Economiile nationale sunt celulele de baza ale economiei mondiale.

Acestea sunt rezultatul

schimbului reciproc de activitati intre comunitatile umane situate pe teritoriul unui stat
national.

Locul si importanta fiecarei economii nationale in cadrul economiei mondiale depind de mai
multi factori. Acesti factori sunt pozitia geografica, disponibilitatile de capital, volumul si
natura resurselor naturale, dimensiunea pietei interne data de marimea populatiei,
dinamismul respectivei economii (rata de crestere economica), gradul de extindere spre
exterior (ponderea exporturilor in produsul intern brut), nivelul de dezvoltare economica
(exprimat de regula prin produsul intern brut si PIB pe locuitor).

Existenta economiei nationale presupune interactiunea dintre mai multe elemente, cum ar fi

:  Populatia, care este importanta din punct de vedere al doua aspecte – prin consumul
generat de membrii acesteia si ca principal furnizor de forta de munca.

Teritoriul national, delimitat de frontiere, si asupra lui se exercita suveranitatea statului

respectiv.

Infrastructura data de caile de transport si comunicatii.

Aparatul de productie, dat de agentii economici stabiliti pe teritoriul respectivului stat.

nationale.

Din punctul de vedere al structurii, economia nationala este formata din ramuri economice.
Prin ramura Sistemul de institutii (guvernamentale si neguvernamentale) care asigura
functionarea economiei economica intelegem un ansamblu de activitati organizate in mod
specific si desfasurate in scopul producerii aceleasi categorii de bunuri sau furnizarii
aceleasi categorii de servicii.

Structura economiei nationale

Prin gruparea mai multor ramuri economice asemanatoare, se obtin principalele sectoare
economice la nivel national. Sectorul primar, format din agricultura si industria
extractiva, sectorul secundar, bazat pe prelucrarea matriilor prime, cuprinde toate ramurile
industriei prelucratoare si constructiile, si sectorul tertiar (comertul si serviciile), sectorul
cercetarii stiintifice se contureaza ca fiind un al patrulea sector la nivelul economiilor
dezvoltate.

Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă

în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești
sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje,
echipament și unelte electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic
declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300
dolari pe an (2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.
 Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a
micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o

monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale
pentru firmele și companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru
exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și,
respectiv, 6,1% în 2001

Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste
hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația
aptă de muncă lucrează în străinatate.Banii transferați în țară de această parte a populației
constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). În anul 2009, datele Băncii
Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate..

Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul
major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare.
Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și
Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina,
și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a
apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de
un an.
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12 - 13% la PIB.
Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile parvenite din export.
Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli
individuali.
Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica Moldova este
ineficientă, în anul 2011 sectorul a înregistrat o productivitate scăzută, investițiile în domeniu au fost
mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în
media europeană
Spre final putem spune ca problemele majore ale economiei nationale sunt:

- Scaderea masei monetare

- Industria scazuta
- Piața gazelor natural cu prețurile instabile
- Veniturile bugetului public național care s-au redus cu 1 126,0 mil. Lei, la fel sau redus și
cheltuielile
-