Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de ştiinţe economice

REFERAT
cu tema
„Inegalități și decalaje în economia mondială”
pentru unitatea de curs
„Principiile economiei de piață”

A elaborat:
studenta gr. CT11R
Cebanu Ana

___________________
A coordonat:
asist. univ. Chiseliov Lilia
_________
__________

Bălţi, 2023
 Cuprins

Introducere.........................................................................................................................3

1. Conceptul de inegalitate, decalajul și economia mondială...................................4

2. Stadiile mondializării.............................................................................................5
3. Forme de inegalități ale economiei naționale........................................................
6
4. Efectele inegalității................................................................................................7
5. Decalajele economice............................................................................................8
Concluzie...........................................................................................................................9
Bibliografie......................................................................................................................10

2
 Introducere

Economia mondială se află într-un proces de transformări,influiențând

viața internațională. Economia mondială este considerată ansamblu al economiilor
naționale și a interdependențelor dintre ele, este considerată o treaptă calitativă
superioară a schimbului mutual de activități între acestea desfașurat pe piața mondială,
în acord cu diviziunea mondială a muncii. Asupra evoluţiei pieţei mondiale influenţează
o serie de factori, precum decalajele economice și inegalitățile.
Decalajele economice sunt discrepante cantitative, calitative, structurale între
nivelurile si intensitatile dezvoltarii economice a țarilor, evaluate prin compararea
indicatorilor de rezultate sau structurilor macroeconomice (PIB total și pe locuitor, PNN
pe locuitor, structură de ramură a economiei, ponderea diferițelor ramuri in produsul
intern brut, producția și consumul pe locuitor la principalele bunuri economice, gradul
de alfabetizare, structura comerțului exterior, indicatori ai bunăstarii, etc.).
Inegalitățile pot fi considerate relații cantitative, calitative și structurale între
mărimi, ,fenomene sau procese ce au dimensiuni, sfere de cuprindere ele se
exteriorizeaza sub diferite forme de decalaje economice.
Interdependentele economice internationale au parcurs un proces continuu si uneori
contradictoriu, de la schimbul mutual de bunuri între țari, la piața mondială și la
economia mondiala.
Realitatea ultimului secol atesta faptul ca statele cu o deschidere larga catre
economia mondiala înregistreaza niveluri scazute de inegalitate. Cu toate acestea,
globalizarea nu va produce egalitate.

3
 1.Conceptul de inegalitatea, decalajul și economia mondială.

Fenomenul apariţiei economiei mondiale este dificil de localizat în timp. Unii

specialişti localizează, din punct de vedere temporal, acest moment la marile descoperiri
geografice, deoarece primele forme mai ample de comerţ la scară mondială se leagă de
acestea. Economia mondială constituie rezultatul unui proces evolutiv al dezvoltării
schimbului reciproc de activităţi, de la forme inferioare la forme superioare, de la
simplu la complex. Economia mondială este unul din conceptele cu cea mai largă
utilizare în gândirea şi practica economică internaţională.
Economia mondială este fenomen complex ce cunoaşte un ritm de schimbare tot mai
rapid. Economia mondială reprezintă acel stadiu al schimbului reciproc de activităţi,
cand este implicată majoritatea agenţilor economici de pe glob.Conceptul de economie
mondială este expresia teoretică a unui complex de relaţii economice.
Agenţii economici sunt participanţii la desfăşurarea proceselor
economice.Implicarea agenţilor economici in schimbul reciproc de activităţi la scară
mondială a devenit semnificativă numai de la un anumit moment al dezvoltării istorice,
atunci cand capitalismul s-a extins pe intregul glob.
Conceptul de inegalitate și decalaj este întâlnit in economia mondială fiind factori ce
influiențează economia. Decalajul este o modalitate de comparare a performanțelor
obligațiunilor și a acțiunilor. Decalajul este definit ca fiind producția medie a echităților
minus producția medie a obligațiunilor.
În mod normal, când vorbim despre inegalitatea economică,ne referim la o
diferență. Inegalitatea economică este situația în care există o diferență legată de venit,
bogăție sau bunăstare economică între diferiții membri ai populației unei zone
geografice.

4
 2. Stadiile mondializării
Stadiile mondializări este o analiză a procesului formării economiei mondiale nu
poate pierde din vedere evoluţia agenţilor economici privaţi, a caracteristicilor mişcării
lor. Se poate vorbi, aşadar, despre diferite stadii ale mondializării economiei:
Primul stadiu este cel al mondializării prin comerţul exterior. El devine evident
după prima revoluţie industrială şi durează pană la inceputul secolului XX. Ţinand
seama de caracteristicile sale, acest stadiu poate fi denumit cel al economiei
internaţionale. Este stadiul afirmării economiilor naţionale.
Al doilea stadiu al mondializării se află sub semnul preponderenţei investiţiilor
externe de capital în comparaţie cu comerţul internaţional. După primul război mondial,
această tendinţă capătă accente tot mai pronunţate, aflandu-se la originea
transnaţionalizării vieţii economice. Firmele transnaţionale, prin activitatea lor,
transgresează graniţele naţionale. Frontierele economice ajung să nu mai coincidă cu
cele politice. Politica economică oficială are drept principal obiectiv echilibrarea
balanţei de plăţi externe.
In prezent, pe fondul accenturării activităţii şi rolului firmelor transnaţionale, are
loc o puternică integrare a activităţii economice la scară planetară. Apare tendinţa de
globalizare a economiei, care inseamnă creşterea în proporţii fără precedent a
interdependenţelor dintre agenţii economici, dintre economiile naţionale, generand
implicaţii vaste şi, uneori, imprevizibile asupra principalelor pieţe internaţionale.
Globalizarea economiei creează condiţii pentru ca ritmul afacerilor să crească ameţitor,
dar şi pentru manifestarea din ce în ce mai amplă a „efectului de domino”.

