Tipul de cercetare

Metoda de cercetare

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Studiul de faţă a pornit de la nevoia de informaţii, de tip calitativ și cantitativ, cu privire la

fenomenul bullying-ului, în vederea unei mai bune înțelegeri a motivaţiilor care stau la baza acestor
comportamente și a dimensiunii acestui fenomen în contextul social din România.

Astfel, principalele obiective ale cercetării au fost:

Descrierea modului în care copiii percep bullying-ul, a atitudinilor și comportamentelor lor,

în diferite contexte sociale (școală, grup de prieteni, mediul online etc.);
Măsurarea incidenţei cazurilor de bullying la nivelul școlii, grupului de prieteni și în mediul
online;
Măsurarea incidenţei diferitelor tipuri de comportamente asociate bullying-ului, precum
excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva, violenţa fizică;
Determinarea profilului social al actorilor implicaţi în comportamente de acest tip.

METODOLOGIA CERCETĂRII

Pentru atingerea scopului şi a obiectelor de cercetare, s-a propus o abordare metodologică complexă
axată pe cunoaşterea comportamentului adolescenților, în mediul școlar, dar şi pe cunoştințele,
percepțiile şi atitudinile adolescenților, părinților, cadrelor didactice, psihologilor și ale altor
specialiști față de fenomenul bullying, care să permită triangularea datelor14. Cercetarea s-a bazat
pe surse de date primare şi secundare. Astfel, la etapa inițială, s-a realizat o analiză a conceptelor de
violență și bullying, a tipurilor de bullying, a studiilor existente în domeniul dat, în plan național și
internațional, a metodelor utilizate pentru măsurarea acestui fenomen.

Cercetarea prezentă este una complexă, fiind aplicate metode de cercetare cantitative şi calitative
adolescenților din clasele a VI-a-XII-a (vârsta 11–19 ani), părinților, inclusiv, specialiștilor.
Metodele cantitative (ancheta sociologică, în
bază de chestionar, aplicată adolescenților și
coordonatorilor responsabili de cazurile de
violență, neglijare, exploatare și trafic din
instituțiile de învățământ) au permis cunoaşterea
prevalenței și particularităților de manifestare a
fenomenului bullying, identificarea
comportamentelor de tip agresor, victimă și
martor, dar și a măsurilor întreprinse în
instituțiile de învățământ întru prevenirea și combaterea fenomenului dat, prin prisma adolescenților,
dar și a coordonatorilor responsabili de cazurile de abuz, neglijare, exploatare și trafic (ANET).

Metodele calitative (discuțiile focus grup și interviurile individuale aprofundate) cu adolescenții,

părinții/îngrijitorii acestora și specialiștii cu care interacționează adolescenții, au permis cunoașterea
în profunzime a diferitor aspecte privind manifestarea fenomenului și intervenția în diferite situații
concrete. Discuțiile focus grup cu adolescenții și discuțiile cu părinții/îngrijitorii adolescenților au
permis aprofundarea aspectelor referitoare la percepțiile și atitudinile față de acest fenomen, față de
factorii protectivi și cei de risc, au evaluat gradul de informare al acestora. Interviurile individuale
aprofundate cu diferiți specialiști au permis aprecierea serviciilor existente în domeniul prevenirii
bullying-ului și al practicilor de lucru cu copiii-victime sau agresori, a modalităților de intervenție și
colaborare dintre diverși specialiști, inclusiv, colectarea opiniilor privind acțiunile necesare pentru
reducerea fenomenului și a consecințelor.