1884 a fost in timpul recesiunii din 1882-1885. Rezervele de
aur din Europa au fost epuizate si bancile cu aprobarea tacita a Statelor
Unite prin Departamentul Trezoriei, au oprit investitiile in restul Statelor Unite
si au cerut plata creditelor restante. Cu toate acestea, firma de investitii
Grant & Ward, Marine Bank of New York si Penn Bank of Pittsburgh, impreuna
cu mai mult de 10.000 de firme mici nu a reusit sa se salveze.
2

Criza din 1893 a fost o criza economica serioasa in Statele Unite, si a

fost marcata de prabusirea caii ferate si a surselor de finantare a cailor
ferate. A fost generate din cauza politicii americane privitoare la
bimetallism , care a folosit atat argintul cat si aurul la o rata fixa pentru a
sustine valoarea dolarului american.
Criza din 1901 a fost cauzata in parte de luptele dinte EH Harriman,
Jacob Schiff si JP Morgan / James J. Hill, pentru controlul financiar al Cailor
Ferate. Acestia au ajuns la un compromise pana la urma dar mii de investitori
mici au fost distrusi.
Criza din 1907, a fost o criza financiara care a avut loc in Statele Unite
cand New York Stock Exchange a scazut aproape de 50% de la maximul de
anul precedent. In cele din urma s-a raspandit in intreaga natiune, cand mai
multe banci de stat si unele intreprinderi au dat faliment. Cauzele primare au
fost o lipsa de lichiditati de pe piata si o pierdere a increderii in randul
deponentilor.
Hiperinflatia din Germania (1918-1924). Rata de schimb intre marca si
dolar era de 4 la 1 in 1914, urmand ca in mai 1923 sa ajunga la 1 miliard la
1. Motivul acestei hiperinflatii a fost acela ca Germania si-a recunoscut vina
(prin semnarea Tratatului de la Versailles din 1919) de a fi declansat Primul
Razboi Modial. Ca si consecinta, s-a angajat sa plateasca Aliatilor despagubiri
in valoare de 226 miliarde de marci (suma redusa ulterior la 132 miliarde).
Criza din 1920 1921 a fost o recesiune care a afectat Statele Unite, la
scurt timp dupa sfarsitul primului razboi mondial. A durat din ianuarie 1920
pana in iulie 1921.
Crash Wall Street din 1929 (octombrie 1929), de asemenea, cunoscuta
sub numele de Marea Criza sau crashul bursier din 1929, a fost cel mai
devastator accident pe piata valorilor din istoria Statelor Unite. A afectat
toate tarile occidentale indistrualizate si a durat pana la debutul American in
a doilea razboi mondial, la sfarsitul anului 1941.
1973 1974 . Criza a durat intre ianuarie 1973 si decembrie 1974. A
afectat tote pietele de actiuni din lume, in special in Regatul Unit si a fost
una dintre cele mai grave crize economice pe piata de capital din istoria
moderna. Aceasta a venit dupa prabusirea sistemului Bretton Woods asociat
cu socul Nixon Statele Unite au devalorizat dolarul in cadrul acordului
Smithsonian. Aceasta a fost agravata de izbucnirea crizei petrolului din 1973.
A fost un eveniment major in anii 1970.
3

Joia de argint a fost un eveniment care a avut loc pe pietele de argint

la 27.03.1980. O scadere brusca a preturilor argintului a dus la panic ape
bursa de marfuri si schimburi.
Crashul bursier din 1982 s-a datorat prabusirii pietei de actiuni din
Kuweit, Souk Al-Manakh. Piata Al-Manakh era specializata in tranzactii
speculative. In momentul de glorie, capitalizarea sa de piata a fost a treia din
lume, dupa Statele Unite si Japonia si inaintea Marii Britanii si Franta.
In politica si economie, Miercurea Neagra se refera la evenimentele din
16 septembrie 1992, cand guvernul conservator britanic a fost nevoit sa
retraga lira sterlina din Mecanismul European al Ratei de Schimb (ERM), dup
ace acestia nu au putut sa o pastreze la o valoare ridicata. In 1997,
Trezoreria Regatului Unit a estimate costul crizei la 3,4 miliarde lire sterline.
Criza financiara din Asia a fost o perioada de criza financiara care a
cuprins o mare parte din Asia incepand din iulie 1997, existand posibilitatea
unei prabusiri economice la nivel mondial. Criza a inceput cu colapsul
financiar din Thailanda cauzat de decizia guvernului thailandez care a lasat
moneda nationala sa se devalorizeze fata de dolarul American, dupa ce
eforturile de sustinere ar fi avut conotatii financiare severe. La acea vreme,
Thailanda a dobandit o datorie externa care aproape a dus tara in stare de
faliment, chiar inainte de prabusirea monedei sale. Pe masura ce criza se
raspandea, majoritatea tarilor din Asia de Sud si Japonia si-au vazut valutele
in scadere, actiunile devalorizate si o crestere precipitate a datoriilor private.
Criza financiara din Rusia (denumita si criza Rublei) a lovit Rusia la
17 august 1998. Aceasta a dus la devalorizarea rublei si incapacitate de
plata a datoriilor.
Efecte economice majore au aparut de la atacurile din 11 septembrie,
cu socul initial care a facut ca pietele globale sa scada brusc. Atacurile au
cauzat aproximativ 40 miliarde dolari pierderi de asigurare, fiind unul dintre
cele mai mari evenimente asigurate vreodate. Aceste efecte s-au manifestat
cu scaderea brusca a preturilor la vanzare la bursele din SUA, Canada, Asia si
Europa. Indicii bursieri au scazut in mod constant incepand cu martie si
continuand cu scaderi dramatice in iulie si septembrie, iar dolarul a scazut in
mod constant fata de euro.
Rectificarea Chineza din 27 februarie 2007. Zvonurile spun ca
autoritatile guvernamentale chineze au majorat ratele dobanzilor in
incercarea de a reduce inflatia si s-au axat pe tranzactiile speculative cu
4