5
 3.Forme de inegalități ale economiei mondiale.

Inegalitatea economică se referă la disparitațile dintre venituri și bigații. În

prezent amplificarea inegalității decurge din participarea diferențiată a țărilor la
globalizare, potrivit gradului de dezvoltare economica. Inegalitatea economică,
îndeosebi în repartizarea veniturilor, a devenit o problema globală a omenirii.
Conform clasificări a inegalitați cunoastem multe forme de inegalități, ce
constituie atat premise, cat și efecte ale dezvoltarii economice:

- inegalitați în interiorul țărilor și inegalități între țări;

- inegalități în venituri;
- inegalități în indicatori ai dezvoltarii umane;
- inegalități privind educația și accesul la cultura;
- inegalități privind accesul la servicii de calitate;
- inegalități privind gradul de libertate economică /politice;
- inegalități privind transparența proceselor de guvernare;
- inegalități privind nivelul corupției și/sau al economiei;
- inegalitați privind produsul intern brut pe locuitor, etc.

6
 4.Efectele inegalitati ale economiei mondiale.

Efectele inegalităților pot fi puternice, deoarece ele nu acționeazță doar individual ci

se intersectează și interconditionează în permanența în plan național si internațional.
Realitatea ultimului secol atesta faptul ca statele cu o deschidere larga catre economia
mondiala înregistrează niveluri scazute de inegalitate. Cu toate acestea, globalizarea nu
va produce egalitate. Dar, inegalitatea va fi mai mica într-o lume în care integrarea
economica va fi deplina, decît în una parțial globalizata.
Ca exemplu inegelitatea veniturilor , a devenit o preocupare în toate țările lumii,
manifestând o tendință de creștere în aproape toate țările în ultimele decenii. Aceasta a
influențat nu doar economiile cu o istorie a inegalității relativ ridicată, ci și țările în care,
în mod tradițional, a existat o inegalitate redusă, precum Danemarca, Germania și
Suedia. Inegalitatea veniturilor este o consecință naturală a funcționării pietei, în sensul
ca piața acordă prime celor ce reusesc și aplică sancțiuni celor ce nu reușesc. Principalii
factori care determină diferențierea veniturilor în ultimele decenii sunt globalizarea,
reformarea pieței muncii și progresul tehnologic.Inegalitatea veniturilor nu numai că
este imanentă funcționării pieței, dar este chiar necesară, îndeplinind funcția de
motivare, stimulează interesul pentru dezvoltarea personală. Inegalitatea asigură acel
mediu concurenţial, extrem de important, pentru funcţionarea normală a mecanismului
economiei de piaţă.
Inegalitatea poate înceteni ritmul de creștere și dezvoltare economică, poate influența
echilibrul social și economic, reducerea ei precum creșterea coeziunii economice și
sociale reprezintă un obiectiv prioritar al țărilor. Adoptarea şi aplicarea unor politici
sociale şi economice orientate spre readucerea şi menţinerea inegalităţii în limite
rezonabile necesită informaţii privind nivelul şi tendinţele de evoluţie ale acesteia,
cunoaşterea cauzelor şi factorilor determinanţi, precum şi a legăturii cu creșterea
economică şi socială.

7
 5.Decalajele economice

Decalajul este definit ca fiind producția medie a echitatilor minus

producția.Decalajele sunt definite sintetic drept diferențele dintre nivelurile unor
indicatori economici esențiali:
- PIB;
- productivitate;
- producții în unități naturale pentru principalele produse;
- repere de consum;
- consum,în mod absolut sau pe locuitor.
Pentru a surprinde mai bine inegalitățile și decalajele dintre țări, ONU
folosește din 1990 un sistem de indicatori ai dezvoltarii umane (Human Development
Index – HDI). Cu ajutorul HDI se poate stabili locul unei economii în cadrul economiei
mondiale, la un moment dat sau pe o anumita perioada.
Decalajele pot fi cantitative (discrepante numerice, de marime, intre indicatorii
comparati), calitative(discrepante intre laturile esentiale ce definesc indicatorii
respectivi), absolute (discrepante intre indicatori, manifestate prin deosebiri
comparabile in privinta ponderii si ritmurilor inregistrate de indicatorii macroeconomici
ce se compara) sau in stransa legatura cu un anumit criteriu de referinta, cum ar fi:
starea economiei (boom sau recesiune), structura tehnica, tehnologica sau economica,
timpul pentru care se realizeaza analiza, etc.

8
 Concluzie

Economia mondială reprezintă un sistem complex, dinamic, care

încorporează ansamblul economiilor naționale, dar și relațiile, interdependențele
economice dintre ele, generate și dezvoltate pe baza diviziunii internaționale a muncii în
contextul globalizării, precum și de mecanismele, normele juridice și instituțiile
naționale și mondiale, conform cărora se realizează aceste legături.
Inegalitatea reprezintă faptul de a fi inegal, lipsă de egalitate; neegalitate;
disproporție; imparitate iar decalajul este o modalitate de comparare a performantelor
obligatiunilor și a acțiunilor.

9
 Bibliografie

1. Economia mondială
https://old.ase.md/files/catedre/bi/Manual_EMIE_Chistruga_31.05.2016.pdf
ASE, Economie, Editia a 6, Editura Economica, 2003, p. 326.
https://conspecte.com/Geoeconomia/sistemul-economiei-mondiale.html
2. Inegalitatea și decalajele economiei mondiale
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/21-27_18.pdfhttp://www.seap.usv.ro/~ro/
cursuri/ECTS/ECTS_GE.pdf.

10