banii imprumutati. Astfel, Bursa de Valori din Shanghai a scazut cu 9%

reprezentand cea mai mare scadere din ultimii 10 ani, ceea ce a Indus o
neliniste majora in aproape toate pietele financiare din intreaga lume.
Criza financiara de la sfarsitul anilor 2000 (adesea numita Credit
Crunch sau Criza financiara globala), este considerate de multi economist
cea mai grava criza financiara de la Marea criza din 1930. Aceasta a dus la
prabusirea marilor institutii financiare, la salvarea bancilor de catre
guvernele nationale si perioade de regres a pietelor bursiere din intreaga
lume. Aceasta a contribuit la esecul unor afaceri, pierderi estimate in
trilioane de dolari, si o scadere semnificativa a activitatii economice,
conducand la o recesiune globala severa economica in 2008. Criza financiara
a fost declansata de un deficit de lichiditate in sistemul bancar al Statelor
Unite. Colapsul imobiliar din SUA, care a atins apogeul in 2007, a provocat
deteriorarea financiara a institutiilor din intreaga lume. Declinul
disponibilitatii crediteor si a increderii investitorilor a avut un impact major
pe pietele bursiere mondiale, valori imobiliare suferind mari pierderi in cursul
anului 2008 si inceputul lui 2009. Economiile la nivel mondial au scazut in
aceasta perioada, conditiile de creditare s-au inasprit iar comertul
international a scazut. Guvernee si bancile central au raspuns cu stimulari
fiscale, cu o expansiune a politicii monetare si ajutorare financiare
institutionale fara precedent.
La sfarsitul lui 2009, temerile legate de o criza a datoriilor suverane
dezvoltate in randul investitorilor conservatori, in ceea ce priveste unele
state europene, au dus la o situatie deosebit de tensionata la inceputul
anului 2010. Aceasta a inclus membrii din zona euro Grecia, Irlanda, Spania
si Portugalia si , de asemenea unele tari ale UE din afara zonei. In UE, in
special in tarile in care datoriile suverane au crescut brusc, o criza de
incredere a aparut odata cu largirea spread-urilor randamentelor
obligatiunilor si de asigurare a riscurilor de credit intre aceste tari si ceilalti
membri ai UE, cea mai importanta tara fiind Germania. In timp ce cresterile
datoriei suverane au fost mai pronuntate in doar cateva tari din zona euro,
acestea au devenit o problema perceputa pentru toata zona in ansamblul
sau. In mai 2011, grecii resping, in general masuriel de austeritate si si-au
exprimat nemultumirea lor prin proteste de strada violente. La sfarsitul lunii
iunie 2011, situatia de criza a fost adusa din nou sub control, guvernul elen
reusind sa voteze un pachet de masuri de austeritate, liderii UE promitand
fonduri pentru a sprijini tara. Ingrijorarea cu privire la cresterea deficitelor si
a nivelurilor datoriei publice pe tot globul, impreuna cu un val de deteriorare
a datoriei guvernamentale europene a creat un val de nemultumiri pe pietele
5

financiare. La 9 mai 2010, ministrii de finante din Europa au aprobat un

pachet care vizeaza asigurarea stabilitatii financiare in Europa prin crearea
Fondului European de stabilitate financiara (FESF). Aceasta a fost prima mare
criza din zona euro inca de la crearea sa in 1999, aratand in mod concludent
ca zona euro este departe de a fi o zona monetara optima.
August 2011, pietele bursiere inregistreaza scadere brusca a preturilor
la vanzare in SUA, Orientul Mijlociu, Europa si Asia. Aceasta s-a intamplat din
cauza crizei datoriilor suverane europene ala Spaniei si Italiei, precum si
rating-ul actual de AAA al Frantei si ingrijorarea cu privire la cresterea
economica lenta a Statelor Unite.